COLEGIUL AGRICOL “TRAIAN SAVULESCU” TG-MURES

Str.Calarasilor nr108

PROIECT DE DIPLOMA PENTRU

CERTIFCAREA COMPENTENTELOR PROFESIONALE

CALIFICARE PROFESIONALA: Tehnicean Agricol

DISCIPLINA: Agropedologie

ABSOLVENT: Hurghis Razvan Ioan

CLASA: a-XII-a Agricol

COORDONATOR:
ing Hadarau Ana

Anul scolar: 2006-2007

 CUPRINS

CAPITOLUL I: Argument

CAPITOLUL II: Agrotehnica aplicata in plantatiile de pruni

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

CAPITOLUL IV: Concluzii

CAPITOLUL V: Bibliografie
CAPITOLUL I: Argument

Milenara ca indeletnicire, pomicultura a evoluat ca stiinta, trecand de la

practica unor tehnologii cu caracter general, insuficient corelate cu factorii
ecologici si biologici, la o pomicultura diferentiata nu numai in functie de
conditiile naturale, ci si de specificul agropedologic al diferitelor specii si
soiuri de pomi.
Cultura pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct
de vedere: alimentar, economic si social.
Fructele pomilor si arbustilor fructiferi constituie unul din alimentele
cele mai sanatoase si, ca atare, indispensabile la alcatuirea unei ratii
alimentare rationale.Ele contin 2-25% hidrati de carbon, sub forma de
zaharuri usor asimilabile( zaharoza, glucoza, frucoza) 0,5-1,5% proteine,
0,5-2% acizi organici liberi , 0,4-1,6% substante pectinice, 0,10% substante
tanante, 0,5% substante minerale pe baza de K, Ca, Fe, Mg, Mn, Al, Cl, Bo,
Cu,etc. 80-85% apa, uleiuri volatile, vitamine si aminoacizi.
Mai presus de toate fructele sunt bogate in vitamine, atat de necesare
organismului uman.
Prunul este una dintre cele mai importante specii pomicole din tarile
cu climat temperat, pentru fructele sale apreciate si mult solicitate atat pentru
consum in stare proaspata cat si pentru industrializare.
Majoritatea speciilor pomicole cultivate la noi s-au raspandit migrand
dinspre orientul asiatic spre apus.La genul Prunus sunt cunoscute 32 de
specii cu peste 2000 de soiuri .
Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte
relativ mici fata de conditiile ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla
si au un potential productiv ridicat si constant.Sub raportul cerintelor fata de
sol, prunul prezinta o plasticitate destul de mare, fiind specia pomicola
dintre cele mai putin pretentioase fata de structura si textura solului si pana
la un punct fata de umiditate.
 Pe plan mondial, productia de fructe a situate prunul pe locul VI dupa
mere, citrice, banane, piersici si ananas.In Romania prunul ocupa locul I sau
II ca productie si numar de pomi si locul II ca importanta dupa mar. In etapa
actuala se inregistreaza tendinta de crestere a suprafetelor cultivate cu prun,
in special in sectorul particular.
In prezent, datorita inbunatatirii sortimentului de soiuri si a tehnologiei
de cultura, a crescut cantitatea de fructe consummate in stare proaspata iar
formele de industrializare s-au diversificat.Prunele sunt folosite in hrana
oamenilor nu numai ca desert dar si ca aliment de baza. Dintre toate speciile
de fructe ele au fost cele mai mult folosite in prepararea magiunului, gem,
dulceata,compot,fructe uscate.O mare parte din productia de prune se
consuma sub farma de tuica- singurul rachiu de consum larg .In conditiile
tehnicii moderne prunele se preteaza mai bine la pastrare prin refrigerare
decat celelalte fructe samburoase, mai ales cand sunt puse in sirop de zahar.
In acest caz isi mentin gustul, aroma, culoarea si chiar pruina.
Prunele sunt fructe cu pulpa si pielita elastica, astfel incat ele se
prezinta mult mai bine ca piersicile si caisele la ambalat si rezista mai bine la
transport.Mai mult datorita acestor insusiri prunele se pot culege si prin
scuturare fara sa piarda din calitate.
Exportul de prune asigura o buna parte din valuta necesara activitatii in
pomicultura.Exportul de prune proaspete si diverse preparate situeaza tara
nostra pe primele locuri pe plan mondial.Pentru etapa urmatoare se prevede
o intensificare a actiunii de obtinere de noi soiuri de pomi, care sa se preteze
in masura si mai mare pentru sistemele intensive si superintensive de
modernizare si diversifiacre a sortimentelor pe directii de productie pentru
fructe de masa, pentru industrializare.
Lemnul de prun, ca produs secundar, este o apreciata materie prima in
indusrtia chimica pentru obtinerea carbunelui active, in industria usoara
pentru fabricarea creioanelor si a altor rechizite.
Cultura prunului constituie sursa principala de existenta a unei parti
inseminate de populatie, in special a celor din zona dealurilor subcarpatice.
Prin cultura prunilor se valorifica in mod foarte rentabil importante suprafete
de teren.
CAPITOLUL II:

Agrotehnica aplicata in plantatia de prun

Pomicultura intensiva si superintensiva nu poate fi conceputa decat

in conditii de mecanizare,chimizare si irigare.In economia pomicola din tara
noastra,prunul ocupa primul loc, atat ca productie de fructe ,cat si ca numar
de pomi.Importanta prunului rezida din faptul ca fructele sunt bogate in
vitamine si alte substante.
La alegerea locului pentru infintarea plantatiilor de pruni, intr-o
anumita zona pomicola, se va tine seama de cerintele specifice fata de
factorii de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a
productiei de fructe. Prunul da rezultate bune la prindere, atat in cazul in
care este plantat sub forma de varga cat si sub forma de pom cu coroana
formata .In conditiile de la noi din tara, plantarea de toamna da rezultate mai
bune.In vederea asigurarii polenizarii incrucisate, intr-o parcela se vor planta
cate 2-3 soiuri, astfel alese incat sa se polenizeze reciproc, plantand
alternative cate 1-6 randuri de fiecare soi dupa valoarea lui economica. Fata
de factorul lumina cultura prunului nu ridica probleme importante, dat fiind
ca dealurile din tara noastra sunt bine insorite, iar soiurile de pruni nu sunt
dintre cele mai pretentioase fata de lumina.Clima continentala din tara
noastra prieste soiurilor de prun.Prunul fiind rezistent la ger poate fi plantat
fara exceptie toamna. In acest caz,soiurile sensibile la arsurile de iarna, cum
este Tuleu gras, se protejeaza prin invelirea trunchiurilor .Distanta de
plantare se recomanda sa fie de 6-7m intre randuri si 4-5m intre pomi pe
rand.Zilele necesare pentru coacerea si dezvoltarea prunelor variaza intre
90-95 zile si 135-140 zile,in functie de epoca de coacere a soiurilor.

Ingrijirea prunilor tineri

Lucrarile aplicate pomilor tineri urmaresc grabirea intrarii pe rod si

formarea unei corane cu schelet suficient de rezistent si cu desime optima.In
plantatiile tinere, in primii patru ani se aplica urmatoarele lucrari.
Irigarea-In zonele si in anii in care cad sub 200-250l, in lunile mai
,iunie si iulie pomii trebuie udati de 3-4 ori cu 20-30l/pom, pentru ca pe
adancimea de 20-60cm, unde se afla majoritatea radacinilor,umiditatea sa fie
mentinuta permanent peste 70%din intervalul umiditatii active.
Lucrariile solului-pana la intrarea pe rod obligatoriu pe randul de
pomi, solul trebuie mentinut ca ogor lucrat pe o banda lata de 1,5-
2,0m.Intervalele pot fi cultivate cu plante agroalimentare sau furaje cu talie
joasa(cartofi, fasole, sfecla,mazare etc)sau pot fi inierbate, iar iarba cosita de
2-3 ori se foloseste ca mulci.
Taierile de formare, in fiecare an sunt necesare urmatoarele
interventii:
1.Primavara inainte de vegetatie( martie,aprilie ) cand se face alegerea
definitiva a ramurilor de schelet formate in anul precedent,proiectatrea
ramurilor de schelet ce urmeaza a se forma in anul respective si garnisirea
lor cu ramuri de schelet. Pentru acestea se aleg ramurile plasate in pozitii
corespunzatoare formei de coroana. Aceste ramuri se scurteaza cu 8-12cm,
mai sus de locul in care dorim sa se formeze noile ramuri de schelet.
Celelalte ramuri de schelet se suprima in inel, iar cele de semischelet se
scurteaza cu1/3sau1/2din lungimea lor.
2. In aprilie-mai, cand lastari au 2-4cm.In acest moment se plivesc lastari
inserati sub lastarul de prelungire a ramurilor de schelet si cei plasatati pe
partea superioara a acestora.Daca nu se plivesc acesti lastari cresc viguros
,fiind plasati in pozitii necorespunzatoare pentru a forma din ei noi ramuri de
schelet,ei vor trebui inlaturati in anul urmator.Se pierde astfel o mare
cantitate de biomasa, se intarzie formarea coroanei si intrarea pe rod
3. In mai,iunie, cand lastarii au 15-25cm.Cu aceasta ocazie se aleg lastarii
necesari pentru formarea noilor ramuri de schelet proiectat,se ciupesc2-3
lastari din imediat lor apropiere, pentru a nu-i concura.Ceilalti lstari se
raresc lasand numai pe cei dispusi bilateral altern,exterior cu punctele de
insertie distantate la 15-20cm.Procedand in acest mod, in cei patru ani
coroana este practice formata, scheletul este bine si uniform garnisit cu
ramuri de semischelet si rod pomii putand da fructe chiar in anul trei.Anual
trebuie indepartati drajonii taindu-i cu radacina din care pornesc pentru a nu
lastari din nou.
Protectia fitosanitara,in plantatiile mai tinere este mai
simpla,avand de combatut numai daunatorii care ataca frunzele(omizile
defoliatoare, paduchi de frunze,paduchi teposi).Cu 7-8 tratamente aplicate la
avertizare,acesti daunatori pot fi combatuti si frunzisul poate fi mentinut
intreg si sanatos.

Ingrijirea pomilor pe rod

Cresterea si dezvoltarea normala a prunului precum si obtinerea de

recolte mari, sustinute – an de an, necesita aprovizionarea solului cu
elemente nutritive, usor asimilabile, prin fertilizarea sistematica a
plantatiilor. Aplicarea corecta a ingrasamintelor impune cunoastera
insusirilor fizico chimice a le solului pe care sunt amplasate livezile si
cerintele speciei si soiurilor in elemente nutritive. Avand in vedere starea de
fertilitate naturala scazuta a solurilor destinate plantatiilor de prun, cat si
cerintele relative mari fata de continutul acestora in substante nutritive,
fertilizarea devine o masura obligatorie pentru obtinerea de recolte
superioare calitativ si cantitativ.
Pin mijloacele de care se dispune in fermele pomicole, tehnica
administrarii ingrasamintelor la prun, terbuie sa asigure atat respectarea
momentului optim de fertilizare, cat si adancimea de incorporare, in zona in
care se afla masa principala de radacini.In timpul unui an calendaristic,
sistemul radicular al prunului prezinta doua maxime de crestere si de
absorbtie a substantelor nutritive, toamna si primavara,ingrasamintele
aplicandu-se in aceste perioade,pentru a fi mai bin valorificate.
Tehnologiile moderne de cultivare a prunilor prevad administrarea in
livezi a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si
minerale in scopul asiguarii productiilor mari de fructe. In general,
ingrasamintele folosite in cultura pomilor fructiferi au aceeasi aplicativitate
si in plantatiile de pruni. Astefl, ingrasamintele organice: balegarul,
compostul, fecalel, gunoiul de pasari, turba, ingrasamintele verzi si mustul
de balegar sunt bine valorificate de prun. Mecanizarea operatiilor de
incarcare, transport si imprastierea pe sol a ingrasamintelor in livezi asigura
importante economii de forta de munca si banesti, precum o valorificare mai
rationala a ingrasamintelor prin aplicarea lor in perioadele optime si cu
indici calitativi superiori.
Pentru executarea operatiilor de administrare a ingrasamintelor in
livezi se folosesc mai multe metode si utilaje astfel:
- administrarea ingrasamintelor organice la suprafata solului pe intervalul
dintre randurile de pomi cu ajutorul unor remorci de diferite tipuri
prevazute cu sisteme de imprastiere a ingrasamintelor organice sau cu
ajutorul masini speciale de imprastiat gunoi de grajd in livezi;
- administrarea ingrasamintelor organice pe randul de pomi, cu ajutorul
unor masini speciale de imprastiere laterala a ingrasamintelor;
- administrarea ingrasamintelor chimice la suprafata solului cu ajutorul
masinilor de uz general;
- incorporarea in sol a ingrasamintelor chimice ( solide ori lichide) pe
intervalul dintre randurile de pomi, in livezile intensive cu ajutorul
utilajelor de prelucrare a solului echipate cu dispozitive de introducere in
sol a ingrasamintelor chimice, concomitant cu afanarea solului.
In plantatiile pe rod, se urmareste optimizarea unor factori de
vegetatie deficitari, dirijarea biomasei sintetizate in mod echilibrat intre
crestere si rodire, pentru a nu se instala rodirea periodica, combaterea bolilor
si a daunatorilor, recoltarea si valorificarea superioara a productiei de fructe.
Pentru realizarea acestor obiective, se aplica urmatoarele lucrarii:
Fertilizarea rationala a plantatiilor pe rod terbuie sa se faca pe baza
analizelor de sol care indica gradul de aprovizionare cu macro si
microelemente si pe baza diagnozei foliare ce se face in iulie pentru a
aprecia starea de nurtitie a pomilor.Tehnologiile moderne de cultivare a
pomilor prevad administrarea in livezi a unor cntitati din ce in ce mai mari
de ingrasaminte organice si minerale in scopul asigurarii productiilor mari
de fructe.
Necesitatea administrarii ingrasamintelor este determinate de cateva
particularitati:plantatiile sunt amplasate cu precadere pe terenuri in panta,cu
fertilitae naturala mai slaba, liveziile fiind monoculturi care ocupa terenul
peste 15-20 ani, secatuiesc unilateral solul in substante nutritive,
aprovizionarea cu ingrasaminte influienteaza nivelul productiei in anul
respective. De regula 1kg de ingrasamant determina un spor de 6-7kg
fructe.Procesul de absortie al substantelor nutritive,nu este un proces
uniform de-a lungul perioadei de vegetatie active,ci el manifesta anumite
intensificari sau incetiniri, in functie de o serie de factori, cum sunt:
- specificul fiziologic al prunilor
- fenofazele de vegetatie
- regimul de lumina
- caldura si ap a
- prezenta diferitelor substante in sol
- reactia solului etc.
In plantatiile pe rod ingrasamintele se
administreaza pe intreaga suprafata, iar ca moment
de aplicare, ingrasamintele organice, cele cu P2O5 si
K2O si 1/3din doza de N se administreaza toamna restul dozei de azot se
administreaza fazial,1/2 primavara, inainte de pornirea in vegetatie si 1/2 in
iunie in timpul cresterii intense a lastarilor si fructelor.Ingrasarea
suplimentara foliara a pomilor este o lucrare care completeaza,fara a
inlocui,ingrasarea radiculara.Ea consta in stropirea ramurilor si frunzelor cu
diferite solutii de ingrasaminte lichide.
Aplicarea ingrasamintelor pe cale extraradiculara este motivata in unele
situatii:
- cand azotul administrat la suprafata migreaza prea lent sau prea rapid in
profunzime
- cand sistemul radicular functioneaza in mod defectuos
- cand o seceta prelungita nu permite asimilarea elementeler minerale din
sol
Acest mod de ingrasare prezinta cateva avantaje; permite compensarea
rapida a elementelor deficitare, este usor de aplicat si face posibila aplicarea
concomitenta a ingrasamintelor si tratamentelor.
Momentul de aplicare este conditionat de scopul uramarit si substantele
utilizate.Primul tratament se poate aplica la 5-6 zile dupa caderea petalelor
iar urmatorul cand se formeaza si incep a creste fructele.Absorbtia solutiilor
este mai buna in prezenta unei temperaturi moderate si a unei atmosfere cu
suficienta umiditate,pentru a nu provoca o rapida concentrare a solutiei
pulverizate si deci arsuri pe frunze.De aceea,stropirile trebuie facute
dimineata sau seara.
Valoarea pH influienteaza mult asupra nutritiei pomilor.De aceea
pentru a aduce pH-ul la limitele optime, la 3-5 ani, pe solurile acide, se
administreaza amendamente calcaroase (3-5t/ha).
 In conditiile crizei energetice mondiale, posibilitatile de folosire a
ingrasamantului chimic in viitor vor deveni destul de limitate, datorita
scumpirii acestora. In fata agresivitatii ingrasamintelor chimice, se pune
problema reconsiderarii locului ingrasamintelor organice pe care nici un
ingrsamant chimic nu il egaleaza. Utilizarea combinata a ingrsamintelor
organice si chimice au efect pozitiv.
Administrarea ingrasamantului determina urmatoarele efecte
pozitive:
- se obtine productie sporita si de calitate superioara
- grabeste intrarea pe rod a pomilor
- prelungeste longevitatea pomilor
- asigura o crestere mai intensa a lastarilor
- stimuleaza procesele de absorbtie ale radacinilor
- se formeaza ramuri de rod riguroase
Sistemul de ingrasare si irigare a liveziilor de pruni pe rod trebuie sa
asigure o indestulare a plantelor, in special cu azot si apa in lunile aprilie –
iunie, astfel incat cresterea vegetativa sa fie puternica si prelugita pana in a
doua jumatate a lunii iulie.
Experientele facute arata ca cele mai bune rezultate s-au obtinut cu
doze de 20-30t/ha gunoi de grajd la doi ani, fie 5t mranita anual, plus 60-
80Kg/ha azot, 100-120Kg/ha fosfor si 60-90Kg/ha potasiu tot anul, socotite
in substanta active.Solurilor acide li se aplica amendamente cu var, socotind
250-300Kg/ha CaO anual.
Dozele de ingrasaminte vor trebui marite si bine proportionate atunci
cand se pune problem obtinerii unei recolte mari si a unor procente ridicate
de fructe extra si calitatea intai. In mod deosebit se pune aceasta problema
la soiurile cu fructul relative mic cum sunt Tuleul gras si Agen.
Fara o preocupare pentru aprovizionarea continua cu aceste substante
apar carente de elemente nutritive, procesul cresterii si fructificarii se
desfasoara in mod defectuos, productiile scad, apare fenomenul de rodire
periodica.
Intretinerea solului

In livezile de prun solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in

functie de varsta pomilor, sistemul de cultura, panta si expozitia terenului,
conditiile pedoclimatice, agrotehnica aplicata etc.
Prin sistemul de folosire si lucrare a solului se urmareste,in principal
corectarea valorilor factorilor ecologici,pentru a satiaface la nivel optim
cerintele pomilor,Cadrul social-economic,baza materiala de care dispune
unitatea si necesitatea evitarii poluarii mediului inconjurator constituie,de
asemenea,criterii importante,in functie de care se stabileste sistemul de
folosire si lucrare al solului din livezi.
Lucrarile solului in livezi se executa cu scopul de a realiza afanarea
adanca sau superficiala a solului, distrugerea crustei, maruntirea bulgarilor si
nivelarea terenului, distrugerea buruienilor si incorporarea in sol a
ingrasamintelor.Pentru realizarea acestor obiective se folosesc pluguri, grape
cu disc, cultivatoare si freze de constructie speciala pentru livezi,
caracterizate prin latimi de lucru variabile, posibilitati de dezaxare si
adincimi de lucru diferentiate.
Sistemul de intretinere a solului din livezi ca ogor negru in conditiile
pedoclimatice din tara noastra are o importanta deosebita asupra cresterii si
rodirii pomilor.Ogorul negru a constituit principalul sistem de intretinere in
liveziile de prun, avantajele acestuia, fiind recunoscute in productia sporita
de fructe la unitatea de suprafata. Dezavantajele ogorului negru
(numeroasele interventii mecanice pe intervalele dintre randuri, sporirea
gradului de eroziune a solului, epuizarea in substante nutritive ale straturilor
superficeale ale solului ), au condos la inlocuirea lui cu alte sisteme: ogorul
negru interupt, ogrul negru erbicidat, ogorul negru combinat cu culture de
acoperire ( ingrasaminte verzi ).
In liveziile de pruni, lucrariile aplicate solului vor fi cu 3-4cm mai
superficiale de cat in livezile de mar si par, datorita radacinilor ce sunt
dispuse mai la suprafata. Sistemele de intretinere se stabilesc in functie de
relieful terenului, de varsta plantatiei si alti factori.Pe terenurile in panta,
supuse eroziunii, se practica inierbarea in benzi iar pe terenurile plane sau cu
pante mici este indicat ogorul negru sau ogorul negru in alternanta cu
ingrasaminte verzi.
 Ogorul negru erbicidat este o metoda avantajoasa de mentinere a
solului curat de buruieni,si trebuie aplicat cu multa precautie tinand cont de
sensibilitatea naturala a speciilor.
Pentru ogorul erbicidat, rezultate bune la prun, se obtin aplicand unul
din urmatoarele erbicide:
- “Simazin” -50 in doza de 10Kg/ha
- “Livezin”-50 in doza de 7Kg/ha
- “Supersin”-75 in doza de 8Kg/ha
toate aplicate preemergent, “Saminol”20Kg/ha administrat 1/2 din doza
preemergent si ½ postemergent, “Gramoxone” 5% in doza de 3-5 l/ha
aplicat postmergent,cand buruienile au 15-20cm.
Intervalul dintre randuri se mentine ca teren lucrat pe terenurile cu
panta sub 8% situate in zonele cu precipitatii mai mici de 650 l/m2, fara
posibilitati de irigare. In plantatiile amplasate pe pante mai mari de 8% in
cele irigate si in cele din zonele cu precipitatii peste 650 l/m2, iar in primii 4-
5 ani de rod se pot cultiva ingrasaminte verzi, iar apoi intervalul se
inierbeaza cu amestec format Lolium perene 50% si Trifolium repens 50%.
Cand au 18-20cm ierburile se coses de 3-6 ori pe an iar iarba se lasa ca
mulci.Mulcirea solului se practica mai ales in livezile intensive de pruni
amplasate pe terenurile nisipoase din zonele secetoase.Ca mulci natural, se
folosesc resturile vegetale din gospodarii ( paie, coceni, fanul de proasta
calitate ), gunoiul de rajd paios, care vor acoperi terenul intr-un strat uniform
de 10-15cm, strat ce permite patrunderea apei, aerului si caldurii in sol, dar
impiedica evaporarea apei si cesterea buruienilor.Dupa 4-6 ani o parte dintre
intervale se destelenesc si se mentin 1-2 ani ca ogor lucrat si se
reinsamanteaza.
Lucrarile solului in livezile de prun, sunt aceleasi ca in toate plantatiile
pomicole.Lucrarea de baza este aratura adanca de toamna( 18-22 cm ),care
se executa cu plugul pentru livada –PDL-5-25 actionat de tractorul
pomicol.In timpul vegetatiei,solul se intretine curat de buruini. Pe randul de
pomi, in livezile cu benzi inierbate, se executa 3-4 prasile manuale.Benzile
inierbate se cosesc periodic, iar masa verde este scoasa din plantatie si
folosita in hrana animalelor.
In livezile situate pe pante mari, pomii se sapa, toamna, in jur, iar in
timpul anului, se prasesc, de cate ori este nevoie.Prin aplicarea la timp a
lucrarilor solului in plantatiile de prun se asigura combaterea buruienilor, se
mareste eficacitatea tratamentelor fitosanitare si se favorizeaza realizarea
unor productii sporite, cantitativ si calitativ.
Irigarea

Necesitatea irigarii prunului, datorita amplasarii majoritare a punului in

zonele deluroase si premontane, cu precipitatii peste 600mm aual, tehnoloia
culturii nu prevedea necesitatea irigarii.Extinderea plantatiilor de prun in
zona de campie, in stepa si silvostepa pecum si intensivizarea culturii,
impune in prezent aplicarea irigarii.
Apa reprezinta unul dintre cei mai importanti factori de vegetatie,
pentru prun, deoarece participa ca element de baza la sinteza tuturor
substantelor organice din care sunt formate tesuturile pomilor si asigura
vehicularea elementelor fertilizante sol- planta.In cadrul speciei, pretentiile
pentru apa, precum si rezistenta la seceta sunt diferite in functie de soi,
portaltoi si combinatia soi-portaltoi.Astfel, soiurile de vara sunt mai
rezistente la seceta decat cele de toamna, iar soiurile altoite pe corcodus sunt
mai mari consumatoare de apa, fata de cele altoite pe prunul franc sau
porumbar.
Lipsa umiditatii din sol inrautateste procesele biochimice si
microbioloie, stanjeneste cresterea radacinilor si a organelor vegetative ale
prunuli sensibilizeaza pomii la ger, boli si seceta.
Liveziile de pruni se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si
care nu asigura in sol in perioada de vegetatie intre 60-80% din intervalul
umiditati pe adancime de 20-30cm.Perioadele critice in care trbuie sa udam
daca precipitatiile lipsesc sau sunt insuficente, sunt urmatoarele:
- dupa legare fructelor
- la intarirea endocarpului
- la doua saptamani inainte de maturarea fructelor
- in august- septembrie
In zonele si in ani in care cad sub 200-250 l/m2 in lunile mai, iunie si
iulie pomii trebuie udati local de 3-4 ori cu 20-30 l/pom sau se aplica 3-4
udari cu 300-400m3/ha,pentru ca pe adancimea de 20-60cm unde se afla
majoritate radacinilor, umiditatea trebuie sa fie mentinuta permanent peste
70% din intervalul umiditati active.
Asigurare factorului apa constituie un element determinant in
desfasurare procesului de crestere si productie a prunilor.Mentinerea
umiditatii optime in sol, in mod obisnuit, nu este posibila fara irigare. Daca
apa nu este in cantitate suficienta, recoltele scad considerabil, iar fructele
raman mici, sarace in substanta uscata cu gust fad. Apa este necesara
procesare pentru desfasurarea procesului de fotosinteza si pentru alte procese
fizice si fiziologice. Apa serveste la transportarea substantelor minerale la
frunze unde are loc fotosinteza, iar substantele organice sintetizate in frunze
sunt transportate la locul de consum.
Pentru sporirea cantitaii de apa inmagazinata in sol si pentru pastrarea
ei in sol se iau o serie de masuri:
- afanarea solului cu lucrari mecanice sau manuale
- distrugera vaselor capilare de la suprafata solului, prin executarea de
lucrari superficiale
- distrugerea buruienilor
- folosirea ingrasamintelor organice, ceea ce duce la marirea capacitati
de retinere a apei
Pentru irigarea pomilor se utilizeaza frecvent doua tipuri de
amenajari: prin canale deschise si prin conducte ingropate.
In cazul irigarii prin canale deschise, reteaua de irigare se compune din
urmatoarele elemente:
-canal de aductie care transporta apa de la sursa la plantatia de irigat
-canale distribuitoare, de diferite ordine, care repartizeaza apa in
interiarul sistemului de irigatie.
-canale de sector, din care apa este preluata de reteaua provizorie ori de
un grup mobil de pompe.
Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe metode de udare:
-prin brazde inelare in jurul pomilor
-prin brazde lungitudinale
-prin aspersiune
-prin picurare
Dintre toate acestea, udarea prin brazde lungitudinale si cea prin
aspersiune, si in ultimul timp udarea prin picatura, sunt cele mai utilizate,
fiind totodata si cele mai indicate in pomicultura.
Metoda de udare prin brazde lungitudinale aplicata rational are
avantajul ca ralizeaza o umiditate uniforma pe intreaga zona de raspandire a
sistemului radicular a pomilor, asiguand totodata intretinerea in conditii
bune a starii generale de fertilitate a solului.
Metoda de udare prin aspersiune se face cu ajutorul instalatiilor de
aspersiune.Instalatiile de irigatie prin aspersiune cuprind grupul de pompare,
sistemul de conducte (aripile de ploaie ) si aspersoarele.
 Metoda de udare prin picatura se bazeaza pe ideea ca cea mai buna
folosire a resurselor de apa utilizabile si cele mai bune performante pe care
le pot atinge pomii se pot realiza prin evitarea deficitului de umiditate.
La aplicarea irigarii, trebuie sa se tina seama de diferentele ce exista
intre tipurile de sol privind capacitatea de camp pentru apa a solului si
coeficientul de ofilire.

Taierile de intretinere si fructificare

Progresul realizat in cunoasterea specificului agrobiologic al

diferitelor specii si soiuri pomicole a facut posibila trecerea de la practica
unor taieturi aplicate in general unei anumite specii,la taieri aplicate
diferentiat pe diferite grupe de soiuri si chiar pe fiecare soi in parte.
Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin
care se dirijeaza procesele de cestere si fructificare, cu scopul de obtine
coroane echilibrate, capabile sa realizeze recolte mari, constante si de
calitate superioara. Taierile difera in functie de varsta pomilor, tipul de
fructificare incarcatura cu muguri de rod, lungimea cresterilor anuale, forma
de coroana, sistemul de cultura,factorii ecologici,conditiile tehnoloice etc.
Prin aceste taieri se urmareste mentinerea echilibrului intre crestere
si rodire,evidentiat prin asigurarea an de an a unor ramuri de prelungire a
scheletului si asemischeletului de 30-40cm pe care se formeaza noi
formatiuni de rod tinere, cu potential ridicat de rod si de pe care se obtin
fructe de calitate.
La inceputul rodirii, cand cresteriile sunt inca puternic, se continua
formarea de noi ramuri de schelet si semischelet si se suprima sau se reduc
unele ramuri de semischelet supranumeroase din interiorul coroanei sau
plasate pe partea superioara si inferioara a sarpantelor si a subsarpantelor,
pentru o mai buna ilumina.In perioada de rodire maxima, taierile urmaresc
intinerirea continua a ramurilor de semischelet.Pentru aceasta,ramurile de
semischelet mai batrane de 3-4 ani se scurteaza si se simplifica succesiv,
mentinandu-le la o lungime de 30-40cm si uniform repartizate,pentru a nu se
umbri reciproc. Cu prilejul scurtarii si simplificari se elimina portiunile mai
batrane si se mentin cresterile anuale sau de doi ani pe care se gasec
“buchete de mai”si ramuri mijloci de vigare mijlocie.Taierile sunt mai
energice in anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putini
muguri florali, sau cand o parte din ei au fost afectati de ger.
Formaea coranei este esalonata pe o perioada relativ lunga de
timp.Lucrarile de formare, care cuprind operatii de schimbare a pozitiei si
taieri, se incepe pentru unele coroane inca din pepiniera si se continua in
perioada juvenila si de inceput a rodirii pana la relizarea scheletului.In
paralel cu formarea scheletului se urmareste scurtarea la minimum a periadei
neproductive si intrarea cat mai de timpuriu a pomilor pe rod.
Spre sfarsitul perioadei de rodire cresterile anuale se reduc, unele
sarpante isi schimba pozitia formand arcade iar altele depasesc spatiul
rezervat la plantare intersectandu-se cu ramurile pomilor vecini.In acest
moment se impune efectuarea unor taieri de corectare si de intretinere a
scheletului procedandu-se astfel:- se aleg sarpantele si subsarpantele plasate
la distantele si cu pozitia corespunzatoare formei de coroana,iar cele
supranumeroase se elimina la inel sau se scurteaza deasupra unei ramuri de
semischelet care are suficient spatiu si lumina.Ranile mai mari de 3cm se
acopera cu mastie sau vopsea. Daca ramurile de schele depasesc spatial
rezervat la plantar, ele se scurteaza in lemn de 3-5ani deasupra unei ramuri
mai tinere care sa asigur prelungirea.Cand se fac scurtarile se cauta
subordonarea verticala a subsarpantelor, reducerea si simplificarea pe fiacare
subsarpanta a ramurilor de sechelet, astefel incat, fiecare sarpanta sa capete
forma unei frunze uriase in care sarpanta sa reprezinte nervura principala.
Sistemele de coroana recomandat pentru prun sunt:
- etaj- rarit cu varful axului suprimat sau leader modificat pentru
soiurile cu lemnul fragil (Tuleul gras) si cele cu crestere puternica a
axului (Timpuri,Stanley,Nectarina rosie)
- vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata si cu lemnul
mai rezistent (Anna Spath,Renclod verde )
- sistemul Rabate pentru coroanele care se tocesc cu timpul(Agen)
In cultura moderna se incearca palmeta cu brate oblice, care se preteaza,
in special penru soiurile de vigoare slaba si mijlocie, cu conditia dirijari mai
indeaproape a formari palmetei si a garnisirii scheletului cu ramuri roditoare.
Caracteristic pentru prun este degarnisirea prematura, mai accentuata
ca la celelalte specii, a ramurilor de schelet de ramuri roditoare, in cazul
cand acestea sunt predominant sau exclusiv ramuri-buchet. De aceea taierea
lunga la formare coranei trebuie aplicata cu prudenta si obigatoriu inbinata
cu marirea unghiurilor de ramificare (aplecarea ramurilor de schelet ).
Concret, prelungirile anuale in primi 3-4 ani terbuie scurtate la cel
mult 80cm si totodata aplecate pana sub un unghi de 55-60o fata de
verticala.Si mai bine este ca aceste prelungiri sa fie ciupite in cursul
vegetatiei.Nu trebuie sa se lase ramuri mai lungi de 70-75cm, acestea se
cipesc si se apleaca.Distantarea ramurilor roditoare pe sarpanta trebuie sa
varieze intre 7-8si 12-15cm, dupa cum sunt mai slabe sau mai puternice.
Cand pomii intra in perioada de decline, marcata de oprirea totala a
cresterilor, inceperea uscarii centripete si aparitia lastarior lacomi perioada
de rodire mai poare fi prelungita cu 4-5ani prin taieri de intretinere.Ele
constau in reducerea mai puternica a ramurilor de schelet taind in lemn de 5-
7ani.Rezultatele sunt si mai bune daca in toamna anului precedent se face si
intinerirea sistemului radicular. Pentru aceasta la proiectia coronei se sapa un
sant circular lat de 50-60cm si adanc de 70-80cm si la fiecare m2 sant se
incorporeaza 6-8Kg mranita, 3-6g N, 12-24g P2O3 si 8-16g K2O.
Si la prun, in uni ani pomii se supraincarca cu rod. Daca nu se
intervine, productia desi mare cantitativ este de calitate slaba si se valorifica
la pret scazut. Daca si dupa aplicarea corecta a taierilor pomii raman
supraincarcati singura soluitie pentru normarera incarcaturii este rarirea
fructelor.
Taierea manuala a pomilor in livezile intensive de prun reprezinta o
lucrare de mare volum si complexitate, care necesita, in livezile tinere, 62-81
ore om/ha, in functie de forma de coroana, iar in cele pe rod costul lucrarii
poate reprezenta 25-30% din totalul cheltuielilor.Pentru reducerea costurilor
si a consumului de forta de munca, tehnologiile moderne prevad
mecanizarea taierilor de limitare a conturului coroanei.
Taierea mecanizata de contur se efectueaza pe cate o latura a gardului
fructifer, repetandu-se pe aceeasi latura din doi in doi ani .Prin ea se
limiteaza inaltimea (2,8-3,5 m ) si latimea gardului fructifer (1,6-2,0 m) si se
determina aparitia de ramuri tinere cu potential mare de rodire.Stabilirea
gresita aintensitatii de taiere poate determina dezechilibru intre procesele de
crestere si fructificare ale pomilor,cuimplicatii negative asupra productiei de
fructe.
 Protectia fitosanitara

In secorul pomicol, ca dealtfel in toate celelalte sectoare agricole se

ingregistreaza inseminate pierderi datorita numeroaselor boli si daunatori si
a accidentelor naturale cum ar fi: ( gerul, bruma,grindina etc.).
Protectie fitosanitara este o veriga tehnologica deosebit de
importanta.Prin lucrarile agrotehnice,aplicate solului ( sapat in jurul
pomilor,arat,cultivat intervalele dintre randuri,prasit,erbicidat etc) se
distruge o mare parte din rezerva biologica a bolilor si daunatorilor .
Pentru aceasta se recomanda respectarea indicatiilor date prin buletinele
emise de statiile de prognoza si avertizare din zona,care indica momentul
optim,produsul protivit cat si normele de protectia muncii si a mediului.
Pentru combaterea insectelor si a bolior se folosesc mai multe masuri:
- masuri agrotehnice,acestea sunt necesare si importante avand in
special un rol de prevenire
- mobilizarea terenului prin araturi si prasile, prin care se scot la
suprafata insectele larvele etc.
- efectuarea taierilor
- distrugerea tufisurilor,care gazduiesc numeroase insecte daunatoare
- scuturarea si arderea insectelor
- masuri de carantina prin care se izoleaza zonele infestate
Masurile de combatere chimica sunt cele mai eficente in lupta
impotriva bolilor si a daunatorilor.De aplicarea corecta a tratamentelor
depinde in mare masura cantitatea si calitatea productiei. Efectele celolalte
masuri cum sunt: folosirea celor mai viguroase soiuri, administrarea
ingrasamintelor, aplicarea unei agrotehnici corespunzatoare sau introducerea
pe scara larga a mecanizarii sunt mult diminuate sau chiar anulate daca nu se
iau toate masurile pentru prevenirea si combaterea bolilor si a
daunatorilor.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona
de cultura la alta,de regimul termic pluviometric din zona respective si de
preioada de maturare a soiurilor.Astfel,pentru soiurile cu coacere timpurie
sunt necesare 7-8 tratamente,10-11 pentru cele cu perioada de maturare
medie si 13- 14 pentru soiurile cu coacere tarzie.
Tipurile de utilaje pentru efectuarea lucrarilor de combatere a
bolilor si a daunatorilor se impart in:
- aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om
 - aparate pentru stropit sau prafuit purtate si actionate de om si
actionate de motor
- aparate de stropit carosabile
- masini pentru stropit purtate de tractor

Calendarul tratamentelor impotriva bolior si daunatorilor prunului

Fenofaza Data Substanta si amestecuri Se combate

aproximati Utillizate si concentratia
va
1 2 3 4
Repus de iarna 15XI-30XII Tratamentul 1 - paduchi
(la temeraturi mai 1.Nitox14 4,0% sau testosi
o
mari de 0 c Creosan-40 0,75% - oua de
afide,psylide,pa
ianjeni
tetrachizi si
insecte
defoliatoare
-coconii
viermelui
fructelor
La umflarea 1-20III Tratamentul 2 Acelasi boli si
mugurilor de rod 1.Zeama bordoleza 1% daunatori ca la
2.Oxiclorura de cupru tratamentul
0,3% 1+moniliozele
si ciuruirea
frunzelor
Buton verde 17-22IV Tratamentul 3 Moniliozele
1.Zeama debordoleza (primele
1% sau infecti)
2.Oxiclorura de cupru
0,3%
Cand 10-15% din 22IV-1V Tratamentul 4 -vespele cu
flori sunt la 1.Zeama bordoleza 0,5% fierastrau
inceputul scuturarii +Carbetox37 in -insecte
petalelor.Este conc.0,4% defoliatoare
considerat hotarator 2.Zeama bordoleza 0,5% -paianjeni
pentru combaterea +Fosfotox-R 35 in conc tertanychizi
viespei cu fierastrau 0,1% -paduchii de
3.Zeama bordoleza 0,5% frunze
+Sintox-25 in conc -patarea rosie a
0,2% frunzelor
4.Oxiclorura de cupru -deformarea si
0,3%+Fosfotox-R 35 in rasucirea
conc 0,1% frunzelor
In livezile fara atac de -moniliozele
paianjeni se mai pot
folosi amestecurile:
1.Zeamabordoleza in
conc.0,5%+Lindatox 20
in conc. O,6%
2.Zeama bordoleza in
conc 0,5%+Detox-25in
conc.0,5%
3.Zeama bordoleza in
conc.0,5%+Pinetox- 50
in conc.0,5
Cand fructul are 17-21V Tratamentul 5 - viermele
diametrul cuprins La soilurile tarzii se prunelor
intre 0,5si 1,0cm utilizeaza unul din -insecte
amestecurile indicate la defoliatoare
tratamentul 4 -carabusul de
La soiurile timpurii se va mai
utilize: - paduchii de
1.Zeama bordoleza 0,5% frunze
+Fosfotox-R-35 in -paianjeni
conc.0,1% tetranychizi
2.Zeama bordoleza 0,5% -patarea rosie a
+Bi-58 in conc.0,075% frunzelor
3.Aspor 0,4%+Fosfotox
0,1%
Cand fructul are 28V-2VI Tratamentul 6 -viermele
diametrul cuprins Se utilizeaza dupa caz, prunelor
intre 1,5 si 2,0cm unul din amestecurile -insecte
recomandate la defoliatoare
tratamentul 4 sau 5 -patarea rosie a
frunzelor
Cand fructul are 17-21VI Tratamentul 7 -viermele
diametrul cuprins 1.Zeama bordoleza 0,5% prunelor
intre 2,0 si 2,5cm +Carbetox-37 in -larve neonate
conc.0,5% si adulti
2.Zeama bordoleza 0,5% -omida paroasa
+Methyl-parathion 0,3% a dudului
3.Zeama bordoleza 0,5% -paduchele de
+Ethyl-parathion-50 in San-Jose
conc.0,08% -patarea rosie a
4.Oxiclorura de cupru frunzelor
0,3%+Carbetox-37 in -ciuruirea
conc 0,5% bactereana a
5.Oxiclorura de cupru frunzelor
0,3%+Methyl-parathion -deformarea si
0,3 rasucirea
frunzelor
-moniliozele
Cand fructul are 26VI-2VII Tratamentul 8 -paduchele di
diametrul in jur de Se utilizeaza unul din San Jose
2,5cm amestecurile indicate la -paduchii de
tratamentul 7 frunze
-paianjenii
tetranychizi
-insecte
defoliatoare
-patarea rosie a
frunzelor
-ciuruirea
bacteriana a
frunzelor
-deformara si
rasucirea
frunzelor
-moniliozele
Cand fructul are 5-9VII Tratamentul 9 Aceasi boli si
diametrul cuprins Se utilizeaza unul din daunatori ca la
intre 2,5 si 3,0cm amestecurile indicate la tratamentul 8
tratamentul 7

Cand fructul are 11-17VII Tratamentul 10 -viermele

diametrul cuprins 1.Aspor 0,4%+Fosfotox- prunelor
intre 3,0-3,5cm R 35in conc.0,1% -paduchii de
2.Aspor 0,4%+Sintox frunze
0,2 -insecte
3.Aspor 0,4%+Methl- defoliatoare
parathyon 0,3% paianjenii
Cand fructul are 21-26VII Tratamentul 11 -viermele
diametrul in jur de Se utilizeaza unul din prunelor
3,5cm amestecurile indicate la -moniliozele
tratamentul 10 -ruginile

Dupa recoltarea 19-24VIII Tratamentul 12 -paduchele din

fructelor Carbetox-37 in San Jos,
conc.0,5% generatia a-II-a
- oua de
paduchi de
frunze
-paianjenii
Dupa recoltarea Tratamentul 13 Acelesi boli si
fructelor 30VIII-2IX Carbetox-37 in daunatori ca la
conc.0,5% tratamentul 12

Pentru executarea lucrarilor de combatere a daunatorilor este necesar

ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat. Eliberarea ramurilor se poate face
prin doua metode: adunarea manuala sau mecanica cu ajutorul grapelor si
scoaterea la capatul randurilor sau tocarea ramurilor direct pe sol cu ajutorul
masinilor de tocat.
In conditiile cilmatice si de relief din tara noastra, actiunea de
prevenire a efectelor daunatoare a ingheturilor asupra pomilor are importanta
deosebita. Ingheturile produc pagube inseminate care ajung uneori pana la
compromiterea intergii recolte. Ingheturile se produc toamna, iarna si
primavera.Ingheturile de toamna si iarna se produc rar.Cele mai frecvente
sunt ingheturile tarzii de primavera care surprind pomii in faza de deschidere
a mugurilor sau in floare sau chiar dupa scuturarea florilor.In aceasta faza de
vegetatie pomii sunt mult mai sensibili la ger deoarece continutul ridicat de
apa din tesuturile lor favorizeaza inghetarea elementelor pe rod.
Pentru combaterea ingheturilor se folosesc atat metode pasive cat si
metode active.
Dintre metodele pasive de combatere a inghetului se mentioneaza:
- alegerea soiurilor rezistente la ger
- adaptarea ciclului vegetative al pomilor la conditiile locale
- executarea corecta a lucrarilor de intretinere si aplicarea judicioasa a
ingrasamintelor in vederea obtinerii unor pomi vigurosi si rezistenti
- alegerea terenului si orientarea parcelelor astfel incat sa se evite
aglomerarea maselor reci de aer
Dintre metodele active de combatere a inghetului se mentioneaza:
- incalzirea directa a prunilor
Rezisrenta la ger a soiurilor de pruni variaza destul de mult.Cele mai
rezistente sunt soiurile provenite din prunul Canadian, din cel de Ussuria sau
American.Dintre soiurile cultivate la noi, cele mai rezistente la ger sunt:
Grase romanesti,Vinete romanesti, Anna Spath,Stanley etc.

Recoltarea, sortarea, ambalarea si transportul prunelor

Recoltarea prunelor constituie ultima si cea mai importanta operatie
din cadrul lucrarilor tehnologice,deoarece prin ea se finalizeaza eforturile
economice si de munca inglobate timp de un an,in plantatiile de prun.
Recoltarea prunelor este o lucrare care solicita un numar mare de
brate de munca.Acest fapt are importanta deosebita daca tinem seama de
faptul ca aceasta operatie trebuie sa se execute intr-o anumita
perioada.Pregatirea campaniei de recoltare presupune asigurarea din timp cu
ambalaje, materiale, unelte, miloace de transport si forta de munca .
Recoltarea prunelor se poare face atat cu mana cat si prin scuturare.
Recoltarea manuala a prunelor este metoda cea mai buna care asigura o
calitate buna, astfel prezentandu-se fara vatamari mecanice si fara impuritati
ca: frunze, ramuri, fructe putrezite si altele.Recoltarea mecanizata a
prunelor,cu vibratorul,este mai dificila in cazul soiurilor la care fructele se
tin prea puternic de ramuri.Experientele efectuate arata ca daca se stropesc
pomii cu acidul 2-cloroetilfosfonic,in concentratie de 500 mg/ l,cu 10 zile
inainte maturarea fructelor, acestea se desprind usor de pedicel,incat
recoltatul este mult usurat.Avantajele acestei metode constau in
productivitate superioara,in comparatie cu recoltarea manuala si reducerea
cheltuielilor de productie .
Spre deosebire de mere si pere, prunele nu-si continua coacerea dupa
cules. De aceea,pentru a realiza optimul de insusiri gustative ele se lasa pe
pomi pana in preajma maturitatiii depline.Prunele pentru masa se recolteaza
cu 4-5zile de maturitate deplina, cand au realizat coacerea in proportie de
80-90%, avand gust placut si culoare caracteristica soiului.Ele trebuie culese
cu stratul de pruina cat mai intact. Pruina imprima fructelor aspect de
prospetime sporindu-le valoarea comerciala. Fructele de masa trebuie sa aiba
pendunculii in proportie de 70% la calitatea intai si 60% la calitatea a doua.
Sortarea prunelor se face cu mana concomitent cu culesul sau dupa
aceea. Ambalarea se face in ladite STAS de 6-10Kg cu forma
dreptunghiulara, in cosuri sau butoaie.Sortarea se face in trei calitati
:extra,I,si a I I a.
Prunele pentru uscat si marmelada se recolteaza la maturiatea deplina
sau in faza de supracoacere, cand s-au stafidit partial. Culesul lor se face prin
scuturare pe prelate sau rogojini, miscand puternic cu bratele fiecate ramura
sau cu ajutorul vibratorului mecanic.
Pastrarea prunelor se face la temperature de 0-1oC timp de 2-5
saptamani, in functie de epoca de coacere, sau se pot pastra de la un an la
altul prin congelare.
 Modernizarea plantatiilor de pruni

Intrucat suprafetele destinate patrimoniului pomicol sunt limitate iar

nevoia de fructe este tot mai mare, extinderea plantatiilor pomicole nu
rezolva in totalitate cerintele mereu crescande, atat pentru consum in stare
proaspata,cat si pentru industializare.
Normele tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei
stabilesc cadrul general de actiune in aceasta directie,dind curs intocmirii si
aplicarii unor documentatii de modernizare,specifice fiecarei zone de cultura
a pomilor.In acest context modernizarea livezilor de prun vizeaza mai multe
obiective,dintre care cele mai importante sunt:inlocuirea sortimentului
existent,prin realtoirea in livada a soiurilor nevaloroase si cresterea densitatii
pomilor,prin plantarea a noi pomii,intre randuri si rindul celor existenti.
Inlocuirea soiurilor nevaloroase prin realtoirea pomilor in
livada.Constituie o cale sigura, rapida si eficienta de modernizare a livezilor
clasice de prun.Numarul de pomi nealtoiti si din soiuri nevaloroase existente
inca in unele plantatii vechi de prun, precum si nevoia mare de material
saditor pentru refacera patrimoniului la aceasta specie, justifica pe deplin
necesitatea realtoirii pomilor in livada.
Se poate afirma ca prunul se comparta bine la supraaltoire, pana la
varsta de 10-12ani,procesul de prindere este de 94%,refacerea volumului
coroanei pana la nivelul necesar obtinerii unei productii superioare,cantitativ
si calitativ ,se realizeaza in al treilea an ,de la realtoire.
Tehnologia realtoirii prunului in livada cuprinde urmatoarele operatiuni
si particularitati :
- pregatirea coroanei pomilor in vederea recoltarii se face prin metoda
mentinerii scheletului coaroanei, reducand 1/3 din volumul initial
- perioada optima de altoire este cuprinsa intre 10 martie si 10 apilie,
cand se inregistreaza temperaturi de 7-15 grade Celsius
- metoda de altoire care da cele mai bune rezultate este cea prin
despicatura (necestia forta de munca mai putina,este usoar de
practicat,se executa timp indelungat, nefiind condiationata de
circultia sevei)
- protejarea altoaielor dupa realtoire se face cu ceara de altoi
- lucrarile de ingrijire aplicate pomilor realtoiti sunt cele obisnuite ,
care trebuie sa fie executate la timp: plivirea repetata a lastarilor
crescuti pe elementele de schelet, taieri de formare a coroanei,
combaterea bolilor si daunatorilor.
Indesirea plantatiilor de prun, reprezinta o alta cale de modernizare,
asigurand folosirea intensive a terenului .Indesirea consta in plantarea
 intre doua randuri de pomi cu distante mari (8-9 m ) sau intr doi pomi
pe rand (cu distanta de 6-8 m) , a unor pomi din acelas soi sau bune
polenizatoare.Tehnologia de indesire permite aplicarea mai multor
scheme,care difera de la o plantatie la alta.
In livezile situate pe pante mari,cu poi in decline ,nu se recomanda
indesirea ,deoarece investitia nu se poate recupera in timp.Intrucat prin
indesire numarul de pomi la ha se mareste de la simplu la
dublu,lucrarile arotehnice in aceste plantatii trebuie sa se faca la nivel
corespunzator (fertilizari suplimentare, irigari,tratamente fitosanitare
etc).Aplicarea diferentiata a masurilor de modernizare in plantatiile de
prun conduce neintirziat la obtinerea unor sporuri de recolta, de la 3-5
tone/ ha la peste 15 tone /ha ,in acelasi timp calitatea productiei fiind
mult superioara.
Modernizarea plantatiilor clasice de prun cuprinde un complex mai
mare de lucrari,care se refera la imbunatatirea tehnologiei de
cultura.Astfel, se urmareste reducerea inaltimii pomilor de la 5-6 m la
3,5-4 m,cu implicatii pozitive asupra eficacitatii tratamentelor
fitosanitare si usurarii recoltarii.

CAPITOLUL III: Norme de protectia muncii

In pomicultura ca si in alte domeni de activitate normele de protectia

muncii trebuie prelucrate si respectate de catre toate persoanele care
participa la procesul de productie.
Conducatorii unitatilor vor stabili, odata cu masurile de realizare a
planului de productie sau a sarcinilor de serviciu masuri corespunzatoare in
vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, a prevenirii
accidentelor si a inbolnavirilor profesionale.
Conducerile unitatilor vor stabili instructiuni proprii de protectia muncii
care vor cuprinde norme de protectie a muncii si masurile suplimentare
necesare pentru conditiile de lucru specifice locurilor de munca.
Uneltele si instrumentele manuale de taiat ce se folosesc in pomicultura
cum sunt: briceagul de altoit, cosorul, ferastraul, foarfecele de taiat cioturi,
etc. vor fi bine ascutite si bine fixate in manerele corespunzatoare spre a
usura efortul muncitorilor si a nu-i jena in timpul lucrului.
 Cazmalele si orice alete unelte manuale de sapat si prasit ce se folosesc
la lucrarile din livezi trebuie sa fie bine ascutite si sa aiba cozi drepte,
rotunde si netede.
Muncitorii care lucreaza la administrarea de ingrasamante chimice
trebuie sa poarte achelari de protectie pentru a preveni inbolnavirea
ochilor ,sa poarte masca de protectie contra prafului ,evitandu-se prin
aceasta masura imbolnavirea cailor respiratorii .
In timpul executarii taierilor la pomi si arbori se va da atentie ca
ramurile taiate san nu cada peste muncitori .In acest scop ,cel ce executa
taierea nu va sta sub pom ci lateral .
In timpul executarii lucrarilor mecanice de intretinere,nu se fac alte
lucrari pe terenul respectiv care sa reclame prezenta muncitorilor permanenti
sau sezonieri .
Combaterea brumelor prin aprinderea gramezilor pentru a produce fum
trebuie facuta cu mare atentie spre a nu da loc la incendii .
Obtinerea de rezltate bune este conditionata in primul rand de
mentinerea in perfecta stare de fnctionare a utilajelor cu care se executa
lcrarile de intretinere .In aceasta privinta este necesar ca cei ce exploateaza
utilajele sa aiba permanent in vedere urmatoarele:
- cunoasterea perfecta a aparatelor si masinilor cu care lucreaza
- mentinerea in stare tehnica buna a utilajelor
-pregatirea pentru lucru si reglarea corecta a masinilor
-sa respecte normele de protectie a muncii .
Deoarece masinile si aparatele folosite in lucrarile de combatere a
bolilor si daunatorilor in pomicultura lucreaza cu substante toxice pentru om
si animale , masurile de protectia muncii , de asigurare a securitatii celor ce
deservesc utilajele trebuie sa inlature posibilitatea accidentelor ce le poate
provoca atat masina cat si produsele chimice cu care aceasta lucreaza.
Prima masura care se impune este instruirea prealabila a celor ce vor
lucra ,asupra fiecarui tip de aparat sau masina din dotare,pentrun cunoasterea
functionarii ,reglajelor ,modul de exploatare si intretinere,precum si
cunoasterea in aceeasi masura a produselor chimice pe care le
manipuleaza ,toxicitatea lor ,modul de manipulare ,echipamentul de
protectie necesar ,simptomele de intoxicatie si masurile de prim- ajutor pe
care trebuie sa le ia
Masinile si aparatele ce se folosesc la stropit si prafuit trebuie sa fie in
perfecta stare de functionare, sa aiba toate aparatorile de protectie si toate
imbinarile montate etans .
 Cand se lucreaza cu mai multe masini sau aparate pe aceeasi parcela,
acestea se vor deplasa corelat ,astfel ca substantele pulverizate sa nu ajunga
de la un agregat la altul.
Reparatiile la masinile si aparatele pentru combaterea bolilor si
daunatorilor se vor face numai dupa ce toate piesele au fost spalate cu apa .
Produsele pesticide vor fi depozitate si pastrate obliatoriu sub cheie, in
incaperi inchise .
Se interzice distribuirea varsata a produselor ce se pastreaza in ambalaje
inchise .
Produsele pesticide vor circula numai pe baza de acte de predare-
primire .
Prepararea solutiei si alimentarea masinilor se fac pe un loc ales special
departe de sursa de apa potabila ,de locuinte si de grajduri.
Utilajele folosite la prepararea solutiilor (galeti, masuri, butoaie, palnii
etc,) nu vor fi folosite in alte scopuri .
Dupa terminarea lucrului, locul pentru prepararea solutilor de stropit se
curata prin razuire cu sapa, iar resturile de produse si solul imbibat cu ele se
ingroapa la adancime de cca. 1 m.
Locul de preparare a solutiilor toxice de stropit va fi marcat vizibil cu
inscriptia “ Loc pentru preparat solutii toxice”.La locul de preparat solutiile
trebuie sa se gaseasca trusa cu antidoturile pentru produsele cu care se
lucreaza.
In timpul lucrului nu se va bea, fuma sau manca.Dupa terminarea
lucrului se spala bine mainile, fata si corpul cu apa si sapun.
Fiecare angajat trebuie sa semneze o fisa de protectie a muncii.
La lucrarile de intretinere a pomilor cat s la recoltare se vor folosi scari
duble construite din materiale rezistente prevazute cu armature la ambele
extremitati si limitatoare de deschidere (brat, franghie).Inainte de urcarea pe
scara muncitorul va verifica stabilitatea si asezarea acesteia.
Marimea cosurilor pentru recoltat va fi proportionala cu puterea
muncitorilor, pentru a nu se expune la eforturi mari.
Atunci cand recoltarea fructelor se face cu scuturatorul vibrator,
muncitorii nu au voie sa intre in zona de lucru a acestuia.De asemenea nu au
voie sa intervina la agregatul in functionare.
CAPITOLUL IV:Concluzii

Pomicultura a evoluarca stiinta trecand de la practica unor tehnologi cu

caracter general la pomicultura diferentiata in functie de conditile naturale
de specificul agopedologic al diferitelor specii si soiuri de pomi.
Cultua pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punct de
vedere: alimentar, economic si social
Prunul este un dintre cele mai importante specii pomicole, apreciat
pentru fructele sale care se pot consuma in stare proaspata sau
industrializate.
Prunul este o specie valoroasa si datorita faptului ca pomii au cerinte
relative mici fata de cerintele ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla
si au un potential productive ridicat si constant.
Prunele sunt fructe bogate in: vitamine, zaharoza, fructoza, glucoza, apa
si aminoacizi.
Pomicultura intensiva si super intensiva nu poate fi conceputa decat in
conditii de mecanizare, chimizare si irigare. La alegerea locului pentru
infintarea plantatilor de pruni se va tine seama de cerintele specifice fata de
factori de vegetatie, de tipul de livada si de modul de valorificare a
productiei de fructe.
Cresterea si dezvoltarea normala a prunului pecum si obtinerea de
recolte mari necesita aprovizionarea solului cu element nutritive. Fertilizarea
devine o masura obligatorie in liveziile de prun. Tehnica administrarii
ingrasamintelor la prun trebuie sa respecte momentul optim de fertilizare cat
si adancimea de incorporare, in zona in care se afla principalele radacini.
Tehnologile moderne de cultivarea prunilor prevad administrarea in
livezii a unor cantitati din ce in ce mai mari de ingrasaminte organice si
minerale cu scopul de abtine productii mari.Administrarea ingrasamintelor
chimice se realizeaza atat la suprafata solului cat si incorporate in sol.
Ingrasamintele pot solide sau lichide. Administarea ingrasamintelor
determina efecte pozitive:se obtine productie sporita si de calitate
superioara,grabeste intrarea pe rod a pomilor,asigura o crestere mai intensa a
lastarilor,simuleaza procesele de absortie a radacinilor,prelungeste
longevitatea pomilor
 In livezile de pruni solul se intretine si se lucreaza diferentiat, in functie
de varsta pomilor,sistemul de cultura, panta si expozitiunea terenului,
cerintele peoclimatice. Lucrarile solului se executa cu scopul de a realiza
afanarea adanca sau superficeala a solului, distrugerea crustrei, maruntirea
bulgarilor si incorporarea in sol a ingrasamintelor. Pentru realizarea acestor
obiective se folosesc pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare si freze de
constructie speciala pentru livezi.Ogorul negru constituie principalul sistem
de intretinere in livezile de prun, avantajul acestuia fiind recunoscute in
productii sporite de fructe.
Asigurarea factorului de apa constituie un element important in
desfasurarea procesului de crestere a prunilor. Daca apa nu este in cantitate
suficenta recoltele scad iar fructele raman mici.
Livezile de prun se iriga in zonele cu mai putine precipitatii cazute si
care nu asigura in sol in perioada de vegetatie umiditate pe adancimea de 20-
30cm.Perioadele critice in care trebuie sa udam daca precipitatiile lipsesc
sunt urmatoarele: dupa legarea fructelor ,la intarirea ednocarpului ,la doua
saptamanii de la maturarea fructelor.
Pentru aducerea apei la plante se utilizeaza mai multe motode de udare:
brazde inelare in jurul pomilor, prin brazed longitudinale, picurare,
aspersiune.
Conducerea si taierea prunului reprezinta un complex de lucrari prin
care se dirijeaza cresterea si fructificarea , cu scopul de a obtine coroane
echilibrate capabile se realizeze recolte mari, constante si de calitate.Taierile
difera in functie de varsta pomilor, tipul de fructificare , incarcatura cu
muguri de rod, lungimea cresterii anuale, forma de coroana.Taierile la prun
se pot realize atat manual cat si mecanizat.Prin aceste taieri se urmareste
mentinrea echilibrului intre crestere si rodire.Taierile sunt mai energice in
anii cu multi muguri florali si mai reduse in anii cu mai putin mugurii
florali.Formarea coroanaei se executa pe o perioada relative lunga de timp.
Sisteme de coroane recomandate pentru pruni sunt: etaj rarit cu varful
axului suprimat, vas ameliorat pentru soiurile cu coroana mai rasfirata,
sistemul Rabet pentru coroanele care se tocesc
In sectorul pomicol, ca dealtfel, in toate celelalte sectoare pomicole se
inregistreaza numeoase pierderi datorita numarului mare de boli si daunatori
precum si a accidentelor naturale (bruma, grindina, gerul)
Protectia fito-sanitara este o veriga tehnologica deosebit de
importanta.Prin lucrarile aplicate solului se distrug o mare parte din
daunatori.Numarul tratamentelor fitosanitare aplicate difera de la o zona la
alta.Astfel,pentru solurile cu coacere timpurie sunt necesare 7-8 tratamente,
10-11 tratamente pentru cele cu perioada de maturare medie si 13-14
tratamente pentru solurile cu coacere tarzie.Pentru executarea lucrarilor este
necesar ca intervalul dintre randuri sa fie eliberat.Eliberarea se face manual
sau mecanizat.Utilajele folosita pentru lucrarile de combatere a daunatorilor
poti fi, aparate de stropit si pafuit actionate de om sau actionate mecanic.
Recoltarea prunelor reprezinta ultima si cea mai importanta operatie din
cadrul lucrarilor tehnologice, deoarece prin ea se finalizeaza eforturile
economice si de munca inglobate timp de un an in plantatiile de pruni.
Recoltarea se poate face atat cu mana cat si prin scuturare.Prunele
trebuie culese cu stratul de pruina cat mai intact.Pruina imprima fructelor un
aspect de prospetime, sporindu-le valoarea comerciala.Sortarea prunelor de
face cu mana concomitant cu culesul sau dupa aceea.Pastrarea prunelor se
face la temperature 0-1oC timp de 2-5 saptamanii.
 BIBLIOGRAFIE

1. Prof.dr. N.GHENA, conf.dr. GR. MIHAIESCU, prof.dr

M.POPESCU, conf.dr V.CIREASA, sef de lucrari dr. I.GODEANU,
sef de lucrari GH.DOBROTA- “Pomicultura generala si
speciala”,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1977

2. Prof.dr. M.POPESCU, prof.dr. I.MILITIU, prof.dr.

V.CIREASA, prof.dr.I.GODEANU, conf.dr. N.CEPOIU, conf.dr.
GH.DOBROTA, G.ROPAN, dr.ing.I.C.P.P. P.
PARINA-“Pomicultura speciala”,
Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti, 1992

3. Prof emerit dr. docent N.CONSTANTINESCU, conf. dr. N.

GHENA, conf. dr. A. NEGRILA, sef de lucrari dr. G.
MIHAESCU-“Pomicultura” vol2. Editura Agrosilvica, Bucuresti

4. Prof. dr. M.POPESCU, prof. dr. N. GHENA, prof. dr. I. MILITIU,

conf. dr.M. MITU-“Pmicultura speciala”. Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1974

5. Conf. dr. ing. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura speciala”,

editura Ceres, Bucuresti, 1977

6. Conf. dr. GRIGORE MIHAESCU-“Pomicultura ecologica.Tehnologii

nepoluante”, Editura Ceres, Bucuresti, 1998
7. Dr. ing. ec. CONSTANTIN MARIAN-“Organizarea productiei si a
muncii”, Editura Ceres, Bucuresti, 1983
8. Ing. CONSTANTIN RUXANDU, ing. GHEORGHE STAN
–“Mecanizarea lucrarilor in pomicultura”Editura Ceres, Bucuresti,
1979

9. Dr. ing. GH. DOBROTA, dr. ing. D. STRIMBU, dr. ing. M.

DOBROTA, ing. E. CARDEI- “Cultura prunului” Editura Cesres,
Bucuresti, 1991