George-Gabriel Renția

Monoxidul de carbon

MONOXIDUL DE CARBON
George-Gabriel Renția
An de studiu I

1
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

CUPRINS

SCURT ISTORIC AL MONOXIDULUI DE CARBON..................................................................................... 3

CARACTERE GENERALE AL MONOXIDULUI DE CARBON ........................................................................ 3
2.1. Toxicitatea.................................................................................................................................... 3
2.2. Sinteza .......................................................................................................................................... 4
METODE DE DETERMINARE A MONOXIDULUI DE CARBON DIN ATMOSFERĂ ........... 4
3.1. Sistem de prelevare ..................................................................................................................... 5
3.2. Fotometrie în infraroşu nedispersiv .......................................................................................... 5
3.2.1.Principiul de operare al analizorului de monoxid de carbon APMA-350E .................... 5
3.2.1.1. Mersul lucrării şi modul de lucru................................................................................ 7
3.2.1.2. Faza de pregătire a aparatului. ................................................................................... 8
3.2.1.3. Faza de calibrare. ......................................................................................................... 8
3.2.1.3.1.Calibrarea aparatului............................................................................................. 8
3.2.1.4. Faza de măsurare.......................................................................................................... 9
3.3.Cromatografie de gaz cu ionizare în flacără ........................................................................... 10
3.4. Eliberare de mercur ................................................................................................................. 10
3.5. Spectroscopie cu diodă laser acordabilă ................................................................................. 11
3.6. Fluorescenţă de rezonanţă ....................................................................................................... 11
3.7. Alte metode de analiză ............................................................................................................. 11
Sistem de monitorizare în timp real a CO ......................................................................................... 12
Concluzii ............................................................................................................................................... 17
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 18

2
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

SCURT ISTORIC AL MONOXIDULUI DE CARBON

Pentru prima data a fost preparat in laborator de catre chimistul francez Lassone in anul 1776,
care a concluzionat in mod gresit ca gazul rezultat era de fapt hidrogen. Mai tarziu, in anul 1800, a
fost descoperit cu adevarat de catre chimistul englez William Cumberland Cruikshank ca gaz compus
din carbon (C) si oxigen (O).

CARACTERE GENERALE AL MONOXIDULUI DE CARBON

Monoxidul de carbon reprezintă o combinație între un atom de carbon și un atom

de oxigen(formula chimică: CO). Este un gaz asfixiant, toxic, incolor și inodor, care ia naștere printr-
o ardere (oxidare) incompletă a substanțelor care conțin carbon. Acest proces are loc în cazul arderii
la temperaturi înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în locul bioxidului de
carbon. Monoxidul de carbon nu întreține arderea.
Acest gaz se amesteca usor cu aerul deoarece densitatea lui este apropiata de cea a aerului,
drept pentru care se raspandeste foarte repede in incaperea in care este produs, dar este si foarte putin
solubil in apa. In momentul in care concentratia de oxigen se diminueaza la nivelul focarului de ardere
si mai ales cand concentratia oxigenului devine mai mica de 14%, productia monoxodului de carbon
este majorata.

2.1. Toxicitatea

Este un gaz foarte toxic omului, deoarece face legătura permanentă cu hemoglobina din sânge,
astfel persoana murind prin asfixiere.
Este un gaz toxic, în concentrații mari fiind letal (la concentrații de aproximativ 100 mg/m3)
prin reducerea capacitații de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului
respirator și a sistemului cardiovascular.
La concentrații relativ scăzute:
- afecteză sistemul nervos central;
- slăbeşte pulsul inimii, micșorând astfel volumul de sânge distribuit în organism;
- reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică;
- expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută;
3
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

- poate cauza dificultăți respiratorii și dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare;

- determină iritabilitate, migrene, respirație rapidă, lipsă de coordonare, greață, amețeală, confuzie,
reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populație cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă:
copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii și cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.
Timpul în care omul moare este determinat de concentrația de monoxid de carbon din oxigen:

 0.1% — omul moare într-o oră

 1% — omul moare în 15 minute
 10% — omul moare imediat

2.2. Sinteza

Monoxidul de carbon poate proveni din mai multe cai. Aceste pot fi surse naturale sau surse artificiale.
Din sursele naturale, monoxidul de carbon provine din incendiile naturale, emisiile vulcanice sau din
cauza descarcarilor electrice.
Sursele antropice sunt multiple, spre exemplu in laborator, monoxidul de carbon se poate obține prin
mai multe căi:

1. Dehidratarea acidului formic cu acid sulfuric concentrat: HCOOH → H2O + CO

2. Trecerea unui curent de dioxid de carbon peste cărbune încins: CO2 + C → 2CO
3. Încălzirea unei pulberi de zinc metalic în prezența carbonatului de calciu: Zn + CaCO3 → ZnO +
CaO + CO
Industrial, monoxidul de carbon este produs prin oxidarea gazului natural (gazului metan): 2CH4 + O2 →
2CO + 4H2
In special acest gaz se formeaza prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse
antropice sunt reprezentate de: industria producerii oțelului si a fontei, industria rafinarii petrolului,
traficul rutier, aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în
special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii și primăverii (acesta fiind mult mai stabil din
punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafața
întinsa, nepunând în pericol sănătatea umană.

METODE DE DETERMINARE A MONOXIDULUI DE CARBON DIN ATMOSFERĂ

Metodele disponibile pentru măsurarea CO în aerul ambiental se întind de la metode complet

automate folosind tehnica de infrarosu nedispersiv şi cromatografia de gaz, la metode simple manuale
semicantitative care folosesc tuburi detector. Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de
carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224
Valoarea minima pentru protectia sanatatii umane este de 10ug/m3.

4
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

3.1. Sistem de prelevare

Monitorizarea CO necesită un sistem de introducere a probei, un sistem analizor, precum şi

un sistem de înregistrare a datelor. Sistemul de introducere a probei constă dintr-o sondă de prelevare,
un colector de admisie, tuburi şi o suflantă. Acest sistem este necesar pentru a colecta proba de aer
din atmosferă şi a o transporta la analizor fără a modifica concentraţia iniţială. De asemenea, poate fi
folosit pentru a introduce concentraţii cunoscute de gaz în scopul verificării periodice a fiabilităţii
analizorului de ieşire. Materialele de construcţie pentru sonda de prelevare, colectorul de admisie şi
tuburi, trebuie să fie testate pentru a demonstra că nu se modifică în mod semnificativ concentraţia
sau compoziţia atmosferei testate. Se recomandă ca sistemele de introducere a probei să fie fabricate
din sticlă borosilicată sau teflon, în cazul în care sunt monitorizaţi mai mulţi poluanţi. Sistemul de
introducere a probei ar trebui să fie construit astfel încât să nu prezinte nici o cădere de presiune la
analizor. La debit scăzut şi concentraţii mici, o asemenea operaţie poate necesita validare. Sistemul
pentru analiză este format din analizor şi poate necesita orice componente pentru precondiţionarea
probei. Precondiţionarea probei poate necesita un sistem de control al umidităţii, cum ar fi un tub de
uscare Nafion pentru a contribui la minimizarea răspunsului fals pozitiv al analizorului (de exemplu,
analizorul NDIR) la vaporii de apa şi un filtru de macroparticule pentru a ajuta la protejarea
analizorului de colmatare şi de posibile interferenţe chimice cauzate de acumularea de particule în
liniile de proba sau de admisie ale analizorului. De asemenea, sistemul de precondiţionare al probei,
poate include un dispozitiv de control şi măsurare a fluxului pentru a controla rata de eşantionare la
analizor.

3.2. Fotometrie în infraroşu nedispersiv

Monoxidul de carbon are o absorbţie caracteristică pentru infraroşu apropiata de 4,6 µm.
Prin urmare, absorbţia radiaţiei în infraroşu de către molecula de CO, poate fi utilizată pentru a
măsura concentraţia de CO în prezenţa altor gaze. Metoda NDIR se bazează pe acest principiu.
Sistemele în infraroşu nedispersiv prezinta mai multe avantaje: nu sunt sensibile la debit, nu necesită
substanţe chimice umede, sunt în mod rezonabil independente de schimbările de temperatură a
aerului ambiental, fiind sensibile pe intervale largi de concentrare şi au timp de răspuns scurt, pot fi
exploatate de personal non-tehnic.
Exemplu concret de echipament ce foloseste fotometria in infrarosu nedispersiv și interpretarea
datelor:
3.2.1.Principiul de operare al analizorului de monoxid de carbon APMA-350E

Analizorul APMA-350E determină concentraţia de monoxid de carbon CO din aer pe

principiul NDIR – non dispersiv infrared – analiză nedispersivă cu absorbţie în infraroşu.
Aparatul este de ultimă generaţie , beneficiind de noua tehnică de modelare în curent
încrucişat, conducând la o îmbunătăţire a sensibilităţii şi a stabilităţii la zero a aparatului.
Monoxidul de carbon absoarbe radiaţia în infraroşu la lungimi de undă de aproximativ 4.7
microni, astfel încât prezenţa şi cantitatea de monoxid de carbon prezent în probă poate fi
determinată prin cantitatea de lumină în infraroşu absorbită la trecerea probei prin celula de reacţie.

5
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Figura 1 prezintă schema de principiu a aparatelor cu absorbţie în infraroşu.

Figura 1: Schema de principiu a absorbţiei în infraroşu

1 - Sursă lumină infraroşu; 2 - modulator; 3 - celulă cu gaz dereferinţă; 4 - celulă de trecere a probei
de analizat; 5 - filtru optic; 6 - receptor opto-pneumatic; 7 - amplificatory; 8 - afişaj, ieşire semnal
elecric

Analizorul APMA-350E cu modelare în curent încrucişat este construit după modelul

convenţional al analizoarelor NDIR însă are încorporate în plus câteva elemente importante.
Schema de principiu a analizorului APMA-350E este prezentată în figura 2.

Figura 2. Schema de principiu a analizorului APMA-350E

Cel mai important element introdus de acest aparat este supapa rotativă care direcţionează
alternativ gazul de analizat şi gazul de referinţă în unica celulă a analizorului. Prin această metodă
celula de reacţie a aparatului este utilizată alternativ atât ca celulă de analiză cât şi ca celulă de
referinţă. Astfel este eliminată existenţa modulatorului mecanic (vezi figura 1).
În cazul analizoarelor NDIR convenţionale sensibilitatea depinde în principal de lungimea
celulei de reacţie iar caracteristicile detectorului pot fi modificate într-o mică măsură şi singurul
factor care poate fi modificat este modularea frecvenţei lungimii de undă.
În cazul analizorului cu modelare în curent încrucişat sensibilitatea este mărită deoarece
cantitatea de energie IR absorbită şi transformată în semnal de ieşire este teoretic dublă pentru orice
concentraţie la orice frecvenţă de modulare. În plus raportul semnal-zgomot este semnificativ mai
bun deoarece modulatorul mecanic care în cazul aparatelor NDIR convenţionale are tendinţa de a
introduce o cantitate considerabilă de zgomot, aici lipseşte.

6
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Pentru a minimiza interferenţele de orice fel s-a introdus un sistem dublu de detectare,
format dintr-un detector principal şi un detector de compensare (vezi figura 2), detectorul de
compensare fiind plasat în spatele detectorului principal. Detectoarele sunt încărcate în aşa fel încât
detectorul de compensare „surprinde” gazul ce interferează, semnalul rezultat fiind scăzut apoi din
semnalul generat de către detectorul principal.
În figura 3 se prezintă schema reţelei pneumatice a analizorului, din care se poate observa
cu uşurinţa calea parcursă de gazul de analizat.

Figura 3. Reţeau pneumatică a analizorului APMA-350E

1 – filtru; 2 – debitmetru; 3 – tubulatură; 4 – pompăp; 5 – comutator presiune; 6 – regulator
de presiune; 7 – supapă rotativă; 8 – unitate de analiză; 9 – cutter.

Principalele caracteristici ale analizorului de imisii de CO sunt următoarele:

- precizie 2 ppb;
- domeniul de lucru: max. 100 ppm
- temperatură de funcţionare: 5 – 40oC;
- concentraţia minimă detectabilă: 2 ppb;
- debit probă: <1 l/min;

3.2.1.1. Mersul lucrării şi modul de lucru

Iniţial se cuplează furtunul de teflon pentru aspirarea şi evacuarea gazului (aer de analizat)
aspirat şi se verifică dacă filtrul este curat sau nu (Figura 4). În cazul în care praful depus pe filtru
de la măsurătorile anterioare poate influenţa debitul probei prelevate prin aparat, se înlocuieşte. Se
parcurg în continuare următoarele faze:

Figura 4. Ansamblul corp – filtru

7
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

3.2.1.2. Faza de pregătire a aparatului.

Se deschide panoul frontal al aparatului şi se verifică ca filtrele să fie curate. În cazul în

care acestea sunt murdare se vor înlocui ca în figura 4.
Se porneşte aparatul (Power) şi se verifică setările acestuia. Cu ajutorul butoanelor de pe
panoul frontal (Figura 5) se selectează scala acoperitoare pentru măsurătoarea ce urmează a se
efectua.

3.2.1.3. Faza de calibrare.

Aceasta este cea mai importantă fază, deoarece acurateţea valorilor măsurate depinde în
mare măsură de grija si atenţia cu care este calibrat aparatul. Metoda de calibrare adoptata este
metoda manuală şi se realizează în următorii paşi:

Setarea punctului de zero a aparatului.

Se cuplează butelia cu aer sintetic fără hidrocarburi la intrarea aparatului (Sample

In)(Figura 6) prin intermediul unui furtun de teflon, pe care există un debitmetru. Se reglează
presiunea aerului sintetic astfel încât debitmetrul să indice o valoare a presiunii puţin peste cea
atmosferică, şi ne asigurăm că debitmetrul aparatului (panou frontal, Fig.5) indică valoarea de
regim. Se începe calibrarea la zero a aparatului astfel:
Se selectează domeniul de măsură 10 ppm;
După ce valoarea afişata pe display-ul aparatului se stabilizează rotim de butonul „zero”
până când aparatul afişează valoarea 0. Se aşteaptă 5 minute, timp în care valoarea afişată nu
trebuie să varieze;
După ce aceste reglaje au fost finalizate punctul de zero al aparatului a fost setat.

3.2.1.3.1.Calibrarea aparatului.

Pentru calibrare se foloseşte gaz special cu conţinut minim de CO de 99.8%, iar restul aer
sintetic fără hidrocarburi sau azot. Se cuplează butelia cu gaz de calibrare la intrarea aparatului
(Sample In, Figura 6) prin intermediul unui furtun de teflon, pe care există un debitmetru. Se
reglează presiunea gazului astfel încât debitmetrul să indice o valoare a presiunii puţin peste cea
atmosferică, şi ne asigurăm că debitmetrul aparatului (panou frontal) indică valoarea de regim. Se
începe calibrarea aparatului prin selectarea domeniului de măsură corespunzător concentraţiei de
CO a gazului de calibrare. Această valoare este trecută pe buletinul de analiza ataşat buteliei.
După ce valoarea indicată se stabilizează, se îndepărtează piedica de pe potenţiometrul
corespunzător butonului „Span” şi se reglează până când aparatul indică valoarea corespunzătoare
gazului de calibrare. Se aşteaptă 5 minute, timp în care pe afişaj nu trebuie sa apară nici o variaţie.
După ce aceste reglaje au fost finalizate aparatul este calibrat.

8
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

3.2.1.4. Faza de măsurare.

După ce calibrarea aparatului a fost realizată se cuplează un furtun de teflon la intrarea

aparatului (Sample In), prin care acesta va extrage aerul de analizat. Există două posibilităţi de
achiziţionare automată a datelor: tipărirea acestora pe o imprimantă sau achiziţionarea lor cu
ajutorul unei plăci de achiziţie montată pe un calculator, această ultimă variantă fiind cea indicată.
În consecinţă se realizează legătura între ieşirile DAS sau REC (panou spate) ale aparatului cu
placa de achiziţie şi se porneşte programul specializat (ex: Lab View) care va înregistra în mod
automat valorile concentraţiei de CO din mediul dorit. Se va ţine cont de toate cerinţele pentru
tehnica măsurării.

Fig.5. Vedere asupra panoului frontal.

Rezultatele obţinute prin măsurători se vor sistematiza în grafice (vezi figura 7) şi tabele
(vezi tabelul 2.1) care vor fi interpretate şi se vor face aprecieri cu privire la calitatea aerului si
sursele de poluare analizate.

Figura 6. Vedere asupra panoului spate.

1 – ieşire semnal electric; 2 – ieşire semnal electric de alarmă; 3 – intrare probă; 4 – intrare gaz de
referinţă; 5 – evacuare gaze; 6 – ventilator; 7 – control; 8 – siguranţă; 9 – alimentare curent; 10 –
conexiune masă

Pentru raportarea la legislaţia în vigoare a valorilor măsurate pentru specia CO, Ordinul
592 prevede următoare metodologie de calcul: Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se
alege prin examinarea mediilor curente pe 8 ore, calculate din date orare şi actualizate din oră în
oră. Fiecare medie pe 8 ore astfel calculată se înscrie pentru ziua în care intervalul s-a încheiat,
9
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

respectiv prima perioadă de calcul pentru o zi începe la ora 17,00 din ziua anterioară şi se termină
la ora 1,00 din ziua respectivă; ultima perioadă de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00
la ora 24,00 din ziua respectivă. Respectând această metodă de calcul s-au obţinut următoarele
valori, prezentate în tabelul 1:

Ziua Valoarea maximă a mediilor pe 8 ore Concentraţia maximă

pentru CO [mg/m3N] admisă, conf. Ord. 592
[mg/m3N]
30.11.02 10.5
10
01.12.02 11.2

Tabelul 1. Exemplu de prelucrare a datelor experimentale, valori maxime a mediilor pe 8 ore

pentru specia CO

Figura 7. Exemplu de prelucrare a valorile înregistrate pentru specia monoxid de carbon CO

pe parcursul monitorizării, valori medii la 30 de minute.

3.3.Cromatografie de gaz cu ionizare în flacără

CO poate fi măsurat fie în probe de aer ambiental colectate la fiecare câteva minute, fie în
aer de la probe capturate, stocate sub presiune în canistre inerte. CO în probe de aer este uscat,
preconcentrat, redus la metan şi detectat prin ionizare în flacără (GC-FID).

3.4. Eliberare de mercur

Această tehnică implică reacţia cu oxidul de mercur cald pentru a produce vapori de
mercur elementar şi este disponibila în comerţ. Metoda este sensibilă la temperatură şi presiune.
Funcţionarea în mod continuu necesită eliminarea interferenţelor din dioxidul de sulf, hidrogen şi
hidrocarburi.

10
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Operarea continuă realizată cu succes a fost raportată la un timp de răspuns de ordinul a 20s, iar
limitele de detecţie aproape de 20 ppb. Ca şi un detector GC, eliberarea de mercur (GC-ML) oferă
o sensibilitate ridicată, fără interferente inerente în măsurătorile continue. Probele de aer sunt
colectate în recipiente de sticlă şi injectate într-un cromatograf de gaz cu două coloane. CO este
apoi detectat cu un detector de reducere a oxidului de mercur comercial. Sistemul este liniar de la
10 ppb la mai mult de 1.000 de ppb, are o limită de detecţie mai mică de 10 ppb, şi incertitudinea
raportată este de aproximativ 2%.

3.5. Spectroscopie cu dioda laser acordabilă

Laserele cu dioda acordabilă (TDL) produc radiaţii IR cu o lăţime de linie care este îngustă
comparativ cu liniile obişnuite de absorbţie a gazelor atmosferice. Absorbţia radiaţiei IR printr-o
singura linie de rotaţie în banda de 4,6 µm poate fi exploatată pentru a măsura CO cu precizie mare
şi cu reacţie rapidă, şi fără interferenţe; focalizarea pe o regiune spectrală îngustă prevede
selectivitate mare. Probele de aer sunt măsurate pe trasee deschise prin aer ambiental sau prin
extragerea probelor de aer printr-un orificiu într-o celulă de gaz menţinuta la o presiune mult sub
presiunea ambientală. Radiaţia de la un TDL este modulată pe o regiune de lungime de undă foarte
îngustă, astfel încât absorbţia de CO produce un semnal de curent alternativ. Atmosfera este
măsurată prin oxidarea catalitică a CO la CO2. Instrumentele existente bazate pe TDLS sunt mai
rapide şi mai sensibile, cu o limită de detecţie obişnuită de câteva părţi pe miliard şi un timp de
răspuns de câteva secunde. Metoda prezinta dezavantaje pentru monitorizarea pe termen lung,
datorită costului ridicat şi necesităţii unui operator calificat pentru măsuratori pe teren.

3.6. Fluorescenţă de rezonanţă

Fluorescenţa de rezonanţă a CO în ultraviolet vid a fost folosită pentru un instrument extrem

de sensibil şi cu raspuns rapid. CO atmosferic absoarbe radiaţiile în intervalul de 150 nm de la o
lampă cu descărcare de radio frecvenţă, iar fluorescenţa din CO excitat este detectată de către un
tub fotomultiplicator. Lampa generează o plasmă, într-un flux continuu de CO2 în argon. Limitele
de sensibilitate ale acestui instrument sunt stabilite prin interferenţele din vaporii de apa, dispersia
continuă Raman prin oxigen şi prin devierea în intensitatea lămpii. Presiunea în camera de
fluorescenţă trebuie să fie menţinută între 7 şi 9 mbar aer pentru a echilibra interferenţa dintre
oxigen şi semnalul de la CO. Îmbunătăţirile recente au redus limita de detecţie la 3 ppb pentru un
timp de răspuns cât mai scurt de câteva secunde. Sensibilitatea ridicată şi dimensiunile mici ale
instrumentului sunt oportune pentru măsurători în aviaţie.

3.7. Alte metode de analiză

Schimbările de culoare induse prin reacţia unui solid sau lichid datează încă de la John
Burdon Sanderson Haldane (1897-1898). Exemplele includ metoda cu soluţie de argint colorată,
gel colorimetric NIST, tubul indicator pentru lungimea zonei colorate şi analiza frontală (USEPA,
1991).

11
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

O altă metodă de analiză este tehnica electrochimică care prezintă o specificitate şi o rezoluţie
extrem de bună. Senzorii electrochimici operează prin măsurarea curentului unei celule de combustie
mici şi, datorită dimensiunii lor reduse şi a necesităţilor de putere, au fost folosite considerabil în
studii de cercetare de interior şi de expunere. S-a raportat o precizie de 0,2 - 2 ppm.

La nivel naţional metoda de referinţă pentru analiza monoxidului de carbon este SR EN

14626:2005 - Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru măsurarea concentraţiei
de monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv.
Acest document indică o metodă de măsurare continuă pentru determinarea concentraţiei CO
prezent în aerul ambiental bazată pe principiul de măsurare în infraroşu nedispersiv (NDIR). În
acest document se descriu caracteristicile de performanţă şi setul de criterii minime relevante pentru
alegerea unui analizor de CO în infraroşu nedispersiv potrivit, folosind încercări de aprobare de
model. De asemenea, acesta include evaluarea compatibilităţii unui analizor pentru utilizare într-un
amplasament fix specific astfel încât să se îndeplinească cerinţele de calitate a datelor din Directive
şi cerinţele din timpul prelevării, etalonării şi asigurării calităţii [4].
În absenţa unei metode standardizate CEN, statele membre au permisiunea de a utiliza metodele
standard naţionale ce se bazează pe aceeasi metodă de măsurare.

Sistem de monitorizare în timp real a CO

Sistemul de monitorizare a CO a fost priectat astfel încât să ofere posibilitatea de a transmite

şi stoca date în timp real, pe un server, utilizând georeferenţierea GPS. În timpul utilizării sistemului,
se obţine o reprezentare cartografică online a emisiilor, cu o actualizare permanentă a calităţii
aerului (referitor la concentraţia de CO). Sistemul asigură compararea cu valorile prag şi, atunci
când acestea sunt depăşite, afişează un mesaj de avertizare.
Sistemul este format din urmatoarele blocuri funcţionale reprezentate schematic în figura 1:
a. analizorul CO model „ML 9830 Carbon Monoxide Analyser” produs de Casella Measurement
Ltd (UK);
b. senzori de mediu;
c. terminalul distant pentru achiziţia şi transmiterea datelor (RTU);
d. centrul de monitorizare şi procesare a datelor.

12
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Comunicație wireless
GPRS cu TCP/IP

Terminal distant
Modem ii şi
pentru achizi
GPRS cu TCP/IP transmisii date (RTU)

Aplicaţia de procesare şi afişare date

Fig.1 Schema bloc a modelului experimental realizat partial

Analizorul funcţionează prin generarea de radiaţii în infraroşu (IR) care sunt absorbite de CO.
Filtrarea gazului facilitează rejecţia interferenţelor şi realizează o bandă de trecere limitată care
asigură măsurarea numai în banda de lungime IR în care CO este sensibil. Conţinutul probei de CO
este măsurat continuu printr-un curent de aer asigurat de către utilizator din care instrumentul va
extrage 1 slpm (litru pe minut standard) din acest gaz. Analizorul realizează cicluri de măsură conform
propriului software intern (instalat de producător, asupra căruia nu se poate interveni), determină
mărimile în [ppm] pe care le salvează în memoria internă. Datele sunt de tipul: data calendaristică,
ora, minut, valoarea concentraţiei, diverse semnale de stare ale analizorului [6].
Senzorii de mediu măsoară în mod continuu (temperatura, presiunea, umiditatea,
sensul/directia/viteza vântului) şi încarcă valoarea curentă a mărimii măsurate într-un buffer.
Terminalul distant realizează achiziţia datelor de la analizorul de CO. Transmite datele prin
canalul de comunicaţie de tip „GPRS cu TCP/IP embedded” în baza de date geospaţială (prin
intermediul serverului de comunicaţii).
Centrul de monitorizare şi procesare a datelor este constituit dintr-un notebook cu modem
de comunicaţii pe care rulează aplicaţia informatică şi de comunicaţii pentru recepţia, stocarea,
procesarea şi afişarea datelor.
Măsuratorile efectuate au respectat cerinţele prevăzute în Ordinul 592/2002 (cu începere de
la ora 17:00 a unei zile şi finalizând cu ora 7:00 într-un interval de minimum 3 zile, 24 - 26 mai
2011). Înregistrările s-au efectuat după calibrarea şi intrarea în parametrii normali de funcţionare ai
sistemului, valorile fiind setate din minut în minut [7].
În figura 2 se prezintă valorile concentraţiilor de CO în intervalul 17.00 – 19.00 din 24 mai 2011.

13
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Fig.2. Concentraţia de CO în funcţie de timp, după două ore de măsurători

Pentru determinarea concentraţiei de CO s-a realizat medierea valorilor măsurate pe un

interval mobil de 8 ore (interval cuprins între orele 17:00 din data de 24.05.2011 – ora 7:00 din data
de 26.05.2011). Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore se alege prin examinarea mediilor
curente pe8 ore, calculate din datele orare şi actualizate din oră în oră. Fiecare medie pe 8 ore astfel
calculată este atribuită zilei în care se termină, respectiv: prima perioadă de calcul pentru oricare zi
este perioada care începe la ora 17,00 din ziua precedentă şi se termină la ora 1,00 în ziua respectivă;
ultima perioada de calcul pentru o zi este perioada de la ora 16,00 la ora 24,00 din ziua respectivă.
Concentraţia de CO exprimată în mg/Nm3 a fost calculată ţinând cont de masa molară a CO şi
volumul molar. În tabelul 1 sunt prezentate aceste valori.

Tabelul 1
Nr. Perioada de Concentraţia Concentraţia medie CO, Concentratia medie CO,
Crt. timp [ora] CO calculată din datele orare calculată din datele orare
[ppm] şi şi
actualizată din oră în oră actualizată din oră în oră
[mg/Nm3] [ppm]
1 17:00 1.18392 1.2727 1.0204
2 18:00 1.00176 1.2369 0.9917
3 19:00 1.06026 1.2305 0.9866
4 20:00 0.97486 1.2306 0.9867
5 21:00 0.975 1.2283 0.9848
6 22:00 1.0435 1.2420 0.9958
7 23:00 1.01421 1.2278 0.9844
8 24:00:00 0.90981 1.2270 0.9838
9 1:00 0.95419 1.2539 1.0054
10 2:00 0.96064 1.2599 1.0102
11 3:00 1.06138 1.2567 1.0076
12 4:00 0.95968 1.2366 0.9915
13 5:00 1.06313 1.2636 1.0132
14 6:00 0.95253 1.2657 1.0148
14
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

15 7:00 1.00877 1.2778 1.0246

16 8:00 1.08249 1.2696 1.0180
17 9:00 0.99264 1.2576 1.0083
18 10:00 0.94047 1.2683 1.0169
19 11:00 0.93202 1.2732 1.0209
20 12:00 1.13333 1.2752 1.0224
21 13:00 1.07603 1.2454 0.9985
22 14:00 1.03066 1.2269 0.9837
23 15:00 0.95596 1.2323 0.9880
24 16:00 1.0052 1.2318 0.9876
25 17:00 1.06165 1.2411 0.9951
26 18:00 0.97207 1.2346 0.9899
27 19:00 0.94434 1.2676 1.0164
28 20:00 0.94244 1.2766 1.0235
29 21:00 0.95765 1.2950 1.0383
30 22:00 1.06493 1.2976 1.0404
31 23:00 0.95279 1.2836 1.0292
32 24:00:00 1.06489 1.2978 1.0405
33 1:00 1.02
34 2:00 1.18392
35 3:00 1.00176
36 4:00 1.06026
37 5:00 0.97486
38 6:00 0.975
39 7:00 1.0435

În tabelul 2 este prezentată valoarea maximă/zi a mediilor pe 8 ore calculată conform

Ordinului 592/2002 comparativ cu valoarea limită impusă.

Tabelul 2
Concentraţia medie CO,
Perioada
calculată din datele orare
Poluanţi de Valoare limită şi actualizatş din oră în
mediere oră [mg/Nm3]
Valoare limita Valoare maximă
pentru zilnică a mediilor
Monoxid
protecţia pe 8 ore 10 mg/m3 1,2978
de carbon sănătăţii
umane

15
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Concentraţia medie CO în funcţie de medierea orară este prezentată în figura 3.

CO

1.20

1.15

1.10

1.05

1.00

0.95

0.90

19:0024:00:00 5:00 10:00 15:00 20:00 1:00 --

Mediere orara (de la 17:00, 24.05.2011 la 1:00, 26.05.2011)

Fig.3.Medierea orară a concentraţiei medii de CO

Concentraţiile mediilor curente pe 8 ore exprimate atât în ppm, cât şi în mg/Nm3 sunt
prezentate în figurile 4 şi, respectiv 5.

CO ppm
1.10

1.05

1.00

0.95
2:00 12:00 22:00
Timp (ore) (de la ora 17:00, 24.05.2011 la ora 7:00, 26.05.2011)

Fig. 4. Concentraţia CO a mediilor Fig. 5. Concentraţia CO a

mediilor curente pe 8 ore, în ppm curente pe 8 ore, în mg/Nm3

16
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

Concluzii

În această lucrare au fost prezentate principalele metode dezvoltate şi adoptate la nivel

internaţional pentru măsurarea monoxidului de carbon în aerul ambiental care se întind de la metode
complet automate folosind tehnica de infraroşu nedispersiv şi cromatografia de gaz, la metode
simple manuale semicantitative care folosesc tuburi detector, precum şi un sistem de monitorizare
continuă a CO creat în cadrul unui proiect finanţat prin programul PNCDI.
Sistemul de monitorizare nou creat are la bază funcţionarea analizorului prin una dintre metodele
prezentate în lucrare, generarea de radiaţii în infraroşu. Sistemul poate fi „multiplicat” cu usurinţă
pentru extinderea măsuratorilor pe zone geografice mari, putându-se realiza simultan mai multe
cerinţe pe care sistemele aflate în prezent în uz, le respectă doar parţial:
- acoperire cât mai bună a zonei în care se realizează monitorizarea,
- localizare cât mai stabilă în punctele de măsurare prestabilite,
- măsurare cât mai exactă a concentraţiilor de CO şi a variaţiilor rapide ale acestora,
- realizarea unei alerte rapide în situaţii critice,
- perioada de operare neasistată cât mai mare,
- funcţionalitate în condiţii severe de mediu.

17
 George-Gabriel Renția
Monoxidul de carbon

BIBLIOGRAFIE

http://franciscpopescu.weebly.com/uploads/2/0/4/5/20453993/imisii_-_co.pdf

http://www.inginerie-
electrica.ro/acqu/2011/S1_13_Monitorizare_CO_metode_de_masurare_analitice_si_continue.pdf

http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/Poluanti-atmosferici-Poluarea-244.php

http://www.wikiwand.com/ro/Monoxid_de_carbon

https://ro.wikipedia.org/wiki/Monoxid_de_carbon

https://www.igsu.ro/documente/informare_preventiva/mono.pdf

http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/monoxid-carbon-page/?__locale=ro

https://www.csid.ro/health/sanatate/intoxicatia-cu-monoxid-de-carbon-cum-se-manifesta-si-in-ce-consta-
primul-ajutor-16102022

18