Sub 1 = Def dioptrului ocular

Dioptrul ocular este reprezentat de cornee , camera ant , cristalin si vitros .

Razele paralele care vin de la infinit , strabatand dioptrul ocular , vor forma imaginea
pe retina , in zona maculara .
Integritatea elem dioptrului ocular duce la o vedere buna , clara :
- corneea - mb biconvexa , avasculara , bog inervata
- camera ant - ocupata de umoarea apoasa ; e delim ant de fata post a corneei si fata
ant a corpului vitros
- cristalin – lentila biconvexa , transparenta , sit in spatele irisului si in fata hialoidei
ant a corpului vitros .
- corpul vitros – sit in spatele cristalinului , ocupa tot polul post al globului ocular .

Ochi normal = emetrop – focarul razelor paralele care vin de la inf , strabat dioptrul
ocular si isi form imaginea pe retina , in reg maculara .
Ochi miop= mai mare ca lungime , axul ant-post.22mm  imag se form in fata R
Ochi hipermetrop = mai mic ca lung , axul ant-post<22mmimag se form in spatele
R

Sub 2 = MIOPIA
= dezeki intre puterea sist dioptric si lung axului ant-post
- poate fi axiala / dat curburii corneei
- se cls in mica medie mare forte fortissima
0,25-3 4-6 6-10 10-20 >20
- se considera ca 15-20% din popul mondiala sufera de miopie iar la popul asiatica
incidenta e mai mare
Miopia mica(simpla) apare in jur de 8-10 ani cand copilul spune ca nu vede bine la
tabla (vede aproape , dar Nu la dist) . Evolutia poate stagna in jur de 25-30 ani . Trebuie
desop la timp si corectia trebuie purtata .(se not cu “-”)
Miopia ca boala =miopia degenerativa este de 1020-25dp . Se manifesta prin
scaderea acuitatii vizuale chiar si cu ochelari , campul vizual e redus concentric , simtul
luminos este sub normal . Apare o distensie sclerala si leziuni degenerative la nivelul
coroidei .

Cea mai frecventa complic = Strabismul divergent

Complic miopiei forte - degenerescenta coroidei
- hemoragii maculare
- complic la niv retinei (dezlipirea retinei)
- complic la niv vitrosului
- complic la niv cristalinului

1
 - luxatia cristalinului
- glaucom (cresterea tens intraoculare)
Tratament
- corectie cu ochelari ( lentile aeriene) , notate cu “-” lent bivergente(biconcave)
- lentile de contact
- interventia cu laser (1000E) -metoda moderna de a scapa de ochelari (dc >18 ani si
daca miopia nu e evolutiva-cel putin un an miopia trebuie sa ramana la acelasi nivel)
- medicamentos la miopiile evolutive - pe baza de afine (1L trat , 2Lpauza)
Mirtilene(3/zi) Mirtivit Difrarel +afine , gem , compot , ceai de afine

Sub 3 = Hipermetropia
- axul ant-post<22mm , imag se form in spatele Rnu vad bine nici la aprop nici la
dist
- se cls in mica (max 3 dp) , mijlocie (4-6) , mare(>6)
- apar dureri oculare , frontale , migrena , clipit des , lacrimare ,randam scazut la
scoala
(pt D frontala parintii apeleaza la ORList- sinuzita)
Tratament
- corectie cu ochelari (lentile aeriene) notate cu “+”lentile convergente convexe
- laser
- medicamentos – VitA (morcov) , Betacaroten (1cp/zi)

Complic hipermetropiei
Cea mai frecventa complic = Strabismul convergent
La adulti tineriastenopia acomodativa = oboseala oculara , efortul de citit nu poate
fi sustinut , incetosarea pasagera a vederii , discomfort , dificult de concentrare , lectura
poate fi reluata dupa o pauza de 4-5min
La adulti >40aniocluzia de ram venos din vena centrala a retinei
glaucom

Sub 4= Astigmatismul
=anomalie de refractie in care imaginea unui obiect se face in axe diferite .
- se dat de obicei anomaliilor de curbura corneeana
- poate fi - hipermetropic-cotectie cu lent cilindrice + , in an pozitii
- miopic – corectie cu lent cilindrice - , in an pozitii
- mixt
- nu vad bine nici la apr nici la dist , vad anumite litere aplecate , sau confunda literele
sau cand citeste o lit o citeste , una o sare .

2
 - durere oculara , clipit des , apasa pe ochi ca sa fixeze axul ca lumea
Tratament - ochelari
- laser
- medicamente

Sub 5 = Anizometropia
= diferenta de refractie intre un ochi si celalalt
- poate fi mica (<2 dp) si mare (>2 dp)
- de obicei este congenitala dat evol inegale a unui viciu de refractie
- corectia trebuie facuta pt ca ochiul cu dp mica devine functional si celalalt devine
nefunctional(ambliop)

Sub 6 = Presbiopia
- normal , pana in jurul varstei de 45 de ani un ochi emetrop citeste la 25 cm
- in jur de 45 ani , pac inc sa indeparteze la citit (scade puterea de acomodare a
cristalinului)
- dupa examinare se prescriu ochelari sferici biconvecsi , lentile notate cu +
- in jurul varstei de 45 ani 0,50 dp
47 ani +1
50 ani +2
55 ani +2,50
60 ani +3
65 ani +3,50
70 ani +4

Sub 7 = Afakia si Pseudoafakia

Afakia = lipsa cristalinului din ochi
Rar poate fi congenital , sau in urma unui traumatism se poate luxa , dar de regula
este dupa interv chirurg pt cataracta . (put dioptrica a crist =22dp)
Op. moderna – se scoate crist , lasandu-se pe loc capsula post si se implant crist artif
Pseudoafakia = implantarea unui crist artif in locul crist opacifiat

8. Anatomia pleoapei:

- pleoapele = 2 pliuri musculo-cutanate la nivelul bazei orbitei cu rol important in

protectia globului ocular
- spatiul dintre pleoapa sup si cea inf = deschidere/fanta palpebrala
- fata ant: piele; fata post: captusita cu conjunctiva
- ant-post: piele, strat muscular(e situat m. orbicular al pleoapei),strat fibros(tars),
strat muscular neted, strat mucos = conjunctiva palpebrala

3
9. Afectiuni congenitale ale pleoapei:

Colobomul palpebral-lipsa de substanta de forma variabila cu baza in jos, situata

de regula la nivelul pleoapei sup
-rez-exclusiv chirurgicala
-ridica probleme cand da complicatii pe cornee - datorita lipsei de substanta
corneea vine in contact direct cu mediul ext, filmul lacrimal care se obtine prin
clipire nu umecteaza corneea si => uscarea, dezepitelizarea corneei
-in dezepitelizare ceneei se adm colir epitelializant:KERATYL, BRUNAC 1pic
de 5ori/zi; geluri: CORNEREGE, GEANTEAL, LACRIVISC, LACRIGEL
Epicantus(cuta mongoloida)- pliu cutanat in unghiul intern al ochiului care
coboara de la pleoapa sup la cea inf; pe langa aspectul inestetic poate da tulburari
de camp vizual; rez-exclusiv chirurgical
Ptoza palpebrala-partiala/totala
-de regula este bilaterala
-aspectul bolnavului este somnoros
-campul vizual e limitat in cadranul sup
-bolnavii merg cu capul flectat pe spate si incruntati
-contractia m. frontal vrea sa suplineasca ineficienta m. ridicator al pleoapei sup
-rez-exclusiv chirurgical

10.Afectiuni inflamatorii ale pleoapei(blefarite):

-inflamatii ale marginei libere ale pleoapei care de regula se asociaza si cu
inflamarea conjunctivei = blefaro- conjunctivita
Blefarita eritematoasa-congestia si tumefierea marginii libere palpebrale,
congestia conjunctivei palpebrale, senzatie de prurit, usturime, fenomene care se
exacerbeaza in conditii de praf, frig, umezeala, fum, efort de citit
Blefarita ulcerativa- apar microabcese la baza cililor,iar daca se extrage cilul se
elimina puroiul galben din care se ia cultura microbiana-se izoleaza stafilococul.
Blefarita scuamoasa- de regula se asociaza si cu un par gras, seboreic
Tratament-de lunga durata pt ca poate duce pana la caderea cililor: Blepharo
Schampoo dimineata si seara cu un tampon imbibat in sampon,miscari circulare;
intotdeauna se asociaza si cu viciu de refractie;
-blefaritele eritematoase si ulcerative trebuie tratate pt a nu se suprainfecta
Tratament- colir cu ATB: Sificetina(si unguent) – Cloramfenicol
Gentosept
Genticol unguent
Ophtagram unguent
Tobrex-Cloramfenicol-picaturi si unguent

4
 Tobradex + Dexametazona-picaturi si unguent
-pt vindecarea ranilor de la baza pleoapelor: unguent

11. Afectiuni ale glandelor palpebrale: Orjeletul,salazion

Orjeletul(urciorul extern)- inflamatie(furuncul) al glandelor Zeiss de la baza

cililor; ag patogen e stafilococul; bolnavul acuza senzatie de corp strain, prurit,
lacrimare, disconfort
-nu se panseaza,nu se coase,nu se stoarce,nu se opereaza pt ca zona unde e situat
orjeletul e strabatuta de vene palpebrale si stoarcerea lui poate duce la o propagare
a stafilococului in circulatia venoasa => tromboflebita de sinus cavernos
Tratament-coliruri dezinfetante cu ATB
-in fazele initiale comprese reci pt a grabi resorbtia
-in fazele cu T,R,C,D comprese calde pt a favoriza abcedarea

Salazion-granulom inflamator la nivelul cartilajului tarsal,al gl Meibomius

-in fazele incipiente coliruri cu ATB,AINS
-rezolvarea definitiva: chirurgicala; pensa speciala cu care se everseaza
pleoapa si se incizeaza

12;13 Modificari de pozitie ale pleoapelor: entropion,ectropion

Entropion-deplasarea inauntru a marginii libere a pleoapelor; cilii de la

marginea libera a pleoapei fiin indreptata spre cornee prin miscari de clipire dau
fenomene iriative la nivelul corneei/conjunctivei; rezolvare chirurgicala
Ectropionul-deplasarea in afara a marginii libere a pleoapelor; poate fi cicatricial
si cand e bilateral apare de regula la batrani prin atonie musculara; bolnavul acuza
lacrimare permanenta pt ca punctul lacrimar inf e eversat spre ext si lacrimile ajung
pe obraz; rezolvare exclusiv chirurgicala; trebuie tratate complicatiile de la nivelul
conjunctivei, corneea e dezepitalizata; coliruri: NAPHCON, ISCHEMOL,
VISINE, PROCULIN, NOSTAMINE

14.Patologia aparatului lacrimal: Dacrioadenita

-gl lacrimala este situata intr-o foseta a orbitei in cadranul supero-ext al pleoapei
sup avand o portiune orbitara si una palpebrala
Dacrioadenita- e destul de frecventa la copii in cadrul bolilor eruptive si se
manifesta prin: T,R,C,D la nivelul 1/3 ext a pleoapei sup
-pleoapa are forma de “S” culcat,palparea regiunii respective e dureroasa,durerea
se accentueaza la miscarea globilor oculari

5
 -in fazele de debut ale bolii pe langa tratamentul bolii de baza se instituie
comprese mici cu rivanol 1%0, coliruri dezinfectante,ATB si AINS pe cale orala,
fara unguent
-in fazele avansate se poate ajunge la incizie,drenaj,inflamatii cr ale glandelor
lacrimale = dacrioadenita cr- e frecvent bilaterala in bolile sistemice:
uveoparotidita(Heertford), sindr Miculicz (TBC,sifilis), sindr Gougerot-Sjogren

15.Inflamatia cailor de eliminare a lacrimilor: Dacriocistita

Canaliculita-infl punctului lacrimal sup si inf

Dacriocistita-infl sacului lacrimal; simptome: tumefierea zonei sacului lacrimal
de marimea unui bob de porumb cu dolor,roseata,lacrimare; la compresia sacului
lacrimal prin punctul lacrimal inf iese puroi
Tratament-in special la n-n se adm picaturi,se face masajul zonei sacului lacrimal,
stergerea cu ser fiziologic, nu se folosesc coliruri cu AIN,doar ATB: NETTACIN,
CICLOXAN, TOBREX; daca nu se rezolva-dezobstructie,repermeabilizare
16.pag 47-48

17 .Anatomia si fiziologia conjunctivei:

- conjunctiva este mucoasa ce tapeteaza fata post a pleoapelor si fata ant a sclerei pana la nivelul
limbului sclero-cornean
1.portiunea palpebrala – tapeteaza fata post a pleoapelor,merge spre post,se reflecta pe sclera si
vine pana la nivelul limbului sclero-cornean
2.fornix conjunctival,fund de sac
3.portiunea bulbara
Roluri - de protectie in fata microorganismelor prin bariera mecanica
- de aparare prin prezenta cel Langerhans ce au pe S lor Ag de histocompatibilitate
- de retinere si stabilitate a filmului lacrimal

18.Simptome subiective si obiective in conjunctivita

1.subiective – senzatie de corp strain, intepaturi sub pleoape, disconfort ocular, uneori fotofobie, acuitatea vizuala nu e alterata dc nu
apar complicatii; complicatia cea mai frecventa si mai de temut este keratita punctata fiind greu de tratat putandu-se ajunge la transplant
de cornee

6
 simptome virale bacteriene cu Chlamydia alergice
hiperemie generalizata generalizata generalizata generalizata
lacrimare abundenta moderata moderata moderata
secretie minima mucoasa, mucoasa, minima
conjunctivala mucopurulenta, mucopurulenta
purulenta
prurit minima minima minima severa
adenopatie prezenta inconstanta prezenta absenta
submandibulara
retroauriculara

2.obiective:

Ex secretiei conjunctivale - conjunctivita e vindecata cand 3 Ex ies negative

- virale: monocite
- bacteriene: bacterii si PMN
- Chlamydia: PMN
- alergice: eozinofile

Profilaxia conjunctivitelor - boala endemoepidemica, trebuie luate masuri de izolare, maini

curate, prosop curat, perna separata
Tratament - nu se panseaza pt evitarea secretiilor mucoase, mucopurulente, purulente in care
stagneaza flora microbiana; pansand creste virulenta florei microbiene; se fac spalaturi frecvente
si se indeparteaza mecanic secretia conjunctivala cu solutii antiseptice (Rivanol 1% 0),cel mai bine
apa si sapun.Se fac instilatii de coliruri antiseptice astringente si ATB in functie de antibiograma
Tratamentul complicatiilor imediate/tardive – de regula se scriu coliruri cu ATB si
decongestionante; in cazurile mai vechi si rebele la tratament se scriu coliruri cu ATB si
antiinflamatoare.
-coliruri pt copii: NETTACIN, CILOXAN, TOBREX se instileaza 3 feluri de picaturi de 5-6
ori/zi
-coliruri cu ATB: GENTOSEPT, GENTICOL, SIFICETINA, TOBREX, CILOXAN
+ antiinflamatorii: GARASONE, TOBRADEX
-coliruri decongestionante:NAPHCON,ISCHEMOL,PROCULIN,VISINE, NOSTAMINE
19.Conjunctivite bacteriene – date de gonococ,pneumococ,stafilococ,streptococ. Ca evolutie
conjunctivita catarala ac apare dupa o incubatie de 2-3 zile. Simptomele generale sunt
asemanatoare gripei: prurit, dureri periorbitare, fotofobie, lacrimare, senzatie de corpi straini,
hiperemie superficiala, chemozis conjunctival (edematierea conjunctivei). Secretia e initial
mucoasa, devine mucopurulenta/purulenta, insotita de aglutinarea cililor. Putem intalni
adenopatie preauriculara si submarginala. Evolutia e de 8-15 zile. Se considera vindecat cand 3
Ex ies negative

7
 Conjunctivita catarala subacuta – determinata de diplobacilul Morax saprofit al mucoasei
nazale, pe cale nazala poate ajunge in sacul lacrimal, canal lacrimal, punct lacrimal, sac
conjunctival. Fenomenele sunt mai atenuate la ele putandu-se adauga eczematizarea (iritarea)
comisurii int/ext palpebrala. E responsabila de aparitia unor complicatii: keratita punctata.
Conjunctivita catarala cr - apare dupa un tratament incorect al formelor precedente. Complicatii
pe langa cele amintite: ectropionarea punctului lacrimal/ptoza palpebrala. Tratamentul trebuie
strict individualizat.

20.Conjunctivita gonococica a n-n – e det de Neisseria Gonoreae si poate fi principala cauza de

orbire la copil. Contaminarea se face in timpul traversarii tractului pelvinogenital sau prin
manevre obstetricale sau lenjerie infectata. Debutul e la 2-5 zile de la nastere si evolueaza in 3
faze:
1. Faza de inflamatie - dureaza 2-5 zile si consta in: edem palpebral accentuat, chemozis sau
edem al conjunctivei bulbare, in primele zile secretie mucoasa
2. Faza de pioree – dureaza 2-3S, se caracterizeaza printr-o secretie mucopurulenta galben
verzuie ce duce la inchiderea fantei palpebrale. Daca aceasta secretie verzuie, purulenta, fetida
stagneaza  perforarea corneei iar acest ulcer corneean se poate intinde la intreg globul ocular 
panoftalmie. Faza de regresie persista mai multe saptamani copilul ramanand cu induratia
pleoapelor, hiperemie conjunctivala si secretie catarala
Tratament profilactic: solutie de AgNO3 1%; metoda Crede. Se face tratament cu Penicilina a
mamei si copilului. Confirmarea vindecarii = 3 Ex negative

21.Conjunctivita cu Chlamydia:

– boala endemica foarte contagioasa cu evolutie bilaterala si extensie spre cornee. E considerata
boala mizeriei ramanand o cauza de cecitate in tarile in care conditiile socio-economice sunt
deficitare. La noi boala este eradicata. Complicatii apar in special la populatia din Delta.
Evolueaza in 4 stadii:
1.Trahom incipient-dureaza cateva luni,conjunctiva e hiperemiata,fara luciu, transparenta, cu
foliculi albiciosi. In vecinatatea limbului exista fine arcade vasculare. Dc se racleaza conjunctiva
se face insamantare bacteriana, se gasesc corpusculi Prowazeck
2.Trahom inflorit – dureaza de la 2L la 3ani; acuzele sunt foarte intense, pleoapele sup sunt
grele, coborate, bolnavul are aspect adormit. Conjunctiva tarsala a pleoapei sup are corpusculi
sub aspectul icrelor de stiuca ce prin miscarile de clipit se sparg si duc la aparitia vaselor
corneene superficiale ce evolueaza spre cornee dand panusul  fotofobie, lacrimare,  acuitatii
vizuale
3.Trahom pericicatriceal - dureaza cativa ani, foliculii sunt mai redusi numeric pe conjunctiva
tarsala dupa spargerea acestor vezicule se observa o linie albicioasa paralela cu marginea limbului
= linia Arlt

8
 4.Trahom cicatriceal – foliculii sunt inlocuiti de tesut cicatriceal  fenomene de entropion,
corneea ramane vascularizata si opalescenta  orbire si complictia cea mai frecventa e aderenta
conjunctivei palpebrale de cea bulbara limitand miscarile globului oc = simblefaron
Tratament profilactic – igiena generala si locala, ATB cu spectru larg, instilatii sol de Ag NO 3
1%, pelajull foliculilor si cauterizarea lor

22.Conjunctivitele virale:

– de regula agentul patogen e virus herpes simplex, de regula se intalneste la tineri, e unilateral
de tip folicular ac cu adenopatie preauriculara si discreta alterare a starii generale. Etiologia
herpetica e confirmata de aparitia veziculelor palpebrale/ keratitei herpetice
Conjunctivita herpetica – in absenta complicatiilor corneene se vindeca in 2-3S. Se adm coliruri:
TRIHERPIN, OFTALMOTERPIN, ACYCLOVIR, ZOVIRAX, IDU (iod dezoxi uridina). Virusul
herpetic stationeaza in ggl 5 Gasser

Conjunctivitele alergice:

– cea mai frecventa e conjunctivita primavaratica, boala cr cu caracter sezonier (primavara

,toamna) in special la sexul masculin in jurul varstei de 6 – 20 ani. Se manifesta prin:
mancarime,usturimi, fotofobie, secretii in unghiurile palpebrale, eozinofilie la Ex secretiilor conj,
bolnavul are aspect somnoros datorita fotofobiei ce determina micsorarea fantei palpebrale; are
aspect de “piatra cubica”
Tratament – pur simptomatic: atenuarea usturimii, lacrimarii; se vindeca spontan in jurul varstei
de 15 -20 ani. Se adm coliruri cu ATB, vit B si C, antialergice: IOPANOL, VEKFANOL,
ZADITEN, EMADINE, ALOMIDE

23.Pterigion si pinguecula:

Pinguecula – afectiune destul de comuna la adulti, mai frecventa la batrani, apare sub forma
unei proeminente galbui in S fantei palpebrale mai ales in sectorul nazal al conjunctivei, in
imediata vecinatate a limbului
Tratament – coliruri decongestionante cu antiinflamatorii; rezolvarea finala e chirurgicala. Cand
proliferarea conjunctivei bulbare depaseste limbul sclero corneean dinspre conjunctiva nazala
spre centrul corneei. Are aspect variabil si are tendinta sa acopere corneea.Se datoreaza expunerii
la frig, umezeala, microtraumatisme. In fazele incipiente se dau coliruri decongestionante cu
antiinflamatorii, unguente cu antiinflamatorii,ATB

9
 24.Anatomia corneei – partea ant si transparenta a globului ocular care impreuna
cu sclera alcatuieste scheletul ext al globului oc. E o membrana avasculara si bogat
inervata. Se hraneste prin vasele conjunctivale perilimbice,iar transplantele de
cornee nu transmit HIV,sifilis etc.
Antero-post are 5 straturi:
1. epiteliul ant – orice traumatism, eroziune, ulceratie se regenereaza sub tratament
2. membrana Bowmann – limitanta ant
3. parenchimul corneean
4. membrana Descemet – limitanta post
5. endoteliul corneean; nr celulelor endoteliale e in jur de 500-800 la nastere,  ca nr
cu varsta.
In interventiile chirurgicale in special pt cataracta se face numararea acestor celule
pt ca dupa traumatismul operator numarul lor . Endoteliul corneean traumatizat nu
se regenereaza in comparatie cu epiteliul ant.
Inflamatiile corneei = keratite. Cele superficiale inseamna lezarea epiteliului ant
dupa mici traumatisme(expuneri la fum, praf),se mainfesta prin senzatie de corp
strain,lacrimare,fotofobie. Sub tratament adecvat corneea se reepitelializeaza. In
keratitele superficiale nu se folosesc coliruri cu cortizon, se folosesc cele cu ATB si
epitelializante: SIFICETINA crema si unguent, GENTICOL c + u, OPHTAGRAM
u, TOBREX c/u, coliruri si geluri epitelializante: KERATYL, CORNEREGEL,
KANAMICINA S, NETTACIN

25.Ulcere corneene.Keratitele profunde

-etiologie: stafilococ, streptococ, proteus, E. Colli,Neisseria
Gonoreae,Pseudomonas
-clinic: senzatie de corpi straini, lacrimare, fotofobie,  vederii, secretie
conjunctivala filanta in fundul de sac conjunctival, congestie perikeratica, iar
ulceratia corneeana se evidentiaza prin colorare cu fluoresceina. Daca ulceratia e
profunda poate ajunge pana la nivelul membranei Descemet, existand iminenta de
perforare a corneei deoarece stratul 5 e foarte subtire. In cazul in care se perforeaza
globul oc bolnavul afirma ca a simtit un lichid cald pe obraz (umoarea). Poate
exista si puroi in camera ant = hipopion; sange in camera ant = hipema. In cazul in
care avem si puroi in camera ant durerile sunt mari si cu iradiere perioculara,
lacrimare, fotofobie,  acuitatii vizuale si evolutie spre restitutio ad integrum /
cornnea se epitelializeaza dar in zona respectiva ramane un leucom corneean. Daca
rezorbtia puroiului (exudatului) din camera ant nu e rezolvata exudatul se
organizeaza blocand irisul de capsula ant a cristalinului = sinechii irido-
cristaliniene

10
-tratament: toaleta locala cu indepartarea eventualelor secretii conjunctivale,
instilatii de picaturi cu ATB: KANAMICINA. Local injectii subconjunctivale cu
GENTAMICINA sau chiar injectii parabulbare. Injectarea subconjunctivala det
sangerari ale conjunctivei si activeaza circulatia perilimbica a corneei  grabirea
nutritiei corneei.
- ochiul se pune in repaus prin instilare de midriatice: MIDRUM 2%,
MYDRYACYL 2%, ATROPINA 1%, MIDFRIN, NILEFRIN
- obligatoriu trat cu ATB pe cale generala: CEFALOSPORINE, AINS, nu
cortizon, sedative. Pt a grabi resorbtia puroiului din camera ant se face paracenteza
camerei ant si extragerea organizata a exudatului din camera ant; se face Ex de
laborator cu antibiograma. Daca evolutia e buna ramane un leucom corneean; daca
e situat paracorneean da tulburari de camp vizual. Daca e in axul ochiului bolnavul
va ramane cu acuitatea vizuala diminuata  se indica transplant de cornee.

26.Keratita herpetica – afectiune foarte frecventa, de nat virotica, care la n-n prin
traversarea tractului pelvigenital det infectie herpetica avand leziuni la niv
conjunctival, cu hiperemie conjunctivala, hipertrofia foliculilor palpebrali, keratita
punctata superf putand duce chiar la cataracta / corioretinita. Initial apar vezicule la
marginea libera a pleoapelor, conjunctivita foliculara ac, afectarea corneei dupa 7-
10 z de la eruptia cutanata si chai reactii iridociliare (interesarea irisului si corpului
ciliar)
-obligatoriu se face coloratia cu fluoresceina. La biomicroscop aspectul e
dendritic. Interesarea cuprinde toate straturile corneei cu evolutie de lunga
durata,trat costisitor.
Tratamentul keratitei herpetice – limitarea replicarii virusului herpetic prin
tratamente fizice: curatarea epiteliului ant cu un ac de seringa cu vata si alcool
iodat, e foarte dureros (corneea e bine inervata), vindecarea e mai buna
- se pune ochiul in repaus prin instilare de picaturi midriatice
- injectii subconjunctivale cu ATB,fara cortizon
- adm de coliruri antivirale: VIROPHTA, TRIHERPIN, ZOVIRAX,
ACYCLOVIR ung
- vitamine B, AINS
Evolutia e de lunga durata. Dc lez au fost la periferia corneei  tulburari de camp
vizual.
Trebuie atentionat bolnavul de recidiva bolii pt ca virusul herpetic cantoneaza
latent in ggl 5 Gasser si da din cand in cand viremie.

27.Keratita sifilitica – una din manifestarile tipice sifilisului congenital. Se manif

prin triada Hutchinson: -nas in sa
-tibie in iatagan

11
 -frunte olimpiana
+ keratita parenchimatoasa si cicatrici in jurul buzelor (ragade)
- infectia se produce datorita mamei, in viata IU
- se manif prin:
1. faza de infiltratie - cand in portiunea centrala a corneei exista un infiltrat alb-
galbui cu tendinta la vascularizare si la extinderea spre periferie
2. stadiul de vascularizatie – din zona limbica pornesc neo vase spre centrul
corneei
3. faza de resorbtie – vasele de neoformatie se reduc si raman pe suprafata
corneei zone clare de corne alternate de zone cu opacitati
Tratament – pe langa tratamentul afectiunii de baza se face trat cu coliruri de AIN
si cortizon TOBRADEX, coliruri midriatice, epitelializante, eventual si pansament
seara

28. Degenerescente corneene si keratoconusul – pg 89/95

29.Patologia sclerei – sclera= tunica ext a globului oc, ocupa 4/5 post ale ochiului
asigurand protectia globului oc.E cea mai solida si rezistenta, e fibroasa,
inextensibila, are rol de a mentine volumul,forma si tonusul globului oc. E un tesut
opac, alb-sidefiu la adult, albastru deschis la n-n, si galbuie la batrani.
Inflamatia straturilor superf ale sclerei = episclerita, iar inflamatia intregului strat
= sclerita
Scleritele supurate sunt ac, cand contaminarea se face de regula pe cale endogena,
prin embolie bacteriana cel mai frecvent data de stafilococ (dinntr-un
impetigo,furunculoza) sau propagare loco-regionala dintr-un focar de infectie.
-zona de edem profund rosu-voilaceu in special la femeile tinere situata in
vecinatatea limbului, iar conjunctiva supraiacenta e mobila, dureri vii exacerbate
de miscarile globului oc, acuitatea vizuala e putin afectata. Daca acesti noduli nu se
resorb au tendinta de a se propaga spre cornee  sclerita inelara. In 90% din cazuri
cu toate ca e o manifestare la nivelul globului oc de regula e simptom in cadru altei
afectiuni.
Tratament – pur simptomatic:
-coliruri cu cortizon:TOBRADEX, MAXIDEX, VOLTAREN
-unguente cu cortizon + ATB: MAXITROL, MAXIDEX
-coliruri decongestionante: PROCULIN, VISINE, NOSTAMIN, ISCHEMOL
-pt durerile oculare: AINS oral
-investigatii complementare

30.Uveitele

12
Uveea= membrana nutritiva a ochiului, alc din: iris, corp ciliar si coroida.
Inflamatia irisului = irita.
Inflamatia corpului ciliar = ciclita.
Asociate = irido-ciclita / uveita ant.
Inflamatia coroidei = coroidita/uveita post.
Inflamatia intregului glob oc = irido-ciclo-coroidita/uveita totala.
In urma cu 50 de ani etiologia era sifilitica,ulterior s-a spus ca e de origine TBC,in
realitate e plurifactoriala,fapt pt care dg e foarte greu de pus si trebuie colaborare
interdisciplinara pt a elucida dg si institui un tratament adecvat.
Cls:
1. criteriu evolutiv - ac,subac, recidivanta,cr
2. criteriu clinic - purulente/nepurulente
3. criteriu patogenic - modurile de patrundere a ag patogen la nivelul ochiului pot
fi:
- exogene: ag patologic patrunde printr-o plaga perforanta corneo-sclerala/dupa un
ulcer corneean
- secundare: extinderea procesului infl de la o membrana de vecinatate a
ochiului:sclera,retina
- endogene: cand ag patogen patrunde in circulatie de la un focar indepartat fata de
ochi/in cadrul unor boli infectioase generale
4. criteriu anatomo-patologic
- granulomatoase: apar noduli inflam ce se considera a fi diseminari microbiene la
nivelul uveei,caracteristice pt uveitele post
- negranulomatoase: inflamatii difuze ale uveei datorita unui proces toxic, alergic,
fara predominenta microbiana, caracteristic pt uveitele ant
5. criteriu etiopatogenic
a) predominant infectioase – exogene/endogene
b) prin hipersensibilitate
c) uveite toxice prin toxine exogene/endogene
d) traumatice, dupa corpii straini intraoculari sau dupa retentii de membrane in
cursul unor interventii chirurgicale
e) asociate bolilor sistemice infectioase: sarcoidoza (Besnier-Boeck-
Schaumann),bolile de colagen: LES/PR, boli ale SNC:scleroza
multipla/leuconevraxita si sindr Vogt-Koyanagis si Harada

31. Uveitele ant (iridociclite)

-simptome subiective: -lacrimare

-fotofobie

13
 -durere oculara spontana in special noaptea/la miscarile
globilor oc/la apasarea globilor oc in zona corpului ciliar
- AV datorita edemului endotelial/datorita tulburarii umorii
apoase/datorita sinechiilor iridocristaliniene/ datorita precipitatelor de pe fata post
a corneei
-simptome obiective:
1. congestie perikeratica - vasele iriene nu se vad normal dar in cadrul unui proc
infl ele devin vizibile,ochiul devine rosu; se face dg diferential intre conjunctivita
si iridociclita prin instilarea unei picaturi de adrenalina 1%0; daca congestia dispare
e conjunctivita daca nu dispare e iridociclita/glaucom
2. precipitate pe endoteliul corneean - mici pete albicoase situate decliv ca petele
de ceara de lumanare. Daca sunt mai multe se aduna in partea decliva a camerei ant
si formeaza hipopionul
3. precipitate la marginea campului pupilar - sunt minuscule, albe, translucide, iar
dupa dilatarea pupilei cad in partea decliva a camerei ant
4. edem endotelial - ultimul strat al corneei se edematiaza
5. tulburarea reflexelor pupilare - reflexe pupilare lenese,mioza datorita spasmului
reflex al sfincterului pupilar, heterocromia(decolorarea irisului intr-un anumit
sector)/decolarea totala
6. noduli la nivelul marginii pupilare
7. sinechii irido-cristaliniene: aderenta fetei post a irisului de fata ant a
cristalinului fapt ce se intampla cand sunt exudate in aria pupilara  secluzia
(blocarea)/ocluzia pupilara. Datorita acestei secluzii/ocluzii pupilare hranirea
cristalinului devine deficitara fapt pt care se poate opacifia = cataracta
patologica(in cadrul altei af). Tot datorita secluziei/ocluziei pupilare intalnim
fenomene de hipertonie oc/glaucom sec(corp ciliar-umoare apoasa-camera post-
fata ant cristalin-pupila-camera ant-circ vv)

32.Uveitele post

-simptome subiective: -fotopsii(senz luminoase) dat iritatiei celulelor cu conuri si

bastonase
-morfopsii(puncte mobile in campul vizual) datorita
exudatelor din vitros prin inflamarea coroidei
-metamorfopsii
-micropsii,macropsii
-simptome obiective: in mod normal reteaua vasc a coroidei nu se poate
examina,dar in stari patologice devine vizibila datorita dispersarii pigmentului
epiteliului pigmentar, rarefieri ale epiteliului pigmentar cu fenomene de edem
coroidian, hemoragie coroidiana, atrofie coroidiana

14
 33.Examen paraclinic in uveite

1.Ex umorii apoase – se punctioneaza camera ant la nivelul limbului

sclerocorneean, se extrag 0,1-0,2 ml umoare apoasa si se face Ex histopat
2.Ex de lab: -HG
-VSH,fibrinogen,PCR
 -ASLO,exudat faringian,IDR la tuberculina
-RBV,sero dg pt toxoplasmoza,leptospiroza,bruceloza, ricketsioza
-Ex urina
3.Colaborare interdisciplinara:
-Ex stomatologic:asanarea focarelor dentare in special la niv maxilar sup
-Ex ORL in special pt focar amigdalian,sinusal (maxilar si frontal in special),otic
-Ex reumatologic asociat cu Ex radiologic deoarece o uveita ant/post poate precede
o spondilita ankilopoietica
-Ex neurologic pt a depista eventualele simptome de leuconevraxita
-Ex genitourinar si ginecologic se cauta focarele infectiei prostatice,uretrale,ale
anexelor
-Ex alergologic si antecedente TBC
-Ex dermatologic

34.Tratamentul uveitelor

1. midriatice: MIDRIUM, ATROPINA, MIDRIACIL pt a pune ochiul in repaus, pt

a preveni aparitia sinechiilor irido-cristaliniene
2. caldura locala (pe corpul ciliar): coliruri cu ATB si AIN de 5 ori/zi
3. general: -ATB pe cale generala dupa antibiograma de preferinta
-AINS: Diclofenac, Ketoprofen, Aspirina, Indometacin
-AIS: Prednison, Prednisolol,Solumedrol
-pansament gastric
-injectii subconjunctivale cu ATB si AIN; Gentamicina,Dexametazona;
foarte frecvent se folosesc injectii in cele 4 puncte ale pupilei Adrenalina 1% 0 , se
rup sinechiile irido-cristaliniene(ora 6,12,3,9)
4. imunologic: vaccinuri/Ig
5. focarelor de infectie: dentare,ORL,genitourinare

15
 6. afectiuni de baza: TBC, sifilis, gonoree, sindr
7. chirurgical: paracenteza camerei ant pt reimprospatarea umorii apoase,
tratamentul cataractei dc cristalinul e opacifiat, tratamentul glaucomului sec,
keratoplastie daca s-a opacifiat corneea

35.Dg diferential al ochiului rosu

simptome Conjunctivita ac Iridociclita Glaucom ac

spontana noaptea,
durere discomfort exacerbata la misc gl oc/ vie,atroce
la apasarea in zona
corpului ciliar
 dat pp corneene,  pana la perceptia
acuitate vizuala intacta edemului corneean, luminii
tulb umorii apoase, sine-
kiilor irido-cristaliniene
hiperemia hiperemie congestie perikeratica congestie
conjunctivala perikeratica
secretia mucopurulenta/ lacrimala lacrimala
conjunctivala purulenta
corneea clara,transparenta edem endotelial (strat 5) edem epitelial strat 1
camera N N mica,inexistenta
ant(profunzime)
umoarea apoasa N,clara tulbure,Tyndall+/++/+++ tulbure,Tyndall+/++/+++
pupila N mioza areflexiva midriaza ovalara
in ax orizontal
iris N edematiat/cu desen sters congestiv impins
spre cornee
transparenta transparente opacitati pupilare opacitati corneene
mediilor oc
FO N greu de examinat dat greu de examinat dat
precipitatelor edemului epitelial; se
instileaza o pic de
glicerina si se evid
hemoragii retiniene,
edem peripapilar
tensiune oculara N N/exceptie glaucom sec foarte 

16
debut la orice varsta la orice varsta gradat dupa 40 ani brusc
gradat
simptome nu avem rare greturi,varsaturi,
generale bradicardie,mascheaza
abd chirurg ac
36. Sindr Behcet 109-112
37. Coroidita TBC, Toxoplasmoza, Coreoretinita sifilitica, Sarcoidoza Besnier-
Boeck-Schaumann, Toxocara -pg 115 – 122

38. Anat semiol si fiziopat a cristalinului

Anatomia si fiziopatologia cristalinului
Cristalinul = lentila biconvexa inconjurata de o capsula (ant si post), legata de
corpul ciliar prin zonula lui Zinn; organ mic, avascular (nu are patologie
inflamatorie) si neinervat.
Fibrele cristaliniene alc masa cristalinului si sunt mentinute intr-un invelis rezistent
(cristaloida ant si post).
Nucleul cristalinului apare in jurul varstei de 20-30 ani;
G=190-220 mg si puterea dioptrica a cristalinului e de + 21 D
Raporturi - ant cu irisul si orificiul pupilar
- post cu hialoida ant a corpului vitros

39. Clasificarea cataractei

Cataracta = opacif cristalinului; (in lb gr = cascada); imbatranire fiziol,
perturbari metab, subst toxice, boli de sistem, taum, radiatii; probl soc-opacifierea
lui face ca pers sa nu-si mai poata desfasura activ cotidiana.
Semiologie – pierderea transp cristalinului se datoreaza  metabolismului celular
si diminuarii permeabilitatii capsulei sale; cristalin asfixiat
Modificari cand se instaleaza cataracta - V cristalinului prin adaugare de noi fb
perif la cele existente, ap unor spatii apoase / vacuole subcapsulare si datorita 
densificarii nucleului cristalinian se modifica indicele de refractie si ochiul devine
miop.
Factori de risc cataractogeni:
- incetinirea circulatiei sg prin medicatie anti HT/ IC
- ultrasunetele prin radiatiile emanate
- DZ prin glucoza si metabolitii ei
- miopia, glaucomul si chirurgia glaucomului
-cons excesiv de alcool, fumat excesiv, diaree severa

17
 43. Clasificarea cataractei
1. senila (presenila pana la 60 de ani,senila dupa 60 ani)
2. traumatica - prin plagi penetrante, contuzii, soc electric, radiatii ionizante
utilizate in scop terapeutic pt tumori oculare
3. metabolica - in special in diabet
4. toxica - in special dupa corticoizi, adm de compusi cu Au / adm de
antimalarice de sinteza
5. secundara - in cadrul iridociclitelor, in miopia forte, in glaucom cu unghi
inchis
6. dupa infectii materne cand mama contacteaza rubeola in primele 3L de
sarcina  copii cu cataracta; toxoplasmoza
7. ingestia de droguri de catre mama
*sindr asociate cu cataracta: sindr Down

Clasificarea morfologica a cataractei

1. capsulara – cong/dobandita
2. subcapsulara de regula post
3. nucleara
4. corticala

Clasificarea in functie de maturitate

1. namatura/imatura - apar opacitati cristaliniene alternate de spatii clare
2. matura - cristalin in totalitate opacifiat
3. intumescenta - cristalinul imbibat cu apa e marit de V (bombeaza)
4. Hmatura - imbibitia cu apa incepe sa dispara si capsula apare incretita

Clasificarea in funct de varsta de instalare

1. congenitala
2. infantila
3. juvenila
4. presenila (<60 ani)
5. senila (>60 ani)

40. Cataracta senila

Cataracta senila - corticala si nucleara
Cataracta corticala apare precoce de obicei dupa 50 ani cu aparitia de spatii
vacuolare alternante cu dehiscenta suturilor cristaliniene. Examinarea se face dupa
dilatarea pupilei la biomicroscop.

18
 Simptome subiective:  acuitatii vizuale,miodezopsii (muste zburatoare),diplopia
monoculara
Simptome obiective: opacifierea cristalinului; se adm Midrium de 2-3 ori pt
dilatarea pupilei; indiferent in ce stadiu e cataracta in 2-3 ani devine totala
Stadii:
1. intumescenta - proeminenta a fetei ant a cristalinului spre camera ant, impinge
irisul spre ant; profunzimea camerei ant se micsoreaza,  T oculara
2. matura - in aria pupilara se vede reflex alb sidefiu, cristalinul e opacifiat in
intregime si se vede si la lumina zilei
3. Hmatura - evolutia ingrosarii capsulei continua, capsula se ratatineaza, nucleul
cristalinian are tendinta sa cadain partea decliva a sacului si aspectul e alb maroniu
4. nucleara - apare mai tarziu decat cataracta corticala; e adevarata cataracta
senila; se manif prin  ac vizuale; nu vad bine ziua; vad in semiobscuritate
Miopia cristaliniana poate ajunge pana la 7-8D; in 8-10 ani cristalinul se paote
opacifia total

41. Cataracta patologica

Cataracta patologica – se mainfesta prin opacitati in straturile post ale
cristalinului evoluand spre cortex si aparand la varste tinere e gresit interpretata ca
si cataracata presenila. Simptomele subiective si obiective sunt aceleasi.
C. diabetica – apar opacitati subcapsulare post la persoanele tinere cu evolutie
rapida, aspectul initial “fulgi de zapada” cu evolutie rapida spre maturizare.
C. tetanica – in hparatiroidie in special; pe langa nanism, facies rotund,
decalcifieri osoase, debilitate mintala.
C. din miotonia Steinert– atrofia m. masticatori, SCM, m membrelor,
opacifieri corticale post
C. din insuf ovariana – datorita hipofunctiei ovariene putand evolua
concomitent cu menopauza precoce, amenoreea primara, interventii pt chist
ovarian, histerectomie totala/ subtotala. Ajunge la intumescenta in 2-5 ani.
Trisomia 21 – se datoreaza cromozomului 21 supranumerar; facies mongoloid,
retard mintal, opacitati ale nucleului cristalinian
C. cortizonica – adm prelungita a 10-20 mg corticoizi /zi timp indelungit duce la
aparitia opacitatilor subcapsulare post. Intreruperea trat duce la regresia
opacitatilor, evolutie mai lenta.

42. Cataracta traumatic si prin agenti fizici

Cataracta prin agenti fizici + trat cataractei
C. prin electrocutare – rapiditatea instalarii gradului de opacifiere a cristalinului
depinde de T curentului electric si de locul de intrare/iesire a curentului el ca

19
distanta fata de ochi. Opacitatile sunt arciforme concentrice, nucleul e lezat de la
inceput, evolueaza spre cataracta totala.
C. prin radiatii calorice – la cei ce lucreaza la temp=1500-1700 oC; opacitatile
cristaliniene pot apare subcapsulare la ~ 40 ani
C. prin radiatii ionizante – opacifierea e in forma de farfurie (cataracta post)
cand se folosesc radiatii ionizante pt tumori oculare, periorbitale, palpebrale; trat e
preventia.
Tratamentul
- medicamentos paleativ: QUINAX 3-4ori/zi la ambii ochi, RUBJOVIT,
COLVITIOD, VITAIODUROL, VITAPHAKOL
- rezolvarea e chirurgicala:
1. intracapsulara + ochelari ~ 10 D
2. extractia intracapsulara a cristalinului si plasarea cristalinului artificial in fata
irisului; puterea dioptrica e cu 3-4 D < puterea de refractie a cristalinului;
- interventia moderna: extractia extracapsulara – se lasa pe loc capsula post; se
introduce cristalinul artif de ~ 21D; se extrage capsula ant si masele intracristaliene

43. Tratamentul cataractei

44.

45.

46

47

48

49

50. Fiziologia presiunii intraoculare

T intraoc/oftalmotonus = P exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor

globului oc
T oc N ~ 20 mmHg; <20 = htonie oc; >20 Htonie oc
Umoarea apoasa circuland in int globului oc e cel mai important si activ element
al reglarii tensionale. Umoarea apoasa e secretata la nivelul proc ciliare de unde
ajunge in camera post prin fata cristalinului si prin pupila ajunge in camera ant;

20
prin filtrul trabecular ajunge in circulatia venoasa. De aceea masurarea T oc se ia
cu gatul liber (P pe jugulara poate da erori).
Formarea umorii apoase e un proces activ si pasiv la nivelul epiteliului corpului
ciliar. In conditii fiziologice la ochiul N se realizeaza un echilibru intre secretia si
excretia umorii apoase. Daca  secretiei umorii apoase rezistenta la eliminare  si
asa se pastreaza echilibrul. Daca producerea umorii apoase e > rezistenta la
eliminare e  si ce se produce se elimina. Orice dezechilibre in producerea si
eliminarea umorii apoase poate duce la modificari de tonus oc iar T oc poate fi
diferita la anumite intervale orare.

51. Glaucomul cu unghi deschis (glaucomul cr simplu)

-este asimptomatic in 90% din cazuri se descopera intamplator la Ex de rutina;
dupa 40-45 de ani se prezinta pentru prescriptie de ochelari si se descopera
glaucomul
-este o boala cronica bilaterala cu evolutie insidioasa ce se manifesta printr-o 
lenta a T oc ce determina alteratii anatomice sec cum ar fi pierderea fibrelor
nervului optic  atrofie de nv optic cu tulburari de vedere centrale si periferice
-favorizat de -leziuni vasculare
-tulburari endocrine si metabolice
-intereseaza ambele sexe in mod egal
-avanseaza latent multi ani fara nici un simptom urmeaza o  nesemnificativa a T
oc si ulterior modificarea campului vizual, iar in stadiu avansat pe langa aspectul
atrofic al capului nv optic apare excavarea glaucomatoasa (aspect “de caldare”)

Simptomatologie
1)subiectiva -absenta
2)obiectiva -pupila usor dilatata
-reactii pupilare mai lente:reflex fotomotor direct nu este egal cu cel
indirect
-T oc  moderat
-vasele retiniene centrala se vad la emergenta lor dupa care apar la marginea
papilei iar in jurul papilei apare un inel alb-galbui. La inceput apar mici scotoame
izolate si mai tarziu apare scotom arciform. In fazele avansate apare o ingustare
nazala a campului viz

Evolutia -lenta spre cecitate bilaterala

Dg -se pune dupa masurarea T oc, efectuarea cp viz, Ex FO adica examinarea

capului nv optic

21
52. Glaucomul cu unghi inchis (ac)
-survine in urma inchideri unghiului irido-cornean
-afecteaza mai frecvent femeile intre 45-60 de ani
-in evolutie prezinta mai multe stadii:

1)Stadiul prodromal -se manifesta prin tulburari vizuale tranzitorii: vede cercuri
colorate cand priveste la lumina datorita edemului cornean provocat de  T oc,
vedere incetosata periodic, dureri oc/ perioculare in special dimineata. Simptomele
dureaza cateva minute si ulterior dispar fara urme.
Obiectiv -midriaza moderata
-camera ant cu profunzime medie datorita impingerii radacinii irisului spre
cornee
-corneea este opalescenta datorita edemului
-un simptom precoce este alterarea adaptarii la intuneric
-apare scotomul Bjerrum
2)Stadiul de glaucom evoluat-se manif sub forma de glaucom ac (Dg dif cu ochiul
rosu rubr 3)
-hemicromie
-greturi,varsaturi
- accentuata a vederii
-factori declansatori: -stres, insomnia, medicamente cu continut de atropine
-greseli dietetice, consum exagerat de lichide (cafea, cola, cofeina,
alcool)
-sederea in obscuritate, mai  la radiologi, fotografi; nu ochelari colorati

Obiectiv -  accentuate a T oc
- edem la nivelul pleoapelor si conjunctivei
- opalescenta corneei
- congestie pericheratica
- camera ant mica / ~stearsa ca profunzime
- pupila in midriaza ovalara,imobila
- irisul in contact cu fata posterioara a corneei  comunicarea spre
canalul Schlemm este obstruata

53. Glaucomul absolut -faza finala a glaucomului netratat/insufficient

tratat/incorect tratat indiferent de forma sa clinica
-se caracterizeaza prin absenta totala a vederii, T oc, ireductibila

22
Obiectiv -in jurul corneei apar vase cu aspect de cap de meduza
-corneea prezinta edem epitelial
-camera ant este mica ca profunzime
-pupila dilatata si rigida
-dc FO se poate examina se vede o excavatie profunda in forma de caldare
inconjurata de un inel atrofic peripapilar
-T oc este foarte mare aprox 50-60 mm Hg
-apar leziuni degenerative cu pierderea totala a vederii

54. Tratam glaucomului cu :

1)Medicatia parasimpaticomimetica -controleaza contractilitatea muschiul ciliar si
contractia pupilarafaciliteaza scurgerea umorii apoase dar nu influenteaza
producerea umorii apoase
-med folosite:Apicarpin 2-4%, Isoptocarpin 2% sunt pe baza de pilocarpina, ef
sec 
2)Beta-blocantii - P intraoc prin reducerea secretiei de umoare apoasa
-au foarte multe contrindicatii
-Timolol 0,5%,
-Maleat de timolol
-Timoptic
-Timogal de 2 ori/zi dimineata si seara C% de secretii de umoare
apoasa
-Carteol 2%
-Betoptic, Betoptic “S” (diferenta dintre ele e ca ultima hraneste
capul nv optic)

55. Tratamentul glaucomului cu:

Inhibitori ai anhidrazei carbonice
-  debitul de formare a umorii apoase
-EDEREN 2 tablete/zi; nu se da a la long; ef sec: parestezii,urticarii dese
-TRUSOPT si AZOPT 2-3 picaturi/zi

Derivati de prostaglandine
- T oc fiind considerati cei mai puternici agenti antiglaucom; adm topica (picaturi)
- T prin  facilitatii la scurgere pe cale uveosclerala, se adm seara.
-TRAVATAN,XALATAN

56. pag 122-144

57.pag 59-66

23
 58. Anatomia si histologia retinei
Anatomia retinei
Retina -mb nervoasa a ochiului, supratafata plana, rosie, densa, omogena
1)Macula/foveea -centrul polului post al ochiului, culoare rosie, e situata in axul ochiului
2)Papila/discul optic/capul nv optic -zona lipsita de fotoreceptori prin care fibrele optice parasesc
ochiul, se incruciseaza la nivelul chiasmei si se proiecteaza in aria occipitala = 17-18-19 Brodman =
retina periferica = zona de trecere intre retina pr-zisa situata post si retina ciliara situata in spatele
corpului ciliar; cele 10 straturi ale retinei dinspre ext spre int sunt:
1. epiteliul pigmentar
2. celulele cu conuri si bastonase
3. membrana limitanta ext
4. str granulos ext
5. str plexiform ext
6. str granulos int
7. str plexiform int
8. str celulelor ganglionare
9. str fibrelor optice
10. membrana limitanta int
1-4 stratul neurosenzorial
5-10 stratul neurocerebral

59. Obstructia ACR

Obstructia ACR (a. centrala retiniana) –poate fi obstructia a a. centrale a retinei dar poate interesa
si un ram; superoT/inferoT/superoN/inferoN
-boala e de regula unilat, se instaleaza noaptea, pupila in midriaza, areflexiva; daca nu se intervine in
primele 6 h pierderea ac viz e definitiva (retina nu rezista la hipoxie mai mult de 6h)
-infarct retinian
-dupa 1h: edem retinian si ischemia peretilor int ai arterelor produc necroza
Tratament: -de urgenta: injectia retrobulbara cu atropina, perfuzii cu vitamine, vasodilatatoare

60. Ocluzia venei centrale retiniene –afectiune unilat, se instaleaza brusc ducand la  ac viz.
Etiopatogenie: -cauze vasc: ateroscleroza
-boli inflamatorii: TBC, LUES, leuconevraxita
-discrazii sg: hemopatie, hemoglobinopatii
-infectioasa si parazitara: toxoplasmoza, bruceloza, CMV
-cauze mec: prin compresiuni intraorbitare, anevrism arterio-venos
-se caracterizeaza prin  ac viz f mult; daca e tromboza de vena centrala / afectarea campului vizual
intr-un anumit cadran cand avem tromboza de ram venos superotemporal / inferotemporal / supranazal
/ inferonazal

24
Dg -se pune pe baza Ex FO si si a angiofluorografiei
Pe traiectul unui ram venos / pe toata aria retinei intalnim hemoragii in flacara / in cuib de randunica
cu exudate in jur si edem papiloretinian; afectiunea
Tratament:
-cu hemostatice: Etamsilat, Fitomenadiona (vit K) -nu se face in perfuzie, Adenostazin in perfuzie cu
ser fiziologic, Ca gluconic, vit C, trofice vasculare, Heparina sau Fraxiparina 7 zile urmat de trat cu
Trombostop
-trat afectiunii de baza: recuperarea ac viz e buna in trombozele de ram dar in tromboza de VCR
daca nu s-a intervenit la timp sau daca nu s-a tratat corect complicatia cea mai grava e glaucomul sec

61. Retinopatia Htensiva -complicatiile oc ale HTA se manifesta si la nivelul retinei, coroidei si la
nivelul capului nv optic; afecteaza de regula persoanele dupa 45 ani, in special pe bolnavii cu HTA
netratata/incorect tratata

Dg -pe baza Ex FO 1. edem retinian

2. hemoragii situate superficial dispuse liniar sau in flacara
3. exudate retiniene
4. degenerescente retiniene
Stadializare
1) angiopatie Htensiva -se manifesta prin ingustari ale peretelui arterial, vene dilatate si semnul
incrucisarii/semnul Salus-Gunn prezent cand schiteaza compresia venei
2) ateroscleroza Htensiva -supraincarcare grasa a peretilor vasc, a. cu calibru redus, v. ingrosate
sinuoase, iar arterele initial au un reflex in fir de Ag iar in stadiile avansate reflexe in fir de Cu; traiect
venos aproape intrerupt
3) retinopatie Htensiva cand apar: hemoragii, exudate, devierea venelor in baioneta, traiect venos
intrerupt; bolnavii se prezinta datorita  ac viz

Tratament -se trateaza HTA; in caz de hemoragii se adm hemostatice dar nu in ser fiziologic ci in
Manitol, Ca, vit C

62. Retinopatia diabetica -atingerea vaselor retiniene e una din manifestarile microangiopatiei
diabetice, reprezinta una din complicatiile majore ale DZ.
Semne clinice: ac viz  cand in regiunea maculara se instaleaza edemul sau apar exudate sau apar
hemoragii in lipsa tratamentului adecvat, afectarea regiunii maculare ducand la cecitate. Adaptarea la
intuneric, la obscuritate se deterioreaza treptat.
Ex camp viz: scotoame relative, vederea cromatica e afectata precoce in special pt albastru.
Stadializare:
Std 1: retinopatie neproliferativa -se caract prin dilatatii ale venelor, microanevrisme cu aspect de
puncte rosii, ulterior hemoragii superficiale si apoi exudate, la capatul arteriolelor apar mici puncte
rosii – arteriolele periferice in “vrej de vita”

25
Std 2: retinopatie proliferativa –se adauga la simptomele de mai sus, edem retinian, exudate vatoase,
dilatarea venelor.
Std 3: retinopatie proliferativa cand apare hipoxia retiniana si apar neovase retiniene;  ac viz
exceptand afectarea regiunii maculare e destul de avansata.
Tratament: -echilibrarea glicemiei prin adm de sulfamide in DZ II (noninsulinodependent) si
insulina in DZ I
-medicatie capilarotrofica: Tarosin, Difrarel (afine), Mirtilene, Doxium
-dc vedem modificari de FO in vrej de vita: Vesseldue F 10 zile 2fiole/zi IM si 20 zile 2tablete/zi; in
cazurile complicate 5 fiole/zi si 25 zile 2 tablete/zi
-in cazurile complicate: fotocoagulare cu laser Argon
-chirurgie retino-vitriana
Trat trebuie facut in colaborare cu diabetologul, cu regim alim si trat antidiabetic.

63. Retinopatia pigmentara –degenerescenta ce afecteaza initial celulele cu bastonas si care ulterior
se extinde si la celelalte straturi int ale retinei. Afectiunea se descopera de regula la un adult tanarcand
la oftalmoscopie avem: aspect pigmentat al FO, stramtorarea calibrului arterial, decolarea papilei pana
la aspect atrofic. Ac viz e N la inceput, campul viz arata scotop inelar. Afectiunea progreseaza pana la
orbire, pacientul vede punctiform si central, prin ochean/teava de pusca. Cu progresia bolii dispare si
aceasta vedere. Acesti bolnavi nu se pot adapta la intuneric  orbire (eredodegenerescenta).
Cracteristic: FO aspect de sare si piper

64. Dezlipire de retina -una din afectiunile grave, consta intr-o separare a celor 2 straturi embrionare
ale retinei; separare de epiteliu pigmentar si neuroepiteliu.
Etiologie: in retinopatia proliferativa dupa D, in afecti infl oc, in tumorile oc malignr, in traumatisme
oculare perforante.
Patogenie: -delipire prin tractiune datorita tesutului neoformat aderent ce trage de epiteliu
-exudativa se acumuleaza lichid prin exudatie si deplaseaza retina spre int
Dg: FO cu oftalmoscopul cu +10 D
Tratament: -pe langa trat afectiunii de baza este exclusiv chirurgical: se punctioneaza si se introduce
un gaz care se ridica si tine retina (perfluorocarbon)

65. Retinoblastomul (145-164) -cea mai  T a retinei la copil; T maligna ce se dezv din foita
neurosenzoriala a retinei, se descopera intamplator la 2 ani, mai putin  dupa 4 ani
-cele 2 semne: leucocorie cu pupila dilatata, ac viz , nistagmus, glaucom sec asociat/nu cu
buftalmie unilat; evol e rapida si trece prin 4 stagii:
1)faza incipienta -la Ex FO se evid o pata alba cu contur imprecis delimitat, forma neregulata,
policiclica si parcursa de vase de neoformatie
2)faza de HT intraoc -cand T invadeaza progresiv intregul gl oc, ochi rosu, dur, dureros; se
instaleaza buftalmia

26
 3)faza de exteriorizare/invadare orbitara -T iese din cavitatea orbitara aparand in fanta palpebrala ca
o masa echimotica, violacee, dureroasa
4)faza de generalizare -invadare loco-regionala/metastaze la distanta
-boala genetica, se transmite la descendenti

66. Degenerescenta maculara legata de varsta

67. Papilita
-nervul optic este format din axonii cel gangl a retinei =OR si se intinde pana la
niv\ chiasmei optice unde se incruciseaza cu nvl controlat si se proiecteaza in
reg.occipitala- ariile 17, 18, 19 Brodmann.
Papilita = o inflam a capului nv optic (papila)-s.n.si neuropatie optica inflamatorie
anterioara.
Se caracterizeaza prin:
1. durere in special la miscarea gl oc
2. fotopsii = senzatii luminoase aN
3. FO- papilla este rosie iar in jur avem edem peripapilar (margininile papilei
sunt sterse, microanevrisme la nivelul capilarelor, hemoragie in flacara pe
papila, exudate)
4. AV e / pana la suprimare totala
5. CV e /concentric
6. AFG- arata dilatarea capilara
7. simtul cromatic este alterat
8. adaptarea la intuneric se face cu dificultate -sensib ochiului la dif de lumina
este redusa
Evolutia bolii este de lunga durata(zile, saptamani).
Sub tratament functia vizuala se restabileste partial, edemul, hem se resorb dar in
tp papila ram usor decol. Netrat sau trat incorect poate evolua spre atrofie optica
cu pierderea totala a vederii
-AINS, AIS
-daca etiologia este banuita ATB
-vitamine de gr B
-injectii retrobulbare cu HHC acetat / Dexametazona / Ketonal

27
68. Nevrita optica retrobulbara -neuroparie fara semne oftalmoscopice intrucat
inflamatia este dincolo de locul de patrundere a arterei si venei retinei in nv optic.
Este o af in care nici bolnavul nici oftalmologul nu vede.
Etiologie -infectii locale ce pot insoti un edem al papilei
-infectii loco-regionale (focare de vecinatate)
-infectii generale (parazitoze, micoze, infectii bact, infectii virale)
Debutul -brusc cu  AV pana la cecitate,
-cu / refl pupilare si eventual durere la miscarea gl oc
-simtul cromatic este afectat
-AV si modificarile de la niv papilei apar tardiv la 3-4S
-apare o semimidriaza si abolirea refl pupilare
-obs cecitate , decolorarea papilei pana la atrofie optica
-cea mai  etiologie = cons de alcool
Tratament -tratamentul focarului de infectie, a bolii de baza
-vitamine din gr B
-vasodilatatoare
-AINS si AIS -injectii retrobulbare cu Dexametazona, Ketonal

69.Atrofiile optice -reprezinta un aspect oftalmoscopic partial caracterizat prin

decolarea papilei care devine alba ca hartia / creta cu suprimarea partiala sau totala
a functiei vizuale
= stadiul final a numeroase si variate procese patologice cu sediul in nerv sau
retina: inflamatii, tulburari ischemice, leziuni traumatice sau toxice
-nu trebuie sa asteptam aparitia fenomenelor oftalmoscopice la nivelul capului nv
optic
-pot fi partiale / totale in functie de decolorarea discului papilar
-daca este partiala decolorarea incepe din sectiunea temporala si incepe de la
galben la cenusiu si in final alb cu aspectul de creta
In producere sunt incriminate:
1)factorii vasculari
2)factorii infectiosi
3)factorii toxici
4)traumatismele oculare, perioculare, TCC inchis

70.Sindroamele chiasmatice -se manif printr-un ansamblu de simptome care

asociaza simptome oculare, neuroendocrine si radiologice

1)Modificari oculare - ac viz apare precoce in inflamatii / tumori dar se descopera

tarziu cand papila e atrofiata

28
 -modif de cp viz: hemianopsie bioculara -semn patogmonic in afectiune, cecitate
cu hemianopsie controlatarala, scotom paracentral sau central, hemianopsie lat
omonima
-modif oftalmoscopice: fundul de ochi e N, ulterior apare edem papilar / atrofie
optica
-modif pupilare: inegalitatea pupilei = anizocorie
-afectarea nv cranieni: III, IV, VI  paralizie oculara motorize izolata, partiala
sau totala
-exoftalmie uni/bilaterala

2)Tulburari neuroendocrine
-de crestere osoasa: nanism / gigantism
-ale functiei sexuale: amenoree, frigiditate, impotenta, intarziere in dezv psihica
sau sexuala
-ale somnului: Hsomnie / insomnie,
-tulburari vasomotorii
-tulburari de metabolism
-tulburari psihice

3)Modificari radiologice -pot evidentia o balonare a seii turcesti in

-tumori supraselare: aplatizarea partii superioare a seii
-glioame chiasmatice  o deformeaza in aspect de litera omega
-tumori intraselare: distrugerea planseului cu invadarea sin sfenoidal

71. Semiologie si investigatii de lab in patol orbitei

Raporturi: -sup: sin frontal si aripa mica a sfenoidului
-inf: sin maxilar si os palatin
-ext: os malar si aripa mare a sfenoidului
-int: sin etmoidal si sin sfenoidal

Simptomatologia afectiunilor orbitei:

-ac vizuale datorita afectarii directe a nv optic si a perturbarii circulatiei sg
oculare
-diplopia - cand procesul patologic intereseaza unul sau mai multi m extrinseci ai
globului oc si durere ac spontana / la miscarile globului oc in cadrul proceselor
inflamatorii ale orbitei
Simptome obiective: - modificari de protruzie ale gl oc (exoftalmie, enoftalmie)
- limitarea miscarilor oculare
- edem palpebral si conjunctival

29
 - Ex fund de ochi: edem papilar, paloare papilara, dezlipire de
retina

72. Investigatii clinice si paraclinice in patol orbitei

Paracl: - Ex de lab: VSH, fibrinogen , PCR+, leucocitoza

- Rx orbita: modificari ale peretilor, ale fosei gld lacrimale, ale canalului optic
modificari ale fantei sfenoidale si ale sinusurilor
- Ex eco: in Dg dif dintre o leziune vasc, o metastaza / pseudotumora inflamatorie
- CT in exoftalmia progresiva
- RMN punctie biopsiorbitara
- arteriografia / venografia

73. Exoftalmia si enoftalmia

Exoftalmia - unilaterala cand e de nat traumatica, inflamatorie, vasculara/tumorala
-bilaterala de nat inflamatorie, endocrina/tumorala
-axiala/laterala
-pulsatila/nepulsatila
-reductibila dc e de nat vasc/endocrina
-ireductibila dc e de nat tumorala
-permanenta/intermitenta
-in cazul exoftalmiei bilat: Htiroidism, limfoame bilat, leucemie, maladii de
sistem; cea mai  e exoftalmia endocrina: boala Basedow
-in cazul exoftalmiei unilat: pana la 2 ani poate sugera: meningocel, chist
dermoid, extensie a unui retinoblastom; intre 2-10 ani:tumora maligna: sarcom,
reticulosarcom, limfosarcom
-adolescent: T de nv optic
-adult: boala Basedow, pseudotumori, T maligne
-batrani: in manifestari neoplazice, T maligne, metastaze ale
acestora

Enoftalmia - deplasarea inauntru a gl oc

-poate fi unilaterala de regula in traumatisme periorbitare / bilaterala in stari
casectizante, boli consumptive, stari de denutritie accentuata, boli diareice severe
-sindr Claude-Bernard-Horner: -mioza
-enoftalime
-ptoza palpebrala

30
74. Osteoperiostita orbitara
-ac - in boli infectioase generale/in ifectii de vecinatate (sinuzite)
-subac – in sifilis cong/dobandit
-cr – infectia se poate produce primitiv prin metastaza orbitara / sec prin
extinderea directa de la structurile vecine:exoftalmie axiala/laterala dureroasa, la
inceput reductibila, durere spontana/ la palpare; diplopie,tumefactie a rebordului
orbitar, edem papilar/palpebral(?), kemozis conjunctival, limitarea miscarilor gl oc
Tratament: - in colaborare cu BMF,ORL
- comprese reci cu Rivanol
- AINS
- sedative, antialgice, ATB cu spectru larg de actiune si daca nu incizie si drenaj

75.Celulita orbitara
Celulita orbitara - infl ac si difuza a t celulo-adipos al orbitei

Etiologie - stafilococ, streptococ, pneumococ; poate fi de nat exogena dupa plagi

perforante ale pleoapelor; prin extensie de la structurile vecine: sinusuri, obraz,
pleoape, dinti, cai lacrimale, sac lacrimal
-poate fi de origine intraorbitara: infectie a intregului glob oc, enoftalmie,
panoftalmie
-endogena prin bacteriemie prin boli septice
-debut brusc si unilateral

Simptomalogie:
-sub: durere oc, adinamie, inapetenta, febra mare,frisoane, cefalee, greturi,
varsaturi,  ac viz prin compresia nv optic
-ob: exoftalmie progresiva axiala nereductibila, dureroasa, kemozis conjunctival,
edem palpebral sup si inf care duce la inchiderea fantei palpebrale

Paraclinic: Ex Rx, colaborare interdisciplinara: stomatologie, ORL

Complicatii: -locale: -abces/flegmon orbitar
-uveite septice
-nevrita optica
-obstructie de a. centrala a retinei
-la dist: inf se propaga endocranian pe calea nv opticabces cerebral
+ tr sin cav

31
Tratament: -toaleta deschiderii palpebrale cu ser fiziologic
-coliruri cu ATB
-comprese reci cu Rivanol
-AINS,antialgice,antipiretice,sedative
-ATB cu spectru larg si antibiograma pt trat tintit

76. Tromboflebita de sinus cavernos

-boala f grava, poate duce la exitus

-se produce prin extensie de la infectiile stafilococice ale fetei: furuncul al buzei
sup, nasului, sprancenelor, fruntii. Infectia intra in circulatia venoasa prin vena
faciala si ajunge in circulatia generala (atentie la cosuri)
-fenomene infl orbitare, periorbitare la un ochi si brusc apare exoftalmie in partea
controlat

Etiologie: stafilococ, streptococ

Simptomatologie:
-sub:debut brusc, stare generala alterata, febra mare, adinamie, cefalee intensa,
insomnie, delir
-ob: edem palpebral violaceu, vene turgescente, inchiderea fantei palpebrale,
kemozis conjunctival, conjunctiva herniaza prin fanta palpebrala, midriaza cu
pupila areflexiva, exoftalmie axiala
Paraclinic: FO -staza palpebrala, vene dilatate, turgescente
Tratament: -de urgenta ATB cu spectru larg, anticoagulante, antipiretice, AINS,
toaleta locoreg

32