Proiect Mihai Polițeanu Primăria Ploiești

DOSAR DE CANDIDAT – MIHAI POLIȚEANU
Competiția internă a USR Ploiești pentru desemnarea

candidatului USR la funcția de primar al Ploieștiului
PLOIEȘTIUL PENTRU OAMENI
- Cum văd eu viitorul Ploieștiului -
Propunere concept pentru competiția internă a USR Ploiești

pentru desemnarea candidatului la funcția de primar al
municipiului Ploiești
Documente atașate: declarație pe proprie răspundere, certificat de cazier judiciar și

scrisoare de intenție
Candidat:
Mihai Polițeanu
Vicepreședinte USR Ploiești

17.07.2019
1
CUPRINS
I. VIZIUNE DE DEZVOLTARE ....................................................................................................................... 3

II. DIRECȚII DE DEZVOLTARE ..................................................................................................................... 4
III. MĂSURI PENTRU URMĂRIREA DIRECȚIILOR DE DEZVOLTARE ......................................... 4
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 1 - Ploieștiul prietenos: creșterea calității vieții...................................... 4
1.1. Reforma administrației: administrație profesionistă și inteligentă, servicii publice prietenoase și
transparență....................................................................................................................................................... 5
• City manager - oraș administrat profesionist ........................................................................................ 5
• E-administrație și transparență ............................................................................................................. 5
• Echipă profesionistă de accesare a fondurilor europene ..................................................................... 6
• Plan Urbanistic General de calitate, pe baza prezentei strategii de dezvoltare .................................... 7
• Consultare și participare la decizia publică .......................................................................................... 7
1.2. Realizarea unui centru civic pe axa Sud-Nord a Ploieștiului ............................................................ 8
1.3. Parcuri și spații verzi - mărirea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor la standarde
europene până în 2024 ...................................................................................................................................... 8
1.4. Creșterea mobilității. Mobilitate urbană fluidă și ecologică, mobilitate periurbană integrată ... 10
1.5. Educație și Sănătate. Modernizarea infrastructurii de bază prin alocări bugetare decente........ 12
1.6. Dinamizarea vieții artistice și culturale a Ploieștiului ...................................................................... 13
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 2 - Ploieștiul inteligent și creativ: dezvoltarea industriilor IT și
creative. ............................................................................................................................................................ 14
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 3 - Ploieștiul industrial, curat și responsabil social. ............................. 17
2
I. VIZIUNE DE DEZVOLTARE
Transformarea Ploieștiului în polul revoluției industriale 4.0. în România, care să ducă la

integrarea industriei petroliere (brand și mândrie a orașului nostru), pe de o parte, și industriilor IT
și creative, pe de altă parte. Integrarea trebuie să se facă sub premisa conceptului de dezvoltare
durabilă, în care protecția mediului este prioritară, și trebuie să aducă industria petrolieră din Ploiești
în secolul 21, făcând-o mai eficientă, mai inteligentă și mai curată. În caz contrar, Ploieștiul va rămâne
un oraș monoindustrial de secol XX, în care interesele industriei dominante vor intra în coliziune cu
interesele de secol XXI ale comunității și pe care tinerii vor continua să îl părăsească în căutarea altor
orașe și oportunități de viață.
Pentru aceasta, piramida priorităților noastre trebuie răsturnată, centrale pentru conceptul de
dezvoltare a Ploieștiului devenind omul și comunitatea, apoi industriile nepoluante cu mare valoare
adăugată (IT și creative) și, apoi, industria petrolieră, incluzând cercetarea în domeniu. În 20 de ani,
Ploieștiul trebuie să intre în top 5 cele mai bogate și eficiente orașe din România și în top 3 cele
mai curate și nepoluate reședințe de județ din România. În acest moment, Ploieștiul a ieșit din top
10 orașe în ceea ce privește cheltuielile de capital, atragerea de fonduri europene sau dinamismul
societății civile și al sectorului privat.
Condiția de bază pentru toate acestea este inversarea fluxurilor migratorii actuale: de resursă
umană cu studii superioare, de investiții în cunoaștere/cercetare și de investiții în start-up-uri
IT&C. Polul de creștere Ploiești este la doar 60 de km de București, iar, la acest moment, avantajele
Bucureștiului față de Ploiești sunt zdrobitoare. Recunoscând această concurență asimetrică, ceea ce vă
propun este urmărirea unor direcții de dezvoltare care să ofere Ploieștiului un avantaj competitiv pentru
relocarea firmelor (sau atragerea de investiții) IT&C (în special, cele care dezvoltă noi tehnologii
inteligente pentru industriile clasice, cum ar fi cea petrolieră) și relocarea capitalului uman de la
București la Ploiești.
3
II. DIRECȚII DE DEZVOLTARE
1. Ploieștiul prietenos: creșterea calității vieții. În 2017, Banca Mondială a aplicat un chestionar
reprezentativ la nivel național care a arătat că, de cele mai multe ori, pentru oameni calitatea vieții
este mai importantă decât un salariu mare atunci când se pune problema mutării din sau într-o altă
localitate. Românii nu vor doar salarii ca în Vest, ci și orașe curate, prietenoase, dinamice civic și
cultural, cu o calitate ridicată a locuirii și vieții.
2. Ploieștiul inteligent și creativ: dezvoltarea industriilor IT și creative. La nivel mondial are loc o
revoluție industrială, revoluția industriei 4.0. Industria 4.0 este industria în care produsele sunt
rezultatele convergenței muncilor fizice și virtuale, în care fabricile devin inteligente (smart), în care
procesele de muncă devin în mare măsura digitalizate și automatizate, și care face ca cele mai multe
industrii, oamenii, bunurile să fie interconectate, și noi modele de business să ia naștere. Industria
4.0 valorifică concepte precum Big Data, machine learning și Internet of Things, adică date multe,
sisteme care sunt programate să învețe de la oameni și interconectare.
3. Ploieștiul industrial, curat și responsabil social. Parteneriatul industriilor locale, în special cea
petrolieră și cele conexe, cu comunitatea. Parteneriatul trebuie să dea măsura responsabilității sociale
a industriilor și să fie una dintre soluțiile pentru susținerea dezvoltării durabile, a educației, cercetării
și a implicării civice a ploieștenilor și diverselor comunități din oraș.
III. MĂSURI PENTRU URMĂRIREA DIRECȚIILOR DE DEZVOLTARE
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 1 - Ploieștiul prietenos: creșterea calității vieții.

Având în vedere exodul populației tinere cu studii superioare, în special către București, migrația
populației active (familiile cu venit mediu sau ridicat) către zona periurbană, îmbătrânirea accelerată și,
nu în ultimul rând, lipsa speranței și a optimismului privind viitorul Ploieștiului, prioritate pentru
viitorul primar și viitoarea administrație a orașului trebuie să fie crearea condițiilor pentru a
păstra cetățenii existenți în oraș și pentru a atrage noi locuitori. De exemplu, decizia de a reloca o
companie din București în Ploiești este o decizie grea atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Este,
4
deci, extrem de important să se creeze un mediu prietenos și atractiv, aceasta însemnând și o calitate a
vieții ridicată.
Din acest punct de vedere, trebuie să asumăm curajos și inovativ competiția cu alte unități
administrativ-teritoriale, în special cu Bucureștiul. Ploieștiul, la acest moment, este un oraș care se
degradează, pornind de la înfățișarea acestuia, trecând prin calitatea redusă a serviciilor administrației,
poluare, mizerie și ajungând la posibilitățile extrem de reduse de distracție și petrecere a timpului liber.
Stăpân în Ploiești trebuie să redevină cetățeanul, nu autoturismul sau rafinăria. Iar pentru aceasta,
ca viitor primar USR al Ploieștiului, vă propun:
1.1. Reforma administrației: administrație profesionistă și inteligentă, servicii publice prietenoase

și transparență
• City manager - oraș administrat profesionist

Alegerea unui City Manager profesionist și independent politic este o măsură
fundamentală, cu impact major asupra dezvoltării orașului. Acesta trebuie să fie capabil să
implementeze viziunea și strategia de dezvoltare a orașului, trebuie să aibă abilitatea de a sesiza
atunci când interesele politice imediate ale primarului sau consiliului local intră în contradicție
cu interesele pe termen lung ale orașului și de a argumenta și convinge în favoarea celor din
urmă, de a lucra eficient cu resursa umană existentă în Primărie. Pentru aceasta, USR și
primarul USR își iau angajamentul că nu vor politiza această funcție, acordând și
respectând autonomia și independența viitorului City Manager, care trebuie să se exprime
profesional la capacitate maximă.
• E-administrație și transparență
Administrația Ploieștiului a rămas în secolul XX: neprietenoasă cu cetățeanul și dependentă de
hârtie și dosar. Ploieșteanul care dorește să beneficieze de serviciile administrației este obligat să
piardă timpul, să stea pe holuri și să fugă după hârtii. Țintă pentru viitoare administrație USR
va fi convertirea proceselor tradiționale administrative, bazate pe hârtie, în procese
electronice de interacțiune administrație-cetățean și de rezolvare a problemelor ploieștenilor
sau firmelor din Ploiești.
Guvernarea locală electronică nu înseamnă un simplu website de informare, ci un sistem

complex construit pe mai multe niveluri care optimizează procesele administrației locale și
5
interacțiunea cu cetățeanul. De exemplu, un astfel de sistem integrat de e-administrație trebuie

să fie compus dintr-un intranet (spațiu virtual securizat de dialog între angajații primăriei, cu
sisteme informatice specializate și facilități de lucru colaborativ - e.g. mesagerie, instrumente de
management al proiectelor), extranet (pentru instituții partenere) și internet (punct de acces la
informații și servicii pentru cetățeni). Astfel, de exemplu, declararea, efectuarea și notificarea de
plăți, serviciile pentru obținerea de autorizații sau certificate, servicii privind înregistrarea
comercianților, servicii privind evidența informatizată a persoanei, servicii privind înregistrarea
autoturismelor, servicii privind eliberarea cazierului fiscal, notificarea electronică a cetățenilor
cu privire la stadiul diverselor demersuri inițiate de aceștia (petiții, cereri de audiență etc) trebuie
să fie posibile și în Ploiești prin implementarea unui sistem de e-administrație.
Soluțiile de tip smart city publice online sunt și ele esențiale pentru generația tânără și
pentru viitorul Ploieștiului. Propunem realizarea de hotspot-uri wi-fi în spațiile publice
centrale, transport inteligent (acces wi-fi, monitorizare GPS a mijloacelor de transport în comun),
comunicare cu cetățenii prin aplicații (e.g. E-Ploiesti, Civic Alert). În plus, odată cu
digitalizarea cât mai multor servicii, trebuie crescută transparența decizională a primăriei,
dar și a consiliului local, precum și transparența achizițiilor publice. Pentru acestea, vom
face demersuri ca Ploieștiul să devină membru OGP (Open Government Partnership –
Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă).
• Echipă profesionistă de accesare a fondurilor europene

Banii europeni sunt fundamentul prin care Ploieștiul se poate dezvolta și singura
alternativă realistă pentru reechilibrarea bugetului Ploieștiului. În perioada 2016-2018,
primăria Ploiești a atras 0 (ZERO) fonduri europene, investițiile în această perioadă au
reprezentat, în medie, doar circa 6% din buget, culminând cu anul 2019, când cheltuielile de
funcționare (oricum reduse) se suprapun 100% cu întregul buget al orașului. Așadar, fondurile
europene sunt o oportunitate critică pentru administrația Ploieștiului, în condițiile actuale
de sărăcie și faliment. Această realitate ne arată fără dubiu că administrația actuală a fost
complet incompetentă și incapabilă să atragă fonduri europene, iar echipa tehnică a suferit din
punct de vedere profesional. Pentru a corecta situația, trebuie să decidem folosirea celui mai
adecvat model de formare a echipelor de profesioniști în accesarea fondurilor europene: a)
6
echipă/echipe interne în cadrul primăriei, b) subcontractare, c) servicii publice cu personal

contractual și/sau d) parteneriate strategice.
• Plan Urbanistic General de calitate, pe baza prezentei strategii de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a Ploieștiului este un document care va orienta deciziile și acțiunile
viitorului primar USR, însă doar un Plan Urbanistic General, fundamentat pe conceptele de bază
ale acestei strategii, poate fixa normativ cadrul de implementare a strategiei și a unui plan de
acțiune conex. Așadar, într-un oraș care nu are PUG de 10 ani și care se dezvoltă haotic și
involuează urbanistic pe baza PUZ-urilor, elaborarea unui PUG devine prioritate. PUG-ul nu
poate fi elaborat la sedii de partide sau exclusiv cu politicieni, ci necesită părerea specialiștilor
(urbaniști și arhitecți), a stakeholderilor (firme, ONG-uri etc) și a comunității. De asemenea,
pentru a avea un PUG de calitate, un cadastru complet (proprietăți, utilități, spații verzi
etc) este o condiție elementară.
• Consultare și participare la decizia publică

Administrația Ploieștiului este ruptă de comunitate. Comunitatea este informată, însă nu este
consultată. Iar atunci când este consultată, dialogul este pur formal sau propagandistic pentru a
bifa obligații legale. Ce vor face viitorul primar USR și consilierii locali ai USR: vor încuraja
participarea reală a cetățenilor, comunităților, ONG-urilor, organizațiilor profesionale,
patronale și a sindicatelor la decizia publică locală. Aceasta va înseamna atitudine pro-activă
și parteneriat real în administrarea orașului:
o Ședințe de consiliu local în care reprezentanți ai comunității sau mediului privat sunt
invitați pentru consultare;
o Proiecte de hotărâri de consiliu local publicate în format editabil și însoțite de

documentație relevantă (e.g. expunere de motive);
o Proiecte însoțite de calendare de consultare publică;
o Introducerea bugetului participativ pentru un procent din bugetul de investiții, imediat ce

bugetul Ploieștiului va fi reechilibrat și va avea și un capitol de investiții, nu doar de
funcționare;
7
o Întâlniri periodice între primar (și consilieri) și cetățeni sau alți stakeholderi (townhall
meetings).
1.2. Realizarea unui centru civic pe axa Sud-Nord a Ploieștiului

Ploieștiul nu are un centru civic. Puținele zone pietonale și cele câteva fâșii de spațiu verde din zona
centrală sunt doar zone de tranzit grupate de o parte și de alta a unei axe rutiere Sud-Nord
(bulevard) care încurajează traficul rutier și poluarea și are rol disruptiv din punct de vedere
pietonal. Acest spațiu fragmentat și neprietenos cu cetățeanul nu coagulează energiile comunității, are
zero relevanță economică și nu reprezintă un spațiu de întâlnire și efervescență culturală, artistică sau de
petrecere a timpului liber. Mașina a alungat ploieșteanul spre periferii, în special mall-uri care
reprezintă cel mult un spațiu sărăcăcios de distracție, însă în niciun caz un spațiu eco de identitate
comunitară unde oamenii interacționează social și cultural și care conferă dinamism civic și economic
Ploieștiului. Pentru a realiza acest spațiu (un centru civic), avem nevoie de specialiști (servicii
externalizate) pentru:
• Un concept artistic-urbanistic pentru reconfigurarea şi reamenajarea unor zone pe axa

sud-nord a Ploieștiului, respectând PUG-ul, care vor deveni un centru civic unitar al
orașului;
• Reconfigurarea traseelor și mijloacelor de mobilitate urbană după închiderea unor zone

rutiere, care să aibă în centru pietonul (zone pietonale) și biciclistul (piste de biciclete), apoi
transportul în comun și, la final, autoturismul;
• Fonduri europene pentru dezvoltarea proiectului, fără care un astfel de proiect nu va putea
fi implementat.
1.3. Parcuri și spații verzi - mărirea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor la standarde
europene până în 2024
Este o realitate ca Ploieștiului îi lipsește un centru istoric. Dar îi lipsesc și parcurile și spațiile verzi. In
cele mai optimiste estimări din 2013, suprafața de spații verzi nu depășea 10 mp/locuitor, reprezentând
cam 1/3 din norma europeana dezirabilă. De atunci, situația s-a înrăutățit vizibil, însă nimeni nu are
8
imaginea exactă în lipsa unui cadastru al spațiilor verzi. Prin urmare, cadastrul verde este o prioritate
pentru Ploiești si pentru viitorul primar USR al Ploieștiului.
• Parcurile din Ploiești, cu doua excepții, au suprafețe reduse și sunt poziționate în general de-a
lungul arterelor rutiere din oraș. Fiind mici și încadrate de străzi cu trafic rutier intens, ele sunt
prea puțin un spațiu de odihnă, de liniște, relaxare sau aer curat. Singurele opțiuni reale pentru
ploieșteni sunt, la acest moment, parcul din jurul sălii Olimpia și parcul Stere, care însă nu este
pe spațiul administrativ al orașului și care, din cauza distanței, reprezintă doar o opțiune de week-
end pentru ploieșteni. Prin urmare, prioritare pentru viitorul primar USR devin:
o Regândirea scopului și funcționalităților Parcului Ploiești Vest, care este o rușine

pentru oraș, fiind o epitomă a jafului din bani publici și incompetenței în administrația
Ploieștiului din ultimele mandate. Pentru a deveni cu adevărat atractiv, întregul concept
de dezvoltare a parcului trebuie regândit, iar ceea ce propun este: i) acesta să devină
un parc de distracție pentru copii (parc tematic, gen aqualand sau de alt tip), ii)
îmbunătățirea legăturii între parc și restul orașului, limitată acum doar la un pod rutier,
iii) parcul să devina un pol de dezvoltare economică pentru partea de vest a orașului.
o Integrarea diverselor mici parcuri centrale într-o zonă civică pietonală (vezi pct 1.2.)
prin care sa asiguram fluiditatea și accesibilitatea spațiilor verzi centrale;
o Integrarea majorității parcurilor sau spatiilor verzi relevante ale orașului într-un
proiect unitar de configurare a traseelor pistelor de biciclete. In mod cert trebuie să
existe trasee și piste de biciclete care să pornească din toate punctele cardinale ale orașului
către Parcul Tineretului din jurul Sălii Sporturilor Olimpia, către Parcul Stere de la Bucov,
către Parcul Ploiești Vest și către viitorul centrul civic al Ploieștiului.
• Spații verzi de calitate nu înseamnă doar parcuri. Înseamnă și spații din jurul blocurilor, care
pot fi reconfigurate și deschise ca spații verzi pentru relaxare, dar și pentru interacțiune
comunitară. Un exemplu, care se apropie cel mai mult de ceea ce propun Ploieștiului, sunt
spațiile verzi din fața blocurilor de pe strada Cameliei din nordul orașului, cu mențiunea că aceste
spații trebuie ușor reconfigurate și deschise către comunitatea din cartier (ele fiind acum în mare
măsură închise de garduri vii sau metalice). Așadar, spațiile din jurul blocurilor ar putea fi
9
regândite, igienizate și reamenajate ca spații verzi și, simultan, ca spații de petrecere a timpului
liber și de socializare. Spațiile pot fi administrate de primărie, pot fi date în administrarea
asociațiilor de locatari pe bază de contract sau amenajate în parteneriat cu firme locale
(parteneriat administrație - firmă sau parteneriat direct comunitate - firmă), sub conceptul de CSR
(corporate social responsability).
• Majoritatea spațiilor publice aflate în administrarea autorității locale sunt, evident, străzile și
trotuarele Ploieștiului. Peste tot unde este posibil, administrația Ploieștiului trebuie:
o Să ia măsuri de înverzire prin plantarea de copaci, flori sau alte tipuri de plante;
o Să introducă obligația plantării de copaci pe marginea tuturor străzilor

(aliniamente de arbori) ce urmează a fi construite (fie ca vorbim de cartiere rezidențiale,
fie că vorbim de o stradă făcută de Primărie);
o Să modernizeze/înlocuiască mobilierul urban degradat, inestetic sau de proastă

calitate (bănci, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat, parcări pentru biciclete, guri de canal
etc.).
• Amenajarea pârâului Dâmbu. Pârâul Dâmbu a fost dintotdeauna și, din păcate, încă este o zonă
de mizerie și de depozitare/deversare ilegală de deșeuri. Amenajarea albiei trebuie să rămână un
deziderat al administrației, precum și amenajarea verde a malurilor pârâului în zonele unde este
posibil. Chiar dacă costurile pentru o astfel de lucrare nu pot fi acoperite din bugetul local,
administrația USR a Ploieștiului va căuta activ soluții pentru această problemă veche, niciodată
rezolvată, fie în parteneriat cu operatorii economici din zona pârâului, fie prin fonduri europene.
1.4. Creșterea mobilității. Mobilitate urbană fluidă și ecologică, mobilitate periurbană integrată
Dezvoltarea mobilității în zona de dezvoltare Ploiești trebuie abordată cu viziune, inteligent și
structurat. Ploieștiul se confruntă cu problemele obișnuite ale oricărui oraș mare din România:
aglomerație și poluare, atât în zona centrală a orașului, cât și la intrările în oraș, generate în special de
traficul auto. Mai mult, conform Băncii Mondiale, doar 30% dintre deplasările zilnice ale ploieștenilor
sunt făcute cu un mijloc de transport public, un procent foarte mic, spune BM, comparativ cu ceilalți
10
poli de creștere din România sau cu orașe similare din Vest. Răspunsul nostru este clar: mobilitate
urbana verde și fluidă, pe de o parte, și inteligentă și accesibilă, pe de alta parte. Cele doua
perspective sunt complementare și înseamnă a) mobilitate intraurbana abordata ecologic, cu accent
pe pieton, biciclist și transport în comun, și b) mobilitate rutieră și feroviară abordata integrat in
raport cu întreaga zona metropolitană a Ploieștiului. Astfel:
• Mobilitatea intraurbană: fluidă și ecologică. Prioritate devine pietonul, apoi bicicleta,

transportul în comun și, la final, autoturismul:
o Dezvoltarea infrastructurii prietenoase cu pietonul înseamnă construcția de trotuare,

acolo unde ele au dispărut, refacerea trotuarelor sau aleilor pietonale, acolo unde s-au
degradat, și eliberarea de mașini a trotuarelor, acolo unde ele au fost transformate în
parcări ad-hoc.
o Dezvoltarea infrastructurii prietenoase cu bicicleta înseamnă un design integrat al

pistelor de biciclete, care să ofere posibilitatea mobilității ploieștenilor atât către și
dinspre locul de muncă, cât și către și dinspre parcuri sau alte locuri de petrecere a
timpului liber. De asemenea, o soluție suplimentară este introducerea punctelor de
închiriat biciclete în toate zonele de intersecție a traseelor zilnice de mobilitate a
ploieștenilor.
o Dezvoltarea transportului în comun înseamnă renunțarea la exclusivitatea

mobilității axiale, dinspre periferii spre alte periferii, prin traversarea centrului
orașului. Ploieștiul nu a fost gândit cu și nu are inele rutiere. In fiecare zi, ploieștenii
merg la muncă dintr-un capăt al orașului în alt capăt al orașului, sau chiar în zona
periurbană, traversând tot orașul. Asta înseamnă poluare, dacă vorbim de combustibili
fosili, aglomerație, stres și timp pierdut. Ca atare, vom explora ideea folosirii
infrastructurii CFR, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, pentru
introducerea unei linii de metrou ușor pe inelul de cale ferată care înconjoară
Ploieștiul (inel care acum nu se mai închide în zona de Nord).
• Abordare integrată a sistemului de transport public privind către întreaga zonă

metropolitană a Ploieștiului, dar și către aeroportul Otopeni. Conform Băncii Mondiale în
11
raportul Orașe competitive, Ploieștiul este parte a unei zone mai largi cu potențial ridicat de
urbanizare și cu o densitate mare a populației. Or, pentru că transportul de persoane dinspre
Ploiești înspre zona periurbană și invers are o relevanță economică și socială din ce în ce mai
mare, pentru viitoarea administrație USR devin prioritare planificarea și dezvoltarea de
infrastructură conectivă metropolitană. De asemenea, problema conexiunii Ploieștiului cu
aeroportul Otopeni trebuie cel puțin explorată printr-un proiect pilot. Potențial, există premisele
ca drumul de la aeroportul Otopeni către centrul Ploieștiului să dureze mai puțin decât drumul
către centrul Bucureștiului, un avantaj cert în orice decizie de investiții.
Trebuie amintit în acest context că UE oferă finanțări nerambursabile pentru transportul public la nivel
metropolitan, iar aceasta presupune o bună colaborare cu Consiliul județean și cu administrațiile UAT-
urilor din jurul Ploieștiului. Pentru aceasta, evident sunt dezirabile administrații USR la nivel județean
și periurban, însă chiar și în caz contrar, administrația USR a Ploieștiului va fi deschisă parteneriatelor
cu administrații de altă coloratură politică.
1.5. Educație și Sănătate. Modernizarea infrastructurii de bază prin alocări bugetare decente.
Educația și sănătatea reprezintă premise pentru o calitate ridicată a vieții. Evident, primăria nu are
nici competențele, nici atribuțiile pentru a influența în mod nemijlocit calitatea serviciilor educaționale
și de sănătate. Însă administrația locală a Ploieștiului, care astăzi, în 2019, din păcate taie fondurile de
investiții și reduce dramatic bugetul de funcționare a școlilor și spitalelor, trebuie să facă tot ce este
posibil începând cu 2021 pentru crearea condițiilor de bază pentru servicii de calitate în cele două
domenii. Amintim că, în 2019, bugetul alocat educației și sănătății a reprezentat doar 5% din bugetul
Ploieștiului. Creșterea bugetului înseamnă dezvoltarea și menținerea la un standard ridicat a
infrastructurii educaționale și dezvoltarea infrastructurii de sănătate, necesară unui act medical
profesionist.
• Sprijinirea financiară a sectorului educațional are o dublă relevanță pentru viitorul orașului.
Pe de o parte, copiii înșiși și grija familiilor pentru viitorul lor. Inclusiv a familiilor care ar putea
lua în considerare mutarea în Ploiești. Pe de altă parte, atractivitatea economică a Ploieștiului
pentru orice firmă depinde și de calitatea forței de muncă, de pregătirea și educația ei. Pentru
12
viitorul primar USR și viitoarea administrație USR, investițiile în infrastructura educațională și

implicarea pentru un management de calitate al școlilor vor fi prioritate. Bugetul din 2019, care
a tăiat investițiile și a dus cheltuielile de funcționare la un minim istoric este o crimă față de
viitorul copiilor și orașului. In același timp, nu trebuie uitate creșele. Lipsa creșelor sau calitatea
îndoielnică a serviciilor din creșe înseamnă, în mod practic, cel mai adesea, scoaterea din câmpul
muncii a femeilor, care sunt obligate să aleagă între copii și carieră.
• Modernizarea infrastructurii de sănătate pentru Spitalul Municipal și Spitalul de Pediatrie.

Evident, lucrul pe care trebuie să îl facă administrația este alocarea unui buget mai mare pentru
aceste spitale, în funcție de cerințele și necesitățile acestora. În 2019, primăria Ploiești nu a alocat
bani pentru investiții, dimpotrivă, a scăzut inclusiv banii alocați pentru funcționarea Spitalului
de Pediatrie. În 2020 (prin rectificare bugetară, daca va fi necesar) și 2021, este necesară
revenirea la un buget decent de funcționare, urmând ca din 2022, sau chiar din 2021 dacă va fi
posibil, să fie alocate fonduri pentru modernizarea spitalelor.
1.6. Dinamizarea vieții artistice și culturale a Ploieștiului

Oferta de evenimente culturale și artistice în Ploiești este foarte redusă. Ploieștiul are o bază artistică
și culturală de calitate - teatru, filarmonică, palatul culturii - cu potențial de creștere, însă în
condițiile lipsei de investiții acestea sunt la limita supraviețuirii. Experiența altor orașe, cum ar fi Sibiu
sau Cluj, arată că investițiile în cultură și evenimente artistice au crescut mult calitatea vieții și
atractivitatea orașelor și, nu în ultimul rând, economia locală.
Evident, o condiție fundamentală este finanțarea corespunzătoare a instituțiilor de cultură, însă în

condițiile unui buget auster, așa cum are și va avea încă câțiva ani Ploieștiul, este esențială încurajarea
mediului privat pentru a veni cu o ofertă culturală și artistică. Aceasta înseamnă mici subvenții si
facilități, punerea la dispoziție în mod gratuit a unor spații publice de calitate pentru evenimente, precum
și atitudine proactivă a administrației locale pentru parteneriate cu fundații comunitare, ONG-uri,
fundații ale marilor companii multinaționale și folosirea extensivă și creativă a infrastructurii de bază
pentru organizarea de evenimente: stadion, hipodrom, sala Olimpia si Parcul Tineretului, viitorul centru
13
civic (care trebuie gândit și ca spațiu cultural și artistic) sau aerodromul Strejnic, care nu aparține de
Ploiești, dar care poate reprezenta o oportunitate pentru Ploiești.
De asemenea, Ploieștiul trebuie să identifice și să dezvolte acea oportunitate artistică/culturală

unică pentru sudul țării, care va putea contribui la o identitate culturală/artistică specifică
Ploieștiului și va reprezenta o oportunitate anuală de vizibilitate națională, dar și economică.
Aceasta oportunitate poate fi un festival de muzică sau o competiție sportivă, de exemplu. Fără un studiu
profesionist, ar fi hazardată o decizie politică. Însă, va fi o prioritate pentru viitorul primar identificarea
acestei oportunități și organizarea unui prim eveniment până în 2024. Municipiul Cluj-Napoca este poate
cel mai bun exemplu: sprijinirea de către primărie a unor evenimente culturale sau mari festivaluri au
crescut brand-ul orașului și au contribuit la dezvoltarea economică a acestuia.
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 2 - Ploieștiul inteligent și creativ: dezvoltarea industriilor IT și

creative.
Potrivit raportului Orașe Magnet, realizat de Banca Mondială, care citează o analiză a listafirme.ro,
Ploiești se află pe penultimul loc printre orașele reședinte de județ din România în ceea ce privește rata
anuală compusă de creștere a veniturilor firmelor cu rezidență în Ploiești, în perioada 2011-2015: minus
1.81%. Pentru comparație, putem aminti că Vaslui are o rată anuală compusă de creștere de 4.91%,
Oradea 7.49%, iar Bucuresti 3.69%. Cu alte cuvinte, companiile fac venituri tot mai mici în Ploiesti.
Pe de altă parte, Ploieștiul are din ce în ce mai putini salariați, mai puțină forță de muncă care lucrează
în Ploiești. Este adevărat că numărul persoanelor active și ocupate în zonele periurbane Ploiestiului crește
și că multi locuitori ai Ploiestiului preferă să facă naveta în zonele periurbane Ploiestiului sau către
București, însă acest lucru nu înseamnă decât că Ploieștiul nu mai este atractiv pentru investitori,
antreprenori și nici pentru salariați.
Mai știm că Ploiestiul este recunoscut drept capitala aurului negru – deși, în ultimii ani, sectorul terțiar
ia avânt și când vine vorba de numărul de angajați și de veniturile generate. Uitându-ne peste sectoarele
de activitate din Ploiești, observăm că predomină așadar industria petrolieră, prelucrătoare, industria
serviciilor și abia apoi industria IT și cele creative. Ploieștiul este unul dintre acele orașe ale României a
cărui dezvoltare economică depinde așadar în mare măsură de industriile petroliere și manufacturiere.
14
Peisajului local cu tot mai putine firme cu rezidența în Ploiești, cu rezidenți care preferă să facă naveta
în afara Ploieștiului, trebuie să adăugăm contextul global: la nivel mondial are loc o revoluție
industrială, revoluția industriei 4.0. Industria 4.0 este industria în care produsele sunt rezultatele
convergenței muncilor fizice și virtuale, în care fabricile devin inteligente (smart), în care procesele
de muncă devin în mare măsura digitalizate și automatizate, și care face ca cele mai multe
industrii, oamenii, bunurile să fie interconectate, și noi modele de business să ia naștere. Industria
4.0 valorifică concepte precum Big Data, machine learning și Internet of Things, adică date multe,
sisteme care sunt programate să învețe de la oameni și interconectare. In prezent, la nivel mondial,
atât guverne naționale, cât și guvernele locale, iau măsuri de pregătire și de încurajare a inovării
industriilor existente și de pregătire a resurselor umane nu doar pentru a face față revoluției industriale,
ci și pentru a fi jucători competitivi în noua epocă.
Cum se pregătește Ploieștiul, un oraș predominant industrial, neatractiv pentru forța de muncă
specializată, pentru aceste schimbări globale? Nu se pregătește, ci intră în faliment, alimentează
firme căpușă cu contracte publice, descurajează antreprenorii și alungă investitorii și chiar pe
locuitorii săi. Refuză nu doar să construiască viitorul, refuză să îl privească, condamnând un întreg
oraș la orbire, irelevanță și, în timp, la moarte.
Inițiativele unor companii de a automatiza, digitaliza producția și de a pregăti resursa umană pentru
aceste schimbări rămân izolate. Or, o economie locală care actualmente este eminamente industrială
și în mare parte neatractivă chiar și pentru locuitorii săi, pentru a deveni relevantă în viitor,
competitivă pe plan național și global, în care fiecare om își găsește locul, are nevoie de un întreg
ecosistem care să susțină, să încurajeze adopția noilor tehnologii. Un ecosistem care să pregătească
viitorul. Un ecosistem presupune însă colaborare, parteneriate, clustere, în care autoritățile publice sunt
parte.
Pe scurt, Ploieștiul trebuie să pregătească și să pună în practică măsuri de a deveni un pol al

industriei 4.0: autoritățile locale au datoria să încurajeze dezvoltarea -mai întâi la nivel local- a
unor industrii conexe celor manufacturiere, cu înaltă valoare adăugată, să faciliteze colaborarea
între companii, să susțină activitățile de cercetare cu inițiativă privată. Cu alte cuvinte, autoritățile
locale au datoria de a iniția și participa la crearea unui ecosistem care să facă din Ploiești, un oraș
15
al viitorului, care nu doar generează mai multe venituri, ci generează inovație și care se dezvoltă
sustenabil și verde.
Ploieștiul are nevoie, așadar, 1) de diversificarea economiei locale și 2) de impulsionarea industriilor

conexe celor petroliere și manufacturiere. Or, aceste două direcții nu sunt posibile în contextul
revoluției industriale 4.0 fără încurajarea și susținerea dezvoltării industriilor IT și a industriilor
creative. Industriile IT sunt cele care contribuie direct la inovarea industriilor existente, a proceselor de
muncă și a modelelor de business, ale căror produse și servicii vor interconecta industriile, iar industriile
creative sunt cele care creează, organic, un mediu favorabil colaborării, inovației și de ale căror produse
beneficiem direct și indirect cu toții.
Sprijinirea dezvoltării acestor industrii cu valoare adăugată pentru oraș va favoriza eficientizarea,
inovarea proceselor de muncă, a operațiunilor, și modelelor de business din industriile care au
deja o prezență masivă în oraș și în zona metropolitană. Vor contribui așadar la dezvoltarea și
inovarea industriilor petroliere, energetice, manufacturiere, vor crea noi locuri de muncă cu
valoare adăugată, și vor face din Ploiești un oraș al inovației.
Pentru aceasta, ca viitor primar USR al Ploieștiului, vă propun:
• Oferirea de facilități fiscale pentru acele întreprinderi și start-up-uri IT care își mută sau
înregistrează sediul în municipiul Ploiești în următorii 10-15 ani (e.g. scutiri de impozite pe
clădiri/terenuri);
• Oferirea de facilități locative pentru relocarea firmelor pentru acele întreprinderi care își mută
sau construiesc sediul fiscal și de lucru în municipiul Ploiești. In Ploiești se află terenuri și clădiri
abandonate, nefolosite. Angajamentul nostru este că vom sprijini convertirea acestor clădiri și
terenuri pentru a le da în folosință ca spații de birouri;
• Creșterea taxelor/impozitelor pentru terenurile și clădirile abandonate aflate în proprietate privată
pentru a încuraja reintroducerea acestora în circuitul local productiv.
La fel ca alegerea unui City Manager bun, atragerea investitorilor este mai mult atitudine proactivă,
persuasiune, inspirație și marketing decât știință, dar există câteva elemente care pot face acest proces
mai ușor:
16
• Creearea unei infrastructuri care să susțină noile businessuri și să le conecteze cu cele curente,
dar și să ajute la internaționalizarea lor: primăria Ploiești are posibilitatea de a reconverti acele
clădiri abandonate în spații care să găzduiască hub-uri, clustere, evenimente care să faciliteze
schimburile naționale și internaționale de experiență și de cercetare și care să poată fi folosite de
companiile care își stabilesc sediul în municipiul Ploiești.
• Dincolo de facilitarea unor spații fizice, primăria și consiliul local au datoria de a înlesni
colaborarea companiilor la nivel local pentru a le sprijini în a deveni relevante la nivel național
și internațional prin:
o Creearea unui plan de guvernare locală dedicat inovației și industriei 4.0. realizat în
parteneriat cu toți actorii locali interesați și cu angajamente durabile;
o Organizarea de evenimente și summit-uri de internaționalizare a cercetării și inovației din

business-urile locale;
o Promovarea activă și țintită a business-urilor locale.
o Formarea de parteneriate pentru dezvoltare de hub-uri de inovație, acceleratoare de start-

upuri și asocieri care să înlesnească schimburi și oferte de know-how privind nu doar noile
tehnologii, ci și pregătirea resursei umane pentru era automatizării și digitalizare, marketing
etc;
o Atragerea de fonduri guvernamentale și europene dedicate inovației și schimbărilor

tehnologice.
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 3: Ploieștiul industrial, curat și responsabil social.

Administrația Ploieștiului trebuie să faciliteze și să consolideze definitiv parteneriatul industriilor
locale, în special cea petrolieră și cele conexe, cu comunitatea. Parteneriatul trebuie să dea măsura
responsabilității sociale a industriilor și să fie una dintre soluțiile pentru susținerea dezvoltării durabile,
a educației, cercetării și a implicării civice a ploieștenilor și diverselor comunități din oraș.
Acest parteneriat nu reprezintă doar o poveste dezirabilă despre construcția unei comunități
funcționale sau a unei vieți civice active, ci reprezintă și o necesitate financiară și de expertiză, cu
relevanță economică și socială. Există domenii cheie, cum ar fi mediul, protecția socială, cercetarea
17
și inovarea, unde Ploieștiul are nevoie de resurse și expertiză pe care administrația locală nu le
poate acoperi singură (și nici nu trebuie). Aici soluția este parteneriatul. Viziunea și strategia locală
de dezvoltare, așa cum sunt ele propuse prin acest document, nu pot fi aduse la viață fără parteneriate.
De aceea propunerea mea, având în vedere conceptele de bază ale prezentei strategii (transformarea
Ploieștiului în polul revoluției industriale 4.0. în România, care să ducă la integrarea industriei petroliere
-brand și mândrie a orașului nostru-, pe de o parte, și industriile IT și creative, pe de altă parte, sub
premisa conceptului de dezvoltare durabilă, în care protecția mediului este prioritară) este crearea unei
rețele de parteneriate, care i) să înceapă cu parteneriatul administrație - industrii locale și care, la
rândul lui, ii) să genereze susținere financiară pentru proiecte ale ONG-urilor și mediului
universitar construite pe principiile și obiectivele prezentate în această strategie.
Cu alte cuvinte, parteneriatul dintre primărie și sectorul privat va intermedia și va consolida

legătura dintre sectorul privat, pe de o parte, și sectorul academic, societatea civilă și, respectiv,
cetățean, pe de altă parte. Dintr-un astfel de parteneriat vor beneficia în mod direct atât sectorul privat,
cât și comunitățile profesionale sau civice, care vor fi implicate activ în și vor modela dezvoltarea
Ploieștiului.
Pentru toate acestea, ca primar al Ploieștiului, voi urmări 3 pași:
1. Crearea parteneriatelor dintre administrație și mediul privat, care pot începe cu Camera de
Comerț și Industrie Prahova, trecând prin parteneriate colective cu diferitele industrii tradiționale
și ajungând la parteneriate individuale cu firme din Ploiești. Toate aceste parteneriate vor avea
ca fir roșu colaborarea dintre administrația locală și industrii pentru urmărirea obiectivelor
stabilite prin viziunea și strategia de dezvoltare a orașului asumate prin acest document.
2. Crearea procedurilor instituționale de atingere a obiectivelor comune agreate prin

parteneriate, adică acele proceduri care generează finanțări pentru proiecte, fără costuri
sau cu costuri minime pentru firme sau administrație. Soluția preferată de mine, dar care nu
este singura opțiune, este următoarea: crearea unei fundații recipient pentru colectarea
contribuțiilor financiare ale firmelor, conform Legii sponsorizării și Codului fiscal. În baza
acestora, firmele pot direcționa, sub formă de sponsorizare, până la 20% din impozitul pe profit
către entități cu scop nelucrativ, inclusiv organizații neguvernamentale (și chiar 2% din partea
18
angajaților). Este modul prin care companiile din Ploiești se pot dovedi responsabile social și pot
sprijini fără niciun cost dezvoltarea durabilă a Ploieștiului, educația, cercetarea și implicarea
civică a ploieștenilor și a diverselor comunități din oraș.
3. Pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite în scop politic sau deturnate către clienți politici,
administrația Ploieștiului nu va avea niciun drept de administrare a fondurilor. Ele vor fi
atribuite pe baza evaluării independente, efectuate de organizații neguvernamentale cu
tradiție, a proiectelor depuse pentru obținerea grant-urilor. Soluția nu este o inovație, ci este
dovedită ca fiabilă în practică, un exemplu fiind alocarea fondurilor norvegiene în România, de
exemplu, prin intermediul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Criteriile de alocare a
fondurilor țin seama de obiectivele finanțatorului (în cazul nostru obiectivele de dezvoltare
agreate prin parteneriatele primărie-firme), însă evaluarea proiectelor și decizia alocării
resurselor financiare sunt independente.
Direcțiile parteneriatului dintre administrația locală și industria locală, în special industria petrolieră, vor
reflecta direcțiile de dezvoltare asumate de primar prin prezenta strategie. Prin urmare, proiectele vor
trebuie să se concentreze pe:
1. Ecologie și dezvoltare comunitară. Ploieștiul suferă în mod fundamental de două boli care
macină țesutul social al orașului: pe de o parte, lipsa încrederii interpersonale, a motivațiilor care
pot aglutina ploieștenii în comunități și a încrederii că acțiunea comună poate schimba în bine
orașul, iar, pe de altă parte, poluarea și mizeria ca un dat al statutului de oraș industrial. În mod
cert, motivațiile pot fi mai diverse, și ele țin și de proasta administrare, însă realitatea lipsei
comunităților active civic și a înfățișării gri, de oraș captiv al unei industrii, demonstrează că încă
nu am reușit să fomăm o comunitate sau comunități de interese și acțiune comparabile cu cele
ale Timișoarei, Bucureștiului sau Clujului, de exemplu. De aceea, a crea cadrul și baza de
susținere financiară pentru proiecte civice independente în domeniile ecologiei sau construcției
de comunități este de o importanță fundamentală pentru viitorul Ploieștiului. Proiecte care ajută
orașul să se adapteze la schimbările climatice (e.g. răspunsuri la valurile de căldură prin proiecte
pilot de amenajare de acoperișuri sau fațade verzi sau de folosire a energiei solare pentru clădiri
administrative) sau proiecte care ajută formarea unor comunități active care schimbă orașul și
19
obligă administrația să asculte vocea cetățenilor (e.g. festivaluri ale cartierelor care facilitează
interacțiunea comunitară și apariția comunităților de interese cu privire la calitatea vieții în
cartiere), sunt necesități pe care le voi promova activ ca primar.
2. Sprijin pentru categorii sociale defavorizate. De asemenea, nu putem lăsa în urmă și ignora
nevoile cetățenilor care suferă din cauza unor dizabilități sau care sunt defavorizați social și
economic. În același timp, trebuie să recunoaștem că administrația locală nici nu are banii
necesari, nici capacitatea de a-i administra cum trebuie în folosul acestor persoane. De aceea,
responsabilitățile față de acești oameni trebuie delegate parțial către ONG-uri capabile să
furnizeze servicii sociale de calitate.
3. Inovare tehnologică - sprijin pentru industria IT&C și industriile creative. Deși, în trecut,
au existat mai multe inițiative de parteneriat companii private - sector public - mediul universitar
pentru sprijinirea inovației din industriile din Ploiești, proiectele au rămas izolate, fără să producă
emulația specifică unui oraș creativ, competitiv.
• Primăria Ploiești trebuie să își un angajament susținut, de durată, în crearea unui plan care
să sprijine inovarea industriilor din municipiu pentru a deveni un pol al industriei 4.0 și
de dezvoltare a industriilor IT&C și industriilor creative. Alături de primărie, în crearea
acestui plan și pentru implementarea sa, este nevoie de colaborarea sectorului privat,
universitar și al societății civile. Realizarea unei viziuni și a unui plan susținut de sprijin
pentru dezvoltarea industriilor IT și creative cu scopul de a dezvolta ecosistemul conex
industriilor petroliere și manufacturiere, de a diversifica economia locală, de a avea
emulație și potențial inovativ local este o primă măsură în care toți actorii trebuie să își
dea mâna pentru a lucra împreună.
• Un al doilea pas pe care Primăria Ploiești va trebui să îl facă este acela de a intra asumat
în rolul de furnizor de infrastructură de colaborare cu scopul de a conecta investitori,
institute de cercetare, mediul universitar, jucători economici local ajunși la maturitate cu
noi actori economici, firme mici și medii, antreprenori. Primăria poate facilita astfel
mentorate, oferirea de know-how de business, digitalizare, marketing care sa sprijine
astfel noile businessuri care vor veni în Ploiești. Infrastructura de colaborare presupune
20
atât oferirea de spații fizice, facilitarea conversiei unor clădiri abandonate, dar și co-
organizarea unor evenimente, asocieri, huburi.
• O recomandare din Strategia integrată de dezvoltare urbană pentru polul de creștere
Ploiești 2014-2020 a fost formalizarea unei structuri de cluster în polul de creștere
Ploiești, asemănătoare celor din Cluj-Napoca, Iași sau Timișoara. Acest lucru nu s-a
întâmplat până acum, însă este necesar să devină realitate.
• O altă măsură, punctuală, dar de impact, ar fi organizarea anuală a unui summit eco
național sau internațional dedicat dezvoltării durabile, industriei petroliere și industriei
IT&C.
4. Educație superioară și cercetare. Conform Ad Astra, Asociația cercetătorilor români,

“municipiul Ploiești ocupă ultimul loc între polii de creștere la output-ul științific, concretizat în
articole științifice publicate”. Este o consecință logică a unei realități reliefate de Banca
Mondială: activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul polului de creștere Ploiești
este subfinanțată, întregul județ Prahova cheltuind mai puțin de 0,2% din PIB-ul local, de 10 ori
mai puțin decât ținta asumată de România la nivel european. În aceste condiții și în contextul în
care noi dorim ca Ploieștiul să devină o piață dinamică și efervescentă a start-up-urilor care
dezvoltă noile tehnologii IT&C în domeniul petrolier (și nu numai), un pol al revoluției
industriale 4.0. și un exemplu de dezvoltare durabilă verde, educația superioară și cercetarea la
nivel universitar devin priorități. Cercetarea și inovarea cresc competitivitatea, creează locuri de
muncă și reprezintă un interes direct și pentru industriile tradiționale ale Ploieștiului și pentru
industria IT&C, de care beneficiază nu doar orașul, ci și industria petrolieră.
Astfel, chiar dacă administrația locală nu are atribuții directe în curricula educațională a
Universității de Petrol și Gaze sau în cercetare, prin parteneriatul primărie-industria petrolieră-
universitate se pot identifica resurse financiare pentru cercetare și chiar înființarea de noi
specializări în cadrul Universității care să privească industriile conexe industriilor petroliere,
automatizarea si digitalizarea proceselor de muncă, dezvoltarea sustenabilă, managementul
resurselor, dar și noile tipuri de energii.
21
Resurse folosite:
Cities and Urban Development
How an Industrial City Reinvented Itself as a Sustainability Hub

Îndrumar pentru primari
Orașe-magnet. Migrație și navetism în România

Strategie integrată de dezvoltare urbană pentru polul de creștere Ploiești 2014-2020
Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025
Studiu de fundamentare privind condițiile economice, demografia, locuire, turism
22

Proiect Mihai Polițeanu Primăria Ploiești

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Mihai Polițeanu Primăria Ploiești

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DOSAR DE CANDIDAT – MIHAI POLIȚEANU

Competiția internă a USR Ploiești pentru desemnarea

PLOIEȘTIUL PENTRU OAMENI

- Cum văd eu viitorul Ploieștiului -

Propunere concept pentru competiția internă a USR Ploiești

Documente atașate: declarație pe proprie răspundere, certificat de cazier judiciar și

Vicepreședinte USR Ploiești

I. VIZIUNE DE DEZVOLTARE ....................................................................................................................... 3

Transformarea Ploieștiului în polul revoluției industriale 4.0. în România, care să ducă la

II. DIRECȚII DE DEZVOLTARE

III. MĂSURI PENTRU URMĂRIREA DIRECȚIILOR DE DEZVOLTARE

DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 1 - Ploieștiul prietenos: creșterea calității vieții.

1.1. Reforma administrației: administrație profesionistă și inteligentă, servicii publice prietenoase

• City manager - oraș administrat profesionist

Guvernarea locală electronică nu înseamnă un simplu website de informare, ci un sistem

interacțiunea cu cetățeanul. De exemplu, un astfel de sistem integrat de e-administrație trebuie

• Echipă profesionistă de accesare a fondurilor europene

echipă/echipe interne în cadrul primăriei, b) subcontractare, c) servicii publice cu personal

• Plan Urbanistic General de calitate, pe baza prezentei strategii de dezvoltare

• Consultare și participare la decizia publică

o Proiecte de hotărâri de consiliu local publicate în format editabil și însoțite de

o Proiecte însoțite de calendare de consultare publică;

o Introducerea bugetului participativ pentru un procent din bugetul de investiții, imediat ce

1.2. Realizarea unui centru civic pe axa Sud-Nord a Ploieștiului

• Un concept artistic-urbanistic pentru reconfigurarea şi reamenajarea unor zone pe axa

• Reconfigurarea traseelor și mijloacelor de mobilitate urbană după închiderea unor zone

o Regândirea scopului și funcționalităților Parcului Ploiești Vest, care este o rușine

o Să introducă obligația plantării de copaci pe marginea tuturor străzilor

o Să modernizeze/înlocuiască mobilierul urban degradat, inestetic sau de proastă

• Mobilitatea intraurbană: fluidă și ecologică. Prioritate devine pietonul, apoi bicicleta,

o Dezvoltarea infrastructurii prietenoase cu pietonul înseamnă construcția de trotuare,

o Dezvoltarea infrastructurii prietenoase cu bicicleta înseamnă un design integrat al

o Dezvoltarea transportului în comun înseamnă renunțarea la exclusivitatea

• Abordare integrată a sistemului de transport public privind către întreaga zonă

viitorul primar USR și viitoarea administrație USR, investițiile în infrastructura educațională și

• Modernizarea infrastructurii de sănătate pentru Spitalul Municipal și Spitalul de Pediatrie.

1.6. Dinamizarea vieții artistice și culturale a Ploieștiului

Evident, o condiție fundamentală este finanțarea corespunzătoare a instituțiilor de cultură, însă în

De asemenea, Ploieștiul trebuie să identifice și să dezvolte acea oportunitate artistică/culturală

DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 2 - Ploieștiul inteligent și creativ: dezvoltarea industriilor IT și

Pe scurt, Ploieștiul trebuie să pregătească și să pună în practică măsuri de a deveni un pol al

Ploieștiul are nevoie, așadar, 1) de diversificarea economiei locale și 2) de impulsionarea industriilor

Pentru aceasta, ca viitor primar USR al Ploieștiului, vă propun:

o Organizarea de evenimente și summit-uri de internaționalizare a cercetării și inovației din

o Promovarea activă și țintită a business-urilor locale.

o Formarea de parteneriate pentru dezvoltare de hub-uri de inovație, acceleratoare de start-

o Atragerea de fonduri guvernamentale și europene dedicate inovației și schimbărilor

DIRECȚIA DE DEZVOLTARE 3: Ploieștiul industrial, curat și responsabil social.

Cu alte cuvinte, parteneriatul dintre primărie și sectorul privat va intermedia și va consolida

Pentru toate acestea, ca primar al Ploieștiului, voi urmări 3 pași:

2. Crearea procedurilor instituționale de atingere a obiectivelor comune agreate prin

4. Educație superioară și cercetare. Conform Ad Astra, Asociația cercetătorilor români,

Cities and Urban Development

How an Industrial City Reinvented Itself as a Sustainability Hub

Orașe-magnet. Migrație și navetism în România

Strategia de dezvoltare a municipiului Ploiești 2007-2025

Studiu de fundamentare privind condițiile economice, demografia, locuire, turism

S-ar putea să vă placă și