RECOMBINAREA GENETICĂ (RG)

= procesul prin care 2 molecule ADN schimbă material genetic, rezultatul fiind o combinaţie nouă de gene sau o moleculă ADN reparată

- Procesul implică ruperi mono-catenare sau dublu-catenare

- Se desfăşoară similar în diverse procese biologice, atât la PK, cât şi la EK
- Procese de reparare ADN după mutaţii
- Recombinare genetică la bacteriii, între plasmide sau bacteriofagi şi, respectiv, cromozom bacterian
- Inserţii de elemente genetice transpozabile, la PK şi EK
- Recombinare genetică tip crossing-over, în meioză la EK

RG este mediată de multiple seturi de enzime, majoritatea făcând parte din clasa recombinazelor

Tipuri de recombinare genetică – funcţie de gradul de similaritate dintre secvenţele ADN implicate
Recombinare genetică omoloagă - între secvenţe cvasi-identice

Recombinare genetică situs-specifică - între secvenţe similare

Transpoziţie - între secvenţe fără similaritate

Exemple de recombinare omoloagă
 Modelul Holliday
- se formează joncţiuni Holliday

Joncţiunile Holliday pot fi resolvate în

2 moduri, din care doar unul
produce molecule recombinate

În genetică,
“a resolva” = a separa 2 molecule
ADN dc interconectate
Imagine SEM ptr o joncţiune Holliday
 Calea RecBCD
de recombinare omoloagă
Etapa I Nickare şi schimb de monocatene

1. Una din catenele ADN este tăiată (= nickare) de către

Rec BCD la/lângă un situs Chi (GCTGGTGG)

2. Catena tăiată este desfăşurată din structura de dublu helix

3. Pe catena tăiată se aşează proteine Ssb

4. La catena tăiată se ataşează proteina Rec A,

ce facilitează invadarea dublului helix omolog

5. Invadarea dublului helix omolog

şi formarea buclei D

6. Tăierea monocatenei din buclă

Etapa II
Migrarea ramurii şi resoluţia

1. Ligarea “tăieturilor”

Joncţiune Holliday

2. Migrarea ramurii
proteinele Ruv A şi Ruv B

3. Resoluţia joncţiunii Holliday

proteina Ruv C
Rezoluţia alternativă a unei joncţiuni Holliday

Setul 1 de tăiere + ligare reformează moleculele originale

Setul 2 de tăiere + ligare generează molecule recombinate

Recombinazele eucariotelor sunt similare cu cele de la PK, dar sunt notate diferit
Recombinarea genetică în meioză la EK
La EK, unul dintre cele mai frecvente fenomene de recombinare genetică = crossing over-ul meiotic
! Revezi etapele profazei I
Leptoten

Zigoten – începe sinapsarea (împerecherea) cromozomilor omologi

Pachiten – se extinde sinapsarea cromozomilor omologi pe întreaga lungime a cromozomilor omologi

Diploten – cromozomii omologi încep să se separe

Diakinesis – separarea cromzomilor omologi se extinde şi rămân conectatţi doar prin chiasmele terminale
Nodulii de recombinare reprezintă situsurile de recombinare genetică
- Nu sunt distribuiţi uniform pe cromozomi
- Există aşa-numite “hot-spots” de recombinare
regiuni unde acţionează, în mod preferenţial, endonucleaza meiotică Spo 11

- Nodulii sunt formaţi din proteine de tip recombinaze,

cea mai importantă este Rad 51 (proteină Rec A – like)
Cele mai importante etape ale C.O. meiotic, la nivel molecular
Ruperi dublu-catenare
La EK, în meioză, ruperile dublu-catenare sunt realizate de proteina Spo 11
Spo 11 taie la hotspoturi de recombinare
hot-spoturile de recombinare sunt omoloage funcţional cu situsurile Chi din cromozomul E.coli

Tăierea uneia din catene cealaltă catenă rămâne întreagă, cu capul 3’ extins
Proteina Mrx = parţial omoloagă funcţional cu Rec BCD de la PK

Ataşarea proteinelor Rad51 şi Dmc1 pe catena 3’ extinsă

Toate organismele au proteine omoloage funcţional cu Rec A - familia de proteine Rec A
Bacteria – Rec A Archea – Rad A Eukarya – Rad 51, Dmc 1
Dmc 1 este exprimată doar în celulele ce se divid prin meioză

Următoarele etape sunt similare cu modelul RecBCD de la PK