Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezolvare Sub Model Rom 2015
Rezolvare Sub Model Rom 2015
SUBIECTUL I
„Ironia este parte componenta a modelului romantic si este strins legata de alte
concepte majore, cum sint organicismul, dialectica, intensitatea lirica si melancolia.
Tensiunile dialecticii si cele ale ironiei sint intr-o relatie de dependenta reciproca, ele
neputind fi, de fapt, concepute una fara cealalta.”
Ion Creanga a fost un mare scriitor clasic roman ale carui principale caracteristici sunt
geniul povestirii, umorul si farmecul limbii. In opera sa, faptele reale capata adesea
dimensiuni fabuloase, iar cele fantastice sunt aduse la proportiile unor intamplari obisnuite.
Una dintre operele lui Creanga in care este evidentiata ironia este basmul cult
„Povestea lui Harap Alb” prin placerea zicerii, verva, jovialitatea care se reflecta in mijloace
lingvistice de realizare a umorului precum si exprimarea mucalita („sa traiasca trei zile cu cea
de-alaltaieri”, „Doar milostivirea lui cea neauzita”).
Viziunea lumii pe dos este realizata in universul de fictiune din basmul lui Creanga,
este o multime nenumarata de vazute si nevazute; vad iarba cum creste din pamant;...copacii
cu varful in jos, vitele cu picioarele in sus si oamenii umbland cu capul intre umere. Portretul
lui Ochila are si un portret satiric al scriitorului, inzestrat cu darul unic de a vedea altfel
lumea: „Ma rog, unu-i Ochila pe fata pamantului, care vede toate si pe toti altfel de cum vede
lumea cealalta...”.
Pe de alta parte, cea mai importanta scriere a sa este „ Amintiri din copilarie „ care pe
fundalul satului moldovenesc din prima jumatate a sec. al XIX – lea infatiseaza unul din
marile personaje ale literaturii universale, Nica a lui Stefan a Petrei Ciubotariul, din satul
Humulesti.
Tema Amintirilor este copilaria, cu toate aspectele ei, a unui baiat din mediul satesc,
din satul Humulesti din Moldova. Scriitorul evoca locul nasterii, casa parinteasca, chipul
luminos al mamei precum si viata de familie a primilor ani de viata. El isi aminteste cu
duiosie de intamplarile fericite ale copilariei pe care le retraieste ca un om matur. Copilaria
cea lipsita de griji, plina de farmecul si hazul copilaresc reuseste sa alunge unda de tristete pe
care o resimnte povestitorul ajuns la varsta maturitatii.
In acesta opera se evidentiaza ironia, dar si dragostea pentru fiinta care i –a dat viata.
Dincolo de ironia scriitorului, mama in ignoranta ei si dand dovada de iubire sustine ca
vremea se indreapta dupa surasul ei mult iubit.
Umorul la Ion Creanga este de esenta taraneasca. El izvoraste din contrastul dintre
esenta si aparenta din care rezulta anumite situatii, din modul de a vorbi a personajelor si
chiar din povestea unei situatii. Astfel scena in care Nica, incalecat pe batul sau, se crede pe
un cal puternic. Limbajul popular, proverbele, zicatorile constituie o sursa a umorului.
Cititorul este implicat in actiune prin adresarea directa „ hai mai bine despre copilarie
sa vorbim”. Slabirea si segmentarea ironiei romantice ofera cea mai buna explicatie pentru
proliferarea tragicomediei si a grotescului in productiile literare ale romantismului tarziu. "De
la un capat la altul, cu foarte mici exceptii, opera lui Creanga e un hohot de râs. Nu râsul cu
gust amar al lui Caragiale, ci râsul tonic al taranului cu conceptie optimista de viata, pe care
toata traditia întelepciunii populare l-a învatat ca fortele raului vor fi întotdeanua înfrânte
pâna la sfârsit". (Zoe Dumitrescu-Busulenga). Sursele umorului sunt numeroase si maiestrit
utilizate. Prin întâmplarile hazlii, alunecarea povestirii de la lucruri serioase la gluma, buna
dispozitie a scriitorului, ironia, autoironia, aluziile, prezentarea unor personaje (apelative,
nume, trasaturi hiperbolizante sau caracterizate prin epitet) si prin limbajul savuros (cuvinte
si expresii populare, îmbinari neasteptate de cuvinte, comparatii populare, epitete, proverbe si
zicatori, formule versificate, vorbe de duh), autorul realizeaza un stil inconfundabil al
povestirii, plin de jovialitate, de voie buna molipsitoare si de optimism.
Umorul viguros al apelativelor aduce voia-buna fie prin hiperbolizare, fie prin caricaturizare
ironica: "pughibale spurcate", "ghiavoli", "însuratel de-al doilea ".
Utilizarea proverbelor si a zicatorilor potenteaza comicul unor situatii (Vorba unei babe: "Sa
dea Dumnezeu tot anul sa fie sarbatori si numai o zi de lucru, si atunci sa fie praznic si
nunta"). Formulele versificate structureaza uneori aspecte satirice cum ar fi lipsa de evlavie si
imoralitatea clerului: "Ici în vale la pârau, Mielusa lui Dumnezeu! / Hop si eu de la Durau, /
Berbecul lui Dumnezeu!" sau subliniaza o concluzie asupra unei situatii: "Pielea rea si
rapanoasa Ori o bate / Ori o lasa ".
Asadar, opera lui Creanga este gustata de cititor daca este ascultata la sezatoare pentru
ca principala lui caracteristica este oralitatea deoarece scriitorul foloseste cuvinte specifice
vorbirii populare. Mijloace ale oralitatii sunt inversiunea” frumos era pe – atunci”, „ minte ai
omule”, folosirea viitorului popular „ leo trece lor zburdarnicia”, „ cand or fi mai mari”,
superlativ cu forme excesive „ un taraboi de –ti ia auzul”, regionalisme, cuvinte si expresii
populare „ conita”, „curechi”.
SUBIECTUL al II-lea
Am un semn la mana.
5. Primele doua virgule izoleaza o apozitie dezvoltata iar urmatoarele izoleaza o incidenta.
Trait - format prin schimbarea valorii gramaticale (vb a trai - adj provenit din vb la
participiu).
Altadata - format prin compunere din alta (pron nehot.) + data (subst) sudare de elemente.
7. Utilizarea persoanei I in textul dat are rolul de a sublinia subiectivitatea textului si prezenta
unui narator personaj care reda evenimentele traite din perspectiva proprie.
8. Au venit amandoi si am plecat. (conjunctie coordonatoare copulativa)
9. Vezi = verb predicativ, mod indicativ, timp prezent, persoana a II-a, nr. singular, conjugarea
a II-a, diateza activa, f.s de predicat verbal.
Cu folosul = substantiv comun simplu, gen neutru, nr sg., caz N, f.s nume pred, art. hot. l
SUBIECTUL al III-lea
CLASA a V-a
1. Cititi afirmatiile urmatoare. Daca credeti ca afirmatia este adevarata, incercuiti litera A,
daca credeti ca este falsa incercuiti litera F:
a. A – F Verbul este partea de vorbire flexibila care arata actiunea, starea sau existenta.
a. predicat nominal
b. predicat verbal
c. vreb predicativ
a. needucat
b. prost
c. istet
a. nea
b. plapuma
c. omat
III. Se da textul:
In perioada scolii altfel copii insotiti de domnul diriginte au hotarat reinfiintarea unei gradini
intr-un spatiu neimpadurit din apropierea scolii. Au inceput sa impacheteze uneltele pentru a
infiinta o noua gradina. Plantele neinflorite au prins repede viata in urma plantarii lor in
gradina nou formata.
ITEM SUBIECTIV
IV. Realizati o compunere de 15-20 de randuri despre toamna in care sa utilizati toate
mijloacele de imbogatire a vocabularului.
BAREM
I. 20 de puncte
II.20 de puncte
III. 25 puncte
a. loc; instrumente
b. sa despacheteze; veche
IV. 25 puncte