Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cds Ghid
Cds Ghid
- 2010 -
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Coordonator proiect:
cerc. şt. I dr. Octavian Mândruţ
Echipa de cercetare:
cerc. şt. I dr. Ligia Sarivan
cerc. şt. II dr. Laura Căpiţa
cerc. şt. II dr. Dan Ion Nasta
cerc. şt. III Luminiţa Catană
cerc. şt. III dr. Angelica Mihăilescu
cerc. şt. III dr. Alexandra Mateiaş
cerc. şt. drd. Nicoleta Bercu
2
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Mulţumiri
3
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Cuprins
4
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Una dintre modificările majore care au avut loc în teoria curriculum-ului şcolar şi în practica
asociată acestuia o reprezintă realizarea unei disocieri între elementele comune, obligatorii pentru
întreaga generaţie de elevi (concretizate în curriculum nucleu pentru resurse de timp din trunchiul
comun) şi elementele de diferenţiere concretizate în trei tipuri complementare de curriculum:
a) curriculum la decizia şcolii (CDŞ);
b) curriculum diferenţiat (CD) şi
c) curriculum pentru dezvoltare locală (CDL).
Aceste trei tipuri de curriculum, complementar curriculum-ului nucleu, au prezenţe diferite
pentru profilurile de formare, tipurile de licee şi specializări, precum şi în raport cu resursele
generale de timp.
Curriculum-ul la decizia şcolii a reprezentat, de la început, o soluţie de adaptare a ofertei
generale la particularităţile şi aspiraţiile elevilor din diferite unităţi concrete de învăţământ. După
cum se va putea vedea şi din paginile următoare, această pondere s-a modificat în timp, şi-a
schimbat forma şi structura şi a fost concretizată într-o mare varietate de oferte opţionale la nivelul
unităţilor de învăţământ.
Curriculum la decizia şcolii (CDŞ) constituie ansamblul proceselor educative şi al
experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoala le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei
curriculare proprii. La nivelul planurilor de învăţământ, CDŞ reprezintă numărul de ore alocate
şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.
Prin oferta curriculară de CDŞ se asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe
diferenţiate, a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Această cerinţă are un anumit
caracter de generalitate, deoarece în alocarea resurselor de timp intervin foarte mulţi factori care
abat traseul reglementat metodologic spre soluţii care, de regulă, au în vedere în mod preponderent
completarea normelor.
Curriculum-ul la decizia şcolii poate fi concretizat, pe niveluri de învăţământ, în mai multe
forme diferite:
Curriculum aprofundat - reprezintă, pentru învăţământul general, acea forma de CDŞ care
urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de
referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline.
Conform Ordinului ministrului nr. 3638/11 aprilie 2001, aprofundarea se aplică numai în cazuri de
recuperare, pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de
programă în anii anteriori.
Curriculum extins - reprezintă, pentru învăţământul general, acea formă de CDŞ care
urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din curriculumul-nucleu prin noi obiective de
referinţă şi noi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei
discipline. Acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu
asterisc).
1
Autor: cerc. şt. I dr. Octavian Mândruţ
5
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Curriculum opţional – reprezintă acea formă de CDŞ care este structurată sub forma unei
discipline şcolare noi, cu finalităţi şi conţinuturi diferite de cele ale curriculum-ului obligatoriu,
corespunzător trunchiului comun.
Opţional de aprofundare - reprezintă acel tip de CDŞ derivat dintr-o disciplina studiată în
trunchiul comun, care urmăreşte aprofundarea obiectivelor/competenţelor din curriculumul-nucleu
prin noi conţinuturi propuse la nivelul şcolii (sau a acelora marcate cu asterisc, în cazul
specializărilor pe care nu le parcurg în mod obligatoriu la trunchiul comun).
Opţional de extindere - reprezintă acel tip de CDŞ derivat dintr-o disciplina studiată în
trunchiul comun, care urmăreşte extinderea obiectivelor-cadru/competenţelor generale din
curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinţă/competenţe specifice şi noi conţinuturi definite
la nivelul şcolii.
Opţional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezintă acel tip de CDŞ
generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializări şi care
poate fi parcursă în cadrul orelor de CDŞ la acele specializări unde disciplina respectivă nu este
inclusă în trunchiul comun.
Opţional ca disciplină nouă - constă într-un nou obiect de studiu, în afara acelora
prevăzute în trunchiul comun la un anumit profil şi specializare;
În practica aplicării CDŞ au avut loc anumite modificări, prin intermediul principalului
document reglator al curriculum-ului, planul – cadru de învăţământ. Astfel, pentru liceele
vocaţionale, curriculum diferenţiat (CD) s-a extins în zona resurselor de timp pentru CDŞ. De
asemenea, existenţa unor opţionale proiectate în mod centralizat, a introdus orele de CDŞ alocate
acestora într-un regim asemănător celui pe care îl are curriculum diferenţiat. Oferta centrală permite
doar transpunerea şi concretizarea unei programe preexistente. În acest caz, acest tip de curriculum
are caracateristici diferite de un CDŞ „clasic”.
Un element de noutate îl constituie modul de alocare al resurselor de timp de tip CDŞ în
recentele planuri de învăţământ (îndeosebi în învăţământul liceal). Astfel, principala mutaţie o
reprezintă transferul resurselor de timp pentru CDŞ din zona fiecărei arii curriculare, spre planul de
învăţământ în ansamblul său. În acest caz, alocarea orelor de CDŞ nu mai are loc la nivelul ariilor
curriculare (şi în contextul comisiilor metodice pe aceste arii), ci la nivelul întregului plan de
învăţământ (intrând în responsabilitatea Comisiei pentru curriculum a şcolii).
Documentele recente privind cadrul de referinţă al curriculum-ului naţional, precum şi
impactul teoretic al prevederii Legii educaţiei privind reorganizarea învăţământului preuniversitar,
oferă o perspectivă nouă CDŞ.
Prelungirea învăţământului comun (pentru întreaga generaţie de elevi) până în clasa a IX-a
(constituind împreună cu anul pregătitor învăţământul obligatoriu de zece ani) sugerează extinderea
paradigmei de alocare a resurselor CDŞ din gimnaziu şi la clasa a IX-a. Pe parcursul şcolarităţii
obligatorii este presupusă o creştere procentuală a ponderii CDŞ, conform derulării ciclurilor de
şcolaritate. Pentru învăţământul liceal există, de asemenea, o creştere spre anii terminali.
6
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
2. Scurt istoric2
2
Autor: cerc. şt. I dr. Ligia Sarivan
7
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
fiecare arie curriculară, nepermiţându-se destabilizarea coerenţei stabilite prin ponderile alocate la
nivel de plan.
8
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
coerenţa curriculumului prin modificarea arbitrară a raporturilor trunchi comun – CDŞ, a
raporturilor dintre ponderile disciplinelor la nivel de arie curriculară şi de ciclu curricular. Este
interesant de subliniat faptul că la data luării acestor decizii grăbite, studiul de impact al reformei
curriculare era în derulare, el fiind acela care ar fi putut oferi politicului o bază corectă ştiinţific şi
metodologic pentru revizuirea curriculumului. Din păcate, studiul nu a validat deciziile din aprilie
2001. Dimpotrivă, el a demonstrat necesitatea CDŞ, opinia favorabilă a cadrelor didactice pentru
o pondere mai mare a acestuia, şi a scos în evidenţă o serie de discrepanţe de corelaţie la nivelul
ponderii ariilor curriculare şi a CDŞ prin comparaţie cu acelea din Uniunea Europeană6.
6
Singer, M., Reforma curriculară de la concepere la implementare in Vlăsceanu et al. (coord.) (2002) Scoala la
răscruce.Reformă şi continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu, Iaşi: Polirom
7
OMECT 4686/ 05.08.2003 aprobă noi planuri cadru pentru clasele I – a II-a , OMECT 5723/ 23.12.2003 aprobă noi
planuri cadru pentru clasele a IX-a – a X-a şi SAM, OMEC 5198/ 01.11.2004 aprobă noile planuri-cadru pentru clasele
a III-a – a IV-a, OMEC 5718/ 22.12.2005 aprobă noile planuri-cadru pentru clasele a XI-a – a XII-a.
8
Conform documentelor CNC, curriculum diferenţiat (CD) = ofertă educaţională centrală, constând dintr-un pachet de
discipline cu alocările orare asociate acestora, diferenţiată pe profiluri (în cazul filierelor teoretică şi tehnologică) şi pe
specializări (în cazul filierei vocaţionale). Asigură o bază comună pentru pregătirea de profil (în cazul filierelor teoretică şi
tehnologică) şi răspunde nevoii de a iniţia elevul în trasee de formare specializate. Oferă o bază suficient de diversificată,
pentru orientarea în privinţa studiilor ulterioare sau pentru integrarea socială şi profesională, în cazul finalizării studiilor.
Este de fapt vorba tot de un trunchi comun (la nivelul unui profil sau al unei specializări). Altfel spus CD constituie o ofertă
centrală căreia i s-au afectat ore din alocările CDŞ ale variantei de plan anterioare.
9
La final este oferit un tabel sintetic al caracteristicilor planurilor cadru în această cronologie
9
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Analiza comparativă a alocărilor orare din planurile de învăţământ în perioada 1998-200510
PLANURILE CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN PERIOADA 1998-2005
PRIMAR + GIMNAZIU
Aprobat 199811 199912 200113 200314/200415
în:
CLASA TC CDŞ* TOTAL TC CDŞ* TOTAL TC CDŞ TOTAL TC CDŞ TOTAL
I 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 17 1-3 (min. 1 opţ.) 18-20
a II-a 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 16 2-4 (min. 1 opţ.) 18-20 17 1-3 (min. 1 opţ.) 18-20
a III-a 18 2-4 (min. 1 opţ.) 20-22 18 2-4 (min. 1 opţ.) 20-22 18 2-4 (min. 1 opţ.) 20-22 18 1-4 (min. 1 opţ.) 19-22
a IV-a 19 2-4 (min. 1 opţ.) 21-23 19 2-4 (min. 1 opţ.) 21-23 19 2-4 (min. 1 opţ.) 21-23 20 1-4 (min. 1 opţ.) 21-24
a V-a 19 3-6 (min. 2 opţ.) 22-25 21 2-5 (min. 2 opţ.) 23-26 23 1-3 (min. 1 opţ.) 24-26 23 1-3 (min. 1 opţ.) 24-26
a VI-a 20 3-6 (min. 2 opţ.) 23-26 22 2-6 (min. 2 opţ.) 24-28 25 1-3 (min. 1 opţ.) 26-28 25 1-3 (min. 1 opţ.) 26-28
a VII-a 22 3-6 (min. 2 opţ.) 25-28 24 3-5 (min. 2 opţ.) 27-29 28 1-2 (min. 1 opţ.) 29-30 28 1-2 (min. 1 opţ.) 29-30
a VIII-a 23 3-6 (min. 2 opţ.) 26-29 26 2-4 (min. 2 opţ.) 28-30 28 1-2 (min. 1 opţ.) 29-30 28 1-2 (min. 1 opţ.) 29-30
*Pentru alocarea orelor din cadrul CDŞ, este prevăzută plajă orară pentru anumite discipline de învăţământ/ respectiv pentru fiecare arie curriculară, cu
respectarea numărului minim/ maxim de ore pe disciplină de învăţământ/ arie curriculară/ săptămână.
10
Aceste tabele sintetice au fost elaborate de Cornelia Dumitriu, CNC şi Ligia Sarivan, ISE pentru studiul Nevoi şi priorităţi de schimbări educaţională în România, fundament al
dezvoltării învăţământului preuniversitar în România (2006)
11
OMEN NR. 4150/ 13.07.1998 – s-a aplicat începând cu anul şcolar 1998-1999 la clasele I – a V-a. Varianta 1998 nu s-a aplicat niciodată la clasele a VI-a – a VIII-a.
12
OMEN NR. 3207/ 03.02.1999
13
OMEC NR. 3638/11.04.2001
14
Pentru clasele I – a II-a, OMECT NR. 4686/05.08.2003
15
Pentru clasele a III-a – a IV-a, OMEC NR. 5198/01.11.2004
10
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
LICEU
16
OMEN NR. 3207/ 03.02.1999
17
OMECNR. 3670/ 17.04.2001
18
Pentru clasele a IX-a şi a X-a, OMECT NR. 5723/ 23.12.2003. Se aplică, la clasa a IX-a – începând cu anul şcolar 2004-2005 şi la clasa a X-a – începând cu anul şcolar 2005-2006.
19
Pentru clasele a XI-a şi a XII-a, OMEC NR. 5718/ 22.12.2005, se aplică începând cu anul şcolar 2006-2007, la clasa a XI-a – începând cu anul şcolar 2006-2007 şi la clasa a XII-a –
începând cu anul şcolar 2007-2008.
11
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
2.3. Modificări recente
În ultima perioadă de timp au avut loc anumite modificări referitoare la concepţia construirii
şi implementării CDŞ.
Cea mai importantă constatare este aceea că, în perioada 2006 – 2009, CDŞ a primit resurse
orare de timp mai mici decât cele anterioare. A avut loc o anumită „migrare” a resurselor orare spre
trunchiul comun şi curriculum diferenţiat. La liceele tehnologice şi cele vocaţionale, CD a înlocuit
aproape total CDŞ. La liceele teoretice, resursele orare s-au redus de la o medie de 4 – 6 ore, la o
medie de 2 ore.
Într-un recent studiu de impact asupra implementării noii structuri pe niveluri a
învăţământului preuniversitar (MECT, 2009) se acordă, cel puţin teoretic, o pondere crescândă a
resurselor de timp pentru CDŞ, la toate nivelurile de şcolaritate, mergând spre o creştere în anii
terminali. Deşi nu există referinţe de timp, această idee este reluată în mai multe locuri, pe parcursul
documentului. Se presupune chiar că ponderea mai mare a CDŞ va presupune lucrul cu grupe de
elevi, cerinţă deosebit de prezentă în opiniile cadrelor didactice. Această optică este atenuată însă de
recentele constrângeri financiare, care limitează această opţiune.
În documentul de lucru elaborat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în iulie 2009, intitulat
„Propuneri de restructurare a curriculum-ului naţional”, este specificată în mod clar intenţia de
creştere a ponderii CDŞ în ciclul liceal inferior la 3 – 4 ore şi în ciclul liceal superior, la 6 -7 ore,
revenindu-se astfel, în parte, la optica iniţială a raportului dintre TC şi CDŞ.
Ultima formă a Legii educaţiei cuprinde în interior şi ideea de creştere a posibilităţii
unităţilor de învăţământ de a-şi construi o formă individualizată de curriculum, adaptată şi unor
cerinţe locale. Urmează să fie stabilit însă raportul dintre CD şi CDŞ în această viziune.
Este evident că sistemul de referinţă oferit de resursele temporale alocate CDŞ are o
influenţă importantă asupra metodologiei construirii şi aplicării sale, cu efecte asupra diversităţii
tipurilor de opţionale şi a diversităţii tematice.
12
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3. Dezvoltări metodologice20
Încă din ultimii ani ai secolului trecut, curriculum la decizia şcolii se prezintă ca un
dispozitiv reglementat şi ca un proces etapizat. La începutul unui nou an şcolar, când profesorii îşi
întâmpină elevii la prima oră a unui curs opţional, putem fi siguri că, în amonte, au fost parcurşi
următorii paşi:
1. Analiza de nevoi prezente şi viitoare
2. Identificarea aşteptărilor comunităţii locale faţă de unitatea şcolară
3. Informarea şi implicarea elevilor
4. Consultarea cu părinţii
5. Informarea Consiliului de administraţie pe baza unei documentaţii complete
6. Aprobarea cursului opţional
7. Difuzarea ofertei de opţionale a şcolii printre elevii interesaţi
8. Selectarea suporturilor potrivit documentaţiei
9. Constituirea colectivului de lucru şi stabilirea schemei orare.
13
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Discipline/cursuri/teme opţionale
În primul scenariu, aprofundarea antreneză simultan alegerea numărului maxim de ore din
plaja orară şi realizarea integrală, dar exclusivă, a obiectivelor şi a conţinuturilor obligatorii (doar
unităţile care nu sunt marcate prin asterisc) această variantă convine, în viziunea primelor echipe de
conceptori de curriculum, unor elevi care nu prezintă interese de cunoaştere orientate sau/şi care au
performanţe şcolare la un nivel scăzut. Varianta a doua presupune alegerea numărului maxim de ore
şi parcurgerea în întregime a programei şcolare, respectiv a segmentelor obligatorii şi a celor
neobligatorii, marcate prin asterisc. În felul acesta, se lărgeşte oferta de învăţare a şcolii la o
anumită disciplină, extinderea putînd fi specificată în termeni de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini.
Aceasta variantă de curriculum convine elevilor care manifestă interese în raport cu anumite
discipline/arii de cunoaştere.
Varianta a treia este specifică curriculum-ului elaborat în şcoală şi oferă latitudinea
profesorilor de a oferi activităţi opţionale pentru a acoperi spaţiul rămas liber între numărul minim
şi cel maxim de ore prevăzute pentru o anumită disciplină/arie curriculară. Curriculum elaborat în
şcoală trebuie însă să fie suficient de diversificat pentru a permite fiecărui elev să urmeze cel puţin
două discipline opţionale. În principiu, promotorii curriculum-ului elaborat în şcoală operează cu
mai multe repere conceptuale decât profesorii care aplică varianta curriculum extins, în măsura în
care ei trebuie să ia în calcul nu numai interesele elvilor, ci şi situaţiile specifice şcolii ori
necesităţile comunităţii locale. Pentru a-i sprijini şi motiva pe dezvoltatorii de cursuri opţionale pe
plan local, autorităţile educative centrale au definit un model de programe şcolare, cu titlu
orientativ, şi au pus la dispoziţia celor interesaţi documentul intitulat Lista de opţionale MEN. În
acelaşi timp, se recunoaşte posibilitatea profesorilor de a oferi alte tipuri de opţionale decât cele
cuprinse în această listă, cu condiţia să folosească în mod activ tehnici de învăţare centrată pe elev
şi să respecte regulile jocului aşa cum sunt formalizate prin modelul de programă şcolară CDŞ.
Terminologia de referinţă s-a dezvoltat fără să genereze categorii noi; ea a evoluat prin
variaţie sinonimică. S-au răspândit astfel termeni ca opţional de aprofundare, opţional de extindere,
opţional ca disciplină nouă, opţional ca temă integratoare numit şi opţional integrat (vezi anexele
1.2 şi 10 din broşura Curriculum la decizia şcolii, ghid pentru profesorii de liceu). Indiferent de
perioada la care ne referim, adjectivul opţional se asociază următoarelor substantive: discipline,
cursuri şi teme. În aria de cuprindere a sintagmei cursuri opţionale, autorităţile educative au
încetăţenit, de la bun început, distincţia între „opţionale la nivelul disciplinei”, „opţionale la nivelul
ariei curriculare” (se vorbeşte în acest caz de o temă integratoare pentru o anumită arie curriculară)
şi „opţionale la nivelul mai multor arii curriculare” (centrate pe o temă integratoare, pentru mai
multe arii). Tabelul de mai jos arată repartizarea selectivă pentru clasele a V-a , a VI-a şi a VII-a,
în primul model difuzat de Ministerul Educaţiei Naţionale în 1999.
Cursurile opţionale pot fi realizate pe clase sau pe grupe de 10-15 elevi, în funcţie de
posibilităţile şcolilor. Se recomandă ca pentru clasele de acelaşi nivel să existe un bloc orar fix. Este
vorba de un interval de timp rezervat disciplinelor opţionale, astfel încât să se poată desfăşura
activităţi pe grupe, ţinând sema de varietatea opţiunilor exprimate. Privite prin prisma documentelor
reglatoare, condiţiile de validitate a proiectelor de opţionale pe plan local sunt următoarele:
Opţionalul la nivelul disciplinei implică în mod necesar formularea unor obiective de
referinţă/competenţe specifice care nu apar în programa disciplinei. Acest opţional se
desfăşoară prin proiecte, module şi activităţi opţionale diferite de cele administrate prin
curriculum nucleu.
Opţionalul la nivelul ariei curriculare implică alegerea unei teme care mobilizează cel puţin
două disicpline din aceeaşi arie. Obiectivele de referinţă/competenţele specifice se
formulează din perspectiva temei pentru care s-a optat.
14
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Opţionalul la nivelul mai multor arii este construit pe un obiectiv complex de tip
transdiciplinar. Procedeul cel mai simplu de generare a unei teme integratoare este
intersectarea unor segmente de discipline aparţinând mai multor arii. În acest caz, programa
CDŞ va cuprinde şi obiectivele cadru ale disciplinelor implicate, iar obiectivele de referinţă
vor apărea ca specificaţii ale acestora.
Aplicarea noului Plan-cadru de învăţământ la clasele I-IV (anul şcolar 1998-1999) a deschis
calea unor reglementări privind competenţele actorilor educaţionali care intervin în proiectarea şi
administrarea CDŞ. Prin Notificarea 1167 din 27.07.1999, se recunoaştea posibilitatea şcolilor de a
pune în practică autonomia insituţională la nivelul deciziei curriculare şi de a diferenţia parcursurile
de învăţare pentru elevi. Sunt precizate, de asemenea, condiţiile: aplicarea unor forme flexibile de
desfăşurare a programului elevilor, exploatarea rezonabilă a resurselor de care dispune şcoala şi
comunicarea eficientă între conducerea şcolii, profesori, elevi, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţii
locale. În acest spirit, prima măsură preconizată în legislaţia şcolară a fost aceea de de a permite
învăţătorilor/institutorilor, dar şi profesorilor de specialitate sau de specialităţi înrudite, să predea
disciplinele opţionale în învăţământul primar. În perioada care a urmat introducerii Planului-cadru,
în cazuri speciale, artişti plastici locali sau meşteşugari au putut fi implicaţi în predarea acestor
discipline, dacă au probat competenţe în domeniu prin atestate profesionale sau experienţă în
domeniu exprimată printr-un portofoliu de activitate reprezentativ (vezi Metodologia privind
încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 1998-1999).
Această latitudine avea meritul de a evidenţia dimensiunea liberală a viziunii referitoare la
operatorii CDŞ. Cu trecerea timpului şi reducerea alocărilor orare pentru CDŞ, mai cu seamă după
2003, această dimensiune s-a estompat. Anumite preconizări s-au menţinut însă, cum ar fi aceea
privind încadrarea unui învăţător cu atestat de predare a unei limbi moderne pe o normă întreagă
formată din ore de limba modernă în învăţământul primar sau folosirea resursei CDŞ pentru
stabilirea schemei orare şi a strategiilor de predare/invăţare a limbilor moderne la clasele cu
program bilingv.
Notarea în catalog este de asemenea reglementată. Să luăm de pildă situaţia CDŞ la liceu.
Bazându-ne pe documentele apărute până la finele anului şcolar 2005-2006, constatăm că doar
opţionalul de extindere, opţionalul integrat şi opţionalul ca disciplină nouă necesită o rubrică nouă
în catalog pentru înregistrarea rezultatelor. Odată ales tipul de opţional (titlu selectat din oferta
centralizată sau proiect propriu), profesorii întocmesc o documentaţie, pe baza căreia vor susţine
proiectul la nivel de catedră şi de Consiliu de administraţie, pentru avizare. Din documentaţie nu va
lipsi precizarea modului de desfăşurare (pe clasă, pe grupe, număr de grupe, număr de elevi, durata
– semestrială, anuală, pe ciclu curricular). În conformitate cu prevederile normative, oferta de
opţionale, la nivelul şcolii sau al clasei, pentru anul şcolar următor, este comunicată elevilor în luna
februarie a anului şcolar în curs. Pentru a se putea pronunţa în favoarea unui/unor cursuri opţionale
elevii trebuie să fie informaţi asupra perioadei de predare/învăţare (un semestru, două semestre, mai
multe semestre) şi asupra bugetului de timp alocat (o oră sau două ore pe săptămână). După ce au
reflectat, solicitând şi avizul părinţilor, elevii comunică opţiunile lor Consiliului de administraţie,
cel mai târziu la sfârşitul lunii mai a anului şcolar în curs. Odată exprimată opţiunea pentru o
anumită disciplină, aceasta devine obligatorie pe durata pentru care a fost proiectată. Această
prevedere, prezentă chiar în primele documente de orientare, atestă decizia de politică educativă
care favorizează consultarea democratică în şcoli în vederea stabilirii ofertei şcolii în materie de
CDŞ. Nu întâmplător în primul O.M. privind descongestionarea programelor şcolare se
menţionează: decizia privind modul în care va fi abordat acest segment de curriculum (este vorba
de CDŞ) va fi luată la nivelul unităţii şcolare (catedre, colective de învăţători şi profesori) inclusiv
prin consultarea elevilor şi a părinţilor, precum şi prin implicarea treptată a comunităţii locale.
15
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Concluzionând asupra acestui punct, vom sublinia că introducerea cursurilor opţionale în
învăţământul primar şi secundar românesc reprezintă o provocare pentru managementul şcolar, în
măsura în care conferă şanse reale abordărilor alternative şi înnorii curriculare, mai cu seamă pentru
unităţile şcolare care aleg să valorifice bogăţia diverselor tipuri de experiză de care dispun prin
pregătirea cadrelor didactice şi prin cooperarea acestora.
Proiectarea opţionalelor este primul capitol reglementat în configuraţia CDŞ. Acest aspect
structural se poate înţelege lesne. Într-adevăr, un opţional la nivelul disciplinei ori un opţional la
nivelul mai multor arii curriculare presupune un proces complex de maturizare metodologică, de
proiectare didactică, de socializare a proiectului în comunitatea educativă şi de implementare.
Opţiunile elevilor se exercită asupra unor proiecte de cursuri opţionale (complet structurate) pe care
profesorii le pun la dispoziţia acestora, spre consultare. Pe plan local, nu pot fi luate în calcul decât
documentele curriculare care corespund modelelor de programe şcolare agreate de autorităţile
educative, care au difuzat în acest scop o serie de instrucţiuni. Principalele instrucţiuni se referă la
demersul de generare a competenţelor specifice vizate de cursuri opţionale şi la formatul de
programă, admiţând că acest format diferă în funcţie de natura opţionalului. Astfel, pentru o
structurare corectă a unui opţional la nivelul disciplinei este necesar ca programa să menţioneze:
- obiectivul cadru/competenţa generală ;
- obiectivul de referinţă/competenţa specifică;
- activităţile de învătare;
- modalităţile de evaluare;
- o listă minimală de conţinuturi.
Pentru opţionalul la nivelul ariei curriculare, în tabel vor fi specificate obiectivul pe arie
curriculară; obiectivul cadru ale disciplinelor implicate; obiectivele de referinţă/competenţele
specifice vizate; activităţile de învăţare şi modalităţile de evaluare. Cât despre opţionalul la nivelul
mai multor arii curriculare, programa va fi astfel structurată încât să reiasă nu numai obiectivele
cadru ale disciplinelor implicate, ci şi obiectivul transdisciplinar. Celelalte rubrici sunt identice cu
cele care apar în formatul menţionat anterior, adică obiective de referinţă/competenţe specifice;
activităţi de învăţare şi modalităţi de evaluare.
În practica actuală, modelul cele mai răspândit este cel în care tabelul obiectivelor de
referinţă şi al activităţilor de învăţare este precedat de un argument precizând profilul de formare
vizat, nevoile de cunoaştere cărora li se adresează cursul opţional, interesele elevilor, necesităţile
comunităţii locale (dacă este cazul), atitudinile care constituie orizontul de aşteptare, scopul urmărit
şi contribuţia opţionalului la formarea de competenţe în rândul elevilor. De asemenea, modalităţile
de evaluare sunt urmate de o listă bibliografică. Pentru a veni în sprijinul elaborării programelor de
opţionale, Consiliul Naţional pentru Curriculum a difuzat o listă de verificare (vezi Anexa 11 din
broşura Curriculum la decizia şcolii, ghid pentru profesorii de liceu, Editura Atelier Didactic,
2007). Utilizând această listă de verificare, profesorii care propun activităţi opţionale sunt în măsură
să determine cu mai multă precizie dacă obiectivele de referinţă sau competenţele specifice derivă
din obiectivele generale/competenţele generale şi sunt corelate cu tema opţionalului, dacă sunt
măsurabile, dacă sunt adecvate nivelului de cunoştinţe şi potenţialului de progres al elevilor (a
învăţa cum să înveţi şi să-şi îmbunătăţeşti performanţa). În egală măsură, profesorii pot să
determine dacă modalităţile de prezentare a conţinuturilor sunt organizate articulat şi sistematic,
dacă se cumulează şi permit progresul, dacă sunt adaptate la experienţa elevului, dacă răspund
nevoilor actuale şi viitoare ale elevului, dacă îi oferă suficiente oportunităţi de dezvoltare personală.
În ceea ce priveşte activităţile de învăţare, întrebările din lista de verificare elaborată de CNC şi
difuzată prin intermediul proiectului PHARE EuropeAid/121446/D/SV/RO fac posibilă o reflecţie
exigentă asupra legăturii dintre experienţele de învăţare proiectate şi dezvoltarea competenţelor
16
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
propuse, precum şi asupra raportului dintre activităţile de învăţare din proiectul opţional şi dinamica
învăţării în cooperare.
Un caz particular interesant rezidă în modelul de proiectare CDŞ propus pentru clasele X-
XII de către autorii Ghidului pentru profesorii de liceu sub coordonarea lui Ben Bennett în anul
2007. Trăsătura distinctivă a acestui model constă în adăugarea secţiunilor Valori şi atitudini,
respectiv Sugestii metodologice. Autorii apreciază că mizele opţionalelor ca discipline noi sau ca
teme integratoare, la finele şcolarităţii obilgatorii şi la nivelul ciclului superior al liceului fac
necesară o reflecţie distinctă a propunătorilor de CDŞ asupra valorilor preconizate a fi formate în
cadrul cursului opţional şi includerea în programă a unei intrări cu caracter metodologic.
De o deosebită importanţă este colaborarea şcolii cu părinţii. Aceştia au un rol deosebit în a-i
orienta pe copii în alegerea unor opţionale care pot fi realizate în condiţii bune de implicare, în
funcţie de interese personale, de preferinţe dar şi de ritmul de învăţare, de posibilităţile de progres şi
de deprinderile de învăţare autonomă. Totodată, este esenţial ca părinţii să aibă reprezentări juste
asupra unor noţiuni tehnice cum ar fi arie curriculară sau teme transdisciplinare, să înţelegă că
elevii nu pot opta pentru opţionale din fiecare arie curriculară, că nu pot fi constituite grupuri de
studiu sub un anumit prag, că rezultatele obţinute la cursurile opţionale sunt trecute de jure în foaia
matricolă, că participarea elevilor la cursuri opţionale se concretizează în calificative ( clasele I-IV)
şi note ( clasle (V-XII).
Principalul rol în organizarea opţionalelor revine, de bună seamă, cadrelor didactice. În
raport cu CDŞ, profesorii apar într-o ipostază inedită, aceea de creatori de curriculum în sensul că
îşi valorifică competenţele pentru a crea situaţii de învăţare neprescrise de alţii, pornind de la
programa şcolară dar dezvoltând-o, fie în sensul extinderii, fie în sensul intersectării ei cu alte
programe. Un alt factor de noutate constă în modul particular în care profesorul creator de
curriculum mediază relaţia cu elevilor cu tehnicile şi sursele de învăţare, în sensul că oferă elevilor
nu numai consiliere metodologică dar şi instrumente de autocunoaştere şi îi îndrumă pe aceştia către
viaţa profesională. Implementarea cursurilor opţionale le oferă profesorilor şansa de a trece de la
17
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
dirijare la faciltare şi de asuma astfel asuma noi roluri: consilier, facilitator de comunicare,
moderator de relaţii, partener (colaborează cu grupul de elevi şi cu fiecare elev în parte pentru
realizarea demersului instructiv într-un domeniu care îi interesează pe elevi). Iată de ce proiectele de
profesionalizare a competenţelor didactice, inclusiv a competenţei de organizare a curriculum-ului
centrat pe nevoile elevilor, rămân de stringentă actualitate.
18
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
4. Natura ofertelor CDŞ în practica şcolară (analiză transversală)21
Curriculum-ul la decizia şcolii (CDŞ) oferă şcolii româneşti oportunitatea de a-şi configura
propria ofertă educaţională, care să reflecte scopurile proprii, filozofia educaţională specifică, prin
propunerile de programe adaptate mediului de învăţare.
Pornind de la nevoile de instruire şi de la interesele fiecărei clase de elevi, se pot lua cele mai
bune decizii cu privire la natura acestor oferte şi se creează un capital de proiectare şi de adaptare
(inovare) metodologică care va constitui un capital de experienţă profesională şi de bune practici
relevante pentru atingerea calităţii actului educativ la nivelul unităţii şcolare.
Configurarea acestei oferte antrenează un proces continuu, inerent, de îmbunătăţire şi de
adaptare la interesele elevilor / părinţilor şi de acomodare la schimbările din comunitate, prin
activităţile de revizuire, realizate pe baza unor evaluări de informaţii, prin metodele aplicate,
contextele şi condiţiile nou create.
Implicarea cadrelor didactice în elaborarea de curriculum, în luarea unor decizii privind
educaţia şcolară, este văzută ca o modalitate de îmbunătăţire calitativă a educaţiei. În aceeaşi
măsură, organizaţiile locale implicate în problemele şcolare au şansa de a participa mai susţinut la
soluţionarea acestora.
Programele de CDŞ desfăşurate la nivelul şcolii oferă o hartă exactă a parteneriatelor realizate
până în acel moment de către şcoală şi evidenţiază alte parteneriate posibile şi direcţii de dezvoltare
pentru viitor.
Aceste programe au o structura interioară corespunzătoare celor din oferta centrală: notă de
prezentare (aproximativ o pagină), obiective-cadru (aproximativ o pagină), obiective de referinţă şi
exemple de activităţi de învăţare (aproximativ 3-4 pagini), conţinuturile învăţării (aproximativ o
pagină).
Pentru liceu, în mod similar, structura materialului presupune: notă introductivă, competenţe
generale, valori şi atitudini, competenţe specifice şi conţinuturi, sugestii metodologice, bibliografie.
Din datele culese, se observă că ofertele educaţionale variază, în plan formal, ca număr şi ca
tematică de la o unitate şcolară la alta.
21
Autori: cerc. şt. III Luminiţa Catană şi cerc. şt. III dr. Angelica Mihăilescu
19
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
O primă informaţie referitoare la practicile din şcoli este aceea că, deşi CDŞ a fost introdus
deja de mai mulţi ani în curriculum-ul românesc, totuşi se observă o tendinţă de a nu
reactualiza, de la un an la altul, oferta propusă. Unele dintre motivele identificate sunt:
(a). Profesorii şi învăţătorii nu sunt plătiţi pentru aceste ore suplimentar. Este mult mai
convenabil pentru ei să proiecteze şi să participle la ore convenţionale decât să propună
elementele inovatoare, care constituie o cerinţă intrinsecă a realizării unei oferte CDŞ.
(b). Efortul cadrului didactic de a propune un CDŞ, care totuşi poate să nu aibă succesul
aşteptat, nu este valorizat în momentele evaluării sale profesionale.
(c). Ofertele sunt foarte asemănătoare de la o şcoală la alta, mai ales în mediu rural, deşi în
principiu oferta la decizia şcolii ar trebui să constituie un element care diferenţiază o
şcoală de alta.
Reprezentările părinţilor asupra utilităţii CDŞ pentru formarea copiilor constituie un alt
aspect relevant de influenţă a naturii ofertei:
(b). În ciclul primar, atunci când unitatea şcolară are resurse umane în acest sens, părinţii
optează cel mai frecvent pentru introducerea unei limbi străine, chiar de la clasa I şi/sau
pentru introducerea unor ore de utilizare a calculatorului / de programare.
Diversitatea tematică nu este atât de mare pe cât ne-am aştepta din titlurile diferit
formulate şi din informaţiile adiacente.
Din punct de vedere numeric, CDŞ-ul este influenţat de mărimea unităţii şcolare, respectiv
de numărul de elevi şi de cadre didactice.
20
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Părinţi şi comunitate/societate:
reprezentările părinţilor asupra nevoilor de formare ale copiilor pentru a le asigura
şansele de reuşită socială şi profesională
tendinţe pe piaţa muncii
parteneriate locale
evoluţia domeniilor de cultură sau cunoaştere, progres ştiinţific şi tehnologic
Nivelul central
legi educaţie, reglementări şi alte documente referitoare la CDŞ
examene, testări naţionale, orientare şcolară şi profesională
oferta oficială (sau centralizată) cu privire la CDŞ
particularităţile tipului de învătământ /ciclului şcolar (plan cadru, programe, manuale
etc.)
evaluarea instituţională
evaluarea personalului didactic
Nivelul şcolii
specificul şcolii, resursele materiale ale şcolii, programul şcolar al elevilor;
resursele umane şi problemele specifice ale şcolii: completare normă didactică,
fluctuaţie de personal, calificare etc şi competenţele cadrelor didactice dobândite
prin cursuri de (auto)formare;
politica şcolii în domeniul extracurricular; experienţe prealabile dobândite prin
intermediul unor proiecte ale şcolii.
Nivelul clasei:
interesele concrete ale elevilor, nevoile lor de învăţare sau opţiunile elevilor în
raport cu ofertele prezentate de profesori;
performanţele, competenţele, experienţele de viaţă ale elevilor
Ofertele au fost clasificate în funcţie de încadrarea formulată de cadrul didactic care le-a
proiectat.Au fost identificate următoarele categorii de oferte:
- interdisciplinare;
21
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- în cadrul unei discipline sau arii curriculare;
- complexe, multidisciplinare.
Se observă o pondere mai mare a categoriei de oferte încadrate într-o disciplină sau
discipline înrudite.
a. Abordări interdisciplinare
Educaţie pentru sănătate (de exemplu, la liceu: Igiena, premisa a sănătăţii omului);
Educaţie pentru mediu (de exemplu, la liceu: Protecţia mediului în România);
Educaţie pentru ştiinţe (de exemplu, la liceu: Modelarea fenomenelor fizice şi prelucrarea
datelor experimentale cu ajutorul calculatorului;);
Educaţie digitală (de exemplu: Utilizarea calculatorului şi a Internetului, Prietenul
calculatorul, clasele I-VIII);
Educaţie interculturală (de exemplu: Un mundo de alumnos en cinco continentes);
Educaţie pentru petrecerea timpului liber (de exemplu, Primii paşi în şah);
Educaţie artistică: pregătire pentru activităţi extracurriculare specifice şcolii (de exemplu,
Festivalul de teatru spaniol; Artă dramatică pentru învăţământul primar);
Competenţe mass-media.
22
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- cursuri de cultură şi civilizaţie la clasele a VII-a şi a VIII-a pentru pregătirea (în sensul
reducerii decalajelor de competenţe lingvistice) elevilor care optează pentru un liceu bilingv
(exemplu: Cultura y civilizacion espanolas).
- liceu (exemple: Limbă greacă veche; Teatrul francez; Istoria şi literatura Angliei;
Traducerea ca metodă de aprofundare; Limba latină - Proverbe şi expresii de circulaţie
universală Limba latină – Împăraţi romani);
Arte: Teoria modurilor populare; Elemente de mitologie; Elemente de perspectivă, noţiuni de
cromatologie; Arhitectură, arte ambientale şi design (în liceu de arte) şi Ansamblu coral;
Studiul culorii şi al desenului; Artă dramatică; Istoria artei (în liceu teoretic);
Educaţie fizică şi Sport:
- în gimnaziu: Oina - sport naţional;
- în liceu (teoretic): Jocuri sportive; Ansamblu sportiv;
În documentul Development Education and the school curriculum . A report on the states of
development education in the formal education sector and school curriculum countries of European
Union, document la elaborarea căruia au participat 31 de ţări din Europa, s-a răspuns unui set de
întrebări referitoare la curriculum-ul oficial şi curriculum la decizia şcolii. Una dintre întrebări s-a
referit la temele cel mai frecvent întâlnite în curriculum la decizia şcolii în ţările europene.
Rezultatele analizei realizate de autori au un caracter orientativ datorită limitelor acestei cercetării.
Temele colectate din aceste ţări au fost grupate în 58 de clase. Abordările dintr-o clasă au fost
variate, de la abordări foarte generale, la abordări punctuale sau marginale, acestea depinzând de
liniile directoare ale politicii ţărilor de provenienţă. De exemplu, domeniul Drepturile omului
include teme de educaţie civică, educaţie pentru mediu, economie s.a., acestea având o pondere de
68% în raport cu numărul total de ţări.
23
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Surse: http://revistas.ucm.es/edu/11302496/articulos/RCED9797220161A.PDF;
http://eduscol.education.fr/pid23244-cid46756/itineraires-de-decouverte-un-temps-d-enseignement-
interdisciplinaire.html
Domenii: natura şi corpul uman, arte şi discipline umaniste, limbi şi civilizaţii, creaţie şi tehnică.
Tema : Corpul
Condiţii materiale de predare :
Disciplinele, profesorii şi elevii vizaţi:
Matematică, Arte palastice, Istorie şi Geografie, Fizică, Ştiinţele vieţii şi ale pământului
două clase de a V-a
Plaje orare:
22
În sistemul educativ francez, soclul comun de cunoştinţe şi de competenţe descrie tot ceea ce elevul trebuie să
cunoască şi să stăpânească la sfârşitul şcolarităţii obligatorii, necesare pentru reuşita şcolară, individuală şi ca viitor
cetăţean.Soclul comun este organizat în 7 domenii de competenţe, compuse din cunoştinţe, capacităţi şi atitudini
necesare pe tot parcursul vieţii (deschiderea către ceilalţi, creativitatea, respectul faţă de sine şi faţă de celălalt).
Sursa: http://www.education.gouv.fr/cid2770/le-socle-commun-de-connaissances-et-de-competences.html
24
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
2 ore sonsecutive /săptămână
Încadrare: 2 profesori/ clasă şi oră
Condiţii materiale (locale, acces la surse de informare)
sală multimedia
sală de tehnologie
Modalităţi de pregătire a activităţii:
4 şedinţe de pregătire şi de bilanţ
Descrierea sumarului intinerariului de descoperire
Subiecte alese de către elevi:
Antrenarea corpului: corpul şi războiul, corpul şi sportul;
Modificarea corpului: chirurgie estetică, machiaj, tatuaje, piercing
Descendenţa umană: de la Lucy spre homo sapiens tip Cro-Magnon;
Hrănirea corpului: alimentaţie şi disconfort alimentar;
De la Bertillon la ADN, în slujba anchetei poliţiei;
Măsurile corpului din cap până la picioare;
Corpul celuilalt: sclavagism şi rasism;
Reprezentarea corpului la pictorii din secolul XX.
Produse realizate:
Dosare, panouri de afişare, realizarea unei benzi desenate
Evaluarea:
Fişă de autoevaluare asupra deprinderilor şi atitudinilor
Evaluarea, prin acordarea unui punctaj, a dosarului de documentare şi a prezentării acestuia
Bilanţul itinerariului: în curs
Aprecierile elevilor:
Elevii sunt foarte motivaţi de această temă şi participă cu interes
Recomandări şi îmbunătăţiri necesare:
Unii profesori nu intervin decât o singură dată, ceea ce face ca gestiunea proiectului să fie mai
dificilă
Sursa: Contribuţia ştiinţelor fizice şi a ştiinţelor vieţii şi ale pământului la îmbunăţăţirea abordării
pedagogice în colegii. Itinerarii de descoperire, 2002-2003. Orleans, 2003.
25
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Modalităţi de pregătire a activităţii:
3 şedinţe de câte două ore pentru pregătire şi în jur de două ore pe şedinţă pentru armonizarea
proiectului
Condiţii materiale (locale, acces la surse de informare)
Sala de curs, sala multimedia; ieşire împreună la patiserie (pentru a lucra)
Descrierea sumarului intinerariului de descoperire
Subiecte alese de către elevi:
Subiectele au fost căutate şi alese de către elevi:
Artele şi ciocolata;
Istoria ciocolatei
Fabricarea ciocolatei
Ţările producătoare de ciocolată
Publicitatea
Consum şi gust
Ingredientele ciocolatei
Produse realizate:
Alegerea elevilor s-a îndreptat către realizarea unor panouri de afişare;
Expoziţie la sfârşitul anului
Evaluarea:
Potrivit criteriilor precizaţi în fişă
Bilanţul itinerariului:
Aprecierile elevilor:
Bilanţ pozitiv la majoritatea dintre ei
Apreciază lucrul în grup şi organizarea mai flexibilă şi mai adaptabilă
Ar dori totuşi să participe la şedinţe mai scurte, de aproximativ o lună
Aprecierile profesorilor:
Profesorii împărtăşesc aceleaşi păreri.
Nici o problemă pentru elevii buni.
Această activitate s-a dovedit benefică pentru unii elevi, în general mai puţin motivaţi.
Cercetarea documentară i-a ajutat pe elevi să progreseze. Au profitat foarte mult de resursele
multimedia.
Totuşi, organizarea şi evaluarea au necesitat mult timp.
Sursa: Contribuţia ştiinţelor fizice şi a ştiinţelor vieţii şi ale pământului la îmbunăţăţirea abordării
pedagogice în colegii. Itinerarii de descoperire, 2002-2003. Orleans, 2003.
26
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
b. prin ofertă la nivelul unităţii Având în vedere modul de generare al acestor cursuri la nivel de
şcolare. Discipline opţionale sunt unitate şcolară, aşa cum este de aşteptat, s-a ajuns la o varietate
proiectate de cadrele didactice ale mare de astfel de oferte şi la necesitatea de a le clasifica în
şcolii. Stabilirea tematicii şi funcţie de criterii suplimentare, bine definite.
metodologiei CDŞ-ului se
realizează frecvent din perspectiva
relevanţei tematice, a interesului
elevilor şi al părinţilor faţă de
temă, a rezultatelor consultării
colegilor din catedră, a
competenţelor profesorului în
domeniul respectiv, a viziunii
conducerii unităţii de învăţământ.
27
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
b. extindere acesta propune 2. Deşi nu este definit ca atare, obţionalul Funcţii reale pentru
formarea de noi competenţe liceele teoretice, clasele a X-a şi a XI-a, (definită uneori ca
specifice (sau deobiective) disciplină nouă), pote fi, în realitate, fie unul de aprofundare, fie
propunând şi noi elemente de de extindere, deoarece reia capitole din programă dezvoltând,
conţinut faţă de cele propuse în probabil, competenţe noi.
trunchiul comun
c. disciplina şcolară nouă - Clasa a VIII-a, Prin cuvânt putem schimba lumea împreună,
reprezintă, pentru învăţământul Liceul Pedagogic Matei Basarab, Slobozia
obligatoriu, o varietate de CDŞ Deşi în proiect este definit ca opţional la nivelul disciplinei, în
care constă într-o disciplină argument este schimbată perspectiva fiind specificat că elevii
şcolară nouă faţă de programele vor deveni mesageri ai valorilor, ai tradiţiei dar şi al noului, se
şcolare din trunchiul comun; vor modela pe ei şi vor încerca să schimbe lumea prin forţa
aceasta presupune elaborarea în cuvântului scris şi rostit. În sugestiile metodologice, se
şcoală a unei programe, cu subliniază că sunt vizate unele mijloace moderne de lucru cu
obiective şi conţinuturi noi. textul literar. Elementele de conţinut sunt structurate în teme
Necesită rubrică de notare în mari, cu texte care nu se studiază în şcoală (exemplu:
catalog Binecuvântaţi animalele şi copii, în care sunt studiate texte
literare despre viaţa animalelor, cu prioritate din literatura
română pentru copii; Copilăria, produse din folclor şi din
literatura străină s.a.m.d.).
În ceea ce priveşte metodele moderne, de exemplu la tema Visul
unei nopţi de primăvară, sunt folosite metode diferite de
exprimare personală şi de evaluare a elevilor prin desene.
d.integrat – vizează formarea unor Geografia turismului ca problemă a lumii contemporane, clasa a
competenţe de transfer, creându-se XI-a, Liceul Emil Racoviţă, Galaţi
conexiuni între activităţi similare In argument, sunt următoarele aspecte reliefate: impactul
din domenii diferite. Acest tip de turismului asupra mediului şi al populaţiei, necesitatea de a
opţional porneşte de la o temă schimba mentalităţile, asumarea răspunderii pentru protecţia
integratoare, propunând abordări mediului şi a unor obiective turistice, deprinderi de utilizare a
multidisciplinare. informaţiei din diverse resurse: mass media, broşuri etc.,
realizarea unor produse ca referate şi portofolii pe teme de
turism, educaţia pentru calitate, organizarea unei activităţi
turistice.
Geografia turismului- turism şi dezvoltarea durabilă, la clasa a
28
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
X-a, Liceul teoretic Emil Racovită, Galaţi
România, oameni, locuri, clasa a XII-a, Liceul teoretic Emil
Racovită, Galaţi
Ca elemnete de noutate acest opţional propune: organizarea
unor demersuri de cunoaştere, explicare a unor fapte,
evenimente şi procese din viaţa reală, raportarea elementelor
semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie şi mediu
înconjurător, relaţionarea unor elemente naturale sau obiective
sociale la reprezentările cartografice sau la alte tipuri de
reprezentări.
e. care apare în trunchiul comun
la alte specializări - acest tip de
curriculum este specificat în fişele
de evaluare ale CDŞ propuse de
cadre didactice din licee şi SAM.
a.- Stabilirea unei ambianţe optime Tip a: pentru elevi cu stil de învăţare divergent
de lucru pentru elevi care au ca stil Metode: Se pun întrebări şi scopul este de a scoate în evidenţă
de învăţare stilul divergent. cât mai multe faţete ale unei teme discutate. Metode potrivite
acestui tip de opţional: hărţi conceptuale, brainstorming,
sensibilizare prin vizite, întâlniri cu persoane din afara şcolii etc.
Pot avea loc discuţii între profesori şi elevi (fără a induce
concluzii sau judecăţi de valoare) pornind de la situaţii sau teme
date în scopul sensibilizării; se constată experienţa elevilor se
poate stabili ce îi motivează (astfel se poate adapta un opţional
intereselor lor). Elevii caută relaţii, propun premise, analizează,
formulează concluzii etc. Un astfel de opţional nu va urmări
performanţa şcolară, ci, mai curând, va crea un mediu plăcut de
lucru, în care elevii se vor simţi apreciaţi pentru ideile lor, vor
avea încredere în ei şi vor învăţă din eventualele greşeli.
29
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
concluzii. Metode dominante: discuţia în diferite variante,
activităţile practice, reformulările, rezolvarea de probleme
simple. Elevii consolidează, reformulează. Se presupune că
parcurgerea unui astfel de curs va aduce o concluzie.
d.- de transferuri de cunoştinţe, Tip d - Rolul profesorului devine mai complex, acesta fiind de a
deprinderi, metode. asigura oportunităţi pentru transfer, de a încuraja elevii pentru a
realiza transferuri.
6. după complexitatea obiectivelor Astfel, conform criteriului luat în discuţie, pot exista opţionale
de referinţă /competenţelor care dezvoltă un singur obiectiv sau competenţă (de exemplu:
specifice capacitatea de comunicare, rezolvarea de probleme, procedeele
a. cu focalizare pe un singur de laborator, strategiile de lucru în grup, strategiile de învăţare,
obiectiv cadru sau o singură de sensibilizare faţă de problemele acute ale lumii moderne etc.)
competenţă generală sau opţionale care dezvoltă mai multe competenţe în acelaşi
b. cu focalizare pe mai multe timp.
obiective cadru sau competenţe
generale.
8. după rezultatele aşteptate în Conform acestora, opţionalele pot fi orientate către producerea
urma parcurgerii lor. de:
- performanţă şcolară;
-produse concrete;
-dezvoltare echilibrată a elevului şi autorealizare personală;
-integrare socială;
-sensibilizare faţă de valori etc.
30
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
individ către societate populaţie aptă de muncă;
2. programele Educaţia ecologică – formează comportamente
ecologice care vor schimba atitudinea tinerilor faţă de
problemele mediului şi astfel vom avea un mediu mai curat în
viitor.
Titlurile CDŞ-urilor menţionate mai sus sunt nominalizate ca atare pe unităţi de învăţământ
(anexa 8.4.).
4.5. Concluzii
În proiectarea şi evaluarea unei oferte la decizia şcolii, este necesar să se aibă în vedere
următoarele aspecte prioritare:
elaborarea unor structuri individualizate pe tipuri, astfel încât să se evite încadrarea incorecă
a ofertei în raport cu tipul de CDŞ;
De exemplu, în cazul CDŞ-ului de aprofundare şi de extindere, se defineşte în
funcţie de profilul clasei. Conform Ordinului 3638/11.04.2001, aprofundarea este
posibilă numai dacă anumiţi elevi nu au asimilat competenţele prevăzute în
standardele minimale corespunzătoare unei programe disciplinare în timpul alocat
orelor din trunchiul comun. Precizarea apare şi în Notificarea 11667/26.07.1999.
Ofertarea CDŞ-urilor de tip aprofundare la clasele iniţiale este un alt exemplu de
încadrare incorectă (exemple: la clasa I, sau fizica la clasa a VI-a).
De asemenea, CDŞ-urile de aprofundare nu pot avea justificarea pentru a parcurge
intreg manualul, deoarece doar parcurgerea programei este obligatorie, manualul
constituind o resursă a procesului de învăţare, nu un document reglator.
proiectarea unor instrumente de colectare şi analiză a opiniilor participanţilor la CDŞ;
valorificarea feed-back-ului obţinut de la elevii care au participat la CDŞ şi de la părinţii
acestora nu se realizează de obicei în şcoli.
reluarea CDŞ-urilor considerate de succes, realizate în anii precedenţi, prin adaptarea
metodologică la noul grup.
realizarea CDŞ-rilor de către profesori să devină un criteriu cu o pondere însemnată (în acest
moment, evaluarea cadrelor didactice se realizează în mod indirect, prin intermediul
performanţelor obţinute de către elevi : medie generală, teze unice, BAC, concursuri şcolare
etc.).
reglarea sistemului de evaluare astfel încât alegerea CDŞ să nu se mai facă pe criterii
exterioare (de exemplu, accesibilitatea mai mare a unor domenii în comparaţie cu altele,
gradul de exigenţă al profesorului etc.).
31
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. Mecanisme de alegere şi avizare la nivel local23
Prin Ordinul nr. 3638/11.04.2001, cu privire la aplicarea Planului-cadru de învăţământ
pentru clasele I -a VIII-a, în anul 2001-2002, curriculumul a fost diferenţiat în trunchi comun şi
CDŞ, ca măsură de creştere a calităţii procesului de învăţământ.
La nivel cental, factorii cărora le revin atribuţii sunt MECT şi CNC, ca agenţie naţională.
MECT aprobă normele metodologice de elaborare şi de implementare a CDŞ.
CNC stabileşte normele metodologice pentru elaborarea şi implementarea CDŞ şi
gestionează ofertele centralizate care se pot pune la dispoziţia şcolilor.
La nivelul şcolii, au atribuţii cu privire la CDŞ: consiliul clasei, comisiile metodice, comisia
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, consiliul profesoral, consiliul elevilor, asociaţia de părinţi şi
consiliul ei reprezentativ, comitetul de părinţi al clasei.
La nivelul clasei, cadrele didactice discută problema CDŞ-urilor cu elevii, cu părinţii şi în
consiliul clasei. Din consiliul clasei fac parte: personalul didactic de predare şi de instruire practică
al clasei, cel puţin un părinte delegat de comitetul de părinţi al clasei şi, peste nivelul învăţământului
primar, liderul elevilor clasei respective, care este membru al consiliului elevilor. Consiliul clasei
are atribuţii de armonizare a cerinţelor educative ale personalului didactic de predare şi de instruire
practică cu solicitările elevilor şi ale părinţilor, de stabilire de măsuri de asistenţă educaţională, atât
pentru elevii cu probleme de învăţare, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite. În consecinţă, va
dezbate şi problemele legate de CDŞ ale clasei şi va alege variantele adecvate clasei. În gimnaziu
se poate alege curriculum extins, curriculum aprofundat sau opţional, iar în liceu: opţional de
aprofundare, opţional de extindere, opţional preluat din trunchiul comun al altor discipline, opţional
ca discipină nouă, opţional integrat.
Cadrele didactice fac apoi propuneri de CDŞ, pentru anul următor, în catedre sau în
comisiile metodice, acestea fiind responsabile cu elaborarea propunerilor pentru oferta educaţională,
pentru programele de activităţi anuale. Consiliul profesoral aprobă programele semestriale şi planul
anual de activitate, deci şi CDŞ. În continuare, CDŞ este avizat de comisia/consiliul pentu
curriculum din şcoală şi, în final, aprobat, la nivelul şcolii, de consiliul de administraţie. Consiliul
local participă la decizia privind CDŞ prin reprezentanţii săi în consiliul administrativ. Aceşti
reprezentanţi au rolul de a identifica nevoi locale cărora li se poate găsi rezolvare prin CDŞ,
asigurând astfel concordanţa dintre activitatea şcolii şi aceea a consiliului local.
Inspectoratele şcolare judeţene, prin inspectorii de specialitate, primesc propunerile de
CDŞ aprobate în şcoli, le analizează şi le avizează sau nu.
32
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
În acest context am considerat utilă realizarea unei analize a câtorva programe de CDŞ
elaborate în şcoală pentru a explora diversitatea temelor, a obiectivelor educaţionale şi a
modalităţilor în care cadrele didactice, în ipostaza de conceptori de curriculum, compun şi
articulează elementele programelor de CDŞ. Ideea de bază în jurul căreia se construieşte analiza
este aceea că CDŞ este un mijloc complementar educaţiei prin curriculum-ul de tip trunchi comun,
care are rolul de a contribui la dezvoltarea, în funcţie de decizia elevilor, părinţilor, a şcolii, a
diverselor dimensiuni ale personalităţii elevilor.
Analiza a fost aplicată unui număr de 15 programe de CDŞ, culese cu ocazia vizitelor în
şcolile în care s-a derulat cercetarea de teren. De menţionat este faptul că programele sunt explorate
ca produse finite. Sub aspectul procesualităţii, construirea acestor programe implică parcurgerea
următoarelor etape:
Elaborarea de către cadrele didactice a proiectelor pentru opţionale şi susţinerea acestora în
Consiliul de administraţie/Consiliul de curriculum/Consiliul profesoral al şcolii
Aprobarea ofertelor de opţional în şcoli şi informarea elevilor şi a părinţilor despre acestea
Consultarea ofertelor de către elevi şi părinţi
Exprimarea opţiunilor şi prezentarea fişelor de opţiuni ale elevilor la secretariatele unităţilor
şcolare
Avizarea programelor pentru opţionale de către conducerea şcolii
Aprobarea de către Inspectoratul Şcolar Judeţean a programelor de opţional.
Analiza acestor programe (ca produse finite) a avut în vedere următoarele caracteristici ale
componentelor interioare:
Argumentul este coerent şi convingător.
Obiectivele de referinţă/competenţele specifice sunt clar formulate.
Conţinuturile sunt bine selectate în raport cu obiectivele de referinţă/ competenţele
specifice.
Activităţile de învăţare/sugestii metodologice sunt consonante cu obiectivele de
referinţă/ competenţele specifice.
Obiectivele de referinţă/competenţele specifice şi conţinuturi sunt calibrate pentru
parcurgerea optimă într-un an şcolar.
Programa respectă caracteristicile de vârstă ale elevilor cărora li se adresează
opţionalul.
33
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
ştiinţe
Geografia mediului local clasa a V-a Om şi societate 2008-2009
Geografia orizontului local clasa a IX-a Om şi societate 2008-2009
(Municipiul Galaţi şi
împrejurimile)
Geografia turismului clasa a X-a Om şi societate 2008-2009
România – Oameni şi locuri clasa a XII – a Om şi societate 2008-2009
Protecţia şi ocrotirea mediului în clasa a XII – a Om şi societate 2008-2009
România
Istoria religiilor clasa a XI - a Om şi societate 2009-2010
Prietenul meu, calculatorul clasa a V –a, Informatică 2008-2009
clasa a VI-a
Prelucrarea imaginilor pe clasa a XII-a Informatică 2009-2010
calculator
Eco-Site clasa a VIII-a Cross-curricular: 2009-2010
Biologie-
Informatică
Prin cuvânt putem schimba lumea clasa a VIII-a Cross-curricular: 2009-2010
împreună Om şi societate
Arte
Consiliere
34
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5.3. Constatări şi tendinţe
Opţionalele sunt organizate frecvent pe an şcolar, dar există şi opţionale concepute spre a fi
studiate în 2 (este cazul opţionalelor Prietenul meu, calculatorul, Istoria religiilor ) şi chiar 4 ani,
acoperind toată durata liceului (de exemplu, Elemente de cultură şi civilizaţie în spaţiul francofon).
Acestea ilustrează preocuparea pentru o abordare progresivă în dezvoltarea unor competenţe cheie
pentru pregătirea integrării în societatea cunoaşterii, cum ar fi cele de tip TIC, sau a unor
competenţe considerate esenţiale pentru elevii care urmează o anumită specializare.
Există practica propunerii de opţionale cross-curriculare, cu precădere în clasa a VIII-a.
CDŞ apare ca oportunitate de a aprofunda discipline de studiu evaluate prin testări naţionale
sau concursuri şi, prin aceasta, relevante în raport cu evoluţia academică a elevilor.
Discipline de studiu non-tradiţionale, precum ecologia, ajung să fie cunoscute de elevi în
„spaţiul” alocat CDŞ, iar puternica dimensiune atitudinală şi acţională a educaţiei ecologice apare
ca fiind bine reprezentată la nivelul programei Eco-Site.
Unele dintre opţionale instrumentează elevii pentru activităţi de timp liber (este vorba despre
Prin cuvânt putem schimba lumea, Geografia turismului).
CDŞ elaborat în şcoală reflectă specificul local al curriculum-ului. Observaţia este valabilă în
cazul unor opţionale precum Geografia mediului local, Geografia orizontului local, Eco-Site (care
vizează cunoaşterea, implicarea în şi mediatizarea activităţilor cu caracter ecologic din propria
şcoală).
Dezvoltarea atitudinii active, de intervenţie a elevului prin intermediul ideilor şi a efortului
său în viaţa şcolii, apare ca fiind un deziderat al educării prin intermdiul opţionalelor.
Din punct de vedere compoziţional, programele pentru discipinele din trunchiul comun au
fost adoptate ca model, adaptările nefiind în toate cazurile adecvate şi remarcându-se prin lipsa de
articulare dintre elementele constitutive ale programei de opţional.
În general, componentele cognitivă şi atitudinal-valorică ale finalităţilor apar ca fiind
echilibrat reprezentate, dar există şi cazuri izolate care ilustrează contrariul. De exemplu, în
opţionalul cross-curricular Eco-site componenta atitudinală este supra-dimensionată, ca o măsură
compensatorie necesară datorită specificului disciplinei de studiu, dar şi absenţei acesteia din
trunchiul comun.
Opţionalele cross-curriculare se adresează unor obiective de referinţă din două sau trei arii
curriculare.
Obiectivele de referinţă/competenţele specifice şi conţinuturi sunt calibrate pentru
parcurgerea optimă într-un an şcolar.
Programele respectă caracteristicile de vârstă ale elevilor cărora li se adresează opţionalul.
În general, opţionalele au un singur propunător. Însă, există şi cazul opţionalelor cross-
curriculare, în care se remarcă prezenţa ambelor situaţii: propunător unic şi echipă de propunători,
cea de-a doua situaţie ilustrând depăşirea impasului privind asigurarea plăţii ambelor cadre
didactice. La modul concret, în cazul ofertei cross-curriculare EcoSite (biologie-informatică), au
fost alcătuite 2 grupe de elevi, care desfăşoară fiecare sarcini de lucru specifice informaticii sau
biologiei (lucrul la calculator sau documentare, organizare conţinut site), prin rotaţie săptămânală.
Astfel, fiecare profesor, şi cel de informatică şi cel de biologie, ajunge să desfăşoare săptămânal
câte o oră pentru acel opţional25. Mai mult, situaţia opţionalului cross-curricular susţinut de doi
profesori dovedeşte disponibilitatea şi abilitatea profesorilor care predau discipline diferite de a
colabora extra-clasă în interesul elevului, aceasta putând fi considerată o formă pregătitoare pentru
predarea în echipă.
25
Datele au fost extrase din rapoartele privind focus-grup-urile.
35
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5.3.2. Observaţii cu referire la elementele constitutive ale programei
Notă de prezentare/argument
Modalităţile de fundamentare sunt, de regulă, coerente şi includ deopotrivă
motivaţii de ordin practic şi cognitiv, fiind orientate către autonomizarea intelectuală, acţională a
elevului şi chiar către dezvoltarea capacităţii acestuia de a fi competitiv (este cazul opţionalelor
Matematica de performanţă, Prietenul meu, calculatorul).
Mai concret, argumentele pentru necesitatea realizării opţionalelor acoperă
următoarea gamă de capacităţi, competenţe, atitutidini: reflecţie critică asupra comunicării orale sau
scrise, emitere de opinii personale despre anumite fenomene sau idei, gândire logică, creativitate,
competenţe civice, capacităţi de investigare a mediului, gândire de tip algoritmic, competenţe de
comunicare, cultură generală, motivare pentru învăţare, pregătire pentru nivelul următor de
învăţământ, pentru viaţa de zi cu zi.
Obiective de referinţă/competenţe specifice
Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice sunt invariabil formulate
în termeni de achiziţii evaluabile. Acestea, de regulă, reprezintă o adaptare a celor din programele
şcolare pentru trunchiul comun, uneori existând disjuncţii între competenţele generale (nedeclarate)
ale disciplinei şi cele specifice.
Ca tipologie, competenţe propuse prin programele analizate acoperă
categoria competenţelor cheie europene (de exemplu, competenţe de comunicare în limba matrnă şi
în limbi străine, competenţe în domeniul matematicii şi al ştiinţei, competenţe TIC) şi a
competenţelor cu puternic specific disciplinar.
Relaţia competenţe specifice-conţinuturi apare ca fiind mai bine articulată
decât cea dintre competenţe generale-competenţe specifice, fapt ce ilustrează o mai bună abilitate a
cadrelor didactice de a conceptualiza practica, decât de a traduce în termeni concreţi o finalitate cu
un nivel foarte general.
Conţinuturi
Conţinuturile alese pun în valoare opţiunile valorice pentru dezvoltarea
anumitor calităţi la elevi: cultură generală, cunoştinţe teoretice şi tehnice.
În unele programe listele conţinuturilor apar supradimensionate în raport cu
celelalte elemente structurale, conturând impresia conţinutului-scop, iar nu a conţinutului-mijloc.
Traseul parcurgerii tematice porneşte de la particular la general, de la simplu
la complex.
Cu excepţia opţionalelor cross-curriculare, celelalte opţionale aduc în discuţie
conţinuturi cu un potenţial de transfer limitat la disciplina în cadrul căreia a fost dezvoltat.
În multe situaţii conţinuturile nu sunt corelate cu obiectivele de
referinţă/competenţele specifice şi se constituie în substitut pentru activităţile de învăţare.
Sugestii metodologice
Se întâlnesc frecvent referiri la metodele lucrului în echipă şi la activitatea
independentă.
Sugestiile metodologice sunt slab reprezentate, fapt ce ilustrează insuficienta
dezvoltare a practicii de a gândi scenarii didactice alternative. Referirile la flexibilizarea programei
în funcţie de interesele sau nevoile elevilor, la organizarea şi îmbunătăţirea procesului de învăţare
sunt rare. Referirile la resurse adeseori lipsesc.
În ceea ce priveşte evaluarea, adesea se remarcă prezenţa unor metode
complementare de evaluare, cum ar fi proiectul şi portfoliul, şi a creativităţii ca obiectiv de
evaluare. În multe cazuri, concursurile apar ca şi context pentru evaluare, fapt ce demonstrează
accentul pus pe dezvoltarea atitudinii competitive la elevi.
De menţionat este şi faptul că unele cadre didactice percep metodologiile ca
mijloace de dezvoltare a competenţelor de management al timpului şi al sarcinilor la elevi.
36
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Activităţi de învăţare
Activităţile de învăţare apar general formulate, adesea ca înşiruiri de obiective de
atins, iar nu ca mijloace specifice de a forma competenţele declarate.
Diversitatea conţinuturilor este mai evidentă decât cea a metodologiei. În unele
cazuri metodologia este extrem de slab prezentată şi într-un mod nearticulat în raport cu acele
competenţele specifice prezentate.
37
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
38
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
6. Oferta centrală26
Potrivit documentelor emise de Ministerul Educaţiei în domeniul CDŞ, oferta centrală este
destinată acelor şcoli care nu au resursele necesare să elaboreze propriile programe pe care să le
includă în oferta şcolii. Acest tip de curriculum este aplicat din anul 1998, odată cu tot cadrul
curricular actual, iar legislaţia ulterioară nu a modificat principiile de funcţionare. Introducerea
CDŞ este legată de nevoia adecvării ofertei curriculare la nevoile locale ale şcolii, incluzând şi
interesele de învăţare ale elevilor.
Ideea ofertei centrale a apărut încă de la intrarea în vigoare a noului cadru de referinţă al
curriculum-ului (în 1998) şi a avut la bază documentul Plan-cadru pentru învăţământul
preuniversitar - proiect (Cerkez et al., 1998), elaborat de către o echipă de cercetători ai ISE. În
textul menţionat se precizau elementele componente ale fiecărei arii curriculare, rspectiv
disciplinele obligatorii şi “…disciplinele opţionale (care constau în obiecte de studiu propriu-zise
şi/sauteme/module transdisciplinare), desemnate conform unui principiu interdisciplinar, prin
sugestiile venite - pentru o perioadă de acomodare – de la autoritatea centrală. Ele vor introduce
în sistem aspecte vizând formarea unor capacităţi care nu pot fi structurate doar prin aportul unei
singure discipline. Aceste domenii noi vor asigura treptat orientarea profesorilor spre arii conexe
domeniilor lor şi spre o viziune interdisiplinară asupra învăţării”. Textul citat este relevant pentru
identificarea rolului opţionalelor, ca variantă de CDŞ, în ansamblul curriculum-ului naţional.
Programele şcolare de CDŞ care apar în oferta centrală parcurg un proces de elaborare
similar celui prin care sunt elaborate programele de trunchi comun: odată alcătuită varianta de
lucru, aceasta este dezbătută în comisia naţională de specialitate şi, dacă este aprobată, intră în
vigoare odată cu ordinul ministrului.
În momentul analizei, oferta centrală de CDŞ include două dintre variante prevăzute în
documentele oficiale:
- opţionale de tip disciplină nouă, respectiv obiecte de studiu, în afara acelora prevăzute în
trunchiul comun pentru o anumită etapă de şcolaritate sau la un anumit profil şi specializare;
- opţional integrat, respectiv discipline noi, structurate în jurul unei teme integratoare pentru o
anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare.
26
Autor: cerc. şt. II dr. Laura Căpiţa
39
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Situaţia programelor analizate27
27
Mulţumim doamnei Angela Teşileanu, CNCEIP, pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie programele opţionale
pentru disciplinele socioumane.
40
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Opţiunea pentru construirea corpus-ului de programe a fost condiţiontă de accesul la aceste
documente (majoritatea lor nu se găsesc în format on line, pe site-ul ministerului), dar şi de luarea
în consideraţie a ponderii lor la nivelul ariilor curriculare (cele mai multe sunt propuse la nivelul
ariei curriculare Om şi societate, iar aici predomină cele pentru diciplinele socioumane).
Pe etape de şcolaritate, cele mai multe programe sunt propuse pentru ciclul liceal, unde
ponderea CDŞ este mai mare.
Criteriile care au stat la baza analizei permit identificarea modului în care elementele
componente ale programelor răspund unor principii de proiectare curriculară în măsură să asigure
coerenţa la nivelul practicilor pe care se fundamentează curriculum-ul naţional. Acestea se referă la
elementele componente ale programelor şcolare şi la relaţiile dintre ele, şi sunt:
- argument coerent şi convingător
- OR/ CS clar formulate
- conţinuturi bine selectate în raport cu OR/CS de construit
- activităţi de învăţare/ sugestii metodologice consonante cu OR/CS
- OR/CS şi conţinuturi calibrate pentru parcurgerea optimă într-un an şcolar
- programă adaptată dezvoltării cognitive (vârsta) şi intereselor elevilor cărora este propusă.
Două dintre programe, este vorba despre Educaţia civică pentru liceu şi Educaţia economică
reprezintă produse ale unor proiecte de cooperare ale ministerului educaţiei cu instituţii
reprezentative din sistemul american de învăţământ; ele reuşesc în măsuri diferite să adecveze
obiectivele proiectelor la demersul de proiectare curriculară.
41
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
6.3.2. Componenta competenţe specifice / obiective de referinţă
Cea de-a doua direcţie are punctul de plecare în modelul de competenţe care ţintesc să dezvolte
intelectul specific, un model de proiectare curriculară care a debutat la sfârşitul anilor 90, când s-a
realizat prima generaţie a programelor pentru liceu. Două asemenea exemple, provenite din
programa Competenţe în mass media ni se par relevante Corelarea informaţiilor oferite prin
intermediul mesajului publicitar cu cele obţinute din alte surse şi raportarea critică la acestea;
Construirea unor alternative personale la un mesaj dat, ca principală modalitate de rezistenţă la
manipulare.
Indiferent de opţiunea pentru un model sau altul, programele analizate exprimă câteva opţiuni în
privinţa competenţelor propuse:
- configurarea unui set de competenţe generative care acoperă achiziţii diverse, de la
utilizarea conceptelor la aplicarea cunoştinelor în viaţa reală, din care sunt derivate
competenţe specifice, destul de asemănătoare celor din programele de trunchi comun (este
cazul majorităţii programelor din zona disciplinelor socioumane);
- preluarea declarată a competenţelor specifice din programele de trunchi comun ( ex. istoria
comunismului);
- derivarea unor competenţe specifice, altele decât cele din programele de trunchi comun, din
competenţele generale ale ciclului educaţional pentru care sunt propuse opţionalele (ex.
istoria minorităţilor).
În majoritatea cazurilor, competenţele specifice sunt formulate clar şi pot fi evaluate printr-o
diversitate de instrumente.
Aceste programe propun dezvoltări ale unor teme considerate esenţiale pentru dezvoltarea
personalităţii elevului, care ocupă un spaţiu restrâns sau sunt doar implicite în programele de
trunchi comun. Conţinuturile propuse sunt organizate preponderent logic, situaţie caracteristică
acelor programe care au legături clare cu domeniile academice (de ex. educaţie economică sau
istoria Holocaustului). Pe de altă parte, organizarea funcţională (cf. Minder) apare mai slab
reprezentată (istoria comunismului, cultură civică pentru clasa a VI-a – drepturile copilului, migraţii
în lumea contemporană, minorităţi), situaţie explicabilă prin faptul că nu întotdeauna domeniile de
cunoaştere reuşesc să aleagă calea de acces către interesele elevului sau ale comunităţii. Universul
referenţial al elevului apare slab reprezentat, chiar dacă programele argumentează utilitatea lor în
raport cu interesele elevilor. Acolo unde putem bănui aceste interese, modalităţile de formalizare
prin elementele componente, nu sunt întotdeauna bine găsite.
42
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Lectura programelor ne-a permis să identificăm eforturile pe care le fac programele pentru a
diminua rupturile de nivel şi discontinuităţile dintre oferta de cunoaştere oferită uneia sau alteia
dintre clase (de ex. programa de cultură civică pentru clasa a V-a se plasează în continuarea
achiziţiilor dobândite în clasele primare). Nu aceeaşi situaţie se poate constata în privinţa coerenţei
orizontale; corelarea funcţională dintre aria curriculară şi disciplinele din interiorul ei este puţin
vizibilă, atât la nivelul conceptelor vehiculate cât şi al competenţelor vizate, iar deschiderea către
abordări inter- şi transdisciplinare dincolo de aria curriculară este puţin vizibilă. Şi la nivelul
programelor pentru disciplinele opţionale, ca şi în cazul celor pentru trunchiul comun, constatăm
prevalenţa modelului curricular de adăugare de domenii în defavoarea modelelor de integrare şi
“infuzie”.
O altă tendinţă vizibilă este demersul de a găsi ideile forţă în jurul cărora să se organizeze
cunoaşterea, prin care să se valorifice experienţele anterioare de învăţare şi să se permită transferul
de cunoştinţe şi de competenţe.
Programele includ în mai mare măsură teme sensibile şi controversate, care presupun abordări
personale şi antrenarea unor capacităţi cognitive de nivel superior, dar au şi o contribuţia explicită la
domeniul atitudinal (ex. relaţiile de gen, relaţiile dintre generaţii), precum şi teme care ajută
înţelegerea lumii actuale (momentele critice din istoria umanităţii, grupurile marginalizate,
dilemele morale etc.).
43
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- valorificarea învăţărilor dobândite în medii informale şi nonformale de învăţare, potenţând
astfel domeniul atitudinal (de exemplu manifestarea dorinţei de a exploata experienţele de
învăţare şi experienţele de viaţă, unul dintre descriptorii competenţei a învăţa să înveţi).
O bună parte a programelor analizate sunt însoţite de auxiliare didactice: ghidul profesorului
(Educaţie civică pentru liceu), manuale (istoria comunismului, educaţie civică pentru liceu),
materiale resursă pentru profesori (istoria Holocaustului, istoria comunismului, istoria minorităţilor
din România, inclusiv CD-Rom (istoria minorităţilor din România), sporind coerenţa în elaborarea
produselor curriculare.
În unele situaţii, ofertele de cunoaştere propuse de programe par a depăşi nivelul de
accesibilitate al elevilor (este vorba mai ales de programele propuse pentru clasele gimnaziale).
Modul de aplicare la clasă poate salva unele dintre dezechilibrele existente, cu condiţia unei reale
adaptări la nevoile elevilor şi la cerinţele comunităţii.
La nivelul competenţelor specifice şi al conţinuturilor putem constata o preocupare
constantă pentru scăderea componentei descriptiv-informative, specifice şcolarităţii mici, în
favoarea componentelor interogativ-reflexivă şi practică pe care trebuie să le includă oferta de
învăţare din etapele finalizării şcolarităţii obligatorii şi a celei preuniversitare.
Totuşi, la gimnaziu sunt destul de frecvente şi situaţii în care logica academică pare a fi mai
valorizată decât imperativul adecvării la interesele/universul referenţial al elevilor. Conţinuturile nu
oferă reale oportunităţi de personalizare a demersurilor educaţionale, iar sugestiile metodologice
răspund parţial la motivaţiile, capacităţile şi aptitudinile diferenţiate ale elevilor.
În unele cazuri, programele par a încuraja demersurile teoretice în defavoarea valorificării
unor situaţii apărute în viaţa şcolară sau în afara ei.
În acest context, devine imperativ efortul de contextualizare a informaţiilor, prin trecerea de
la orientarea excesiv academică la aplicarea cunoştinţelor în situaţii de viaţă.
44
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Focalizarea învăţământului pe dezvoltarea de competenţe, în concordanţă cu tendinţele
europene şi cu noile concepţii pedagogice asupra învăţării trebuie să includă şi componenta de
curriculum la decizia şcolii, valorificând potenţialul inovativ intrinsec.
Revizuirea recentă a programelor (care a vizat îndeosebi înlocuirea obiectivelor prin
competenţe) implică transformarea obligatorie şi a finalităţilor CDŞ spre asumarea de competenţe
generale şi specifice.
Opiniile redate mai jos sintetizează datele din chestionare, dar au inclus şi, într-o anumită
măsură, elemente rezultate din discuţiile avute cu aceştia. Din această cauză, opiniile transcend
elementele stricte ale chestionarului.
În cele ce urmează, prezentăm principalele constatări pentru fiecare grupă de probleme
abordate.
Investigarea nevoilor pentru stabilirea C.D.Ş. la nivelul şcolii este una dintre condiţiile care
stau la baza implementării acestora dar şi la personalizarea actului învăţării, valorificând astfel
disponibilităţile elevului, experienţele de viaţă ale acestuia. De aceea, în perioada ianuarie-februarie
a fiecărui an, înainte de întocmirea proiectului de încadrare pentru anul viitor, fiecare comisie
metodică stabileşte o ofertă de proiecte de opţionale pe care o supune dezbaterii consiliului de
administraţie al şcolii, consiliului reprezentativ al părinţilor, consiliului elevilor. A doua etapă constă
în întâlnirile punctuale cu părinţii şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii (persoane resurse care prin
experienţele anterioare au marcat anumite activităţi) cărora li se detaliază obiectivele, conţinuturile,
metodele de evaluare şi finalităţile acestor activităţi opţionale. Înscrierea la unul dintre opţionale sau
la două se face în urma acceptului scris atât al familiei cât şi al elevului.
Planul cadru în vigoare oferă posibilitatea alegerii, proiectării şi dezvoltării opţionalelor în
ansamblul său. În funcţie de interesele şi aptitudinile elevilor, pot fi dezvoltate mai multe opţionale,
fără a se depăşi numărul maxim de ore săptămânal, prevăzut pentru fiecare clasă. Potrivit
disponibilităţilor profesorilor şi elevilor, schema orară include una, sau mai multe opţionale pe
parcursul fiecărui an şcolar.
Principalele modalităţi rezultate din analiza opiniilor directorilor se referă la:
45
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
(1) Consultarea părinţilor cu ajutorul unor chestionare aplicate atât elevilor şi părinţilor, sau
prin discuţiile purtate la şedinţele cu părinţii; cu această ocazie sunt ofertate listele cu opţiunile
elevilor pentru propunerile de CDŞ.
(2) Consultarea elevilor prin chestionare aplicate acestora, prezentarea unor documente
şcolare (plan de învăţământ, ghiduri pentru opţionale), metodologiile examenelor, precum şi
propunerile de opţionale realizate de către profesori;
Pentru proiectarea şi realizarea opţionalelor, Consiliul pentru curriculum al şcolii, colectivele
de catedră şi fiecare profesor urmează anumiţi paşi, stabiliţi la nivelul şcolii, astfel:
- realizează sondaje printre elevi pentru a le afla interesele;
- elaborează proiectele de opţional în cadrul unei echipe de profesori sau pe catedre metodice;
- vizează realizarea corelărilor între elementele programei;
- stabileşte o diagnoză a resurselor existente în şcoală înainte de proiectarea C.D.S.;
- evitarea cantităţii mari de conţinuturi prescrise prin programă
Prin consultarea elevilor claselor, prin chestionare referitoare la preferinţele şi interesele lor, în
concordanţă cu elementele specifice anului de studiu şi cerinţelor socio-economice prezente şi de
perspectiva localităţii şi împrejurimilor, dar şi de perspectiva la nivel naţional şi internaţional.
7.1.3. Cum se realizeaza selecţia disciplinelor din curriculum la decizia scolii in scoala
dumneavoastra? Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/ transparente in avans?
Selecţia domeniilor pentru CDŞ se realizează în funcţie de dominanta politicii şcolii, care
are în vedere păstrarea profesorilor titulari. În prezent, multe şcoli traversează o perioada de
scădere a populaţiei şcolare şi au probleme cu atribuirea dirigenţiei (care poate fi atribuită doar
profesorului titular). Uneori, profesorul care are normă în mai multe şcoli nu se implică în viaţa nici
uneia (activitatea acestuia este mai greu controlabilă).
Un alt criteriu de selecţie este acela impus de problemele de resurse umane, care determină
alegerea extinderilor sau al aprofundărilor la disciplinele pentru care este nevoie de completarea
normei didactice. Învăţătorii sunt mult mai cooperanţi şi mai deschişi către asumarea unor proiecte
noi, în afara preocupărilor strict de la clasă, în raport cu profesorii, care sunt mai dezinteresaţi.
De asemenea, criteriile avute în vedere se referă la:
- realizarea unei legături între opţionale;
- evitarea suprapunerilor dintre opţionale şi trunchiul comun;
- susţinerea prin opţionale a pregătirii elevilor pentru examenele oficiale (evitarea
meditării în particular);
- orientarea aplicativă;
- schimbarea perspectivei asupra domeniul abordat pentru a spori motivarea pentru
învăţare;
- gradul de accesibilitate a cunoştinţelor.
Criteriile principale folosite sunt:
Dorinţa părinţilor şi a elevilor;
Posibilităţile de ofertare din partea şcolii;
Realizarea normelor didactice şi a proiectului de încadrare;
46
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Aceste criterii sunt publice, dar sunt puţin înţelese. Astfel, părinţii nu înţeleg neapărat
responsabilitatea în alegerea CDŞ, iar elevii nu înţeleg ce oportunităţi au. Profesorii în risc de
normă nu înţeleg că ar putea măcar să propună nişte cursuri care să se armonizeze cu nevoile
elevilor.
Selecţia CDŞ se realizează în Consiliul de Administraţie (unde se şi aprobă).
Această selecţie se bazează pe:
- setul de criterii anunţate în cadrul Consiliului Profesoral de la sfărşitul semestrului I;
- respectarea metodologiei în vigoare (planul cadru, curriculum...);
- raportarea la necesităţile elevilor şi ale comunităţii;
- opţiunile părinţilor şi ale elevilor;
- profesionalismul cadrelor didactice şi continuitatea în şcoală;
- posibilitatea ca opţionalul să se poate derula în spaţiile de lucru disponibile şi pe baza
resurselor materiale ale şcolii
Oferta iniţială este de două variante de C.D.Ş.-uri (variante aprobate de consiliul
profesoral), din care elevii vor alege apoi una.
Consiliul de Administraţie va decide asupra schemelor orare ale claselor, va concepe oferta
curriculară care conţine obiective pe termen mediu şi lung, număr de clase pe ani de studiu,
trunchiul comun, pachete de opţionale, metodologie de selecţie, evaluarea elevilor;
Consiliul profesoral stabileşte prin vot disciplinele opţionale care se vor preda, oferta de
opţionale trebuie să acopere cel puţin dublul numărului de ore din planul cadru.
47
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
schimbarea mentalităţii cadrului didactic prin care opţionalul nu este decăt o oră în plus la
dispoziţia profesorului ;
mai bună informare a părinţilor în ceea ce priveşte rolul CDŞ-ului
Fiecare unitate şcolară ar putea stabili cu alţi factori educaţionali responsabili o platformă
comună claselor I-VIII a opţionalelor cu conţinuturi adaptate ciclurilor, dar care să vizeze aceleaşi
finalităţi formative.
O lipsă constatată în selectarea şi proiectarea unui opţional este cea care vizează preceptele
şi valorile social civice care să formeze atitudini. De aceea, CDŞ-urile ar putea valorifica
înţelegerea fenomenelor esenţiale ale naturii înconjurătoare şi ale mediului social, conturarea unei
atitudini personale sau identificarea viitoarei orientări şcolare şi profesionale ar putea deveni
obligatorii printr-o intervenţie reglementată. Acest lucru este reglementat numai prin C.D.L. când o
ancorare în mediu local a problematicii acestuia, a viziunii şi implicării elevului devin parte
integrantă a procesului educativ.
Oferta pentru curriculum la decizia scolii poate fi îmbunătăţită prin implicarea în realizarea
ofertei şcolare a tuturor profesorilor care vor propune, după consultarea prealabilă a factorilor
implicaţi, opţionale atractive care să conţină argument, obiective, lista de conţinuturi, modalităţi de
evaluare, bibliografie.
Această grupă de soluţii ameliorative ar urma să fie realizată printr-un sistem reglator, astfel:
Mecanismul şi procesul de selecţie ar putea fi imbunătăţite prin popularizarea şi stimularea
înţelegerii corecte a acestei oportunităţi venite dinspre şcoala către elevi şi părinţi; influenţa
cadrelor didactice să nu mai poată fi decisivă.
Identificarea unor modalităţi de apreciere a profesorului care organizează în mod pertinent şi
stimulativ contribuţia didactică prin CDŞ; această apreciere ar urma să reglementeze mai
clar şi relaţia dintre director şi profesor.
CDŞ ar urma să permită o mai bună adaptare a curriculum-ului la nevoile acestui tip de
formare şi la posibilităţile de conectare la piaţa muncii, ca răspuns la nevoile actuale.
Ar putea fi îmbunătăţite modalităţile de promovare a ofertei de CDŞ în şcoală. Înainte de a
face centralizarea este important ca elevii să cunoască nu doar pe hârtie numele profesorului
şi conţinutul, ci să îl cunoască şi pe profesor. S-a observat că se preferă, de regulă,
opţionalele în funcţie de profesor. În mai mică măsură este preferat un opţional ţinut de un
profesor care nu predă la clasa respectivă, deşi profesorul acela s-ar putea să aibă o metodă
foarte bună.
Ar fi necesară prezentarea directă a opţionalului, de către profesorul propunător, în cadrul
unui interval de timp special alocat, iar nu doar prin afişe şi în cadrul orelor de dirigenţie sau
a pauzelor. Ideală ar fi prezentare a opţionalului cu public. Să fie organizat un eveniment
special, cu resurse de timp şi de spaţiu (sală de festivităţi). O zi în care elevii să aibă acces
la profesorii propunători de opţionale.
Activitatea pe grupe şi posibilitatea constituirii grupelor cu elevi de la mai multe clase.
Corelarea cu aspectele legate de descentralizare, greu de realizat grupe de elevi
Ar trebui ca orele de C.D.Ş. să nu fie cuprinse în normarea unor posturi, la nivelul unităţii,
pentru a se realiza o selecţie mai bună a acestora. Elevii ar trebui să primească oferte de
C.D.Ş. de la toate disciplinele şi să opteze pentru ceea ce îi interesează cel mai mult.
Prin existenţa unei liste tematice generale şi prin adaptarea ei la specificul fiecărei şcoli.
48
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Este necesară mai multă autonomie a şcolilor în ce priveşte oferta şcolară, mărirea
numărului de ore din C.D.S. şi diversificarea, în cadrul aceluiaşi profil, a numărului de ore,
în funcţie de nivelul intelectual al fiecărei clase.
49
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
1.2. Focus grup – profesori28
Acest tip de instrument a fost aplicat unui număr semnificativ de cadre didactice, prin
discutarea elementelor solicitate şi prin notarea lor de către cei care au realizat această activitate.
Rezultatele anchetei sunt influenţate astfel şi de elementele rezultate din dialogul propriu-zis,
precum şi din acurateţea fixării informaţiilor.
Aceste discuţii s-au realizat cu 27 de grupe de profesori, în număr total de aproape 200, din
unităţi de învăţământ semnificative, menţionate ca atare în protocolurile de interviu redate în anexă.
Răspunsurile urmează succesiunea întrebărilor din instrumentul iniţial. Acestea sunt redate
într-o formă sintetică (care elimină suprapunerile şi redundanţele), în cele ce urmează.
7.2.1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? / Ce documente pentru
consultare sunt utilizate ?/La ce documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de
curriculum la decizia şcolii ?
7.2.2. Cum se realizează selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră?/Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
Selecţia se realizează, acolo unde este posibil prin prezentarea propunerilor şi consultarea
părinţilor. Oferta de CDŞ este influenţată de capacitatea de selecţie a părinţilor. Se resimte nevoia
profesionalizării acestora în vederea lărgirii câmpului de interese, care în prezent se concretizează
prin opţiunea pentru engleză şi pentru calculator.
50
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
utilizarea a calculatorului este influenţată de existenţa acestui instrument la şcoală şi
acasă.
Criteriile avute în vedere se referă la realizarea unei legături între opţionale şi la evitarea
suprapunerilor dintre opţionale şi trunchiul comun.
Un alt criteriu are în vedere schimbarea perspectivei asupra materiei de bază, pentru
creşterea interesului faţă de materia respectivă.
Selectarea disciplinelor se realizează prin opţiune. Oferta de CDŞ este prezentată
elevilor şi părinţilor. Este argumentată fiecare propunere, în prealabil. Oferta este afişată
la avizierele din şcoală, din timp.
Procedura de selecţie este cunoscută deopotrivă de profesori, elevi şi părinţi. Acţiunile
derulate au următoarea succesiune:
a. Fiecare propunător de opţional îşi prezintă în faţa colegilor intenţiile privind conceperea
unei programe pe o anumită tematică.
b. După scrierea programei, oferta de opţional este prezentată elevilor. Sunt comunicate
finalităţile (utilitatea opţionalului în raport cu dezvoltarea elevilor) şi modalităţile de
realizare. Sunt culese opţiunile fiecărui elev. Apoi, elevii au la dispoziţie o săptămână pentru
a anunţa pe lista preferinţelor „negociate” cu părinţii, trebuind să dovedească acest lucru cu
semnătura/„acordul” unui dintre părinţi.
c. Listele de semnături ale părinţilor stau la baza deciziilor finale privind realizarea şi
organizarea ofertei de CDŞ, adoptate la nivelul şcolii.
Sunt amintite probleme de ordin material sau legate de particularităţile de vârstă ale
elevilor. Experienţa de parteneriat şi de lucru în proiecte favorizează proiectarea şi desfăşurarea
CDŞ la învăţământul primar şi susţine comunicarea cu comunitatea locală şi cu părinţii.
Învăţătoarele fac CDŞ de plăcere, nu sunt condiţionate de nevoia de completare a normei (în plus,
prin specificul comunicării cu copiii în ciclul primar, acestea sunt mult mai deschise către
51
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
comunicare şi către colaborarea cu colegele), pe când la gimnaziu colaborarea în cadrul colectivului
este mult mai precară.
Profesorii consideră că opţionalele pot fi mai bine organizate dacă există posibilitatea de
lucru pe grupuri mai mici.
În prezent, sunt probleme legate de dispariţia consilierii, care oferea o posibilitate de
cunoaştere şi de discutare a intereselor elevilor.
Neajunsurile pe care le întâmpină ţin de receptarea slabă a mesajului şcolii de către
familiile elevilor şi de baza materială a şcolii, care nu este prea bogată.
Mulţi părinţi nu înţeleg importanţa opţionalelor diverse. Doresc doar aprofundare şi
opţionale pentru limba şi literatura română şi pentru matematică.
O parte dintre elevi nu doresc să studieze opţionale şi nici curriculum extins.
Nevoia de completare a catedrei unui coleg poate influenţa propunerea şi acceptarea unui
opţional.
Pentru liceu, oferta pentru curriculum la decizia şcolii poate fi îmbunătăţită prin implicarea în
realizarea ofertei şcolare a tuturor profesorilor care vor propune, după consultarea prealabilă a
factorilor implicaţi, opţionale atractive care să conţină argument, obiective, lista de conţinuturi,
modalităţi de evaluare, bibliografie.
Pentru clasele din ciclul inferior al liceului numărul de ore destinate în planul cadru,
disciplinelor opţionale este foarte mic (una ora pentru profilul real şi două ore pentru profilul
umanist). Este necesar sa fie mărit planul cadru al disciplinelor opţionale la anumite clase şi profile.
52
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Unii părinţi nu înţeleg că elevii clasei respective nu sunt capabili să parcurgă în acel
moment, în acel an şcolar, curriculum-ul extins.
Elevii consideră opţionalul ca pe ceva obligatoriu şi, ca urmare, tratează fără plăcere aceste
ore.
Unii părinţi doresc curriculum de extindere la matematică, deşi pentru unii elevi este greu
sau imposibil să însuşească respectivele cunoştinţe, şi consideră că au rămas în urmă cu
materia.
Plaja orară nu permite să luăm numărul maxim de ore de aprofundare sau de extindere
deoarece am depăşi numărul maxim de ore pe săptămână.
Nivelul de competenţe modest al majorităţii elevilor ne determină să luăm curriculumul de
aprofundare, urmând să facem pregătire suplimentară de performanţă cu elevii foarte buni.
C.D.Ş adresându-se unei clase, numărul mare de elevi îngreunează învăţarea.
Oferta pentru C.D.Ş. ar putea fi îmbunătăţită dacă ar exista posibilitatea ca fiecare elev
dintr-o clasă să opteze pentru o disciplină, alta decât cea aleasă de majoritatea grupului. Să
se aleagă 2-3 tipuri de C.D.Ş.-uri, pe serii de clase, iar elevii să participe la activităţi
conduse de alt cadru didactic.
7.3. Concluzii
54
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8. Anexe
29
Interviu realizat de Dan Ion Nasta
55
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
scolare sa lase decizia la nivelul scolii; parintii şi elevii, bine informati sa poata alege dintr-o
oferta substantiala.
Istorie 1E
8 a-VIII-a Matematică 1O Masura în Geometria Euclidiană
Ed. fizică 1E
56
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Opţionalul ţine cont de opţiunile părinţilor, de profesionalismul cadrelor didactice,
de comntinuitatea în şcoală
Opţionalul se poate derula în spaţiile de lucru disponibile şi pe baza resurselor
materiale ale şcolii
Oferta de CDŞ este influenţată de specificul şcolii, care are intensiv limba spaniolă. De aceea, la
clasele I şi a II-a s-a optat pentru un opţional de limbă spaniolă. Pentru clasele III şi IV,
învăţătoarele pot determina tematica opţionalelor, în funcţie de interesele şi de resursele claselor.
Pentru gimnaziu, se ocupa de opţionale doar profesorii care nu au normă întreagă.
Cl. I : Aprendamos el espanol cantando ; Cl. a II-a : Aprendamos el espanol jugando ; Cl. a III-a :
Educaţie pentru sănătate ; Cl. a IV-a : Educaţie pentru sănătate, Prietenul meu, calculatorul ; Cl. a
V-a : Los ninos y las ninas cuentan ; Cl. a VI-a : Los pequenos actores, Matematica distractivă ; Cl.
a VII-a : Un mundo de alumnos en cinco continentes ; Cl. a VIII-a : Cultura y civilizacion
espanolas.
Selecţia domeniilor pentru CDŞ se realizează în funcţie de dominanta politicii şcolii, care are în
vedere păstrarea profesorilor titulari. Ţcoala traversează o perioada de scădere a populaţiei şcolare,
datorate retrocedărilor şi exproprierilor din zona Orhideelor, şi are probleme cu atribuirea
dirigenţiei, care poate fi atribuită doar profesorului titular. Directorul observă faptul că profesorul
care are normă în mai multe şcoli nu se implică în viaţa nici uneia (activitatea acestuia este mai greu
controlabilă).
Un criteriu de selectie este acela impus de problemele de resurse umane, care determina alegerea
extinderilor sau al aprofundarilor la disciplinele pentru care este nevoie de completarea normei
didactice. Directorul observa faptul ca invatatorii sunt mult mai cooperanti si mai deschisi catre
30
Interviu realizat de ……
57
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
asumarea unor proiecte noi, in afara preocuparilor strict de la clasa. Profesorii sunt mult mai
dezinteresati.
Cea mai bine reprezentata disciplina este limba spaniola, unde s-au realizat cele mai multe
optionale. De exemplu, la clasa a VI-a se realizeaza un optional care sa sprijine grupa de teatru.
Aceasta participa anual la festivalul de teatru in limba spaniola, eveniment traditianal deja in viata
scolii. La clasa a VIII-a se desfasoara un CDŞ de educatie interculturala. Scopul acestui optional
este sa pregateasca elevii care vor sa se inscrie la Liceul Cervantes pentru integrarea in specificul
acestuia. În acest scop, sunt abordate elemente de istorie si geografie.
Pentru aceasta scoala, cel mai important element este cel legat de resursele umane. Stabilitatea
acestora va influenta si diversitatea Ofertei CDŞ, prin utilizarea altor criterii de selectie. Directorul
considera utile niste cursuri de formare chiar pentru realizarea CDŞ.
Găsirea unor modalităţi de apreciere a profesorului care să recupereze în mod pertinent şi stimulativ
contribuţia didactică prin CDŞ şi care să reglementeze mai clar şi relaţia dintre director şi profesor.
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare
sunt utilizate ?/La ce documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia
şcolii ?
a. Fiind vorba de un liceu de artă, programul elevilor este deja mai încărcat, ceea ce influenţează
abordarea CDŞ la nivelul şcolii.
b. Nevoile de CDŞ sunt determinate de parcursul de formare pe ciclu de învăţământ, cu
examenele aferente şi cu opţiunile elevilor privind cariera universitară.
c. Se raportează la documentele oficiale privind CDŞ şi la acelea transmise de la Inspectoratul
Judeţean;
d. Oferta de opţionale este influenţată de orarul încărcat pe care îl au elevii care urmează un
parcurs vocaţional.
Sunt 25 de oferte.
PRIMAR : cl. I - Lumea mea (« altă disciplină în cadrul ariei curriculare »); Literatură
pentru copii (« altă disciplină în cadrul ariei curriculare ») ; cl a II-a - arta dramatică (« opţional la
nivelul a două arii curriculare ») ; Literatură pentru copii (« opţional la nivelul a două arii
curriculare ») ; cl. A III-a – Stil şi compoziţie (“la nivel de arie, ca temă integratoare”); Literatură
31
Interviu realizat de Angelica Mihăilescu
58
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
pentru copii (« opţional la nivelul mai multor arii curriculare ») ; cl a IV-a - Literatură pentru copii
(« integrat în limbă şi literatură română »); Sunet, culoare, cuvânt (« integrat în limbă şi literatură
română »).
GIMNAZIU : cl. a V-a – Între matematică şi jocuri. Aplicaţii matematice ; cl. a VI-a –
Construcţii geometrice. Aplicaţii matematice; cl. a VII-a – Algoritmi şi scheme logice. Aplicaţii
matematice ; cl. a VIII-a – Matematică aplicată. Construcţii geometrice.
LICEU: cl. a IX-a – Limbă greacă veche ; Utilizarea internetului ; Teoria modurilor
populare; Cl. a X-a - Literatură română – aplicaţii sintactice şi stilistice; Limba greacă veche;
tehnici de redactare a literaturii; cl. a XI-a – Istoria comunismului în România; Istoria Bucovinei;
Limbă română contemporană; Teoria literaturii; Jurnalistică şcolară; Inserţii folclorice în
literatura cultă; Estetică; Postmodernism în literatură Educaţie civică; Evoluţia gândirii
economice în sec. 17- 20; Tehnici de redactare; Educaţie pentru sănătate; Elemente de mitologie;
cl. a XII-a – Gând şi faptă în istoria românilor; Istoria Bucovinei; Competenţe mass-media;
Filozofie; Traducerea ca metodă de aprofundare; Teatrul francez; Istoria şi literatura Angliei;
Teoria literaturii; Tehnici de redactare; Elemente de mitologie; Protecţia mediului în România;
Elemente de perspectivă, noţiuni de cromatologie; Arhitectură, arte ambientale şi design;
Literatură română – perspectivă sincronică şi diacronică.
Ar dori un parcurs al acestui tip de liceu mai personalizat, care să permită o mai bună
adaptare a curriculum-ului la nevoile acestui tip de formare şi la posibilităţile de conectare la piaţa
muncii, ca răspuns la nevoile actuale.
59
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.1.5. Director, şcoală generală, mediul urban, judeţul Brăila32
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare
sunt utilizate ?/La ce documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia
şcolii ?
a. Propunerile de opţionale realizate de către profesori
b. Listele cu opţiunile elevilor pentru propunerile de CDŞ.
2. Ce oferte de curriculum la decizia şcolii aveţi în şcoală în acest an şcolar?
a. Din oferta centralizată pentru CDŞ a fost adoptată în şcoală Educaţia pentru sănătate la
clasele I - IV, considerându-se că la această vârstă este foarte necesară învăţarea
normelor de igienă.
b. Exemple de opţionale elaborate la nivelul şcolii în anul şcolar 2008-2009: Cântare
vocală, Tainele informaticii (clasele a III-a), Engleză, Informatică, Fotbal (clasele a IV-
a), Matematică, Informatică, Consiliere: Eu şi ceilalţi, Jocuri recreative : aerobic,
fotbal (clasele a V-a), Matematică pentru performanţă – 2 opţionale cu aceeaşi
denumire, având programe asemănătoare, dar profesori şi metode diferite (clasele a VI-
a).
3. Cum se realizează selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră?/Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
a. Propunerile profesorilor sunt culese, centralizate şi analizate.
b. Calitatea propunerilor este un criteriu primordial, apoi, după centralizare, numărul de
alegeri din partea elevilor.
c. Nu au existat presiuni din partea cadrelor didactice pentru lansarea unui opţional ca
modalitate de întregire a normei didactice.
d. Termenul opţionalului definitivat este 1 februarie, înainte de momentul la care se
elaborează proiectul de încadrare a cadrelor didactice.
e. După discutarea şi aprobarea opţionalelor la întâlnirile de catedră, dirigintele are
obligaţia de a prezenta elevilor în ora de dirigenţie conţinutul opţionalui şi profesorul
propunător.
4. Cum consideraţi că poate fi îmbunătăţită oferta pentru curriculum-ul la decizia şcolii?
4.1. Oferta depinde de ceea ce propun profesorii. Actuala ofertă din şcoală este considerată diversă,
pentru fiecare clasă existând între două şi şapte opţionale dintre care elevii pot alege.
32
Interviu realizat de Nicoleta Bercu
60
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
4.2. În şcoală există 2 opţionalele cross-curriculare: ECO-SITE (biologie, informatică) şi Revista
şcolii (literatură, informatică).
4.3. Prin schimbarea mentalităţii clasice a profesorilor, de tipul scoate-ţi caietul de notiţe şi scrieţi.
A existat un opţional care nu a mers, pentru că, poate, a avut un conţinut prea laborios. Copilul
consideră opţionalul ceva extra-curricular şi de aceea profesorul trebuie să gândească altfel.
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. OM-uri) şi procesul de selecţie al
curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
a. Mecanismul este funcţional. Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost chiar un partener.
Foarte rar au fost situaţii în care li s-au solicitat colegilor profesori completări, iar, din
experienţa de 3 ani în funcţia de director, nu a existat opţional care să nu fie aprobat de
către Inspectoratul Şcolar Judeţean.
b. Ar fi de îmbunătăţit modalităţile de promovare a ofertei de CDŞ în şcoală. Înainte de a
face centralizarea este important ca elevii să cunoască nu doar pe hârtie numele
profesorului şi conţinutul, ci să îl cunoască şi pe profesor. S-a observat că se preferă, de
regulă, opţionalele în funcţie de profesor. În mai mică măsură este preferat un opţional
ţinut de un profesor care nu predă la clasa respectivă, deşi profesorul acela s-ar putea să
aibă o metodă foarte bună. Ar fi necesară prezentarea directă a opţionalului, de către
profesorul propunător, în cadrul unui interval de timp special alocat, iar nu doar prin
afişe şi în cadrul orelor de dirigenţie sau a pauzelor. Ideală ar fi prezentare a
opţionalului cu public. Să fie organizat un eveniment special, cu resurse de timp şi de
spaţiu (sală de festivităţi). O zi în care elevii să aibă acces la profesorii propunători de
opţionale. Ar fi de mai mare impact ca, de exemplu, profesorul Ionescu să îşi prezinte
opţionalul sâmbata între orele 8.00 - 8.15/8.30, iar elevii care sunt interesaţi să vadă ce
vor face anul următor să vină şi să asculte. Aceast ar ajuta copilul să ajungă la un
opţional în cunoştinţă de cauză. Să meargă şi după conţinut, iar nu numai după
profesor.
33
Interviu realizat de Laura Căpiţă
61
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3. Selecţia se realizează ţinând cont de interesele elevilor şi ale părinţilor, dar având în vedere
şi posibilităţile şcolii de a răspunde solicitărilor. Opţiunile se centralizează la nivelul clasei şi sunt
prezentate în consiliul profesoral. Acesta le votează în ordinea preferinţelor elevilor. Criteriile de
selecţie sunt cunoscute în avans.
4. Perfecţionarea cadrelor didactice
5. Activitatea pe grupe; posibilitatea constituirii grupelor cu elevi de la mai multe clase.
34
Interviu realizat de Laura Căpiţă
35
Interviu realizat de Alexandra Mateiaş
62
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.1.9. Director adjunct - grup şcolar, mediul urban, judeţul Ialomiţa36
3. Cum se realizează selecţia discipline lor din curriculumul la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră? Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
În funcţie de specializare şi de planul cadru al clasei, de opţiunile elevilor .
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
Prin existenţa unei liste tematice generale şi prin adaptarea ei la specificul fiecărei şcoli.
36
Interviu realizat de Alexandra Mateiaş
63
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3. Cum se realizează selecţia discipline lor din curriculumul la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră? Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
Din aceste considerente, în funcţie de cauzele mai sus menţionate, solecţia disciplinelor
opţionale se face în primul rând în funcţie de opţiunea elev/părinte şi nicidecum din alte
criterii (acoperirea normei profesorului, regim preferenţial etc.).
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
Nu.
37
Interviu realizat de Alexandra Mateiaş
64
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
mai multe opţionale, fără a se depăşi numărul maxim de ore săptămânal, prevăzut pentru
fiecare clasă. Potrivit disponibilităţilor profesorilor şi elevilor, schema orară include una, sau
mai multe opţionale pe parcursul fiecărui an şcolar. Pentru proiectarea şi realizarea
opţionalelor, Consiliul pentru curriculum, colectivele de catedră, fiecare profesor urmează
anumiţi paşi, stabiliţi la nivelul liceului:
- realizează sondaje printre elevi pentru a le afla interesele;
- elaborează proiectele de opţional în cadrul unei echipe de profesori, pe catedre
metodice;
- vizează realizarea corelărilor între elementele programei (obiective-activităţi-
conţinuturi-evaluare);
- stabileşte o diagnoză a resurselor existente în şcoală înainte de proiectarea C.D.S.;
- evitarea cantităţii mari de conţinuturi prescrise prin programă
3. Cum se realizează selecţia discipline lor din curriculumul la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră? Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
Selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii noastre se face prin parcurgerea
următoarelor etape:
- consiliul profesoral al clasei analizează activitatea intelectuală a elevilor, înclinaţiile şi
deprinderile practice, interesul pentru artă, probleme de integrare şi nevoi de învăţare,
mediul din care provin aceştia;
- consultarea părinţilor şi elevilor prin discuţii deschise şi chestionare date elevilor şi
părinţilor acestora în adunarea clasei, luarea de semnături pentru validarea
opţionalului;
- consultarea profesorilor în legătură cu atitudinea lor despre preluarea unor cursuri
opţionale, capacitatea lor de a proiecta şi preda cursul respectiv, capacitatea de lucru în
echipă, creativitatea;
- Consiliul de Administraţie va decide asupra schemelor orare ale claselor, va concepe
oferta curriculară care conţine obiective pe termen mediu şi lung, număr de clase pe
ani de studiu, trunchiul comun, pachete de opţionale, metodologie de selecţie,
evaluarea elevilor;
- Consiliul profesoral stabileşte prin vot disciplinele opţionale care se vor preda în liceu,
oferta de opţionale trebuie să acopere cel puţin dublul numărului de ore din planul
cadru.
Oferta pentru curriculum la decizia scolii poate fi îmbunătăţită prin implicarea în realizarea
ofertei şcolare a tuturor profesorilor liceului care vor propune, după consultarea prealabilă a
factorilor implicaţi, opţionale atractive care să conţină argument, obiective, lista de
conţinuturi, modalităţi de evaluare, bibliografie.
Pentru clasele din ciclul inferior al liceului (a IX-a şi a X-a) numărul de ore destinate în planul
cadru, disciplinelor opţionale este foarte mic (una ora pentru profilul real şi două ore pentru
profilul umanist). Este necesar sa fie mărit planul cadru al disciplinelor opţionale la anumite
clase şi profile.
65
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de
selecţie al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai
multă intervenţie reglementată?
Este necesară mai multă autonomie a şcolilor în ce priveşte oferta şcolară, mărirea
numărului de ore din C.D.S. şi diversificarea, în cadrul aceluiaşi profil, a numărului de ore,
în funcţie de nivelul intelectual al fiecărei clase.
3. Cum se realizează selecţia discipline lor din curriculumul la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră? Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
În urma consultării elevilor şi părinţilor, după principiul majorităţii, în funcţie de interese, de
nevoia de pregătire în vederea integrării socio-profesionale şi prin discutarea rezultatelor în
cadrul colectivelor de catedră şi în cadrul comitetelor de părinţi pe clase.
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
O mai bună cunoaştere de către Minister a situaţiei reale din teritoriu, printr-o colaborare
reală de pe poziţii de egalitate şi dialog şi nu de subordonare strictă şi birocratică între
miniştri şi unităţile şcolare.
6. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie / V-ar plăcea să
beneficiaţi?
38
Interviu realizat de Alexandra Mateiaş
66
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.2. Focus-grupuri studenţi, masterat cu tematică educaţională39
8.2.1. Grup 1
- Disciplinele optionale se aleg in functie de preferintele copiilor si ale parintilor. Da, aceste criterii
sunt prezentate in avans parintilor si copiilor.
- Se aleg în funcţie de normele profesorilor
- Disciplinele din CDŞ sunt alese de părinţii copiilor, dar aceştia ţin cont de dorinţa propriilor copii.
Doamna Director propune o listă de discipline, iar cele care sunt preferate de majoritatea
părinţilor/elevilor se fac. (grădiniţă)
8. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul
la decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
Da, aş avea nevoie de cursuri pentru elaborarea programelor pentru CDŞ..
Da, am discutat foarte puţin în facultate acest aspect (absolvent 2006)
Da , nu am facut deloc la facultate
39
Autor: cerc. st. I dr. Ligia Sarivan
67
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
(da unanim)
68
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.2.2. Grup 2
69
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- eliminarea cauzelor care au transferat orele alocate CDŞ-ului trunchiului comun.
In momentul de faţă, curiculumul la decizia şcolii se stabileşte în funcţie de necesitatea de
menţinere a unor posturi didactice şi foarte puţin în funcţie de preferinţele şi opţiunile elevilor. Eu
consider că elevii ar trebui să fie cei care decid ce tipuri de opţionale vor urma.
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul
la decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
- Da - pentru realizarea programelor de optional, care intotdeauna dau batai de cap.
- da. Mai multe cursuri de aplicaţii practice de realizare efectivă a unor opţionale
- Da – ar fi foarte folositor
- Da – nu stăpânesc procesul de elaborare a programei
- (da unanim)
În ciclul primar, învăţătoarea observă clasa pentru a identifica ceea ce lipseşte, în funcţie de fiecare
generaţie de copii. De asemenea, încearcă să aplice anumite elemente aflate la cursurile de formare
şi care par utile pentru situaţia concretă de la clasă.
La ciclul gimnazial, profesorii pun în evidenţă lipsa de interes a elevilor pentru învăţare, ceea ce ar
avea efect asupra configurării tematicii CDŞ. Este semnalată nevoia de schimbare a atitudinii
profesorilor faţă de elevi, în vederea stimulării motivaţiei pentru învăţare.
Sursele de lucru sunt programele ministeriale de CDŞ, cunoştinţele din alte domenii, experienţele
de lucru transdisciplinar sau în proiecte.
În ciclul primar, clasele I şi a II-a au optionalul de limba spaniola, definit de specificul scolii cu
predare in aceasta limba. La clasele a III-a şi a IV-a, învăţătoarele au o posibilitate de opţiune mai
mare. În ciclul gimnazial, alegerea CDŞ se face urmărind în principal completarea normelor
profesorilor.
Selecţia se realizează, acolo unde este posibil (vezi situaţia claselor I şi a II-a) prin prezentarea
propunerilor şi consultarea părinţilor. La nivelul politicii şcolare, există o preocupare pentru
realizarea unei punţi între clasa a IV-a şi clasa a V-a (trecerea de la un ciclu la celalalt este dificilă
pentru elevi şi nu implică o atitudine de colaborare a profesorilor pentru diminuarea acestor efecte).
40
Autor: Cerc. st. III, dr. Angelica Mihăilescu
70
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Selecţia este determinată şi de posibilităţile materiale ale şcolii, prin care să poată asigura premizele
desfăşurării unui opţional. De exemplu, calitatea unui curs de utilizarea a calculatorului este
influenţată de existenţa acestui instrument la şcoală şi acasă.
Oferta de CDŞ de la gimnaziu este afectată de lipsa de interes a elevilor pentru învăţare, ceea ce
demobilizează profesorii, dar şi de problemele de resurse umane cu care se confruntă şcoala. Este
invocată, de asemenea, lipsa de accesibilitate a programei şcolare.
Profesorii consideră că opţionalele pot fi mai bine organizate dacă există posibilitatea de lucru pe
grupuri mai mici.
Sunt amintite probleme de ordin material sau legate de particularităţile de vârstă ale elevilor.
Experienţa de parteneriat şi de lucru în proiecte favorizează proiectarea şi desfăşurarea CDŞ la
învăţământul primar şi susţine comunicarea cu comunitatea locală şi cu părinţii. Învăţătoarele fac
CDŞ de plăcere, nu sunt condiţionate de nevoia de completare a normei (în plus, prin specificul
comunicării cu copiii în ciclul primar, acestea sunt mult mai deschise către comunicare şi către
colaborarea cu colegele), pe când la gimnaziu colaborarea în cadrul colectivului este mult mai
precară.
Probleme legate de cunoaşterea colectivului de copii din clasa a V-a. Acesta îşi schimbă
componenţa pe care o avea în clasa a IV-a.
Lucrul cu grupe mari se poate dovedi mai puţin profitabil în cazul anumitor oferte de CDŞ.
Nu au pareri.
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
71
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Ar dori cursuri de comunicare.
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? /Ce documente pentru
consultare sunt utilizate ?/La ce documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum
la decizia şcolii ?
Fiind vorba de un liceu de artă, programul elevilor este deja mai încărcat, ceea ce
influenţează abordarea CDŞ la nivelul şcolii.
Nevoile de CDŞ sunt determinate de parcursul de formare pe ciclu de învăţământ.
La liceu alegerile se fac în funcţie de cariera universitară pe care vor să o urmeze elevii. De
exemplu, la limba română se poate face un opţional care să abordeze probleme de stilistică sau de
gramatică.
În gimnaziu, programul copiilor este deja încărcat, de aceea oferta de opţional este numai la
matematică, presupune o abordare extensivă şi vine în întâmpinarea tezelor unice.
Criteriile avute în vedere se referă la realizarea unei legături între opţionale şi la evitarea
suprapunerilor dintre opţionale şi trunchiul comun (au dat ca exemplu opţionalul Cuvânt, sunet,
imagine).
Un alt criteriu are în vedere schimbarea perspectivei asupra materiei de bază (de exemplu,
aplicaţii matematice, orientate către arhitectură) pentru creşterea interesului faţă de materia
respectivă.
Selectarea disciplinelor se realizează prin supunere la vot. Oferta de CDŞ este prezentată
elevilor şi părinţilor (primar şi gimnaziu). Este argumentată fiecare propunere, în prealabil. Oferta
este afişată la avizierele din şcoală, din timp.
Criteriile utilizate se referă la nevoile de formare ale elevilor din perspectiva carierei
univeristare sau a pregătirii pentru susţinerea tezelor unice, astfel încât copiii să nu mai fie nevoiţi
să facă meditaţii acasă.
Un alt criteriu de selecţie este orientarea aplicativă a cursului opţional, astfel încât să susţină
anumite materii specifice profilului artistic şi atelierelor de lucru necesare.
Opţiunea pentru cursuri de cunoaştere a unor elemente mitice, a instoriei religiei sau de
greacă veche au fost formulate pentru a asigura elevilor informaţiile necesare pe baza cărora ei să
poată realiza anumite compoziţii (lucrări de pictură, sculptură etc.).
72
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Participanţii semnalează faptul că s-au oferit modele pentru realizarea proiectului de CDŞ.
Beneficiază de ghid pentru opţionale (de exemplu, Doina Giurgea, Ghid metodologic pentru
disciplinele opţionale, D&G Editur, 2006) şi de reglementări clare de la Inspectoratul Judeţean. Au
posibilitatea de a împărtăşi colegilor experienţele din acest domeniu, prin intermediul cercurilor
metodice.
Schimbările legislative le creează nesiguranţă. De exemplu, modificările momentului
produse în planul de învăţământ afectează orele suplimentare care aveau o orientare aplicativă, de
tip atelier.
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul
la decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? Cum investigaţi nevoile pentru
curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare sunt utilizate ?/La ce documente
vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia şcolii ?
1.1. Analiza de nevoi de CDŞ, la nivelul şcolii, se realizează pe baza răspunsurilor oferite de
părinţi şi elevi la chestionare (document de consultare) concepute de Comisia de asigurare a
calităţii la nivelul şcolii şi distribuite la finalul semestrului I, care pe lângă alte chestiuni abordează
şi aspecte referitoare la oferta de CDŞ, şi în funcţie de iniţiativele unor cadre didactice de a concepe
programe de opţionale.
41
Autor: Nicoleta Bercu
73
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
1.2. Documentele de identificare a CDŞ apar ca fiind listele cu preferinţele elevilor (în număr de 2-
3) pentru opţionalele propuse pentru anul de studiu pe care urmează să îl parcurgă şi listele cu
semnăturile părinţilor privind preferinţa pentru un anumit opţional.
2. Cum se realizează selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră?/Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
2.1. Procedura este cunoscută deopotrivă de profesori, elevi şi părinţi. Acţiunile derulate au
următoarea succesiune:
a. Fiecare propunător de opţional îşi prezintă în faţa colegilor intenţiile privind conceperea unei
programe pe o anumită tematică.
b. După scrierea programei, oferta de opţional este prezentată elevilor. Sunt comunicate obiectivele
(utilitatea opţionalului în raport cu dezvoltarea elevilor) şi modalităţile de realizare. Sunt culese
opţiunile (2-3) fiecărui elev. Apoi, elevii au la dispoziţie o săptămână pentru a anunţa pe lista
preferinţelor „negociate” cu părinţii, trebuind să dovedească acest lucru cu semnătura/„acordul”
unui dintre părinţi.
c. Listele de semnături ale părinţilor stau la baza deciziilor finale privind realizarea şi organizarea
ofertei de CDŞ, adoptate la nivelul şcolii.
d. Opţiunile sunt centralizate pe discipline, în cadrul întâlnirilor de Catedră, realizându-se
ierarhizări ale acestora pornind de la numărul de elevi. Repartizarea elevilor se realizează prin
luarea în considerare a opţionalului care este pe primul loc în lista individuală a preferinţelor, iar în
situaţia în care nu este întrunit numărul necesar de elevi pentru funcţionarea unei grupe pentru
opţional, elevii sunt „alocaţi” în funcţie de a doua opţiune.
74
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3.4. Răspunsurile părinţilor şi ale elevilor la chestionare au arătat că aceştia sunt mulţumiţi de oferta
de CDŞ.
4. Cum realizaţi promovarea ofertelor de curriculum la decizia şcolii în şcoala dumneavostră?
După scrierea programelor pentru CDŞ
4.1. elevii sunt anunţaţi care sunt opţionalele, „publicitatea” fiind realizată prin afişe şi viu-grai de
către profesorul propunător
4.2. părinţii sunt informaţi direct, în cadrul sedinţelor cu părinţii, sau indirect, prin intermediul
copiilor sau a afişelor despre oferta de CDŞ pusă la dispoziţia clasei din care face parte copilul lor.
5. Care sunt obstacolele/dificultăţile cu care vă confruntaţi în implementarea ofertei pentru
curriculum-ul la decizia şcolii aprobate?
5.1. Nu au existat probleme pentru că:
a) a fost creat un „culoar orar” (orele 12-13) pentru realizarea tuturor opţionalelor din cadrul şcolii
(care funcţionează în două schimburi);
b) profesorii sunt mai flexibili atunci când ţin opţionale, iar elevii sunt astfel stimulaţi să participe la
ore.
5.2. Au existat situaţii în care elevii au descoperit după începerea orelor că oferta de opţional nu
este ceea ce credeau/aşteptau, aceste situaţii find reglementate din mers, prin negocierea dintre
profesori si elev.
5.3. O problemă ar fi putut fi normarea profesorilor care susţin oferte cross-curriculare (de exemplu,
EcoSite, Revista şcolii). Acesta a fost însă prevenită prin alcătuirea din start a 2 grupe de elevi, care
desfăşoară fiecare sarcini de lucru specifice informaticii sau biologiei, respectiv literaturii (lucrul la
calculator sau documentare, organizare conţinut site), prin rotaţie săptămânală. Astfel, fiecare
profesor (şi cel de informatică şi cel de biologie, respectiv literatură) ajunge să desfăşoare
săptămânal câte o oră pentru acel opţional.
8. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. OM-uri) şi procesul de selecţie al
curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
a. Mecanismul nu necesită îmbunătăţiri. Este o disciplină cu notă în catalog şi este
important pentru responsabilizarea profesorului ca inspectoratul să participe la acest
proces.
b. Întodeauna observaţiile inspectorilor referitoare le programele trimise spre avizare au
fost bine-venite, au contribuit la îmbunătăţirea programei. Nu au existat programe pentru
opţionale care să nu primească aprobarea Inspectoratului.
75
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
7.1. Doar elaborarea programei pentru opţionalele cross-curriculare a fost mai dificilă, pentru restul
programelor de CDŞ, existând fie programa gata scrisă (este cazul programelor de Educaţie pentru
sănătate), fie programele pentru discipinele din trunchiul comun care au fost adoptate ca model.
7.2. Nu consideră că au nevoie de formare pentru elaborarea programelor de CDŞ, cu atât mai mult
cu cât Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila a editat în 2002 o colecţie de programe pentru CDŞ
considerate exemple de bună practică.
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? Cum investigaţi nevoile pentru
curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare sunt utilizate ?/La ce documente vă
raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia şcolii ?
1.1. Consult elevii pentru a afla intersele, dar ţin cont şi de profilul acestora, precum şi de
utilitatea CDŞ în contextul examenelor de bacalaureat şi Certificat Cambridge ; pentru clasele
terminale şi de programele şi intenţiile de admitere ale elevilor.
1.2. Şedinţe cu părinţii, opţiunile pentru bacalaureat, activităţi extraşcolare din care se observă
pasiunle elevilor şi se identifică în ce proiecte ar putea fi implicaţi.
1.3. Interesul elevilor pentru aprofundarea unor teme din programă, concursurile, examenele.
42
Autor: cerc. st. III, dr. Alexandra Mateiaş
76
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. Care sunt obstacolele/dificultăţile cu care vă confruntaţi în implementarea ofertei pentru
curriculum-ul la decizia şcolii aprobate?
5.1. Mi-ar plăcea să existe manuale specilizate pe o anumită tematică pentru că sunt nevoită să
pregătesc singură materialele, apoi să le fotocopiez elevilor, apelez uneori la bibilografia obligatorie
pe care elevii o consultă în vacanţă.
5.2. Pot apărea probleme de comunicare. Elevii care nu au optat iniţial nu sunt motivaţi.
5.3. Elevii se aşteapă să ia note mari.
5.4. La matematică nu sunt probleme pentru că există multe auxiliare, precum şi Intrenetul.
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie să beneficiaţi
a. Cursuri de formare cu ateliere de lucru pentru a schimba experienţe.
b. Să beneficiez de metode participative pe care să le folosesc la clasă.
c. Da, legate de metode şi adaptarea lor la specificul disciplinei.
d. Da, cursuri pentru alcătuirea de materiale auxiliare.
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? Cum investigaţi nevoile pentru
curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare sunt utilizate ?/La ce documente vă
raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia şcolii ?
a. Chestionare şi discuţii cu elevii şi părinţii
b. Cu ocazia şedinţelor cu părinţii.
Exemple de opţionale : Secretele matematicii, Educaţie pentru sănătate (oferta centrală)
77
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
6.1. Există documente oficiale suficiente pentru realizarea procesului de selecţie şi sunt cunoscute
de către profesori (documentele şcolare, ghidurile de aplicare a programelor şcolare).
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul
la decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/ de care v-ar
plăcea să beneficiaţi?
Modalităţile sunt:
- consultarea elevilor prin chestionare;
- folosirea de chestionare anonime;
- discuţii cu elevii in orele de consiliere şi cu părinţii în şedinţele cu părinţii;
- discuţii informale cu elevii şi cu părinţii;
- solicitarea de propuneri ale elevilor din consiliul elevilor;
- studierea nivelului de pregătire şcolară a elevilor, dezbateri cu această temă în comisia
metodică de specialitate.
2. Cum se realizează selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră?/Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
Selecţia C.D.Ş-urilor se realizează în funcţie de profilul clasei şi de opţiunile elevilor .
Criteriile utilizate sunt:
- profilul/specializarea clasei, ceea ce duce la favorizarea disciplinelor tehnice;
- numărul de ore necesare pentru completarea catedrelor individuale;
44
Autor: cerc. st. III, dr. Alexandra Mateiaş
78
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- de multe ori, se acordă prioritate profesorilor titulari;
- mijloacele şi materialele didactice existente;
- cadre le didactice care doresc să predea asemenea discipline.
Criteriile sunt transparente şi pentru elevi, şi pentru părinţi, şi pentru profesori.
6. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie / V-ar plăcea să
beneficiaţi?
- Da.
- Nu este cazul.
- Avem nevoie de informaţii şi de mai multă colaborare cu factorii avizaţi.
- S-au organizat cursuri prin C.C.D. şi s-au purtat discuţii în cercurile de specialitate.
- Am participat la cursul de perfecţionare Magister organizat de universitatea Cluj.
Prin:
- discuţii cu elevii pentru identificarea nevoilor de cunoştinţe ale elevilor;
- discuţii şi cu elevii şi cu părinţii, pentru a descoperi nevoile de formare ale elevilor de la
fiecare profil;
- se folosesc rezultatele discuţiilor cu elevii în orele de curs şi în şedinţele semestriale;
- se are în vedere specializarea elevilor, numărul de ore fiind specificat în planul cadru;
- criteriile sunt transparente;
- în funcţie de profilul clasei, stabilim ce cunoştinţe sunt necesare pentru completarea
modulelor;
- ideal ar fi să se prospecteze piaţa muncii în ceea ce priveşte competenţele necesare
elevilor.
45
Autor: cerc. st. III, dr. Alexandra Mateiaş
79
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
2. Cum se realizează selecţia disciplinelor din curriculum la decizia şcolii în şcoala
dumneavoastră?/Ce criterii sunt utilizate? Sunt aceste criterii publice/transparente în avans?
- În funcţie de profilul clasei, se face o dublă ofertă: profesorii propun cel puţin două
discipline, le prezintă tematica, iar elevii optează pentru o variantă.
- Repartizarea se face uneori în funcţie de numărul de ore repartizat catedrelor şi nu
întotdeauna după necesităţile elevilor şi claselor.
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
6. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie / V-ar plăcea să
beneficiaţi?
Nu.
80
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.3.8. Şcoală generală, mediul rural, judeţul Dâmboviţa46
46
Autor: cerc. st. III, dr. Alexandra Mateiaş
81
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
- Selecţia C.D.Ş. ar fi bine să fie sprijinită mai mult de M.E.C şi de I.S.J. cu mai multe
materiale informative şi cu auxiliare specifice.
- Ar fi bine ca mai multe cadre didactice să se implice în oferirea de opţionale, deoarece
majoritatea au calificativul profesional "foarte bine" şi au experienţa în învăţământ.
6. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie / V-ar plăcea să
beneficiaţi?
- Din postura de educator, trebuie admisă autoeducaţia permanentă.
- Cadrele didactice din şcoala noastră au participat la programe de formare pentru
folosirea metodelor interactive, pentru abordare tansdisciplinară, pentru socializarea şi
pentru motivarea copiilor pentru a participa la propria lor formare.
47
Autor: cerc. st. III, dr. Alexandra Mateiaş
82
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
- Nici părinţii nu se implică, probabil pentru că nu au suficientă pregătire pentru a înţelege
importanţa acestor ore, ori pentru că orientarea profesională a copiilor lor se va face
după terminarea şcolii generale.
- Programa opţionalului este întocmită cu un an înainte de implementarea lui, după
criteriile oficiale stabilite. Apoi este aprobată, succesiv, în şcoală şi de către inspectorul
şcolar de specialitate. În final se anunţă oferta către părinţi şi elevi, pentru ca aceştia
să-şi procure materialele necesare.
Criteriile de selecţie sunt:
- Plăcerea şi interesul pentru lucru.
- Accesibilitatea.
- Utilitatea.
- Concordanţa cu dezvoltarea economico-socială a localităţii.
- Concordanţa cu obiectivele generale ale şcolii.
Aceste criterii sunt transparente, se fac publice în fiecare an.
- Părinţii doresc ca aptitudinile să fie legate doar de matematică şi limba română.
- Uneori părinţii vor ca opţionalul să fie la fel ca la clasa paralelă care are un nivel
intelectual şi material şi unde cadrul didactic are alte aptitudini.
83
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
părinţilor a fost mare. Au făcut faţă dificultăţilor şi, în liceu, au ales profilul informatică.
Am ţinut şi un C.D.Ş. de geometrie la clasa a VIII-a. Neajunsurile au fost:
Prin reorganizarea claselor sau a curriculumului, nu s-a putut menţine
continuitatea.
A devenit o practică alegerea de opţionale de limba română şi matematică, la
clasa a VIII-a, deoarece aşa elevii pot avea rezultate mai bune la tezele cu subiect
unic.
Orarul este greu să satisfacă doleanţele elevilor, ziua de vineri ar fi bine să fie
dedicată opţionalelor şi orelor „mai uşoare”: desen, muzică etc. Aşa elevii ar
putea fi împărţiţi în grupe.
5. Cum consideraţi că pot fi îmbunătăţite mecanismul (v. Ordine de Ministru) şi procesul de selecţie
al curriculum-ului la decizia şcolii? Care ar fi aspectele asupra cărora ar fi nevoie de mai multă
intervenţie reglementată?
- C.N.C. ar fi bine să editeze un ghid care să concentreze experienţa acumulată în ultimii
ani în desfăşurarea opţionalelor. Să se editeze un catalog al opţionalelor însoţit de
programe pentru cele mai frecvente.
- Nu se organizează C.D.Ş. pentru grupe de mai puţini elevi, în funcţie de interese.
- Este nevoie de libertate în alegerea conţinuturilor, în elaborarea programelor şi în
evaluare în C.D.Ş.
- Sunt obligaţi unii elevi să-şi însuşească unele cunoştinţe peste nivelul lor sau care nu
corespund intereselor lor.
- Când se lucrează cu clase întregi, dotarea materială şi îndrumarea elevilor sunt dificile.
- Şi eu cred la fel.
- Şi eu.
- Oferta de C.D.Ş.-uri este limitată din lipsă de bani, nicidecum din lipsa de idei a cadrelor
didactice.
- La clasele I-IV, ajutorul părinţilor în alegerea C.D.Ş. este binevenită având în vedere
posibilităţile de decizie ale copiilor. Aprecierea elevilor prin calificativ sau medie
impietează asupra activităţii. Să nu fim preocupaţi mai mult să măsurăm decât să
formăm abilităţi.
6. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie / V-ar plăcea să
beneficiaţi?
- Nu simt această nevoie.
- Nu.
- S-au desfăşurat cursuri de formare pentru C.D.Ş. Ar fi bine să existe mai multe modele
de C.D.Ş. la care să aibă acces cadrele didactice. O soluţie ar fi ca inspectoratul şcolar să
le selecteze pe cele mai valoroase şi să le pună la dispoziţia tuturor prin biblioteca
inspectoratului. Altă variantă ar fi să se constituie ateliere de lucru pentru a realiza
modele de C.D.Ş. care să fie apoi sursă de informaţie pentru celelalte cadre didactice.
84
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Anexa 8.4. Exemple de CDŞ (opţionale) prezentate pe website-uri
85
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Şcoala generală din Cristesti
http://educatie.inmures.ro/despre-noi_1852.html
Anul şcolar 2008-2009
Ofertă de opţionale:
La clasele I şi a II-a, limba engleza se predă ca disciplina opţională şi are alocată o oră pe
saptămână.
La clasa a III-a, o oră de limba engleză opţional ( extindere- clasa A) şi limba engleză aprofundare
(o oră, la clasa a III-a C).
Ofertă de opţionale:
ŞCOALA NADĂŞA
86
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
ŞCOALA CĂCUCIU:
ŞCOALA ŞERBENI:
87
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Liceul particular M. Twain
profil real
specializarile: matematica-informatica, stiinte ale naturii (nu se dau listele cu numele CDŞ ci
numai numărul de ore)
aria curriculara / disciplina clasa a IX-a clasa a X-a
Tc Cd Tc+cd CDŞ Tc Cd Tc+cd CDŞ
I. Limba si comunicare 8 8 4 7 1 8 4
Limba si literatura romana 4 4 3 1 4
Limba moderna 1 2 2 2 2
Limba moderna 2 2 2 2 2
Ii. Matematica si stiinte ale 6 5 11 6 5 11
naturii
Matematica 2 2 4 2 2 4
Fizica 2 1 3 2 1 3
Chimie 1 1 2 1 1 2
Biologie 1 1 2 1 1 2
Iii. Om si societate 4 4 4 4
Istorie 1 1 1 1
Geografie 1 1 1 1
Stiinte socio-umane 1 1 1 1
Religie 1 1 1 1
Iv. Arte 2 2 2 2
Educatie muzicala 1 1 1 1
Educatie plastica 1 1 1 1
V. Tehnologii 2 1 3 2 1 3
Tic 2 2 1 1
Informatica 1 1 1 1
Educatie antreprenoriala 1 1
Vi. Educatie fizica si sport 2 2 2 2
Educatie fizica 2 2 2 2
Vii. Consiliere si orientare 1 1 1 1
Consiliere si orientare 1 1 1 1
Total tc/ cd/ CDŞ 25 6 31 4 24 7 31 4
Total (tc+cd+CDŞ) 35 35
* tc = trunchi comun; cd = curriculum diferentiat (de profil); CDŞ = curriculum la decizia scolii.
88
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Liceul “Lucian Blaga”, Constanţa
Profil umanist
Specializarile: filologie, stiinte sociale
ARIA CURRICULARA / Clasa a IX-a Clasa a X-a
Disciplina TC CD TC+CD CDŞ TC CD TC+CD CDŞ
I. LIMBA SI 8 2 10 5 7 3 10 4
COMUNICARE
Limba si literatura romana 4 4 3 1 4
Limba moderna 1 2 1 3 2 1 3
Limba moderna 2 2 2 2 2
Limba latina 1 1 1 1
II. MATEMATICA SI 6 6 6 6
STIINTE ALE NATURII
Matematica 2 2 2 2
Fizica 2 2 2 2
Chimie 1 1 1 1
Biologie 1 1 1 1
III. OM SI SOCIETATE 4 3 7 4 4 8
Istorie 1 1 2 1 2 3
Geografie 1 1 2 1 1 2
Stiinte socio-umane 1 1 2 1 1 2
Religie/ Istoria religiilor 1 1 1 1
IV. ARTE 2 2 2 2
Educatie muzicala 1 1 1 1
Educatie plastica 1 1 1 1
Arte
V. TEHNOLOGII 2 2 2 2
TIC 2 2 1 1
Informatica
Educatie antreprenoriala 1 1
VI. EDUCATIE FIZICA 2 2 2 2
SI SPORT
Educatie fizica 2 2 2 2
VII. CONSILIERE SI 1 1 1 1
ORIENTARE
Consiliere si orientare 1 1 1 1
TOTAL TC/ CD/ CDŞ 25 5 30 5 24 7 31 4
TOTAL (TC+CD+CDŞ) 35 35
* TC = trunchi comun; CD = curriculum diferentiat (de profil); CDŞ = curriculum la decizia scolii
89
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Şcoala Boldeşti Scaieni, Prahova
Anul scolar 2009-2010
Oferta educationala:
Clasa I Limba engleza
Clasa a II-a Literatura pentru copii , limba engleza
Clasa a III-a Literatura pentru copii , micul redactor
Clasa a IV-a Matematica distractiva
Clasa a V-a Prietenul meu , calculatorul
Clasa a VI-a Minunile lumii
Clasa a VII-a Micul jurnalist
Clasa a VIII-a Cultura si civilizatie franceza
90
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
CLASA a IX-a B: Specializarea: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ, informatica intensiv
91
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
CLASA a IX-a D:Specializarea ŞTIINŢE SOCIALE
92
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Şcoala cu cls. I-VIII , Brebeni, Olt http://www.scoalabrebeni.ro/materiale/oferta_educationala.doc
Oferta de CDŞ-uri:
Nr. Clasa Nr. de clase Nr. de elevi Oferta CDŞ
criterii (opţionale)
1 I 1 18 -Să învăţăm cu calculatorul
2 II 1 17 -Educaţia pentru sănătate
3 III 1 16 -Matematică distractivă
4 IV 1 15 - Educaţia pentru sănătate
5 V 1 17 --Educaţia pentru sănătate
-Informatică
6 VI 1 26 -Informatică
7 VII 1 27 - Informatică
8 VIII 1 20 - Informatică
93
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Şcoala generală nr. 21 Brăila
http://scoli.didactic.ro/scoala_generala_nr_21_br/
An şcolar: 2008-2009
La clasele I şi a II - a se studiază Limba Engleză pentru a oferi continuitatea studierii acestei limbi între
grădiniţă şi clasa a III - a.
Începând cu clasa a III -a se studiază Informatica.
94
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
clasa a XII-a
Strategii de comunicare în spaţiul public
Tehnica traducerii - limba franceză
Literatură universală
Limba germană
Certificatul de limbă engleză (Cambridge)
Fundamentele aritmeticii
Educaţia pentru sănătate
In lumea atomului
Proiectarea de pagini Web
Istoria comunitaţii europene
Istoria culturii şi civilizaţiei universale
Jocuri sportive
Reţeaua internet
Geografia turismului
Biologie:
Clasa a IX-a: Educaţie pentru sănătate - disciplina noua (1 ora)
Clasa a X-a: Educaţie pentru sănătate - disciplina noua (1 ora)
Clasa a XI-a: Studiu aprofundat(1 ora);
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat(1 ora);
Limba si literatura romana:
Clasa a XI-a: Limba romana - curs practic - disciplina noua; (1 ora)
Clasa a XII-a: Limba romana - curs practic - disciplina noua; (1 ora)
Clasa a IX-a: Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă (1 oră)
Istorie:
Clasa a XI-a: Personalitati ale istoriei - disciplina noua (1 ora);
Clasa a XII-a: Personalitati ale istoriei - disciplina noua (1 ora);
Socioumane:
Clasa a XI-a: Economie - Studiu aprofundat (1 ora);
Geografie:
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 ora);
95
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Tehnologii:
Clasa a XI-a : WEB design - disciplina noua (1 oră)/ Studiu aprofundat (1 ora);
Clasa a XII-a: Mediul de programare grafica Lab View - disciplina noua (1 oră); / Studiu aprofundat (1
ora); Prelucrarea imaginilor în Adobe Photoshop - disciplina noua (1 oră);
Educatie fizica:
Clasa a XI-a , Clasa a XII-a: Jocuri sportive – studiu aprofundat (1 ora)
Ansamblu sportiv (1 ora)
Arte:
Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a: Ansamblu coral (2 ore, extracurricular)
Studiul culorii si al desenului (2 ore, extracurricular)
Arta dramatica (2 ore, extracurricular)
Fizica:
Clasa a IX-a: Modelarea fenomenelor fizice şi prelucrarea datelor experimentale cu ajutorul
calculatorului - disciplina noua (1 ora)/ Studiu aprofundat - (1 oră);
Clasa a X-a: Modelarea fenomenelor fizice şi prelucrarea datelor experimentale cu ajutorul
calculatorului - disciplina noua (1 ora)/ Studiu aprofundat - (1 oră);
Clasa a XI-a: Modelarea fenomenelor fizice şi prelucrarea datelor experimentale cu ajutorul
calculatorului - disciplina noua (1 ora)/ Studiu aprofundat - (1 oră);
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 oră)/ Istoria descoperirilor stiintifice - disciplina noua (1 ora)
Chimie:
Clasa a IX-a: Chimia metalelor şi a pietrelor preţioase - disciplina noua - partea I (1 ora);
Clasa a X-a: Studiu aprofundat (1 ora)
Clasa a XI-a: Studiu aprofundat (1 ora)
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 ora)
Biologie:
Clasa a IX-a: Educaţie pentru sănătate - disciplina noua (1 ora)
Clasa a X-a: Educaţie pentru sănătate - disciplina noua (1 ora)
Clasa a XI-a: Studiu aprofundat(1 ora);
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat(1 ora);
Istorie:
Clasa a XI-a: Personalitati ale istoriei - disciplina noua - ( 1 ora);
Clasa a XII-a: Personalitati ale istoriei - disciplina noua - ( 1 ora);
Socioumane:
Clasa a XI-a: Economie - Studiu aprofundat (1 ora);
Geografie:
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 ora);
Tehnologii:
Clasa a XI-a: WEB design - disciplina noua (1 oră)
Clasa a XII-a: Mediul de programare grafica Lab View (1 ora);
Prelucrarea imaginilor în Adobe Photoshop - disciplina noua (1 oră);
96
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Educatie fizica:
Clasa a XI-a, Clasa a XII-a: Jocuri sportive – studiu aprofundat (1 ora)
Ansamblu sportiv (1 ora)
Arte:
Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a: Ansamblu coral (2 ore, extracurricular)
Studiul culorii si al desenului (2 ore, extracurricular)
Arta dramatica (2 ore, extracurricular)
Clasa a IX-a :
Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă –1 oră
Clasa a X-a: Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă –1 oră
Clasa a XI-a: Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă –1 oră
Biologie:
Clasa a XI-a: Igiena , premisa a sanatatii omului- disciplina noua (1 ora)
Clasa a XII-a: Igiena , premisa a sanatatii omului- disciplina noua (1 ora)
Istorie:
Clasa a IX-a: Civilizatia orientului antic- disciplina noua (1 ora);
Clasa a X-a: Civilizatia orientului antic- disciplina noua (1 ora);
Clasa a XI-a: Istoria integrarii europene - disciplina noua (1 ora);
Clasa a XII-a: Istoria comunismului - disciplina noua (1 ora);
Socioumane:
Clasa a XII-a: Filosofie – studiu aprofundat
Geografie:
Clasa a XI-a: EUTRAMO - disciplina noua (1 ora);
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 ora);
Arte:
Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a: Ansamblu coral (2 ore, extracurricular)
Studiul culorii si al desenului (2 ore, extracurricular)
Arta dramatica (2 ore, extracurricular)
Clasa a IX-a, a X-a: Educaţie plastică – Istoria artei - disciplina noua (1 ora);
97
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Educatie fizica:
Clasa a XI-a, Clasa a XII-a: Jocuri sportive – studiu aprofundat (1 ora)
Ansamblu sportiv (1 ora)
Clasa a IX-a:
Jurnalism si tehnici de redactare- partea I - disciplina noua (1 ora);
Limba romana - curs practic - disciplina noua (1 ora)
Limba latina - Proverbe si expresii de circulatie universala(1 ora)
Clasa a X-a:
Jurnalism si tehnici de redactare- partea a II-a - disc. noua (1 ora );
Limba romana - curs practic - disciplina noua (1 ora) ;
Limba latină - Cultură şi civilizaţie greco-romană - disciplina noua (1 oră);
Clasa a XI-a:
Analiza stilistica a textului la prima vedere - disciplina noua (2 ore)
imba romana - curs practic- disciplina noua (2 ore);
Limba latina – Împăraţi romani - disciplina noua (1 oră)
Clasa a XII-a:
Analiza stilistica a textului la prima vedere - disciplina noua (2 ore)
Limba romana - curs practic - disciplina noua (2 ore);
Clasa a IX-a :
Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă (1 oră)
Clasa a X-a:
Limba germană – limba a III-a – disciplină nouă (1 oră)
Biologie:
Clasa a XI-a: Igiena , premisa a sanatatii omului - disciplina noua (1 ora) ;
Clasa a XII-a: Igiena , premisa a sanatatii omului - disciplina noua (1 ora) ;
Istorie:
Clasa a IX-a: Civilizatia orientului antic - disciplina noua (1 ora) ;
Clasa a X-a: Civilizatia orientului antic - disciplina noua (1 ora) ;
Clasa a XI-a: Personalitati ale istoriei - disciplina noua (1 oră)
Clasa a XII-a: Istoria integrarii europene- disciplina noua (1 ora) ;
Istoria comunismului - disciplina noua (1 ora);
Socioumane:
Clasa a IX-a: Aplicatii ale logicii – dezbateri - disciplina noua (1 ora);
Clasa a X-a: Comunicare prin mass media disciplina noua (1 ora);
Companie – elev - disciplina noua (1 ora);
Clasa a XI-a: Economie – studiu aprofundat (1 ora)
Clasa a XII-a: Filosofie – studiu aprofundat (1 ora)
Geografie:
Clasa a XII-a: Studiu aprofundat (1 ora);
Arte:
Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a: Ansamblu coral (2 ore, extracurricular)
Studiul culorii si al desenului (2 ore, extracurricular)
Clasa a IX-a, a X-a: Educaţie plastică – Istoria artei - disciplina noua (1 ora);
Educatie fizica:
Clasa a XI-a, Clasa a XII-a: Jocuri sportive – studiu aprofundat (1 ora)
Ansamblu sportiv (1 ora)
98
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
8.5. Grile de analiză a CDŞ
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare
sunt utilizate ?/La ce documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la
decizia şcolii ?
1. Cum investigaţi nevoile pentru curriculum-ul la decizia şcolii? Cum investigaţi nevoile pentru
curriculum-ul la decizia şcolii?/Ce documente pentru consultare sunt utilizate ?/La ce
documente vă raportaţi pentru identificarea nevoilor de curriculum la decizia şcolii ?
7. Aveţi nevoie de cursuri pentru formare privind elaborarea programelor pentru curriculum-ul la
decizia şcolii? Care sunt aspectele de formare în privinţa cărora aţi avea nevoie/v-ar plăcea să
beneficiaţi?
93
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
94
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
95
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Ghid metodologic
pentru proiectarea şi aplicarea CDŞ
Comisia Europeană, prin directoratul general pentru educaţie şi cultură, a realizat un demers
derulat pe mai mulţi ani (2002 – 2006), concretizat într-un raport final asupra principalelor elemente
care derivă din implementarea programului „Educaţie şi formare 2010” în perspectiva
compatibilizării sistemelor educaţionale din ţările Uniunii Europene.
Acest program s-a materializat în mai multe documente anterioare (2002, 2004), care fac
referiri la definirea şi concretizarea unor competenţe – cheie, considerate finalităţi centrale ale
procesul educaţional. Domeniile de competenţe şi elementele componente ale acestora (cunoştinţe,
deprinderi, atitudini) sunt rezultatul unor discuţii şi negocieri între specialiştii direcţiei de educaţie
şi cultură a Comisiei Europene, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice internaţionale şi reprezentanţi
ai ministerelor şi institutelor de cercetare din diferite ţări. Ultima formă a acestui pachet de
competenţe – cheie organizate în opt domenii reprezintă, cu toate limitările pe care le cuprinde
(decembrie 2006), un document cu o largă acceptare internaţională.
96
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
XII), elemente substanţiale referitoare la competenţele – cheie cuprind programele de fizică şi de
geografie.
Domeniile de competenţe - cheie cuprind: cunoştinţe, abilităţi (aptitudini, deprinderi),
atitudini.
Competenţele – cheie, grupate pe cele opt domenii (dintre care două au subdomenii
distincte) au un caracter profund teoretic şi cu u înalt grad de generalitate. Desigur, puteau fi
imaginate şi alte decupaje interioare precum şi alte dimensiuni ale extinderii conceptuale a acestora.
De exemplu, este greu de explicat forma minimalistă şi simplificatoare a subdomeniului „Ştiinţe”
(asociat relativ forţat cu tehnologiile), prin comparaţie cu domeniul social – civic, descris amănunţit
într-un spaţiu extins.
Chiar în aceste condiţii, referenţialul propus de cele opt domenii de competenţe – cheie
reprezintă un sistem comun de raportare a disciplinelor şcolare actuale suficient de complex.
Redăm, mai jos, cele opt domenii sugerate de Comisia Europeană, cu specificaţiile lor
minimale (A). Această prezentare a competenţelor – cheie este importantă în orientarea cadrelor
didactice care îşi proiectează CDŞ, pentru identificarea acelor elemente ale competenţelor care pot
fi asumate sub forma unor competenţe generale şi competenţe specifice, ce urmează a fi incluse în
programele opţionale.
Abilităţi: Comunicarea oral şi în scris în diferite situaţii; scrierea unor texte; ascultarea
şi înţelegerea mesajelor orale şi scrise etc.
Atitudini: dezvoltarea interesului pentru comunicare şi lectură; dezvoltarea unei
atitudini pozitive faţă de limba maternă, abordarea constructivă a dialogului
etc.
97
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Domeniul: (3) Competenţe matematice (3.1.) şi competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologii (3.2)
Cunoştinţe: Cunoştinţe elementare din ştiinţe şi a principiilor de bază din lumea naturală,
tehnologie şi ale produselor şi proceselor tehnologice; relaţionarea
tehnologiei cu diferite câmpuri: progres ştiinţific, societate, cultură, mediu
înconjurător, dezvoltare durabilă.
98
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Atitudini: Înclinaţia spre lucrul independent şi în echipă; dorinţa de accesare critică a
informaţiei existente; sensibilitatea pentru aspectele personale.
Domeniul: (5) Competenţa socială şi competenţe civice
99
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Domeniul: (6) A învăţa să înveţi
Abilităţi: posibilitatea angajării unor discuţii şi dezbateri asupra unei game de largi de
subiecte referitoare la cultură; compararea punctelor de vedere şi a
manifestărilor expresiv - creative personale cu ale altora; dezvoltarea
aptitudinilor creative.
100
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Atitudini: Cultivarea sentimentului identităţii împreună cu respectul pentru diversitate;
interes pentru viaţa culturală şi domeniul estetic al realităţii; atitudinea
pozitivă faţă de toate formele culturale.
Grupe de clase Ore TC Ore CDŞ Resursele de timp sunt reglementate prin ordinele de
I - II 17 1-3 ministru corespunzătoare:
III - IV 18 - 20 1-4 - OM 4686/05.08.2003, pentru clasele I – II
V - VI 23 - 25 1-3 - OM 5198/01.11.2004, pentru clasele III – IV
VII - VIII 28 1-2 - OM 3638/11.04.2001, pentru clasele V - VIII
49
Autor cerc.şt. I, dr. Octavian Mândruţ
101
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3. Tipuri de CDŞ50
Redăm, mai jos, tipurile de CDŞ rezultate din analiza practicii actuale, concretizate în
raportul de cercetare.
b. prin ofertă la nivelul unităţii Având în vedere modul de generare al acestor cursuri la nivel de
şcolare. Discipline opţionale sunt unitate şcolară, aşa cum este de aşteptat, s-a ajuns la o varietate
proiectate de cadrele didactice ale mare de astfel de oferte şi la necesitatea de a le clasifica în
şcolii. Stabilirea tematicii şi funcţie de criterii suplimentare, bine definite.
metodologiei CDŞ-ului se
realizează frecvent din perspectiva
relevanţei tematice, a interesului
elevilor şi al părinţilor faţă de
temă, a rezultatelor consultării
colegilor din catedră, a
competenţelor profesorului în
domeniul respectiv, a viziunii
conducerii unităţii de învăţământ.
2. după tipul de conexiune între
CDŞ şi curricum oficial
(criteriul propus de Consiliul
Naţional pentru Curriculum în
anul 1999): Exemple tip aprofundare:
a. aprofundare- aceleaşi 1. Prelucrarea imaginilor pe calculator, proiect de curs opţional
obiective/ competenţe dar la clasa a XII-a, profil matematică-informatică, Lic. Teoretic I.
activităţi diferite faţă de cele C. Visarion, Titu, 1 oră/săptămână.
date ca exemple în programele Proiectul reia o parte din competenţele specifice şi elementele de
obligatorii conţinut din anii trecuţi; propune o aprofundare “prin
aplicabilitatea imediată în practică” şi prin utilizarea altor
50
Autori: cerc.şt. III, Angelica Mihăilescu; cerc.şt. III Luminiţa Catană
102
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
programe precum Adobe Illustrator şi Adobe Photoshop.
b. extindere acesta propune 2. Deşi nu este definit ca atare, obţionalul Funcţii reale pentru
formarea de noi competenţe liceele teoretice, clasele a X-a şi a XI-a, (definită uneori ca
specifice (sau deobiective) disciplină nouă), pote fi, în realitate, fie unul de aprofundare, fie
propunând şi noi elemente de de extindere, deoarece reia capitole din programă dezvoltând,
conţinut faţă de cele propuse în probabil, competenţe noi.
trunchiul comun
c. disciplina şcolară nouă - Clasa a VIII-a, Prin cuvânt putem schimba lumea împreună, Lic.
reprezintă, pentru învăţământul Pedagogic Matei Basarab, Slobozia
obligatoriu, o varietate de CDŞ Deşi în proiect este definit ca opţional la nivelul disciplinei, în
care constă într-o disciplină argument este schimbată perspectiva fiind specificat că elevii
şcolară nouă faţă de programele vor deveni mesageri ai valorilor, ai tradiţiei dar şi al noului, se
şcolare din trunchiul comun; vor modela pe ei şi vor încerca să schimbe lumea prin forţa
aceasta presupune elaborarea în cuvântului scris şi rostit. În sugestiile metodologice, se
şcoală a unei programe, cu subliniază că sunt vizate unele mijloace moderne de lucru cu
obiective şi conţinuturi noi. textul literar. Elementele de conţinut sunt structurate în teme
Necesită rubrică de notate în mari, cu texte care nu se studiază în şcoală (exemplu:
catalog Binecuvântaţi animalele şi copii, în care sunt studiate texte
literare despre viaţa animalelor, cu prioritate din literatura
română pentru copii; Copilăria, produse din folclor şi din
literatura străină s.a.m.d.).
În ceea ce priveşte metodele moderne, de exemplu la tema Visul
unei nopţi de primăvară, sunt folosite metode diferite de
exprimare personală şi de evaluare a elevilor prin desene.
d.integrat – vizează formarea unor Geografia turismului ca problemă a lumii contemporane, clasa a
competenţe de transfer, creându-se XI-a, Liceul Emil Racoviţă, Galaţi
conexiuni între activităţi similare In argument, sunt următoarele aspecte reliefate: impactul
din domenii diferite. Acest tip de turismului asupra mediului şi al populaţiei, necesitatea de a
opţional porneşte de la o temă schimba mentalităţile, asumarea răspunderii pentru protecţia
integratoare, propunând abordări mediului şi a unor obiective turistice, deprinderi de utilizare a
multidisciplinare. informaţiei din diverse resurse: mass media, broşuri etc.,
realizarea unor produse ca referate şi portofolii pe teme de
turism, educaţia pentru calitate, organizarea unei activităţi
turistice.
Geografia turismului- turism şi dezvoltarea durabilă, la clasa a
X-a, Liceul teoretic Emil Racovită, Galaţi
România, oameni, locuri, clasa a XII-a, Liceul teoretic Emil
103
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Racovită, Galaţi
Ca elemente de noutate acest opţional propune: organizarea
unor demersuri de cunoaştere, explicare a unor fapte,
evenimente şi procese din viaţa reală, raportarea elementelor
semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie şi mediu
înconjurător, relaţionarea unor elemente naturale sau obiective
sociale la reprezentările cartografice sau la alte tipuri de
reprezentări.
e. care apare în trunchiul comun
la alte specializări - acest tip de
curriculum este specificat în fişele
de evaluare ale CDŞ propuse de
cadre didactice din licee şi SAM.
a.- Stabilirea unei ambianţe optime Tip a: pentru elevi cu stil de învăţare divergent
de lucru pentru elevi care au ca stil Metode: Se pun întrebări şi scopul este de a scoate în evidenţă
de învăţare stilul divergent. cât mai multe faţete ale unei teme discutate. Metode potrivite
acestui tip de opţional: hărţi conceptuale, brainstorming,
sensibilizare prin vizite, întâlniri cu persoane din afara şcolii etc.
Pot avea loc discuţii între profesori şi elevi (fără a induce
concluzii sau judecăţi de valoare) pornind de la situaţii sau teme
date în scopul sensibilizării; se constată experienţa elevilor se
poate stabili ce îi motivează (astfel se poate adapta un opţional
intereselor lor). Elevii caută relaţii, propun premise, analizează,
formulează concluzii etc. Un astfel de opţional nu va urmări
performanţa şcolară, ci, mai curând, va crea un mediu plăcut de
lucru, în care elevii se vor simţi apreciaţi pentru ideile lor, vor
avea încredere în ei şi vor învăţă din eventualele greşeli.
104
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
d.- de transferuri de cunoştinţe, Tip d - Rolul profesorului devine mai complex, acesta fiind de a
deprinderi, metode. asigura oportunităţi pentru transfer, de a încuraja elevii pentru a
realiza transferuri.
5. după complexitatea obiectivelor Astfel, conform criteriului luat în discuţie, putem avea opţionale
de referinţă /competenţelor care dezvoltă un singur obiectiv sau competenţă (de exemplu:
specifice capacitatea de comunicare, rezolvarea de probleme, procedeele
a. cu focalizare pe un singur de laborator, strategiile de lucru în grup, strategiile de învăţare,
obiectiv cadru sau o singură de sensibilizare faţă de problemele acute ale lumii moderne etc.)
competenţă generală sau opţionale care dezvoltă mai multe competenţe în acelaşi
b. cu focalizare pe mai multe timp.
obiective cadru sau competenţe
generale.
7.. după rezultatele aşteptate în Conform acestora, opţionalele pot fi orientate către producerea
urma parcurgerii lor. de:
- performanţă şcolară;
-produse concrete;
-dezvoltare echilibrată a elevului şi autorealizare personală;
-integrare socială;
-sensibilizare faţă de valori etc.
105
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Această tipologie, redată mai sus, permite totodată o anumită opţiune care este în
concordanţă cu situaţia concretă din fiecare unitate de învăţământ. Cadrele didactice pot reflecta
asupra avantajelor şi a limitărilor diferitelor tipuri de opţionale şi să decidă în cunoştinţă de cauză.
Opţionalele sunt organizate frecvent pe an şcolar, dar există şi opţionale concepute spre a fi
studiate în 2 (este cazul opţionalelor Prietenul meu, calculatorul, Istoria religiilor ) şi chiar 4 ani,
acoperind toată durata liceului (de exemplu, Elemente de cultură şi civilizaţie în spaţiul francofon).
Acestea ilustrează preocuparea pentru o abordare progresivă în dezvoltarea unor competenţe cheie
pentru pregătirea integrării în societatea cunoaşterii, cum ar fi cele de tip TIC, sau a unor
competenţe considerate esenţiale pentru elevii care urmează o anumită specializare.
Există practica propunerii de opţionale cross-curriculare, cu precădere în clasa a VIII-a.
CDŞ apare ca oportunitate de a aprofunda discipline de studiu evaluate prin testări naţionale
sau concursuri şi, prin aceasta, relevante în raport cu evoluţia academică a elevilor.
Discipline de studiu non-tradiţionale, precum ecologia, ajung să fie cunoscute de elevi în
„spaţiul” alocat CDŞ, iar puternica dimensiune atitudinală şi acţională a educaţiei ecologice apare
ca fiind bine reprezentată la nivelul programei Eco-Site.
Unele dintre opţionale instrumentează elevii pentru activităţi de timp liber (este vorba despre
Prin cuvânt putem schimba lumea, Geografia turismului).
CDŞ elaborat în şcoală reflectă specificul local al curriculum-ului. Observaţia este valabilă în
cazul unor opţionale precum Geografia mediului local, Geografia orizontului local, Eco-Site (care
vizează cunoaşterea, implicarea în şi mediatizarea activităţilor cu caracter ecologic din propria
şcoală).
Dezvoltarea atitudinii active, de intervenţie a elevului prin intermediul ideilor şi a efortului
său în viaţa şcolii, apare ca fiind un deziderat al educării prin intermdiul opţionalelor.
Din punct de vedere compoziţional, programele pentru discipinele din trunchiul comun au
fost adoptate ca model, adaptările nefiind în toate cazurile adecvate şi remarcându-se prin lipsa de
articulare dintre elementele constitutive ale programei de opţional.
În general, componentele cognitivă şi atitudinal-valorică ale finalităţilor apar ca fiind
echilibrat reprezentate, dar există şi cazuri izolate care ilustrează contrariul. De exemplu, în
opţionalul cross-curricular Eco-site componenta atitudinală este supra-dimensionată, ca o măsură
compensatorie necesară datorită specificului disciplinei de studiu, dar şi absenţei acesteia din
trunchiul comun.
Opţionalele cross-curriculare se adresează unor obiective de referinţă din două sau trei arii
curriculare.
51
Autor: cerc.şt. II, dr. Laura Căpiţă
106
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Obiectivele de referinţă/competenţele specifice şi conţinuturi sunt calibrate pentru
parcurgerea optimă într-un an şcolar.
Programele respectă caracteristicile de vârstă ale elevilor cărora li se adresează opţionalul.
În general, opţionalele au un singur propunător. Însă, există şi cazul opţionalelor cross-
curriculare, în care se remarcă prezenţa ambelor situaţii: propunător unic şi echipă de propunători,
cea de-a doua situaţie ilustrând depăşirea impasului privind asigurarea plăţii ambelor cadre
didactice. La modul concret, în cazul ofertei cross-curriculare EcoSite (biologie-informatică), au
fost alcătuite 2 grupe de elevi, care desfăşoară fiecare sarcini de lucru specifice informaticii sau
biologiei (lucrul la calculator sau documentare, organizare conţinut site), prin rotaţie săptămânală.
Astfel, fiecare profesor, şi cel de informatică şi cel de biologie, ajunge să desfăşoare săptămânal
câte o oră pentru acel opţional52. Mai mult, situaţia opţionalului cross-curricular susţinut de doi
profesori dovedeşte disponibilitatea şi abilitatea profesorilor care predau discipline diferite de a
colabora extra-clasă în interesul elevului, aceasta putând fi considerată o formă pregătitoare pentru
predarea în echipă.
Notă de prezentare/argument
Modalităţile de fundamentare sunt, de regulă, coerente şi includ deopotrivă
motivaţii de ordin practic şi cognitiv, fiind orientate către autonomizarea intelectuală, acţională a
elevului şi chiar către dezvoltarea capacităţii acestuia de a fi competitiv (este cazul opţionalelor
Matematica de performanţă, Prietenul meu, calculatorul).
Mai concret, argumentele pentru necesitatea realizării opţionalelor acoperă
următoarea gamă de capacităţi, competenţe, atitutidini: reflecţie critică asupra comunicării orale sau
scrise, emitere de opinii personale despre anumite fenomene sau idei, gândire logică, creativitate,
competenţe civice, capacităţi de investigare a mediului, gândire de tip algoritmic, competenţe de
comunicare, cultură generală, motivare pentru învăţare, pregătire pentru nivelul următor de
învăţământ, pentru viaţa de zi cu zi.
Obiective de referinţă/competenţe specifice
Obiectivele de referinţă sau competenţele specifice sunt invariabil formulate
în termeni de achiziţii evaluabile. Acestea, de regulă, reprezintă o adaptare a celor din programele
şcolare pentru trunchiul comun, uneori existând disjuncţii între competenţele generale (nedeclarate)
ale disciplinei şi cele specifice.
Ca tipologie, competenţe propuse prin programele analizate acoperă
categoria competenţelor cheie europene (de exemplu, competenţe de comunicare în limba matrnă şi
în limbi străine, competenţe în domeniul matematicii şi al ştiinţei, competenţe TIC) şi a
competenţelor cu puternic specific disciplinar.
Relaţia competenţe specifice-conţinuturi apare ca fiind mai bine articulată
decât cea dintre competenţe generale-competenţe specifice, fapt ce ilustrează o mai bună abilitate a
cadrelor didactice de a conceptualiza practica, decât de a traduce în termeni concreţi o finalitate cu
un nivel foarte general.
Conţinuturi
Conţinuturile alese pun în valoare opţiunile valorice pentru dezvoltarea
anumitor calităţi la elevi: cultură generală, cunoştinţe teoretice şi tehnice.
În unele programe listele conţinuturilor apar supradimensionate în raport cu
celelalte elemente structurale, conturând impresia conţinutului-scop, iar nu a conţinutului-mijloc.
Traseul parcurgerii tematice porneşte de la particular la general, de la simplu
la complex.
52
Datele au fost extrase din rapoartele privind focus-grup-urile.
107
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Cu excepţia opţionalelor cross-curriculare, celelalte opţionale aduc în discuţie
conţinuturi cu un potenţial de transfer limitat la disciplina în cadrul căreia a fost dezvoltat.
În multe situaţii conţinuturile nu sunt corelate cu obiectivele de
referinţă/competenţele specifice şi se constituie în substitut pentru activităţile de învăţare.
Sugestii metodologice
Se întâlnesc frecvent referiri la metodele lucrului în echipă şi la activitatea
independentă.
Sugestiile metodologice sunt slab reprezentate, fapt ce ilustrează insuficienta
dezvoltare a practicii de a gândi scenarii didactice alternative. Referirile la flexibilizarea programei
în funcţie de interesele sau nevoile elevilor, la organizarea şi îmbunătăţirea procesului de învăţare
sunt rare. Referirile la resurse adeseori lipsesc.
În ceea ce priveşte evaluarea, adesea se remarcă prezenţa unor metode
complementare de evaluare, cum ar fi proiectul şi portfoliul, şi a creativităţii ca obiectiv de
evaluare. În multe cazuri, concursurile apar ca şi context pentru evaluare, fapt ce demonstrează
accentul pus pe dezvoltarea atitudinii competitive la elevi.
De menţionat este şi faptul că unele cadre didactice percep metodologiile ca
mijloace de dezvoltare a competenţelor de management al timpului şi al sarcinilor la elevi.
Activităţi de învăţare
Activităţile de învăţare apar general formulate, adesea ca înşiruiri de obiective de
atins, iar nu ca mijloace specifice de a forma competenţele declarate.
Diversitatea conţinuturilor este mai evidentă decât cea a metodologiei. În unele
cazuri metodologia este extrem de slab prezentată şi într-un mod nearticulat în raport cu acele
competenţele specifice prezentate.
108
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Considerarea predării prin alternanţă de către 2 profesori în cazul opţionalelor cross-
curriculare
Personalizarea CDŞ şi transformarea acestuia în emblema unităţii de învăţământ
Facilitarea informării ştiinţifice şi pedagogice necesare pentru proiectarea CDŞ, la nivel de
şcoală
Buna informare şi comunicare între conducerea şcolii, cadre didactice, elevi şi părinţi pentru
o adecvată identificare a nevoilor
Monitorizarea impactului produs de opţional asupra elevilor.
Două dintre programe, este vorba despre Educaţia civică pentru liceu şi Educaţia economică
reprezintă produse ale unor proiecte de cooperare ale ministerului educaţiei cu instituţii
reprezentative din sistemul american de învăţământ; ele reuşesc în măsuri diferite să adecveze
obiectivele proiectelor la demersul de proiectare curriculară.
109
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
cele mai multe ori achiziţii evaluabile. Această constatare ne permite să avansăm ipoteza că ne
aflăm într-o situaţie mult îmbunătăţită faţă de ceea ce se întâmpla în urmă cu un deceniu
(Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii. Temă de cercetare ISE, 2000). De asemenea, putem
considera că filtrul comisiilor de specialitate, este consistent.
Cea de-a doua direcţie are punctul de plecare în modelul de competenţe care ţintesc să dezvolte
intelectul specific, un model de proiectare curriculară care a debutat la sfârşitul anilor 90, când s-a
realizat prima generaţie a programelor pentru liceu. Două asemenea exemple, provenite din
programa Competenţe în mass media ni se par relevante Corelarea informaţiilor oferite prin
intermediul mesajului publicitar cu cele obţinute din alte surse şi raportarea critică la acestea;
Construirea unor alternative personale la un mesaj dat, ca principală modalitate de rezistenţă la
manipulare.
Indiferent de opţiunea pentru un model sau altul, programele analizate exprimă câteva opţiuni în
privinţa competenţelor propuse:
- configurarea unui set de competenţe generative care acoperă achiziţii diverse, de la
utilizarea conceptelor la aplicarea cunoştinelor în viaţa reală, din care sunt derivate
competenţe specifice, destul de asemănătoare celor din programele de trunchi comun (este
cazul majorităţii programelor din zona disciplinelor socioumane);
- preluarea declarată a competenţelor specifice din programele de trunchi comun ( ex. istoria
comunismului);
- derivarea unor competenţe specifice, altele decât cele din programele de trunchi comun, din
competenţele generale ale ciclului educaţional pentru care sunt propuse opţionalele (ex.
istoria minorităţilor).
În majoritatea cazurilor, competenţele specifice sunt formulate clar şi pot fi evaluate printr-o
diversitate de instrumente.
Aceste programe propun dezvoltări ale unor teme considerate esenţiale pentru dezvoltarea
personalităţii elevului, care ocupă un spaţiu restrâns sau sunt doar implicite în programele de
trunchi comun. Conţinuturile propuse sunt organizate preponderent logic, situaţie caracteristică
acelor programe care au legături clare cu domeniile academice (de ex. educaţie economică sau
istoria Holocaustului). Pe de altă parte, organizarea funcţională (cf. Minder) apare mai slab
reprezentată (istoria comunismului, cultură civică pentru clasa a VI-a – drepturile copilului, migraţii
în lumea contemporană, minorităţi), situaţie explicabilă prin faptul că nu întotdeauna domeniile de
cunoaştere reuşesc să aleagă calea de acces către interesele elevului sau ale comunităţii. Universul
referenţial al elevului apare slab reprezentat, chiar dacă programele argumentează utilitatea lor în
raport cu interesele elevilor. Acolo unde putem bănui aceste interese, modalităţile de formalizare
prin elementele componente, nu sunt întotdeauna bine găsite.
Lectura programelor ne-a permis să identificăm eforturile pe care le fac programele pentru a
diminua rupturile de nivel şi discontinuităţile dintre oferta de cunoaştere oferită uneia sau alteia
dintre clase (de ex. programa de cultură civică pentru clasa a V-a se plasează în continuarea
achiziţiilor dobândite în clasele primare). Nu aceeaşi situaţie se poate constata în privinţa coerenţei
orizontale; corelarea funcţională dintre aria curriculară şi disciplinele din interiorul ei este puţin
vizibilă, atât la nivelul conceptelor vehiculate cât şi al competenţelor vizate, iar deschiderea către
abordări inter- şi transdisciplinare dincolo de aria curriculară este puţin vizibilă. Şi la nivelul
programelor pentru disciplinele opţionale, ca şi în cazul celor pentru trunchiul comun, constatăm
prevalenţa modelului curricular de adăugare de domenii în defavoarea modelelor de integrare şi
“infuzie”.
110
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
O altă tendinţă vizibilă este demersul de a găsi ideile forţă în jurul cărora să se organizeze
cunoaşterea, prin care să se valorifice experienţele anterioare de învăţare şi să se permită transferul
de cunoştinţe şi de competenţe.
Programele includ în mai mare măsură teme sensibile şi controversate, care presupun abordări
personale şi antrenarea unor capacităţi cognitive de nivel superior, dar au şi o contribuţia explicită la
domeniul atitudinal (ex. relaţiile de gen, relaţiile dintre generaţii), precum şi teme care ajută
înţelegerea lumii actuale (momentele critice din istoria umanităţii, grupurile marginalizate,
dilemele morale etc.).
O bună parte a programelor analizate sunt însoţite de auxiliare didactice: ghidul profesorului
(Educaţie civică pentru liceu), manuale (istoria comunismului, educaţie civică pentru liceu),
materiale resursă pentru profesori (istoria Holocaustului, istoria comunismului, istoria minorităţilor
din România, inclusiv CD-Rom (istoria minorităţilor din România), sporind coerenţa în elaborarea
produselor curriculare.
În unele situaţii, ofertele de cunoaştere propuse de programe par a depăşi nivelul de
accesibilitate al elevilor (este vorba mai ales de programele propuse pentru clasele gimnaziale).
Modul de aplicare la clasă poate salva unele dintre dezechilibrele existente, cu condiţia unei reale
adaptări la nevoile elevilor şi la cerinţele comunităţii.
111
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
La nivelul competenţelor specifice şi al conţinuturilor putem constata o preocupare
constantă pentru scăderea componentei descriptiv-informative, specifice şcolarităţii mici, în
favoarea componentelor interogativ-reflexivă şi practică pe care trebuie să le includă oferta de
învăţare din etapele finalizării şcolarităţii obligatorii şi a celei preuniversitare.
Totuşi, la gimnaziu sunt destul de frecvente şi situaţii în care logica academică pare a fi mai
valorizată decât imperativul adecvării la interesele/universul referenţial al elevilor. Conţinuturile nu
oferă reale oportunităţi de personalizare a demersurilor educaţionale, iar sugestiile metodologice
răspund parţial la motivaţiile, capacităţile şi aptitudinile diferenţiate ale elevilor.
În unele cazuri, programele par a încuraja demersurile teoretice în defavoarea valorificării
unor situaţii apărute în viaţa şcolară sau în afara ei.
În acest context, devine imperativ efortul de contextualizare a informaţiilor, prin trecerea de
la orientarea excesiv academică la aplicarea cunoştinţelor în situaţii de viaţă.
5.5. Concluzii şi sugestii
112
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
113
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Competenţele generale se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata mai multor
ani. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic
către achiziţiile finale ale elevului.
Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi
conţinuturi. Competenţele specifice se definesc pe CDŞ şi se formează pe parcursul unui an şcolar.
Ele sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competenţelor
specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.
Planificarea anuală (macroproiectarea instruirii) trebuie să pornească de la analiza şi
lectura atentă a programei, care să ducă la înţelegerea corectă a contextului de instruire generat de
aceasta.
Pentru elaborarea planificării (anuale sau semestriale) este recomandabilă – la fel ca pentru
curriculum nucleu - parcurgerea următoarelor etape:
(1) lectura atentă a programei (şi înţelegerea caracterului determinant al competenţelor
specifice şi a caracterului asociat, complementar, al conţinuturilor);
(2) asocierea între competenţele specifice şi conţinuturi; această asociere se face dinspre
conţinuturi, pentru a se păstra logica internă a succesiunii acestora;
(3) împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare; această activitate are ca scop
identificarea – de către profesor – în conţinuturile sugerate de programă, a unor anumite
“ansambluri” de conţinuturi (unităţi de învăţare);
(4) Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare; aceasta se realizează,
de regulă, după succesiunea conţinuturilor sugerate de programă; anumite unităţi de învăţare (sau
conţinuturi interne ale acestora) pot fi poziţionate însă şi în altă ordine, cu condiţia să accesibilizeze
formarea competenţelor asumate.
(5) Alocarea resurselor de timp pentru parcurgerea fiecărei unităţi de învăţare; acestea
pot fi diferite de la un profesor la altul, în raport cu mediul educaţional, sau pot să fie influenţate de
structura anului şcolar, ilustrând astfel caracterul personalizat al planificării (“macroproiectării”).
(6) Programa de CDŞ trebuie să aibă o coerenţă interioară a sistemului “competenţe
specifice - conţinuturi”, prin aceea că acestea sunt asociate în cadrul unor mari arii tematice. În
acest fel, competenţele specifice sugerate în coloana din stânga urmează a fi atinse cu ajutorul unor
conţinuturi sugerate în coloana din dreapta. Altfel spus, în mod invers, conţinuturile (din dreapta)
urmează să fie utilizate pentru atingerea competenţelor (nominalizate în stânga). Între anumite
competenţe şi anumite conţinuturi (aparent corespunzătoare) nu există o corespondenţă biunivocă,
ci o corespondenţă “de grup”: aceste competenţe pot fi urmărite prin oricare dintre elementele de
conţinut.
Planificarea anuală are anumite elemente de specificitate. Pentru a omogeniza formatul
planificării şi în cazul CDŞ, se sugerează următoarea rubricaţie:
114
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
să se finalizeze printr-o evaluare;
să acopere resurse de timp comparabile între ele (care, în principiu, ar putea fi de
minim 2 ore şi maxim 7 – 8 ore).
(b) Competenţele specifice sunt cele asumate prin programă; în planificare se pot trece doar
numerele celor care sunt asumate pentru fiecare unitate de învăţare (de exemplu 1.1.; 1.2.
etc.), fără a repeta formularea lor; la diferite unităţi de învăţare se pot repeta anumite
competenţe specifice;
(c) Conţinuturile sunt, de regulă, identice cu formulările din programă (sau le rezumă în
mod suficient); aceste conţinuturi pot fi precizate în ordinea din programă sau pot fi ordonate
într-un mod care să faciliteze accesibilitatea lor.
(d) Numărul de ore se referă la întreaga unitate de învăţare, în ansamblul ei.
(e) Săptămâna poate să cuprindă doar intervalul numeric (săptămânile 1 – 5; 6 – 8) sau
reperele de date (17 – 29 septembrie; 15 – 30 octombrie).
(f) La rubrica observaţii se pot trece anumite modificări în alocarea resurselor de timp sau
chiar poziţia unor evaluări.
În raport cu elementele de mai sus, trebuie să subliniem că, prin planificarea anuală trebuie
urmărite toate competenţele specifice din programă şi trebuie parcurse toate secvenţele de conţinut
sugerate (indiferent de ordinea lor).
115
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
6.3. Proiectarea unităţilor de învăţare
Pentru proiectarea unei unităţi de învăţare poate fi utilizat următorul tip de tabel, sugerat de CNC:
etc.
116
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
imaginarea unei succesiuni de activităţi de-a lungul unei ore, cu o descriere mai
completă.
În legătură cu acest model al proiectării unităţii de învăţare trebuie să facem încă anumite
precizări:
(1) Unitatea de învăţare devine principalul obiect al proiectării. În această viziune sugerată de
structura internă a noului curriculum şi paradigma educaţională pe care o propune, proiectarea
unităţilor de învăţare, în această formă şi accepţiune, este suficientă. Nu se presupune în mod
nemijlocit şi proiectarea unor unităţi elementare de instruire cu o durată de aproximativ o oră
(denumite “lecţii”).
(2) Părţile componente ale unităţii de învăţare, nominalizate prin detalieri ale conţinuturilor
sunt secvenţe subordonate, cu întinderi variabile de timp şi care, într-un sens foarte larg, pot fi
asimilate unor “lecţii” (sau părţi ale acestora).
(3) În condiţiile în care există un anumit interes special pentru proiectarea unor unităţi de
învăţare mai mici (de tip “lecţie” sau asemănătoare), acest lucru se poate realiza într-un context
care trebuie să aibă în vedere elementele şi etapele unei astfel de proiectări.
După cum este cunoscut, în documentele Curriculumului Naţional (cadrul de proiectare şi
ghidurile metodologice) nu se fac referiri la proiectarea unităţilor elementare de tipul „lecţiilor”.
Dacă există însă un interes pentru această problemă, pot fi realizate aşa-numite „proiecte de
lecţii”, care să reflecte într-un mod mai detaliat activităţile desfăşurate într-un interval limitat de
timp (o oră).
Redăm, în cele de mai jos, un exemplu posibil de CDŞ transversal (implicând mai multe
discipline şcolare), pornind de la valorificarea finalităţilor presupuse de o competenţă – cheie,
competenţa „Sensibilizare şi exprimare culturală”
Acest curriculum şcolar reprezintă un opţional sub forma unei discipline noi, care
concretizează elementele unei competenţe – cheie, are un caracter transcurricular şi se adresează
elevilor din ciclul liceal superior.
Construirea opţionalului, structura sa internă, păstrează în linii generale structura
disciplinelor de tip CDŞ existente până acum.
Construirea opţionalului porneşte de la concretizarea elementelor acestei competenţe – cheie.
Competenţa „Sensibilizare şi exprimare culturală” sugerează următoarele componente
interioare ale acesteia.
Cunoştinţe
C1. conştientizarea patrimoniului cultural local, naţional şi european
C2. conştientizarea locului patrimoniului cultural în lume
54
Autor: cerc.şt. I, dr. Octavian Mândruţ
117
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
C3. cunoştinţe de bază referitoare la opere culturale majore, printre care, cultura populară
contemporană
C4. înţelegerea diversităţii culturale şi lingvistice în Europa şi în alte regiuni ale lumii
C5. înţelegerea necesităţii de a conserva diversitatea culturală şi lingvistică din Europa şi din
alte regiuni ale lumii
C6. înţelegerea importanţei factorilor estetici în viaţa obişnuită
Deprinderi / aptitudini
D1. a aprecia critic şi estetic operele de artă şi spectacolele ca şi exprimarea personală
printr-o varietate de mijloace, folosind propriile aptitudini înnăscute
D2.a compara propriile sale opinii şi expresii creatoare cu ale altora
D3. a repera şi a transfera posibilităţile sociale şi economice într-o activitate culturală
D4. a dezvolta aptitudini creative care pot fi transferate în diverse contexte profesionale
Atitudini
A1. înţelegerea profundă a propriei sale culturi şi sentimentul identităţii ca bază a
respectului şi a atitudinii deschise faţă de diversitatea exprimării culturale
A2. creativitate, voinţă de a dezvolta propriul său sens estetic prin practica personală a
exprimării artistice şi prin participarea la viaţa culturală
118
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
De aceea, proiectul de tematică al acestui CDŞ reprezintă o încercare de asamblare a unei
problematici diverse, care are ca temă sensibilizarea culturală în aspectele ei esenţiale. Această
tematică are mai mult vocaţia unui sistem referenţial, la care poate fi asociată orice informaţie
dobândită extracurricular, prin sistemele de mediatizare.
Cu alte cuvinte, este vorba mai multe despre o construcţie geometrică, formată dintr-un
număr foarte mare de unităţi, interconectate prin proximitate, faţă de care orice element nou legat de
cultură să-şi găsească în mod natural locul de referinţă.
Structura tematică nu presupune o „enciclopedizare” a învăţării extraşcolare, ci mai mult o
dimensiune metodologică, ce îşi propune să ofere o atractivitate corespunzătoare identificării
problemelor majore din lumea contemporană.
Este totodată mai mult o „metodă” de înţelegere a culturii în contemporaneitate (şi de acces
la ea), decât o tentaţie de enciclopedizare.
Pentru a ne forma o idee globală asupra raportului dintre elementele tematice ale acestui
CDŞ şi diferitele discipline şcolare, prezentăm într-o formă sintetică modul în care acestea se
corelează pe ansamblul învăţământului liceal.
Prin cifre am notat următoarele discipline:
1 – Arte 4 – Istorie 7 - TIC
2 – Limba maternă 5 – Geografie
3 – Limba străină 6 – Ştiinţe sociale
Conţinuturi 1 2 3 4 5 6 7
Orientări generale
Mediul fizic al Terrei
Omul, populaţia şi societatea
Tehnologia azi (sinteză)
Informaţia prin mass-media
Civilizaţia contemporană.
Imaginea culturii şi sensibilizarea asupra ei
Civilizaţia umană în contextul Universului
Civilizaţii şi culturi reprezentative
Domenii semnificative ale cunoaşterii
Arhitectura
Pictura
Muzica
Literatura universală
Literatura naţională
Folclor
Filmul
Teatrul
Balet şi dans
Cultura spaţiului mondial
Cultura şi civilizaţia spaţiului european
Cultura şi civilizaţia spaţiului românesc
Exprimarea culturală şi artistică
Tabelul de mai sus redă, într-un mod sintetic şi intuitiv, intensitatea raportului dintre
domenii structurate ale civilizaţiei şi culturii şi domenii educaţionale prevalente pentru acestea.
119
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Acest tabel arată o acoperire satisfăcătoare a competenţei – cheie cu elemente ale curriculumului
oficial.
Multe dintre componentele care formează această competenţă pot fi însă concretizate prin
intermediul CDŞ, al educaţiei non-formale şi al educaţiei informale.
Competenţe generale
Valori şi atitudini
120
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Competenţe şi conţinuturi (ciclul liceal superior)
121
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
(B) Clasa a XII-a
122
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
(3) Elemente ale patrimoniului cultural naţional
Elemente metodologice
123
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Bibliografie
***
124
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
Bibliografie generală
1. Bennett, B. (2007), Curriculum la decizia Şcolii, ghid pentru profesorii de liceu, Bucureşti:
Editura Atelier Didactic.
2. Căpiţă, L., Sarivan, L., (2000), Proiectarea curriculum-ului la decizia şcolii. Temă de cerectare
ISE, Bucureşti.
3. Crişan, A. et alii, (1998), Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu – cadru de
referinţă, Bucureşti: Aramis.
4. Georgescu, D., Crişan, A., Cerkez, M. (coord.) (1998), Planul-cadru de învăţământ pentru
învăţământul preuniversitar, MEN, Bucureşti: Trithemius Media.
5. Manolescu, M. , Potolea, D. Teoria şi metodologia curriculum-ului, Bucureşti, 2006.
6. Miclea, M., Vlăsceanu, L., Potolea, D., Bîrzea, C., Petrescu, C.P. (2007), Nevoi şi priorităţi
de schimbare educaţională în România– fundament al dezvoltării şi modernizării
învăţământului preuniversitar, Bucureşti : SNSPA.
7. Singer, M., Sarivan, L., Oghină, D., Ciolan, L. (2000), Spre un nou tip de liceu – Un model
de proiectare curriculară centrat pe competenţe, în Curriculum Naţional. Programe şcolare
pentru clasa a X-a, MEN/CNC. Bucureşti: Humanitas.
8. Sarivan, L., Singer, M. (2008), Curriculum sub reflector. Raport tehnic privind dezvoltarea
curriculară în perioada 2001-2008, în Revista de pedagogie 7-12/ 2008
National Curriculum Council, The New National Curriculum, Braşov: Media Pro, 2000
Curriculum naţional. Plan-cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar, Ministerul
Educaţiei Naţionale, Bucureşti, 1998
Ghiduri metodologice de aplicare a programelor şcolare, Partea I, MEC-CNC, Ed. Aramis, 2001-2002
Organizarea sistemului educational din Romania. Evaluarea cadrelor didactice în România,
Euribase 2006/2007
Development Education and the school curriculum. A report on the states of development education
in the formal education sector and school curriculum countries of European Union
Documente reglatoare:
Sitografie :
http://www.1educat.ro/resurse/download/profesiadidactica.pdf
http://www.edu.ro/index.php/articles/3235
http://www.edu.ro/index.php/articles/7036
http://www.edu.ro/index.php/articles/9036
125
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
http://www.deeep.org/fileadmin/user_upload/downloads/School_Curricula/report_school_curricula.
pdf
126
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
127
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. Planificarea anuală
128
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
1. FIŞĂ DE AVIZAREA
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL
AVIZAT,
Inspector de specialitate
129
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
1. Vă place geografia?
O Da
O Nu
2. Prezentaţi un argument pentru a susţine afirmaţia făcută.
................................................................................................................................................................
3. Consideraţi utile disciplinele opţionale?
O Da
O Nu
O Nu ştiu
4. De ce preferaţi studiul unor discipline opţionale?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5. Enumeraţi cinci teme care vă interesează şi vă pasionează.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6. Ce activităţi de învăţare preferaţi în cadrul orelor de Opţional?
…………………………………………………………………………………………………………
7. Cum consideraţi că ar trebui făcută evaluarea cunoştinţelor?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
8. Disciplinele opţionale pe care le-aţi studiat până acum au fost în conformitate cu interesul şi
motivaţia voastră?
O Da
O Nu
O Aproximativ
9. Ce părere au părinţii voştri despre studierea unor discipline opţionale în cadrul şcolii?
…………………………………………………………………………………………………………
10. Cum apreciaţi activitatea voastră şi a profesorului cu prilejul desfăşurării cursurilor opţionale?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Alte păreri şi opinii ……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
130
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
3. CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI
Vârsta ………………………
Venitul mediu ………………
Studii ……………………….
Ocupaţia/profesia……………
Naţionalitatea ………………
1. Ce părere aveţi despre studierea unor discipline opţionale de către copilul dumneavoastră?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Sunteţi de acord cu studiul unor opţionale de către copilul dumneavoastră?
O Da
O Nu
O Nu ştiu
3. Cum consideraţi că sunt notele copilului dumneavoastră la disiplinele opţionale?
O Foarte bune
O Bune
O Medii
O Satisfăcătoare
O Slabe
4. Propuneţi cinci teme pe care aţi dori ca fiul/fiica dumneavoastră să le studieze în cadrul şcolii cu
prilejul disciplinelor opţionale: ……………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
5. Alte păreri şi observaţii cu privire la disciplinele opţionale în general:
…………………………………………………………………………………...................................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
6. Recomandare finală:
131
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
4. CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE
Date generale:
Vârsta …………………
Vechime în învăţământ ……………
Vechime în şcoală …………………
Specialitatea ………………………
Studii ………………………………
1. Care consideraţi că este impactul Curriculumului la decizia şcolii asupra procesului instructiv –
educativ? ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Credeţi că sunt oportune disciplinele opţionale în cadrul Planului de învăţământ?
O Da
O Nu
3. Prezentaţi trei trăsături pozitive ale disciplinelor opţionale:
O ………………………………………………………………………… ;
O ………………………………………………………………………… ;
O ………………………………………………………………………… .
4. Prezentaţi trei caracteristici pe care le consideraţi negative cu privire la procesul de predare al
disciplinelor opţionale:
O ………………………………………………………………………… ;
O ………………………………………………………………………… ;
O ………………………………………………………………………… .
5. De cât timp predaţi cursuri opţionale? ……………………………………
6. Ce părere au elevii dumneavoastră despre aceste cursuri? …………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
7. Cum apreciaţi activitatea de proiectare cu privire la disciplinele opţionale?
O Accesibilă
O Grea
O Foarte grea
8. Ce strategii didactice specifice utilizaţi? …………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
9. Menţionaţi cinci aspecte cu privire le feed-back-ul obţinut în urma predării cursurilor opţionale:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
10. Alte păreri şi observaţii: …………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
132
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
5. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ
Clasa ..................
Denumirea opţionalului:
T0 – Test iniţial; T1 – T7 – Teste (la sfârşitul unităţilor de învăţare); TS1 – TS2 – Teste semestriale; Tf –
Test final; P – portofoliu
133
Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii
6. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Unitatea de învăţare:
134