Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MAS
1. Fundamentare teoretică
Diagnosticarea globala a sistemului de alimentare al MAS se poate realiza:
a) prin analiza compoziției gazelor de evacuare:
- consumul de combustibil;
- compoziția gazelor de evacuare.
b) pe elemente ale sistemelor de alimentare ale MAS cu injecție de benzină.
Deoarece rezultatele acestor investigații pot fi influențate și de factori externi, paraziți,
în prealabil se recomandă efectuarea următoarelor operațiuni pregătitoare: verificarea
etanșeității camerelor de ardere, verificarea sistemului de aprindere, verificarea sistemului de
alimentare cu electricitate, încălzirea motorului la regimul termic normal.
În cadrul acestui laborator se prezintă diagnosticarea:
- pompei de benzină și a regulatorului de presiune;
- injectoarelor de benzină;
- traductorului de debit de aer;
- senzorului de oxigen (sonda lambda);
- reactorului catalitic;
- senzorului de detonație;
a) b)
Fig. 1. a) Motorul BMW 318is utilizat la diagnosticarea sistemelor de alimentare mas;
b) Standul FSA utilizat la diagnosticarea componentelor de pe MAS
3. Modul de lucru
3.1. Diagnosticarea pompei de benzină și a regulatorului de presiune
În sistemul de alimentare există partea din amontele camerei de ardere sau a motorului,
numită tur, respectiv partea din aval, numită retur. Valoarea presiunii din turul sistemului de
alimentare este în strânsă legătură cu valoare debitului din returul sistemului.
Pentru măsurarea presiunii pe tur se poate:
- monta un manometru prin utilizarea unui teu la furtunul de la ștuțul rezervorului de
combustibil;
- monta direct un manometru la valva rampei comune de combustibil;
Domeniul de variație al presiunii manometrului poate fi mai mic de 6 bari. Cu cât
domeniul este mai mare, cu atât precizia de citire este mai mică.
Măsurări:
Se măsoară presiunea hidraulică din sistemul de alimentare la m.î.g. Aceasta ar trebui
să fie de aproximativ 2,5 bari.
Se oscilează poziția clapetei de accelerație (se crește turația motorului), brusc până la
turații de 3000-3500 min-1. Se observă că presiunea din manometru crește până la 3-3,5 bari.
Această creștere se datorează diferenței de presiune din traseul aerului înainte de clapeta de
accelerație (presiune atmosferică 1 bar) și după clapeta de accelerație, în galeria de admisie,
unde există depresiune (la valori de 0,5 bari). Valoarea depresiunii din colector crește,
producând închiderea supapei regulator de presiune din rampa comună și, implicit, creșterea
presiunii din rampa comună.
De asemenea, prin deconectarea regulatorului de presiune de la colectorul de admisie
(de la sursa de depresiune), se poate observa o creștere a presiunii din turul sistemului de
alimentare, acesta modificându-și poziția în starea închis. Aceasta poate constitui și o metodă
de diagnosticare a regulatorului de presiune.
10
11
8
7
6
5
4
3
2
În cazul în care presiunea este mai mică decât cea prescrisă de constructor sau decât
valorile mai sus menționate se va verifica traseul dintre pompă și conducta centrală de
combustibil care ar putea să prezinte strangulări. O verificare simplă constă în compararea
presiunii la ieșirea din pompa de alimentare cu aceea din conducta centrală de combustibil. Un
defect posibil îl poate constitui colmatarea filtrului de benzină, caz în care va fi înlocuit cu unul
nou. Dacă se constată că și la ieșirea din pompa de benzină presiunea este redusă, se va verifica
sorbul de benzină din rezervor. În cazul în care acesta este curat înseamnă că pompa de benzină
prezintă uzuri excesive sau că supapa de presiune constantă din pompă nu este etanșă. O altă
cauză a presiunii prea mici o poate constitui înmuierea sau ruperea arcului regulatorului de
presiune 9.
Dacă presiunea a fost mai mare decât cea normală, defectul se situează la conducta de
retur care poate fi obturată, la regulatorul de presiune sau la furtunul de legătură al acestuia cu
galeria de admisiune, furtun care poate fi strangulat.
În cazul în care presiunea din conducta centrală de combustibil rămâne nulă, după ce s-a
procedat la comanda pornirii pompei, se vor verifica conexiunile pompei la sursa de curent
(întreruperi în cablurile de alimentare, contacte oxidate).
Senzorul de oxigen pentru bandă largă este un senzor pasiv, el modelând o tensiune
care i se aplică. Semnalul nu se mai aseamănă cu o sinusoidă, el fiind asemănător mai mult cu
o înșiruire de semnale de tip treaptă (figura 7). Amplitudinea sa oscilează între 0,5 ... 4V, iar
frecvența este de aproximativ 1Hz.
Poate fi verificat dacă motorul este prevăzut cu doi senzori de oxigen, unul în amontele
și cel de-al doilea în avalul său.
4. Cerințe referat
Se prezintă prin tabele, figuri și text şi se comentează valorile măsurătorilor realizate.