Rezolvari Bune

SUBIECT NR.
1) Forme farmaceutice sterile. Definitie. Reprezentanti.

Produsele sterile sunt forme farmaceutice dozate de agenti terapeutici, lipsite de microorganisme
viabile (sub forma vegetativa sau sporulata).
Reprezentanti: Preparate parenterale, Preparate pentru irigatii, Preparate farmaceutice oftalmice,
Vaccinuri pentru uz uman, Imunoseruri de origine animala pentru uz uman, Produse alergene,
Preparate radiofarmaceutice.
2) Solubilizanti folositi la obtinerea preparatelor injectabile. Enumerare. Caracteristici. Aplicatii.

• cosolventi lichizi: glicerol, etanol, sorbitol, propilenglicol, polietilenglicoli (PEG 300 , 400 ,
600, 3350).
• surfuctanti: neionici (polisorbat 80, 20, pluronici), amfoterici (lecitine)
- agenti de complexare: ciclodextrine, Captisol (ciclodextrina substituita), polividona (PVP),
carboximetilceluloza sodica (CMC-Na) ;
Caracteristici: solubilitate si miscibilitate cu apa, netoxici, vascozitate, puritate, tolerati de
organism, sa se absoarba bine si fara actiune farmacologica proprie.
Aplicatii: ciclodextrinele – solubilizarea de proteine si polipeptide in formularile parenterale;
Captisol – solubilizant si stabilizant in solutii parenterale.
3) Sterilizarea cu gaze (F.R. X). Mecanism de actiune. Conditii de aplicare. Utilizari.

Mecanismul de actiune a antisepticelor gazoase are la baza distrugerea celulei bacteriene, ca
entitate biochimica, provocand o combinatie stabila intre acestea si unii constituenti structurali
sau enzimatici (produc deci o denaturare chimica a proteinelor bacteriene), inlaturand
posibilitatile de reproducere :
Proteina-NH2 + CH2O → Proteina-NH-CH2OH
Conditii de aplicare: ideal, un gaz antiseptic trebuie:
• sa fie dotat cu o putere letala pentru germeni in concentratii cat mai mici posibile
• sa difuzeze usor in produsul de sterilizat (pulberi) si sa fie rapid eliminat pentru a evita
reziduurile
• sa aiba o actiune rapida la temperatura cea mai scazuta (cazul substantelor termostabile);
• sa fie putin iritante si putin toxice pentru personalul care le utilizeaza
• sa nu fie corozive sau inflamabile.
Utilizari: Gazele patrund prin ambalajele de hartie si carton, prin dopurile flacoanelor;
sterilizeaza substantele solide, patrunzand prin sistemul de retele capilare. Se utilizeaza pentru
materialele termosensibile (materiale plastice), pulberi, articole chirurgicale.
4) Tipuri de sticla folosita la conditionarea preparatelor injectabile. Exemple.

Sticla este clasificata in patru grupe:
• tipul I: sticla neutra sau sticla boro-silicat, cu rezistenta hidrolitica inalta; (fiole, flacoane)
• tipul II: sticla silico-sodico-calcica, tratata la suprafata, cu rezistenta hidrolitica inalta;
(flacoane, perfuzii)
• tipul III: sticla silico-sodico-calcica obisnuita, cu rezistenta hidrolitica moderata; (flacoane cu
pulbere)
• tipul IV: sticla silico-sodico-calcica obisnuita, cu rezistenta hidrolitica joasa (nu pentru
parenterale)
5) Conditii de calitate ale preparatelor radiofarmaceutice.

Teste fizico-chimice: determinarea pH-ului, determinarea caracterului ionic, osmolaritatea,
aspectul fizic macroscopic, starea de agregare, prezenta unor particule coloidale, punerea in
evidenta si evaluarea cantitativa a impuritatilor radiochimice
Teste biologice: sterilitatea, apirogenitatea, toxicitatea materialului
Preparatul trebuie testat pentru:
- puritate chimică
- puritate radiochimică
- puritatea radioizotopică
- puritatea biologică
6) Solutii pentru bai oculare. Definitie. Caracteristici. Aplicatii practice.

Solutiile pentru bai oculare sunt solutii apoase sterile, care contin concentratii relativ reduse de
substante medicamentoase, destinate spalarii globului ocular si a conjunctivei sau impregnarii
pansamentelor oculare.
Au efect calmant, decongestionat si astringent. Trebuie sa fie sterile, lipsite de particule in
suspensie, izotonice si izohidrice. Aceste conditii se impun deoarece baile oftalmice nu pot fi
tamponate de lichidul lacrimal, ca in cazul instilarii de picaturi.
Se utilizeaza in cazul patrunderii in ochi a unui corp strain, substante chimice sau in afectiuni
oculare minore.
7) Emulsii. Definitie.
Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vascoase, constituite dintr-
un sistem dispers, format din 2 faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si
destinate administrarii interne sau externe.
8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor injectabile.

Se efectueaza un control fizico-chimic, microbiologic si biologic: Controlul privind aspectul,
controlul privind culoarea, controlul pH-ului, controlul impuritatilor pirogene, controlul
sterilitatii, controlul izotoniei.
9) Emulgatori anionactivi. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

Sunt surfactanti sintetici si semisintetici cu sarcina electrica negativa. In solutie apoasa, acesti
surfactanti disociaza formand anionul incarcat negativ, care este direct raspunzator de capacitatea
de emulsionare. Acesti emulgatori se folosesc pe scara larga, datorita faptului ca sunt ieftini, dar
din cauza toxicitatii lor se folosesc doar pentru uz extern.
Exemple: sapunuri alcaline, sapunuri metalice, sapunuri organice, sulfati de eter alcool, sulfati de
alchil.
10) Descrieti metoda gumei umede folosita la obtinerea emulsiilor.

Metoda gumei umede sau metoda solutiei sau metoda engleza – adaugarea fazei interne peste
faza externa
La mojar se tritureaza guma arabica cu cantitatea de apa necesara prepararii emulsiei primare
pana la obtinerea unui mucilag vascos si translucid. Apoi se adauga faza uleioasa treptat si
triturand continuu pana la obtinerea emulsiei primare care este o emulsie concentrata, vascoasa si
care la triturare scoate un sunet caracteristic. Se dilueaza emulsia primara cu restul de apa
adaugata treptat si triturand continuu pana la obtinerea emulsiei finale.
SUBIECT NR. 2
1) Forme farmaceutice parenterale. Definitie. Reprezentanti.

Medicamentele parenterale sunt preparate farmaceutice sterile destinate a fi administrate
transcutanat, printr-un procedeu care lezeaza tesururile (injectare, perfuzare sau implantare), in
corpul uman sau animal.
Reprezentanti: preparate injectabile; preparate perfuzabile; comprimate pentru solutii injectabile
sau perfuzabile; pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile; geluri pentru injectii;
implanturi; imunoseruri si vaccinuri; preparate pentru irigatii; produse alergene.
2) Corectori de pH folositi la obtinerea preparatelor injectabile. Enumerare. Caracteristici. Aplicatii.

Se folosesc substanțele: acid acetic, acid citric, acid lactic, acid tartric, acid fosforic,
dietanolamina, TEA, glicocol, TRIS sau sistemele tampon: acid citric/citrat de sodiu, acid
acetic/acetat de sodiu, acid glutamic/glutamat, acid fosforic/fosfat, carbonat monosodic/disodic.
Caracteristici: Asigură stabilitatea chimică a substanțelor medicamentoase. Sunt substanțe
fiziologic compatibile cu calea de administrare cât și cu substanța activă și solvenții și au o
capacitate de tamponare suficientă în zona de pH ce trebuie respectată. Să nu influențeze
sistemele tampon ale organismului.
Se utilizeaza pentru a mentine nivelul de pH al solutiei injectabile in domeniul care asigura o
stabilitate maxima a substantei medicamemoase, fata de degradarea hidrolitica sau solubilitatea
maxima sau optima a acesteia in solutie.
3) Conditionarea aseptica a medicamentelor (F.R. X). Caracteristici. Aplicatii.

Se realizeaza in încăperi speciale, cu o asepsie cât mai riguros posibilă.
Spațiu de lucru special amenajat sub forma unei suite de camere (aseptic room/ sală albă sterilă)
Camera aseptică: suită de camere sau un spațiu amenajat într-o cameră curată, dotată cu facilități
corespunzătoare, folosită cu intenția de a preveni contaminarea microbiană a produselor.
În industrie se întâlnesc şi cuptoare tunel, respectiv tunele de uscare şi sterilizare, care permit
sterilizarea continuă, pentru fiolele şi flacoanele folosite pentru condiţionarea aseptică, deci ele
trebuie să iasă din tunel, într-un spaţiu aseptic.
Se aplica pentru: produse ce nu pot fi sterilizate în recipiente de condiționare finală. Substanțe,
solvenți, ustensile, recipiente în prealabil sterilizate și executată apirogenitatea în condiții
aseptice.
4) Clasificarea perfuziilor.
Medicamentele perfuzabile se pot clasifica functie de :
- forma farmaceutica :
• solutii apoase ;
• emulsii de tipul L/H (U/A);
- scopul terapeutic urmarit:
• perfuzii care asigura reglarea dezechilibrului hidric si ionic al organismului ;
• perfuzii pentru restabilirea echilibrului acido-bazic ;
• perfuzii cu substante energetice;
• perfuzii folosite in metabolismul reconstituant;
• perfuzii pentru nutritie parenterala;
• perfuzii cu preparate de sange si inlocuitori de plasma ;
• perfuzii medicamentoase ;
• solutii pentru dializa peritoneala si hemodializa;
• solulii pentru nutritie enterala (hiperalimentatie enterica).
5) Preparate oftalmice (F.R. X, suplim. 2004). Definitie.

Preparatele oftalmice sunt forme farmaceutice sterile, lichide, semisolide sau solide, destinate
administrarii pe globul ocular si/sau pe conjunctiva sau aplicarii in sacul conjunctival, folosite in
tratamentul si pentru diagnosticarea ochiului bolnav sau lezat.
6) Sisteme terapeutice tip rezervor (OCUSERT). Definitie. Caracteristici. Utilizari.
Sunt inserte extraoculare insolubile, de forma unui rezervor, care elimina, lent, cu o viteza
constanta, in cateva zile substanta activa, la nivelul fundului de sac conjunctival.
Au aspectul unei lentile de contact foarte mica, de forma elipsiodala. Au actiune retard, cedarea
substantei active se face controlat, prin difuziune.
Pilocarpina se află în centru într-un rezervor cu o membrană de alginat de sodiu, acest rezervor
fiind inserat între două membrane care prin natura lor controlează difuziunea (etilenă – acetat de
vinil).
Se aplică sub pleoapa inferioară fiind necesară o singură aplicare pe săptămână. Sunt utilizate in
glaucom-pilocarpina, cu actiune retard;
7) Emulsii. Clasificare.
In functie de:
- Origine: emulsii naturale; emulsii artificiale;
- Polaritatea fazelor (tipul emulsiei): emulsii tip L/H; emulsii tip H/L; emulsii triple de tip H/L/H
sau L/H/L
- Concentratia fazei dispersate: emulsii diluate; emulsii concentrate; emulsii de concentratie inalta;
emulsii solide; emulsii adsorbite
- Calea de administrare: emulsii orale; emulsii topice (dermatologice, linimente, cosmetice);
emulsii administrate pe mucoase rinofaringiene, otice, oftalmice, rectale, vaginale; emulsii
parenterale
- Rol si actiune farmacologica: emulsii medicamentoase pentru administrare pe cale orala, pe
mucoase, dermatologice si parenterale; emulsii cosmetice (rol emolient, fotoprotector, de
intretinere, demachiante)
8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor perfuzabile.

Se efectueaza un control fizico-chimic, microbiologic si biologic: controlul privind aspectul,
controlul privind culoarea, controlul pH-ului, uniformitatea volumului, controlul impuritatilor
pirogene, controlul sterilitatii, dozarea substantelor active.
9) Emulgatori cationactivi. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

Sunt compusi ce contin in molecula lor un cation cu lant lung ca sarurile de amine sau N4+.
Activitatea de suprafata se datoreaza cationului, incarcat cu sarcina electrica pozitiva care
confera proprietati emulgatoare. Ei fuzioneasa un cation mare hidrofil prin sarcina sa, si lipofil
prin diversii substituienti. Sunt utilizati sub forma de halogenuri ca antiseptice cu proprietati
bactericide, puternice si ca emulgatori pentru emulsiile de tip L/H. Din cauza toxicitatii,
surfactantii cationici se folosesc in cosmetica, doar pentru formularea emulsiilor si cremelor
antiseptice, in care natura cationica a emulgatorului este raspunzatoare de proprietatile
antiseptice ale produsului. Au un pH 4-6, pot fi iritanti pentru piele. Sunt solubili in apa .
Exemple: sapunuri inverse: clorura de benzalconiu; bromura de cetilpiridiniu.
10) Descrieti metoda gumei uscate folosita la obtinerea emulsiilor.

Metoda gumei uscata sau metoda suspensiei sau metoda continentala sau metoda inversarii
tipului de emulsie – adaugarea fazei externe peste faza interna
La mojar se tritureaza usor guma arabica cu faza uleioasa, apoi se aduce dintr-o data cantitatea de
apa necesara prepararii emulsiei primare si se tritureaza energic timp de 3 minute pana la
obtinerea emulsiei primare care este o emulsie concentrata, vascoasa si care la triturare scoate un
sunet caracteristic. Se dilueaza emulsia primara (tip H/L) cu restul de apa adaugata treptat si
triturand continuu pana la obtinerea emulsiei finale (L/H).
SUBIECT NR. 3
1) Medicamente parenterale. Clasificare.

In functie de:
1.Gradul de dispersie: solutii; emulsii; suspensii; geluri; pulberi; comprimate
2.Natura vehiculului:
-solutii, suspensii, emulsii apoase
-solutii, suspensii uleioase
-solutii in amestecuri de solventi miscibili
3. calea de administrare: i.v., i.m., s.c., cai particulare (intracardiac, intrarahidian, intraocular)
4. volumul care se administreaza:
- preparate injectabile in volume de 1-20 ml
- preparate perfuzabile in volum de cel putin 100 ml, de regula 500-1000 ml
- perfuzii concentrate (10-100 ml care se dilueaza de 10 ori cu solutii izotonice)
5. compozitie
- substante medicamentoase
- produse biologice (imunoseruri si vaccinuri)
- preparate alergene
- radioelemente (preparate radiofarmaceutice)
6. viteza de eliberare a substantei active
- cu eliberare conventionala – imediata
- cu eliberare modificata
- forme cu actiune prelungita – depot
- forme parenterale cu cedare controlata
- forme de transport si cedare la tinta
7. actiunea terapeutica: anestezica, hipnotica
2) Izohidria preparatelor injectabile.

Reprezintă ajustarea pH-ului soluției injectabile
pH-ul joaca un rol important în formulare și preparare deoarece condiționează:
-toleranța de către organism și în special de către hematii a preparatelor injectabile
-stabilitatea (conservarea) solutiilor
-și uneori activitatea preparatelor injectabile
Valorile pH-ului solutiilor injectabile trebuie sa fie in limite apropiate de valoarea pH-ului
sangvin (7,35-7 ,40).
Daca natura substantei medicamentoase o permite, solutiile injectabile se aduc la un pH cat mai
aproape de neutralitate, prin adaugarea in formulare a unor substante tampon.
3) Compartimentele unei sectii de preparare a produselor sterile. Enumerare. Activitati derulate in

fiecare dintre compartimente.
1. compartimentul de receptie si depozitare a materiilor prime, recipientelor de conditionare
2. compartimentul de intrare si echipare a personalului - imbracarea cu echipament de protectie
steril (halat, masca, boneta, manusi, ochelari de protectie).
3. compartimentul de curatare si spalare - spalarea fiolelor si a ustensilelor
4. compartimentul de uscare - sterilizarea recipientelor, a veselei si ustensilelor
5. compartimentul de preparare si pastrare a apei distilate - fierberea apei distilate sau pastrarea
ei in conditii de sterilitate
6. companimentul de preparare a formelor sterile – cantarire, operatiile de dizolvare, filtrarea,
umplerea si inchiderea fiolelor
7. compartimenrul de sterilizare - autoclavare
8. compartimentul de control organoleptic - control de rutina (vizual)
9. compartimentul de finisare – signarea fiolelor, aplicarea etichetei, ambalarea si pregatirea
documentelor in vederea expeditiei;
10. compartimentul de carantina (depozitare) si expeditie - depozitarea preparatelor sterile, gata
ambalate, pana la controlul de calitate
11 . compartimente sterile si de preparare aseptica- prepararea produselor parenterale care nu pot
fi supuse sterilizarii in recipientele de conditionare definitiva
4) Perfuzii cu substante energetice. Formulare. Aplicatii practice.

• faza lipofila: uleiurile vegetale de: susan, soia, seminte de bumbac
• faza hidrofila: apa distilata pentru preparate parenterale
• emulgatorul natural sau sintetic: lecitinele de soia si de galbenus de ou sau polisorbatii
• substante energetice: glucide
• diverse componente: substanța medicamentoasă, agenți de stabilizare, antioxidanți, conservanți,
vâscozifianți, corectori de gust și miros, coloranți
Aplicatii practice: solutia perfuzabila de glucoza – pentru a compensa nevoile energetice ale
organismului in insuficientele hepatice si renale; solutia perfuzabila de fructoza – sursa de
energie la diabetici, solutia perfuzabila de sorbitol sau manitol – sursa de energie.
5) Clasificarea preparatelor oftalmice.

In functie de:
I. Natura solventului
• colire apoase
• colire uleioase
• colire cu vehicul vascozifiant
II. Starea fizica
• forme lichide
• forme semisolide
• forme gazoase
• forme solide
III. Modul de administrare
• colire care se administreaza local, fara suport intermediar:
• colire care se administreaza local, utilizand un suport intermediar
IV. Tipul de conditionare
• colire multidoze
• colire unitare
V. Scopul urmarit
• preparate pentru tratamentul afectiunilor oculare;
• preparate pentru oftalmodiagnostic;
• solutii pentru lentile de contact ;
• inlocuitori de lacrimi
VI. Durata efectului terapeutic
• actiune imediata
• actiune prelungita
VII. Viteza de eliberare a substantei medicamentoase
• forme oftalmice cu eliberare conventionala
• forme oftalmice cu eliberare modificata
• forme oftalmice cu eliberare prelungita
• forme oftalmice cu eliberare controlata
• forme oftalmice de transport si eliberare la tinta
VIII. Actiunea terapeutica: antiinfectioase, antiinflamatoare, anestezice locale, de diagnostic
6) Minipompe osmotice bicompartimentate. Descriere. Utilizari.

Minipompe osmotice biocompartimentate cuprind 2 compartimente separate printr-o membrană
elastică și impermeabilă pentru apă.
Primul compartiment: substanța activă înconjurată de o membrană impermeabilă pentru apă și
care are un orificiu calibrat pentru eliberarea substanței active.
Al doilea compartiment: nucleu solid cu proprietăți osmotice (o sare solubilă) înconjurată de o
membrană permeabilă pentru apă.
Aplicare în sacul conjunctival pentru tratarea afectiunilor oftalmice.
7) Cai de administrare a emulsiilor.

Cai de administrare: orala; topica (emulsii dermatologice, linimente, cosmetice); pe mucoase:
rinofaringiene, otice, oftalmice, rectale, vaginale; parenterala: i.v. si i.m..
8) Emulgatori neionogeni. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

Sunt produsi care nu disociaza in solutie si nu poarta sarcina electrica.
Molecula lor cuprinde grupari polare ca lanturile hidrocarbonate, saturate sau nesaturate, iar
grupele polare sunt: glicoli, esteri, eteri, amine, acizi sulfonici, polioxietilenice. Sunt cei mai
utilizati surfactanti datorita avantajelor de a fi stabili , compatibili cu cele mai multe substante
medicamentoase, solubili sau insolubili in apa , formand emulsii de ambele tipuri H/L sau L/H.
Emulgatorii neionici au o toxicitate si o capacitate de iritare reduse si unii dintre ei se utilizeaza
in emulsii orale si parenterale.
Exemple: alcool cetilic, alcool cetilstearilic, esteri ai sorbitanului cu acizi grasi, esterificati cu
polietilenglicoli (tween-uri, polisorbati), esteri ai polietilenglicolilor cu acid stearic
9) Descrieti metoda amestecarii fazelor folosita la obtinerea unei emulsii.

Intr-o capsula de portelan se fluidifica pe baia de apa faza uleioasa in ordinea descrescatoare a
punctelor de topire. Separat, faza apoasa se incalzeste la o temperatura care sa depaseasca cu
cateva grade temperatura fazei uleioase.
Emulgatorul se va dizolva in faza in care este mai solubil. Se adauga faza apoasa peste faza
uleioasa treptat si sub triturare continua pana la racire. Emulsiile preparate prin aceasta metoda
au o consistenta mai ridicata.

SUBIECT NR. 4
1) Forme farmaceutice sterile.Definitie.

Fromele farmaceutice sterile sunt forme farmaceutice dozate de agenti terapeutici,lipsite de
microorganisme viabile ( sub forma vegetativa sau sporulata). In principal acestea includ :
formele parenterale, formele oftalmice, si preparatele ptr irigarea organelor.
2) Controlul calitatii preparatelor radiofarmaceutice.

Se realizeaza prin teste fizico-chimice si teste biologice.
Teste fizico-chimice: determinarea pH-ului, determinarea caracterului ionic, osmolaritatea,
aspectul fizic macroscopic, starea de agregare, prezenta unor particule coloidale, punerea in
evidenta si evaluarea cantitativa a impuritatilor radiochimice
Teste biologice: sterilitatea, apirogenitatea, toxicitatea materialului
Preparatul trebuie testat pentru:
puritate chimică
puritate radiochimică
puritatea radioizotopică
puritatea biologică
3) Metoda gumei umede.

faza externa
adaugata treptat si triturand continuu pana la obtinerea emulsiei finale
4) Emulgatori anioactivi.Def.Carcateristici.Exemple.
alchil.
5) Tipuri de sticle folosite la conditionarea preparatelor injectabile.

Sticla este clasificata in patru grupe:
• tipul I: sticla neutra sau sticla boro-silicat, cu rezistenta hidrolitica inalta; (fiole, flacoane)
• tipul II: sticla silico-sodico-calcica, tratata la suprafata, cu rezistenta hidrolitica inalta;
(flacoane, perfuzii)
• tipul III: sticla silico-sodico-calcica obisnuita, cu rezistenta hidrolitica moderata; (flacoane cu
pulbere)
• tipul IV: sticla silico-sodico-calcica obisnuita, cu rezistenta hidrolitica joasa (nu pentru
parenterale)
6) Solubilizanti folositi la preparate injectabile.

• cosolventi lichizi: glicerol, etanol, sorbitol, propilenglicol, polietilenglicoli (PEG 300 , 400 ,
600, 3350).
• surfuctanti: neionici (polisorbat 80, 20, pluronici), amfoterici (lecitine)
- agenti de complexare: ciclodextrine, Captisol (ciclodextrina substituita), polividona (PVP),
carboximetilceluloza sodica (CMC-Na) ;
Caracteristici: solubilitate si miscibilitate cu apa, netoxici, vascozitate, puritate, tolerati de
organism, sa se absoarba bine si fara actiune farmacologica proprie.
Aplicatii: ciclodextrinele – solubilizarea de proteine si polipeptide in formularile parenterale;
Captisol – solubilizant si stabilizant in solutii parenterale.
7) Emulsii.Definitie.
Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vascoase, constituite dintr-
un sistem dispers, format din 2 faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori si
destinate administrarii interne sau externe
8) Sterilizarea cu gaz.
Mecanismul de actiune a antisepticelor gazoase are la baza distrugerea celulei bacteriene, ca
entitate biochimica, provocand o combinatie stabila intre acestea si unii constituenti structurali
sau enzimatici (produc deci o denaturare chimica a proteinelor bacteriene), inlaturand
posibilitatile de reproducere :
Proteina-NH2 + CH2O → Proteina-NH-CH2OH
Conditii de aplicare: ideal, un gaz antiseptic trebuie:
• sa fie dotat cu o putere letala pentru germeni in concentratii cat mai mici posibile
• sa difuzeze usor in produsul de sterilizat (pulberi) si sa fie rapid eliminat pentru a evita
reziduurile
• sa aiba o actiune rapida la temperatura cea mai scazuta (cazul substantelor termostabile);
• sa fie putin iritante si putin toxice pentru personalul care le utilizeaza
• sa nu fie corozive sau inflamabile.
Utilizari: Gazele patrund prin ambalajele de hartie si carton, prin dopurile flacoanelor;
sterilizeaza substantele solide, patrunzand prin sistemul de retele capilare. Se utilizeaza pentru
materialele termosensibile (materiale plastice), pulberi, articole chirurgicale.
9) Teste pt controlul calitatii la preparate injectabile.

SUBIECT NR. 5
1) Medicamente parenterale.Formulare.
In formularea preparatelor parenterale se pot utiliza excipienti,de exemplu,pentru asigurarea
izotoniei,pentru ajustarea pH ului,pt cresterea solubilitatii ,pt aigurarrea stabilitatii fizico-chimice
a substantelor active sau pentru asigurarea unei actiuni microbiene.Excipientii nu trebuie sa
afecteze activitatea terapeutica a preparatului si in concentratiile utilizate sa nu provoace efecte
toxice sau iritatii locale grave.In formularea medicamentelor parenterale intra una sau mai multe
substante medicamentoase si substante auxiliare:vehicule sau solventi,substante adjuvante sau
aditivi etc.Solventii folositi sunt apa pt preparatele injectabile,ulei de floarea soarelui,solventi
nemiscibili cu apa,solventi anhidri miscibili cu apa.Solventul folosit la formulare trebuie sa fie
lipsit de toxicitate,fara actiune fiziologica proprie,sa fie tolerat dpdv terapeutic,sa nu modifice
prorietatile si disponibilitatea preparatului obtinut.
2) Stabilizanti chimici,antioxidanti si agenti chelatanti folositi la obt prep injectabile.

Exemple. Caracteristici.Aplicatii.
Antioxidantii folositi in obt prep injectabile au rolul de a proteja substantele active susceptibile la
oxidare, in special in conditiile acceleratoare oferite de sterilizarea termica. Reactioneaza
preferential cu moleculele de oxigen si micsoreaza sau consuma radicalii liberi din reasctiile de
autooxidare. Agentii antioxidanti sunt:acidul ascorbic,tiouree,bisulfit de sodiu,metabisulfit de
sodiu,acidul citric,acidul fosforic.
Agentii chelatanti actioneaza complexand catalizatorii (urme de metale grele de la materiile
prime sau recipientele de conditionare primara) care accelereaza reactiile de oxidare. Astfel se
formeaza chelati foarte stabili, care impiedica oxidarea substantelor active. Agentii chelatanti
sunt:sarurile acidului etilendiaminotetraacetic(EDTA).
Aplicatii: in formularea preparatelor injectabile, evitandu-se insa in cazul unor volume mari de
preparate parenterale (perfuzii masive, solutii pentru dializa peritoneala).
3) Teste implicate in controlul impuritatior pirogene.

Metoda clasica-se urmareste masurarea hipertermiei la iepure; o alta metoda este urmarirea nr de
globule albe dupa injectarea unei solutii sterile la iepuri; si testul Limulus (reactivul este lizat de
celulele sanguine ale unui crab din America).
4) Perfuzii utilizate in restabilirea echilibrului acido-bazic.Formulare.Aplicatii practice.

- solvent: apa pentru preparate injectabile
- sisteme tampon: carbonat acid de sodiu-acid carbonic; fosfat disodic-fosfat monosodic
- recipiente de conditionare
Aplicatii practice: perfuzii cu carbonat acid de sodiu in acidoza metabolica din diabet, arsuri
grave, intoxicatii cu somnifere, pierderi masive de sucuri intestinale; solutie perfuzabila cu
clorhidrat de arginina sau acetat de amoniu in alcaloza metabolica din maladii gastrice sau
pierderi mari de suc gastric prin vomismente.
5) Avantajele utilizarii preparatelor oftalmice.

-permite sa localizeze actiunea substantelor medicamentoase in ochi
-terapia locala a zonei ocular are avantajul unei actiuni rapide si directe.
-realizarea unor concentratii terapeutice mult mai ridicate in tesuturile respective,mai ales in
umoarea apoasa.
-se uitilizeaza o gama larga de forme farmaceutice:solutii,suspensii,emulsii,solutii vascoase,
unguente, pulberi,comprimate,aerosoli,inserte.
-permite o aplicare usoara,rapida,nedureroasa,netraumatizanta cu ajutorul picuratorului.
-prin aplicarea de bai oculare,care se practica usor,se realizeaza rapid efectele
antiinflamatoare,astringente,antiseptice,calmante.
6) Forme oftalmice cu actiune prelungita.Descriere.Enumerare.
La aceste forme farmaceutice, efectul terapeutic se produce intr-o perioada de timp mai lunga.
Eliberarea substantei medicamentoase este modificata: prin marirea vascozitatii mediului,
tranzitia de la faza lichida la gel, marirea timpului de contact cu mucoasa oculara.
Enumerare: Soluții oftalmice apoase cu vehicul vâscozifiant (APV 1.4-4%), Carbopoli (0.25-
0.5%), PVP (3.5-6%), Soluții formatoare de gel in situ – schimbări de temperatură, pH, tăria
ionică, Soluții oftalmice uleioase – ca solvent: ulei de floarea soarelui neutralizat și sterilizat,
Suspensii oftalmice – dimensiunea particulelor fazei dispersate mai mici de 25 µm, forma
particulelor, preparare aseptică, Preparate oftalmice semisolide (unguente, creme sau geluri
sterile).
7) Avantajele utilizarii emulsiilor farmaceutice.

-adm de subs medi putin solubile sau greu solubile in apa
-eliminarea problemelor de solubilitate limitata si nemiscibila
-rezolvarea problemelor de formulare a medicamentelor compuse din 2 lichide nemiscibile
-complianta pacientului
-cresterea biodisponibilitatii orale
-alimentarea organismului pe cale artificiala cu glucide ,lipide,proteine
-obt de emulsii de tip H/L,injectabile I.m. depot,cu realizarea unui effect prelungit
-formularea produselor dermatologice si cosmetic: protectoare, emoliente, linimente, lotiuni,
crème, unguente.

aspectul(sol injectabile trebuie sa fie lipsite de particule in suspensie),culoarea(se compara
Solutia injectabila cu etaloanele de culoare din FRX),ph-ul(trebuie sa fie ,pe cat posibil,aproapiat
de neutralitate),uniformitatea volumului,uniformitatea masei,controlul impuritatilor
pirogene,controlul sterilitatii,controlul izotoniei.
9) Emulgatori anionactivi.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

alchil.
10) Coalescenta.Definitie.Caracteristici.
Coalescenta este a doua etapa a procesului de dezemulsionare, dupa coalescenta; reprezinta
fenomenul de crestere, in care picaturile fazei interne ale unei emulsii tind sa se uneasca si sa
formeze picaturi mari. Unirea completa a picaturilor conduce in final la separarea celor 2 faze
nemiscibile.
Coalescenta are loc mai ales in emulsiile concentrate. Este un fenomen ireversibil. Factorul
principal care previne coalescenta emulsiilor floculate sau nefloculate il constituie forta
mecanica a barierei interfaciale, in cazul stabilizarii acestora cu emulgatori neionici, in care
efectele electrice sunt neglijabile.
SUBIECT NR. 6
1) Medicamente parenterale.Conditii de calitate ale substantelor active folosite.

-puritate microbiologica (sterilitate), chimica, mecanica (limpiditate), si biologica (apirogenitate)
-stabilitatea fizica a substantei active
-inocuitate
-eficacitate terapeutica
-izotonie
-izohidrie si capacitate tampon
-toleranta
2) Conservanti antimicrobieni folositi la obtinerea prep injectabile. Exemple.Caracteristici.

Aplicatii. Restrictii de utilizare.
Conservantii antimicrobieni sau agentii antimicrobieni sunt substante conservante,care in
concentratie bacteriostatica,inhiba dezvoltarea germenilor bacterieni si totodata diminueaza nr
bacteriilor in timp.Pot fi introdusi atat in produsele unidoza,cat si in cele multizoda.Pot fi asociati
cu metoda de sterilizare la cald si in produsele care nu pot fi sterilizate in final.
Exemple:fenol,nipasol,m-crezol,clorbutanol,alcool benzilic,clorura de benzalconiu,tiomersal.
Nu se admite adaugarea de conservanti in solutii care se administreaza intrarahidian,
intracisternal, intraocular, intracardiac, peridual si nici la sol injectabile in cantitati mai mari de
10 ml indiferent de calea de administrare.
3) Emulsii injectabile.Definitie.Subst auxiliare folosite in formulare.Enumerare si rol.

Definitie: sunt forme sterile lichide, de tip L/H constituite dintr-un sistem dispers, format din 2
faze lichide nemiscibile (una hidrofila si una lipofila), realizate cu ajutorul emulgatorilor si
destinate administrarii pe cale i.v.
Substantele auxiliare sunt:
-faza hidrofila – apa distila, solutii izotonice
-faza lipofila – uleiuri naturale (bumbac, soia, masline, susan) sau semisintetice si sintetice (oleat
de etil, trioleina)
-emulgatori – monogliceride acetilate, polisorbati, gelatine, lecitinele naturale animale (galbenus
de ou) sau vegetale (soia)
-adjuvanti si aditivi – agenti auxiliari de emulsionare (stearat de polietilenglicol, macrogoli)
4) Perfuzii cu dextrani.Formulare.Aplicatii practice.

- Solvent: apa pentru preparate injectabile
- Inlocuitor de plasma – dextran cu glucoza
- Recipiente de conditionare
Aplicatii practice: solutie perfuzabila de dextran cu clorura de sodiu, solutie perfuzabila de
dextran cu glucoza pentru inlocuirea sangelui pierdut prin accidente sau interventii chirurgicale
5) Dezavantajele utilizarii preparatelor oftalmice.

-specificul strict local al leziunilor ocular,sensibilitatea deosebita amucoaselor oculare care se
accentueaza in perioada de tratament.
-administrarea la nivelul zonei oculare a unor medicamente care nu au actiune generala nu da
rezultate
-solutiile oftalmice sunt medii prielnice pt dezvoltarea microorganismelor si pot produce
suprainfectii.
-administrarea unei solutii oftalmice cauzeaza uneori microtraumatiste si declanseaza
mecanismul de aparare al ochiului.
-durata stationarii sol oftalmice in ochi este scurta ,de 4-5 min.
-intoleranta locala a unor colire,care produc iritatii
6) Solutii polimerice administrate pe mucoasa oftalmica.Descriere.Utilizari.
Conțin polimeri.
Carbomerii au fost utilizați în formule lichide și semisolide ca agenți de creștere a suspendării
sau vâscozității.
Policarbofilul este un acid poliacrilic insolubil în apă cu legături reticulare care ajută la
menținerea sistemului de administrare în ochi, datorită formării legăturilor de hidrogen și datorită
rezistenței mucoadezive.
Acidul hialuronic oferă o matrice biocompatibilă și biodegradabilă. S-a demonstrat că
polizaharidele, cum ar fi guma xantan, cresc vâscozitatea. În prezent polimerii hidrofili continuă
să fie utilizați în formularea a numeroase produse oftalmice mai degrabă pentru bioaderare, decât
ca agenți de creștere a vâscozității.
7) Emulsii de uz intern.Definitie.Caracteristici.Exemple.
Sunt forme sterile lichide, de tip L/H constituite dintr-un sistem dispers, format din 2 faze lichide
nemiscibile (una hidrofila si una lipofila), realizate cu ajutorul emulgatorilor si destinate uzului
intern.
Faza continuă apoasă – pot masca gustul neplăcut al unor uleiuri (de parafină, de ricin, de pește)
sau vitamine, favorizând administrarea lor
S-a remarcat biodisponibilitate mărită a soluțiilor uleioase formulate ca emulsie, față de absorbția
soluțiilor uleioase ca atare. Prezintă faza apoasă continuă, situație similară mediului intern al
organismului ce favorizează absorbția principiilor active. Trecerea principiului activ către faza
externă, în vederea absorbției, depinde în mare măsură și de mărimea particulelor sale. Cu cât
particulele sunt mai mici, dispersia mai fină, se realizează o suprafață mai mare de contact între
faze, ceea ce permite o difuziune mai rapidă prin suprafața oferită absorbției.
Exemple: emulsia cu parafina lichida.

Teste de control al calitati preparatelor perfuzabile: controlul fizico-chimic, biologic,
microbiologic: aspect, culoare, ph, impuritati pirogene, sterilitate.
9) Emulgatori neionogeni.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple

10) Flocularea. Definitie. Caracteristici

Flocularea este prima etapa a procesului de dezemulsionare; reprezinta o agregare reversibila a
picaturilor fazei interne in „clusteri” de forma tridimensionala.
Filmul interfacial si individualitatea picaturilor isi pastreaza integritatea, raman intacte,
nemodificate. Este unul dintre fenomele majore asociate cu stabilitatea fizica a emulsiilor. Acest
fenomen este influentat de sarcinile electrice de la interfata. Flocularea se produce numai cand
bariera electrica sau mecanica este suficienta pentru a preveni coalescenta. Aceasta etapa este
lenta si reversibila.
SUBIECT NR. 7
1) Subst aux folosite la obt prep injectabile. Enumerare si rol in formulare.

Enumerare:
I.vehicule:apa distilata,apa ppi,solventi anhidri miscibili cu apa(alcool etilic,glicerina,
propilenglicolul,glicofurolul)solventi anhidri nemiscibili cu apa(uleiuri vegetale,ulei de soia,ulei
de ricin,oleat de etil)
II.aditivi si adjuvanti:
 agenti solubilizanti:
-cosolventi lichizi:glicerol,propilenglicol,etanol
-surfactanti:polisorbat 80,polisorbat 20
 agenti de tonicitate(izotonizanti):un simplu electrolit ca de ex clorura de sodiu sau alte
saruri si unii non-electoliti ca glicerolul si lactoza.
 Sisteme tampon(agenti izohidrizanti):acid acetic-acetat;acid citric-citrat;acid fosforic-
fosfat;acid glutamic-glutamat
 Agenti antioxidanti:saruri ale acidului sulfuros,acid ascorbic,derivati tiol,galat de propil
 Agenti antimicrobieni:fenol,m-crezol,nipasl,clorbutanol,tiomersal
 Stabilizanti pentru proteine:crioprotectori si lioprotectori
Sunt substanțe folosite pentru îmbunătățirea sau menținerea calității medicamentelor injectabile.
Asigurarea tolerabilității, stabilității fizico-chimice și microbiologice a preparatelor injectabile.
2) Izotonizanti folositi la obt prep inj.Exemple.Caracteristici.Aplicatii.Restrictii de utilizare.

Izotonizanti asigura stabilitatea fizico-chimica si microbiologica a medicamentelor injectabile.
Cel mai utilizat este un simplu electrolit, ca de exemplu clorura de sodiu sau alte saruri si unii
non-electroliti ca glicerolul si lactoza.
Daca forrnularea parenterala este hipotonica se adauga un agent de tonicitate, pana ce prepararul
devine izotonic. Invers, daca formularea rezultata e hipertonica, se va lua in considerare calea de
administrare si gradul de hipertonie. De exemplu, pentru administrarea iv, valorile hipertonice de
360 mOsm/kg sum considerate daunatoare.
De aceea trebuie luate precautii pentru ca produsul final sa fie izotonic, inainte de administrare.
Aceasta se poate realiza prin :
• reducerea concentratiei componentelor formularii ;
• sau prin diluarea produsului injectabil inainte de administrare.
3) Medicamente injectabile cu actiune retard(depot).Definitie.Caracteristici.Cai de

administrare.
- forme farmaceutice cu eliberare modificata, viteza de cedare este schimbata in functie de
formulare
-contin o cantitate de substanta superioara fata de formele clasice
-sunt concepute pentru prelungirea duratei de actiune, modificarea si diminuarea frecventei
administrarii sau diminuarea efectelor secundare nedorite
-se administreaza i.m. si uneori s.c., pentru acele preparate ce contin substante hidrosolubile
neiritante = insulina
4) Perfuzii cu lipide.Formulare.Aplicatii practice.

- emulgatori naturali, purificaţi = lecitine purificate şi parţial hidrogenate, obţinute din soia
sau gălbenuş de ou iar ca şi agenţi de umectare (pluronic E 68 sau polisorbaţi).
- Faza interna(lipofila) este cuprinsa în ulei din seminţe de bumbac, soia, susan.
- Faza externă va fi intotdeauna apa, care trebuie să fie izotonică folosind glucoză, sorbitol,
xilitol sau glicerină.
- Agenti izotonizanti - Izotonizarea previne hemoliza produsă de substanţele tensioactive
(folositi ca stabilizanţi ai emulsiei)
- Solvent: apa pentru preparate injectabile
Aplicatii practice: Perfuziile cu lipide se pot asocial cu glucoza ,sorbitol,glicerol,aminoacizi si
uneori cu vitamine liposolubile. Sunt folosite ca sursă majoră de energie dand o cantitate dublă
de energie. Se folosesc şi pentru compensarea carenţei în lipide a organismului.
5) Formularea picaturilor pt ochi.

Substanța activă se condiționează sub formă de pulbere uscată prin liofilizare, sterilă, într-un
recipient, iar separat, în alt recipient vehiculul sterilizat (se eliberează o soluție apoasă cu
conservant sau alți stabilizanți cum ar fi un sistem tampon)
La administrare urmează să dizolve sau să disperseze substanța în vehicul.
Substanța activă sub formă de comprimate se dizolvă în solvent la administrare (Catalin© utilizat
în cataractă).
Soluțiile trebuie să fie limpezi, neutre cu presiunea osmotică asemănătoare lacrimilor.
Substanțele active, de natură diferită: antiinflamatoare, antiinfecțioasă, chimioterapică,
antibiotică, antifungică, vasoconstrictoare (epinefrina, fenilefrina), sedative, ioduri, vitamine
(cataractă)
Vehicule: apa ppi, ulei de arahide, de măslin, de susan etc.
Adjuvanți: izotonizanți, corectori de pH (substanță sau sisteme tampon) etc.
Aceste substanțe trebuie:
să prezinte compatibilitate chimică, fizică, terapeutică cu substanța activă și cu alți adjuvanți
să fie compatibile cu recipientele de condiționare
să prezinte stabilitate la sterilizare
6) Sisteme de tranzitie de faza administrate pe mucoasa oculara.Descriere.Utilizari.

Forme lichide de dozare care vizează transformarea la faza de gel sau la faza solidă atunci când
sunt instilate în fundul de sac.
Tranzitia de la faza lichida la gel are la baza diferite mecanisme: schimbari ale temperaturii, pH-
ului, sensibilitatea ionilor, taria ionica, dupa contactul cu fluidul lacrimal sau datorita prezentei
de proteine, ca lizozimul, in fluidul lacrimal.
Polimerii utilizați:
-poloxamer a cărui vâscozitate crește atunci când temperatura este ridicată la 37°C, acetoftalatul
de celuloză care coagulează când pH-ul său nativ de 4,5 este ridicat la 7,4 de lacrimi
7) Emulsii de uz extern.Definitie.Caracteristici.Exemple.
Sunt forme sterile lichide, constituite dintr-un sistem dispers, format din 2 faze lichide
nemiscibile (una hidrofila si una lipofila), realizate cu ajutorul emulgatorilor si destinate uzului
extern.
- se aplică pe piele în scop terapeutic și cosmetic
- tip L/H și H/L – utilizate în cosmetică pentru calitățile conferite de conținutul în apă și ulei
emulsiile dermatocosmetice L/H sunt preparate lavabile; cele H/L (grase) sunt folosite pentru
acțiunea emolientă și cea de curățire
exemple: cosmetice, demachiante si de curatire, linimente.
8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor oftalmice.

Teste de control al calitatii:izohidria ,izotonia,sterilitatea,toleranta,lipsa particulelor insolubile.
9) Coloizi hidrofili.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

Sunt compusi macromoleculari care actioneaza prin cresterea vascozitatii fazei externe. Ei
conduc la obtinerea de emulsii de tip U/A si se utilizeaza la prepararea emulsiilor de uz intern si
extern. Se mai numeste pseudoemulgatori.
Ei actioneaza nu numai prin formarea unui strat multimolecular in jurul picaturilor disperdate, ci
si prin marirea vascozitatii mediului de dispersie.
Exemple:dextrani ,gelatina, metilceluloza sodica,polivinilpirolidona.
10) Cremarea.Definitie.Caracteristici.
Cremarea consta in deplasarea in sus a picaturilor relativ dispersate ale fazei interne in faza
externa. Este un fenomen de instabilitate ce apare in timpul depozitarii emulsiilor.
Cand faza interna are densitatea mai mica decat faza externa, viteza de sedimentare este negativa
si se produce o separare ascendenta; picaturile fazei interne se acumuleaza la suprafata, ca in
cazul emulsiilor de tip L/H.
Cremarea nu este o rupere a emulsiei, ci o separare in 2 emulsii, in care una este mult mai bogata
decat cealalta in picaturile dispersate. Reprezinta o stare fizica reversibila, emulsia revenind la
forma initiala prin agitare puternica.
SUBIECT NR. 8
1) Apa pentru preparate injectabile. Definitie. Obtinere. Caracteristici. Utilizare.

Apa este vehiculul ideal pentru cele mai multe preparate injectabile, deoarece este perfect
suportata de organism, dizolva o mare parte din substantele active, asigura o resorbtie si o
actiune rapida si este cel mai economic.
Obtinere: prin distilarea apei potabile sau a apei purificate
Caracteristici: Aspect limpede, incoloră, practic lipsită de particule în suspensie, este foarte rapid
contaminata cu microorganisme, de aceea trebuie recoltata in recipiente sterile in circuit inchis.
Calitatea ei depinde de: prepararea corecta prin distilare, controlul calitatii apei potabile folosite.
Utilizare: destinata prepararii medicamentelor injectabile, dizolvarii pulberilor pentru preparate
injectabile sau diluarii preparatelor concentrate pentru administrare parenterala in
momentul folosirii.
2) Izotonia preparatelor injectabile. Exemple. Caracteristici. Aplicatii.

Preparatele injectabile care intră în contact cu lichidele tisulare după administrare, trebuie să
aibă pe cât posibil aceeaşi presiune osmotică cu aceste lichide, pentru a fi compatibile cu
eritrocitele din sânge, a fi bine tolerate, nedureroase şi resorbabile.
Izotonizarea este necesara deoarece, prin administrarea unor solutii injectabile in organism, apar
o serie de modificari in metabolismul apei si al electrolitilor, cele mai importante manifestandu-
se prin fenomenul de osmoza, in care intervine presiunea osmotica.
Cel mai utilizat izotonizant este un simplu electrolit, ca de exemplu clorura de sodiu sau alte
saruri si unii non-electroliti ca glicerolul si lactoza.
Se utilizeaza in formele injectabile hipertone sau hipotone pentru atingerea izotoniei.
3) Suspensiile apoase injectabile. Definitie. Caracteristici. Cai de administrare.

Suspensiile apoase injectabile sunt preparate farmaceutice lichide, sterile, constituite dintr-un
sistem dispers, format dintr-o faza solida insolubila, suspendata intr-o faza lichida, destinate
administrarii parenterale (s.c., i.m.).
Au o durata de actiune de 12-24-36 ore. Actiunea prelungita se datoreaza faptului ca substanta
activa este suspendata, particulele au diametrul de 5-80 µm.
Substanta activa folosita trebuie sa fie incomplet insolubila, evitandu-se cresterea cristalelor ca
urmare a dizolvarii si recristalizarii substantei active in conditii de variatii de temperatura, in
procesul de manipulare si depozitare a produsului.
Cai de administrare: subcutanat, intramuscular; calea i.v. conduce la vasoocluzie.
4) Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant. Formulare. Aplicatii practice

- Proteinele - au un rol esential in metabolismul reconstituant, care reprezinta un proces
continuu prin care celulele si tesuturile organismului se reinnoiesc permanent. In locul
proteinelor ingerate ca alimente, pe cale parenterala se pot folosi aminoacizii si
hidrolizatele de proteine.
- Solvent – apa pentru preparate injectabile
- Recipiente de conditionare
Aplicatii: perfuziile cu hidrolizate de proteine, perfuziile cu aminoacizi sunt utilizate în
tulburări grave cu caracter hipoproteic.
5) Factorii care influenteaza tolerabilitatea picaturilor de ochi

Toleranta colirelor depinde de natura substantei active, de concentratie, de izotonie, de vehicul,
izohidrie, adjuvanti (sisteme-tampon, agenti de stabilizare, conservanti).
- Absenta impuritatilor din solutia oftalmica si limitarea diametrului particulelor insolubile
din suspensii
- Solutia pentru picaturi de ochi sa fie practic lipsite de particule vizibile cu ochiul liber,
filtrarea facandu-se pana la obtinerea unei solutii perfect limpede
- Picaturile pentru ochi trebuie sa aiba presiunea osmotica egala sau cat mai aproape de
lichidul lacrimal, acesta avand aceeasi presiune osmotica cu sangele si cu solutia de NaCl
6) Inserte oftalmice (F.R. X, supl. 2004). Definitie

Inserte oftalmice - preparate oftalmice solide sau semisolide, sterile, de marime si forma
corespunzatoare, aplicate in sacul conjunctival, cu actiune locala. In general insertele oftalmice
sunt constituite dintr-un rezervor cu substanta activa, inglobat intr-o matrita sau inconjurat de o
membrana, care controleaza viteza de eliberare a substantei active.
Sunt forme farmaceutice oftalmice cu cedare controlata.
7) Emulsii de uz topic. Definitie. Caracteristici. Exemple

Emulsiile de uz topic sunt forme farmaceutice lichide, cu aspect laptos, care se administreaza sub
forma de frictii sau aplicatii pe piele. Sunt emulsii de uz extern care se aplica pe piele, de tip L/H
sau H/L.
Emulsiile L/H sunt lavabile si in general sunt utilizate in scop cosmetic ca lotiuni de curatare,
demachiante, emulsii de zi. Emulsiile H/L sunt mai utilizate pentru tratamentul infectiilor pielii,
iar asupra pielii uscate au o actiune emolienta.
Exemple: emulsii dermatologice, linimente, cosmetice, emulsii demachiante sau de caratire.

pirogene, controlul sterilitatii, dozarea substantelor active.
9) Emulgatori neionogeni. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

10) Flocularea. Definitie. Caracteristici

Flocularea este prima etapa a procesului de dezemulsionare; reprezinta o agregare reversibila a
picaturilor fazei interne in „clusteri” de forma tridimensionala.
Filmul interfacial si individualitatea picaturilor isi pastreaza integritatea, raman intacte,
nemodificate. Este unul dintre fenomele majore asociate cu stabilitatea fizica a emulsiilor. Acest
fenomen este influentat de sarcinile electrice de la interfata. Flocularea se produce numai cand
bariera electrica sau mecanica este suficienta pentru a preveni coalescenta. Aceasta etapa este
lenta si reversibila.
SUBIECT NR. 9
1) Conditii de calitate pentru apa pentru preparate injectabile.

Apa distilata pentru preparate injectabile trebuie sa indeplineasca conditiile:
-sa fie limpede, incolora
- practic lipsita de particule in suspensie
- sterilitate
- stabilitate
- absența impurităților pirogene. Impuritățile pirogene pot fi produse de microorganisme precum
bacteriile, ciupercile, virusurile. Ele sunt endotoxine secretate de peretele celular, macromolecule
cu greutatea moleculară mai mare de un milion, de natură lipopolizaharidica. Injectarea unui
medicament cu impurități pirogene produce diferite răspunsuri fiziologice ca: - eritem la locul de
injectare; - dureri musculare la picioare si dorsal; - alterarea stării generale; - leucopenie; -
ridicarea temperaturii mult peste normal; -acestea sunt trecătoare, însă la anumiți pacienți în stare
critică dau șocuri grave.
-limite pentru carbon organic total, conductivitate (<0,1 µS)
-limite pentru endotoxinele bacteriene (<0,25 UI/ml)
2) Solutii hipotone injectabile. Formulare. Administrare.

Soluţiile mai diluate, au o presiune osmotică mai mică decât a serului sanguin, sunt soluţii
hipotone (hipotonice).
Importanţa izotoniei se demonstrează urmărind comportarea globulelor roşii în soluţia de NaCl
9‰. În soluţia de NaCl 9‰, hematiile nu se modifică deci rămân intacte; plasate însă într-o
soluţie de NaCl 4‰ vor suferi o mărire de volum – turgescenţa hipotonică. Pentru a se creea un
echilibru, apa din soluţie pătrunde în interiorul hematiilor; în final hematiile plesnesc,
hemoglobina iese în exterior instalandu-se fenomenul de hemoliză. Aceste fenomene nu sunt de
dorit, recomandându-se ca soluţiile hipotone să se izotonizeze, conform recomandarilor FR X.
Este o condiţie obligatorie pentru soluţiile administrate i.v. în volume mari; conform FR X
izotonizarea este obligatorie pentru soluţiile hipotone administrate în volume de 5 ml sau mai
mari.
3) Perfuzii. Definitie. Caracteristici de formulare.

Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii de tip L/H, izotonice, sterile si apirogene,
care se administreaza i.v. in volume de 100 ml sau mai mari, cu ajutorul unui dispozitiv de
perfuzare.
Formularea perfuziilor
Conditiile indeplinite de lichidele perfuzabile sunt specifice formelor sterile:
- sterilitatea,
- lipsa particulelor insolubile pentru solutiile apoase,
- lipsa pirogenelor,
- stabilitatea.
In plus, fată de solutiile injectabile, solutiile perfuzabile trebuie să fie cand este posibil,
izotonice, izohidrice si izoionice (o compozitie ionică apropiată de lichidele organismului).
Substantele active formulate in medicamentele perfuzabile sunt reprezentate de electroliti,
nutrienti, substante energetice, reconstituante si mai rar de substante medicamentoase (perfuzii
medicamentoase).
Solventul principal este apa pentru preparate injectabile (FR X), in care substantele
medicamentoase sunt dizolvate sau emulsionate.
FR X prevede că solutiile perfuzabile hipotonice se izotonizează. La preparare nu se admite
adaosul solutiilor-tampon pentru ajustarea pH-ului sau a conservantilor microbieni.
4) Preparate radiofarmaceutice. Definitie.

Preparatele radiofarmaceutice sunt preparate dozate care contin unul sau mai multi radionuclizi
destinati administrarii umane in scop terapeutic (nuclizi care emit particule beta) sau de
investigare (emit particule gama).
5) Factorii de care depinde toleranta picaturilor pentru ochi.

Toleranta colirelor depinde de natura substantei active, de concentratie, de izotonie, de vehicul,
izohidrie, adjuvanti (sisteme-tampon, agenti de stabilizare, conservanti).
Factorii:
- Vascozitatea
- Absenta impuritatilor din solutia oftalmica si limitarea diametrului particulelor insolubile
din suspensii
- Solutia pentru picaturi de ochi sa fie practic lipsite de particule vizibile cu ochiul liber,
filtrarea facandu-se pana la obtinerea unei solutii perfect limpede
- Picaturile pentru ochi trebuie sa aiba presiunea osmotica egala sau cat mai aproape de
lichidul lacrimal, acesta avand aceeasi presiune osmotica cu sangele si cu solutia de NaCl
6)Avantajele utilizarii insertelor oftalmice.

 Timp de contact crescut și ca urmare biodisponibilitate îmbunătățită
 Eliberarea prelungită a medicamentului, sporindu-i astfel eficacitatea
 Reduc efectele adverse
 Reduc numărul de administrări
 Complianță mai mare
 Reduc absorbția la nivel sistemic
 Posibilitatea acționării la nivelul țesuturilor oculare interioare prin rute non-corneene
(sclera conjunctivală)
 Posibilitatea încorporării unor substanțe active noi variate și a adoptării noilor abordări
tehnologice cum ar fi: promedicamente, polimeri mucoadezivi, promotori de
permeabilitate, microparticule, săruri cu rol de soluții tampon
7) Formularea emulsiilor.
Pentru formularea unei emulsii sunt necesare 3 elemente de baza: faza dispersata (interna sau
discontinua), faza dispersanta (externa, continua, mediul de dispersie) si emulgatorul, la care se
mai asociaza diverse componente ca: substante medicamentoase, agenti de stabilizare
(antioxidanti, conservanti, vascozifianti, corectori de gust si miros, coloranti, etc.), in functie de
calea de administrare si de scopul terapeutic urmarit.
În funcție de natura celor două faze (hidrofila sau lipofila) avem două tipuri de emulsii: A/U
(H/L) și U/A (L/H). În afara acestor două tipuri se mai pot forma emulsii complexe sau multiple
(A/U/A sau U/A/U).
Emulgatorul orientat între cele două faze, dispersează și stabilizează cele două lichide
nemiscibile, micșorează tensiunea superficială între cele două faze.

Sterilitate, izotonie, izohidrie, stabilitate, toleranta, lipsa particulelor insolubile in solutie,
toxicitatea si timpul de contact cu mucoasa oculara si penetratia.
Calitatea preparatelor oftalmice se controleaza dupa farmacopee si normele de fabricatie prin
examene macroscopice, analize chimice, biologice si microbiologice. FR X prevede urmatoarele
controale: aspectul, pH-ul picaturilor pentru ochi, masa totala pe recipient, dozarea substantelor
active si sterilitatea. Se mai pot controla vascozitatea, tonicitatea.
9) Colesterolul. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

Colesterolul face parte din categoria emulgatorilor adevarati – neionogeni, de tip A/U.
Emulgatorii adevarati, implicit colesterolul, sunt substante tensioactive amfifile ce se adsorb
orientat la suprafaţa de separare intre cele două faze şi acţionează prin:
1. reducerea tensiunii interfaciale,
2. formarea unui film continuu in jurul picăturilor de fază internă dispersată ce opune o barieră
mecanică in calea coalescenţei picăturilor.
Colesterolul este un agent surfactant datorita structurii lui: o parte polara, mica, reprezentata prin
gruparea OH de la C3 si o parte nepolara – nucleul ciclopentanofenantrenic a carui lipofilie este
marita prin lantul alchil de la C17. Aceasta structura face posibila orientarea colesterolului spre
interfata apa/ulei, avand excelente proprietati de stabilizare.
10) Coalescenta. Definitie. Caracteristici.

Coalescenta este a doua etapa a procesului de dezemulsionare, dupa coalescenta; reprezinta
fenomenul de crestere, in care picaturile fazei interne ale unei emulsii tind sa se uneasca si sa
formeze picaturi mari. Unirea completa a picaturilor conduce in final la separarea celor 2 faze
nemiscibile.
Coalescenta are loc mai ales in emulsiile concentrate. Este un fenomen ireversibil. Factorul
principal care previne coalescenta emulsiilor floculate sau nefloculate il constituie forta
mecanica a barierei interfaciale, in cazul stabilizarii acestora cu emulgatori neionici, in care
efectele electrice sunt neglijabile.
SUBIECT NR. 10
11) Solventi anhidri folositi la obt prep injectabile.Conditii de calitate.

- Capacitate de dizolvare a substantei active
- Solubilitate sau miscibilitate cu lichidele biologice
- Vâscozitate, puritate
- Sa fie netoxici, bine tolerati de organism
- Sa se absoarba bine
- Stabilitate chimică, microbiologică, termică
- Lipsa acțiunii fiziologice proprii
12) Solutii hipertone injectabile.Formulare.Administrare.

Solutiile mai concentrate, cu o presiune osmotica mai mare ca a sangelui, sunt solutii
hipertonice. Pentru a demonstra importanta izotoniei solutiilor care se administreaza
intravascular, se urmareste comportarea hematiilor plasate in solutie de clorura de sodiu de
diverse concentratii intr-o solutie de clorura de sodiu 20o/oo (solutie hipertonica) , hematiile se
contracta si iau un aspect crenelat. ca urmare a deshidratarii globulelor rosii, cu transfer de apa in
mediul exterior, hipertonic (fenomen de plasmoliza).
Administrarea iv de solutii hipertonice in exces conduce la complicatii grave. astfel, solutiile
hipertonice de glucoza provoaca hiperglicemie, glicozurie, deshidratare celulara, diurezla
osmotica, pierderea apei si electrolitilor, deshidratare generala. ajungandu-se la coma.
13) Avantajele utilizarii perfuziilor.

-solutiile perfuzabile apoase pot fi vehiculate usor in torentul circulator si asimilate de organism
-se folosesc si emulsii de tipul L/H
-pot fi folosite si ca vehicule pt dizolvarea unor subs medicamentoase
-adm perfuziilor conduce la un effect sistemic direct si la asigurarea nivelului sanguine dorit.
-sunt indicate in cazul inlocuirii lichidelor pierdute din organism cat si pt a reface homeostazia
organismului.
-se adm pe cale strict intravenoasa
-se recurge in mod obligatoriu la perfuzii pt inlocuirea unei pierderi massive de sange
-se folosesc din ce in ce mai mult si ca vehicule pt adm de diverse medicamente
-rep un mod de adm avantajos,deoarece introduce direct in circuitul sangvin concentratii ridicate
de medicament
-in cazul in care nu se poate efectua o alimentatie normal,necesarul nutritiv poate fi suplinit pe
cale parenterala.
14) Preparate radiofarmaceutice.Clasificare.

Radiofarmaceuticele pot fi utilizate in medicina sub 2 forme deosebite intre ele, in mod esential
in functie de energia pe care o emit. Astfel se disting:
- cu izotopi radioactivi ca emitatori de energie radianta cu aplicatii in special in terapie
- cu izotopi utilizati ca produse farmaceutice
O alta clasificare:
- radiofarmaceutice terapeutice
- Radiofarmaceutice pentru diagnostic
15) Izohidria picaturilor pt ochi.

Colirele trebuie sa fie izohidrice, sa aiba un pH cat mai apropiat de cel al lichidului lacrimal 7,4-
7,7, in cazul in care stabilitatea substantei active permite acest lucru.
Daca substanta medicamentoasa este stabila la un pH apropiat de cel fiziologic se folosesc
amestecuri tampon; daca stabilitatea substantei este la un pH diferit de cel fiziologic se ajusteaza
pH-ul la valoarea pH de stabilitate.
Valorile de pH tolerate de ochi sunt intre 6,4-7,8. Solutiile alcaline sunt mai usor suportate decat
cele acide.
Pentru ajustarea pH-ului se folosesc: acid boric, carbonat acid de sodiu, acetat de sodiu, sisteme
tampon acid boric-borax, fostat disodic-fosfat monosodic.
16) Dezavantajele utilizarii insertelor oftalmice.

-Sunt percepute de pacient drept corpuri străine în ochi
-În cazuri rare, din cauza mobilității lor de la nivelul ochiului, simpla îndepărtare se face mult
mai dificil din cauza migrării nedorite a instilărilor spre formixul superior
-Pierderea ocazională și din neglijență a insertelor în timpul somnului sau în timpul frecării
ochiului
-Alterarea vederii
-Dificultăți la aplicarea instilărilor oculare
17) Emulsii parenterale.Definitie.Caracteristici.Exemple.

Definitie: sunt forme sterile lichide, constituite dintr-un sistem dispers, format din 2 faze lichide
nemiscibile (una hidrofila si una lipofila), realizate cu ajutorul emulgatorilor si destinate
administrarii pe cale parenterala.
Emulsiile parenterale adm i.v sunt emulsii de tip U/A la care marimea particulelor fazei interne
este de o importanta primordial in prevenirea emboliilor. Se impune asigurarea sterilitatii.
Emulsii parenterale:-injectii i.m,U/A si A/U depot; -perfuzii i.v(numai U/A)

pirogene, controlul sterilitatii, dozarea substantelor active
19) Emulgatori cationactivi.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.


faza externa
SUBIECT NR. 12
1) Solventi nemiscibili cu apa fol la obt prep inj.Conditii de calitate.Enumerare.

Un solvent ideal trebuie sa fie neiritant,nesensibilizant, fara toxicitate locala si sistemica , perfect
tolerat si absorbit .
Alegerea vehiculului neapos nemiscibil cu apa se face doar cand substanta activa este insolubila
in apa si solubila numai in ulei sau cand se urmareste :
Viteza de absorbtie mai mica-actiune prelungita
Solutiile uleioase se resorb mai greu decat solutiile apoase , iar suspensiile uleioase au cea mai
mica viteza de absorbtie deci actiunea este cea mai lenta.
Uleiurile nu sunt medii de dezvoltare a microorganismelor, dar contin totusi agenti
antimicrobieni . Uleiurile vegetale sunt uleiuri fixe , nu sunt toxice , se pot steriliza termic , se
pot asocia cu substante antiseptice si antioxidante .
Exemple : uleiul de floarea soarelui neutralizat , esteri/eteri organici (oleatul de etil , benzoatul
de benzil , miristatul de izopropil , carbonat de metil )
2) Metode de sterilizare oficinale ale preparatelor inj.Enumerare.Aplicatii.

Metode de sterilizare oficinale:
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune (in autoclav)
o distugerea microorganismelor se face prin actiunea combinata a temperaturii si presiunii din
incinta autoclavului,
Sterilizarea prin caldura uscata (in etuva)
o distrugerea microorganismelor sub actiunea caldurii prin denaturarea proteinelor
Sterlizarea cu gaz
o Materiale care nu rezista la temperaturi ridicate si care sunt compatibile cu gazul sterilizant
Sterilizarea prin filtrare
o Este o metoda de eliminare a microorganismelor prin trecerea fluidului de sterilizat printr un
material filtrant , cu pori foarte fini sub influenta unei diferente de presiune . Se aplica :
solutiilor apoase in special substantelor termolabile .
Prepararea pe cale aseptica
o Preparatele care nu se pot steriliza in recipientul final de contitionare
3) Perfuzii cu inlocuitor de plasma.Def.Caract.Utilizari.

Necesitatea inlocuirii sangelui pierdut accidental sau in timpul unor investigatii chirurgicale se
poate face cu sange dar folosirea lui este dificila din cauza faptelui ca sunt necesare cant mari de
sange si conservabilitatea lui este redusa,in plus apare si riscul contaminarii virale.Primele solutii
inlocuite de plasma sunt solutiile izotonice de glucoza si clorura de sodium.Primii coloizi uti in
acest scop au fost:gelatin,guma arabica in clorura de sodiu,pectina in clorura de sodiu,etc.
O grupa aparte o constitue : sangele conservat si preparatele din sange ,care se utilizeaza pt:
Inlocuirea componentelor fractionale dupa pierderile masive de sange ,cauzate de accidente ,
interventii chirurgicale ca si tratamentul colapsului periferic .
Introducerea de fluide dupa pierderi mari de lichide
Aporturi de seruri pt imunizarea pasiva .
Aportul unor componente ale sngelui in cadrul tratamentului bolilor de sange.
Utilizari:
- albumine serice umane : mentin volemia prin solicitarea apei extracelulare
-gelatine modificate : mentin volumul intravascular .
4) Preparate radiofarmaceutice.Formulare.
Sunt preparate dozate care contin unul sau mai multi radionuclizi destinati administrarii umane,
in scop terapeutic (nuclizi care emit particule β) sau de investigatie (nuclizi care emit particule
γ).
Produsele radiofarmaceutice includ:
- compusi anorganici
- compusi organici
- peptide, proteine
- anticorpi monoclonali si fragmente de oligonucleotide etichetate cu radionuclizi cu timpi de
injumatatire variind de la cateva minute la cateva zile.
5) Asigurarea stabilitatii chimice a subst active din solutiile oftalmice.

Durata de valabilitate depinde de stabilitatea chimică a substanței active și de prezența/absența
agenților de stabilitate:
Izotonizanti- azotat de sodiu , clorura de sodiu.
Solubilizanti
Agenti vascozifianti- metilceluloza , dextran 40.
Corectori de ph-borax
Stabilizanti
Conservanti- clorura de benzalconiu , nitratul de fenilmercur .
Valabilitate: 3-5 ani
Folosire pentru 15-30 de zile de la deschidere.
Soluțiile preparate în farmacie: păstrare 15-30 de zile, maxim 60 de zile.
Conținutul în substanță activă: minim 90% din valoarea declarată
Procesele de hidroliză, oxidoreducere sau racemizare sunt influențate de natura solventului, pH,
natura substanțelor auxiliare și de factorii externi (lumina, temperatura, microorganisme etc.)
6) Inserte oculare solubile.Formulare

-Este de preferat ca agentul terapeutic să fie absorbit prin îmbibarea insertului într-o soluție
medicamentoasă prin uscare și rehidratare înainte de aplicare la nivelul ocular. Eliberarea
medicamentului se realizează prin penetrarea lacrimilor în insert, ceea ce induce eliberarea
medicamentului prin difuzie și formarea unui strat de gel în jurul nucleului insertului.
-Polimeri sintetici solubili: derivați de celuloză (hipromeloză, hidroxipropilceluloză), diverse
(PVA, etilenă-acetat de vinil).
-Aditivi: plastifianți (polietilenglicil, glicerina, propilenglicol), polimer de acoperire enterică
(acetoftalat de celuloză, hidroxipropilmetilftalat), argint de complexare, bioadezivi (agenți
poliacrilici)
7) Emulgatori.Enumerati criteriile de clasifcare.

-in functie de origine
-in functie de gradul de disociere electrolitica
-in functie de tipul de emulsie pe care il formeaza
-in functie de calea de administrare a emulsiilor
-in functie de capacitatea de emulsionare
-in functie de modul de actiune
8) Enumerati 5 teste de control al calitatii prep inj.

9) Coloizi hidrofili.Def.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

extern. Se mai numeste pseudoemulgatori.
Ei actioneaza nu numai prin formarea unui strat multimolecular in jurul picaturilor disperdate, ci
si prin marirea vascozitatii mediului de dispersie.
Exemple:dextrani ,gelatina, metilceluloza sodica,polivinilpirolidona.
10) Cremarea.Definitie.Caracteristici.
Cremarea consta in deplasarea in sus a picaturilor relativ dispersate ale fazei interne in faza
externa. Este un fenomen de instabilitate ce apare in timpul depozitarii emulsiilor.
Cand faza interna are densitatea mai mica decat faza externa, viteza de sedimentare este negativa
si se produce o separare ascendenta; picaturile fazei interne se acumuleaza la suprafata, ca in
cazul emulsiilor de tip L/H.
Cremarea nu este o rupere a emulsiei, ci o separare in 2 emulsii, in care una este mult mai bogata
decat cealalta in picaturile dispersate. Reprezinta o stare fizica reversibila, emulsia revenind la
forma initiala prin agitare puternica.
SUBIECT NR. 13
1) Propilenglicolul ca solvent pentru preparate injectabile. Caracteristici. Aplicatii.

Propilenglicolul este un solvent anhidru miscibil cu apa si se foloseste in injectii s.c. sau i.m.
Prezinta o capacitate mai mare decat apa de a dizolva o serie de substante, asigurand o buna
stabilitate, mai ales acelora care hidrolizeaza in mediu apos.
Se poate steriliza la 100º C fără descompunere.
Este relativ netoxic, fiind rapid metabolizat la acid lactic și acid piruvic și eliminat.
La administrarea i.m. sau s.c. cauzează iritații severe la locul de administrare, de aceea se
asociază cu anestezice de suprafață (alcool benzilic).
Aplicatii: Este indicat pentru dizolvarea alcaloizilor baza, a barbituricelor, digoxinei,
cloramfenicolului, vitaminelor A si D, in amestec cu o parte egala de apa. Propilenglicol, 40%
alături de 10% alcool etilic și apă tamponată, sau soluție tamponată la pH 7, obținându-se o
soluție injectabilă de digoxină, administrată fără diluare.
2) Sterilizarea cu vapori sub presiune (FR X). Mecanism de actiune. Conditii de aplicare.
Utilizare.
Mecanismul biologic de actiune: Alterarea microorganismelor se produce prin coagularea
proteinelor, germenilor microbieni datorita actiunii a 3 factori: fortei de penetratie a umiditatii si
temperaturii, ca urmare a presiunii la care sunt supusi vaporii de apa.
Autoclavarea este metoda cea mai sigura si cea mai folosita dintre toate procedeele de sterilizare.
Conditiile schimbului termic difera de sterilizarea prin caldura uscata. Caporii de apa saturati au
o putere calorica marita. Ei nu poseda o conductivitate si o caldura specifica mai mari decat cele
ale aerului cald, dar, prin condensare pe obiectele reci, restituie o energie calorica foarte mare.
Conditii de aplicare : necesita un mediu apos si contactul direct al obiectelor de sterilizat cu
vaporii, autoclavul trebuie sa fie intotdeauna echipat cu un manometru si un termometru.
Aplicatii : cicluri de sterilizare: 121 grade C 15 min , sau 115 grade C 30 min; se sterilizeaza
produse termostabile
3) Implanturi. Definitie. Caracteristici. Cai de administrare. Utilizari.

Sunt preparate farmaceutice solide, sub forma de comprimate mici, sterile, destinate a fi aplicate
sub piele (s.c.) prin incizare aseptica, cat si pe caile i.m. sau intraarticular
Se clasifica in 2 grupe:
- Biodegradabile (poli si copolimeri ai acidului lactic, polipeptide, poliz.aharide,
poliamide, poliesteri), forma de microcapsule sau microgranule
- Nebiodegradabile – polimeri insolubili in mediu biologic (polimetilsiloxan reticulat),
forma de cilindri sau sfere
Implantele se fixeaza printr-o incizare a pielii sau cu un injector in tesutul subcutanat.
Cai de administrare: s.c, i.m., intraarticular.
Ele se utilizeaza pentru prelungirea actiunii substantei si obtinerea uui efect mai lung.
Implanturile se utilizeaza pentru hormonii steroizi (dispozitive anticonceptionale), pentru
benzilpenicilina, saruri de aur, progesteron sau sulfadiazina.
4) Cai de admnistrare a preparatelor radiofarmaceutice.

In functie de forma farmaceutica , se disting urmatoarele cai de administrare :
Orala
- Solutii: ca solvent: apa, alcool diluat, ulei vegetal
- Produse liofilizate
- Capsule gelationase
Parenterala
- Solutii injectabile, solutii in seringi de uz unic
- Emulsii sau suspensii injectabile
- Solutii perfuzabile
- Pulberi liofilizate
Pulmonara
- Gaze (Kr, Xe) in fiole de sticla sau cilindri metalici, aerosoli radioactivi
Calea cutanata
- Solutii, suspensii, unguente, pudre
5) Asigurarea sterilitatii picaturilor pentru ochi.

Picaturile pentru ochi se prepara prin metode care sa le asigure sterilitatea si care permit evitarea
contaminarii ulterioare cu microorganisme. Operatia de sterilizare este obligatorie pentru colirele
unodoza care sunt destinate ochiului traumatizat sau folosirii in urma unei interventii chirugicale.
Sterilitatea colirelor este asigurata prin procedeele:
- sterilizare cu aer cald, autoclav, gaze, radiatii
- preparare pe cale aseptica
- filtrare sterilizanta
- adaugare de substante conservante antimicrobiene
- combinarea procedeelor mentionate, tinandu-se seama de proprietatile fizico-chimice ale
substantelor medicamentoase.
Colirele unidoza se sterilizeaza prin una din metodele prevazute de FR X , aleasa in functie de
stabilitatea termica a substantelor active continute. In cazul colirelor multidoza sterilitatea se
asigura si prin adaugarea de conservanti antimicrobieni corespunzatori, care trebuie sa asigure si
sterilitatea preparatului pe parcursul administrarii . Exemple de conservanti antimicrobieni: borat
de fenilmercuric, nipaesteri, mertiolat de sodiu, clorura de benzalconiu.
6) Emulsii farmaceutice. Definitie.

Emulsiile farmaceutice sunt preparate lichide mai mult sau mai putin vascoase, constituite dintr-
un sistem dispers, format din doua faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatori
si destinate administrarii interne sau externe.
7) Parametrii de calitate ai unui emulgator.

- Capacitatea sa de a reduce tensiunea interfaciala
- Capacitatea formarii unui film continuu in jurul picaturilor de faza interna dispersata ce
opune o bariera mecanica in calea coalescentei picaturilor
- Conferirea de sarcini electrice ce realizeaza stabilitate emulsiei
- Valoarea HLB caracteristica (raportul dintre partea hidrofila si partea lipofila a molecului
tensioactivului)

Sterilitate, izotonie, izohidrie, stabilitate, toleranta, lipsa particulelor insolubile in solutie,
toxicitatea si timpul de contact cu mucoasa oculara si penetratia.
Calitatea preparatelor oftalmice se controleaza dupa farmacopee si normele de fabricatie prin
examene macroscopice, analize chimice, biologice si microbiologice. FR X prevede urmatoarele
controale: aspectul, pH-ul picaturilor pentru ochi, masa totala pe recipient, dozarea substantelor
active si sterilitatea. Se mai pot controla vascozitatea, tonicitatea.
9) Emulgatori neionogeni. Definitie. mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

10) Sedimentarea. Definitie . Caracteristici.
Sedimentarea este un fenomen de instabilitate care apare in timpul depozitarii emulsiilor. Eeste
un proces invers cremarii, de deplasare in jos a picaturilor relativ dispersate ale fazei interne in
faza externa.
Cand faza interna are densitatea mai mare decat faza externa, viteza de sedimentare este pozitiva
si are loc o separare descendenta. Acest lucru se intampla in cazul emulsiilor de tip H/L.
Acest fenomen are loc sub influenta fortei gravitationale si dependent de densitatea fazei
disperse sau a fazei continue.
SUBIECT NR. 14
1) uleiuri vegetale ca solvent pentru preparatele injectabile.Caracteristici.Aplicatii

Uleiurile vegetale sunt solventi anhidri nemiscibili cu apa si constituie vehicule pentru
preparatele parenterale cu actiune prelungita,suspensiile uleioase avand actiunea cea mai
lenta.Uleiurile vegetale sunt uleiuri fixe(fluide la 20 grade C) nu sunt toxice,se pot steriliza
termic,se pot asocia cu substante antiseptice si antioxidante(vit E,BMT,BMA,galat de propil)
Uleiurile nu trebuie sa contina:parafina lichida sau solida,peroxizi care determina
rancezirea,acizi grasi liberi sau materii nesaponificabile.FR indica folosirea uleiului de floarea-
soarelui neutralizat si sterilizat.Uleiurile vegetale se administreaza sc si im si pentru suspensii
injectabile,care se administreaza im,dar niciodata iv,deoarece pot provoca accidente
grave(embolie grasoasa).Si in cazul administrarii prin injectare sc se pot produce noduli,iritatii
locale.Se pot administra iv unele emulsii injectabile de tipul L/H,in volume apreciabile.
Alte uleiuri vegetale cu utilizare larga sunt uleiul de maslina,de susan,de germeni de
porumb,ricin,arahide,soia,seminte de bumbac.
2) sterilizarea cu caldura uscata(F.R.X).Mecanism de actiune.Conditii de aplicare.utilizari

Aceasta metoda este folosita pentru produsele rezistente la caldura si pentru produsele
neapoase,care nu pot fi sterilizate cu vapori de apa sub presiune:produse
uleioase,pulberi,materiale de laborator din sticla sau portelan,instrument metalic fara suduri cu
cositor.Se efectueaza in etuve incalzite electric,prin care aerul incalzit circula astfel incat sa
asigure o repartitie uniforma a caldurii in tot spatiul de sterilizare.
Produsele de sterilizat sunt introduse in recipiente care apoi sunt inchise pentru a impiedica o
contaminare ulterioara.
Temperatura si timpul de sterilizare se aleg in functie de natura producatorului de sterilizat.
Sterilizarea prin caldura uscata se efectueaza,de obicei la 160 grade C cel putin 3 ore,la 170
grade C cel putin 1 h sau la 180 grade cel putin 30 min.Se pot folosi si alte conditii de
temperatura si de timp a caror eficacitate este dovedita
3) forme farmaceutice cu cedare controlata.definitie.caracteristici.Aplicatii practice

Def:formele farmaceutice parenterale retard sau depôt obisnuite realizeaza o actiune
prelungita,evitandu-se aparitia nivelelor plasmatice maxime si minime caracteristice formularilor
neretard,dar nu se poate atinge o eliberare constanta,calculata anterior,deci un nivel plasmatic
constant.Un sistem terapeutic cu cedare controlata este un dispozitiv ce contin substanta
medicamentoasa sau o forma farmaceutica dozata,care asigura un control precis al eliberarii
substantei active,privind viteza si durata sa,intr-un anumit loc al orgnismului.Asigura o eliberare
programata a substantei cu o anumita viteza,o perioada de timp(zile luni sau ani) pentru a
determina efectul terapeutic necesar,reducand la minimum interventia pacientului.
-eliberarea substantei active-cinetica de ordin zero
-sursade energie-procese de difuzie,osmoza sau energie mecanica
Ex: dispozitive de perfuzare a insulinei controlata prin senzori, magnetic sau prin
autoprogramare;sisteme terapeutice de perfuzare continua sau cu sistem „feedback”, pompe
implantabile(eliberarea citostaticului) sau neimplantabile, pompa mini-perfuzabila(adm
antibioticelor si a altor med cu cedare intermitenta in 40-60 min )
4) utilizarea preparatelor radiofarmaceutice.

Se utilizeaza in diagnostic si in terapie
In diagnostic:sunt administrate pacientului,iar radiatia emisa in interiorul corpului urmeaza sa fie
masurata mai apoi folosind o camera gamma pentru detectia radiatiilor(scintigrafie
nucleara).Aceasta scintigrafie permite vizualizarea unor organe ce nu pot fi identificate pe
radiografia conventionala.Pentru o aceeasi doza de radiofarmaceutic administrata imagistica
nucleara permite vizualizarea organului in mai multe incidente.Atat utilizarea prep
radiofarmaceutice cat si imagistica nucleara sunt metode neinvazive.La doze uzuale iradierea
pacientului este mica.
In terapie sunt administrate atunci cand se urmareste distrugerea tesutului pe care radioizotopul
se fixeaza specific.Radiofarmaceuticele trebuie sa respecte specificitatea de fixare pe tesutul tinta
a radioelementului pentru obtinerea celei mai intense iradieri posibile la nivelul tesutului
tumoral.
5) metode de sterilizare ale picaturilor pentru ochi.Caracteristici.Enumerare

Prin definitie colirele sunt forma sterile,pe toata durata de valabilitate si administrare.Ochiul
sanatos prezinta o mare capacitate de aparare fata de actiunea microorganismelor,epiteliul
cornean constituind o bariera fata de infectii.Cand corneea este lezata,ea este mai sensibila decat
alte tesuturi la infectii,datorita absentei vascularizatiei
Enumerare:
-sterilizare prin aer cald,autoclav,gaze,radiatii
-preparare pe cale aseptica
-filtrare sterilizanta
-adaugarea de substante conservante antimicrobiene
-combinarea procedeelor mentionate,tinandu-se seama de proprietatile fizico-chimice ale subst
medicamentoase
6) preparate oftalmice.definitie(FRX suplim 2004)pag 664

Preparatele oftalmice sunt preparate sterile.lichide,semisolide sau solide,destinate administrarii
pe globul ocular si/sau pe conjunctiva sau aplicarii in sacul conjunctival.
7) emulgatori anionactivi.definitie.caract.Exemple
Exemple: sapunuri alcaline, sapunuri metalice, sapunuri organice, sulfati de eter alcoo
8) enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor injectabile.

-teste fizice:aspect culoare,pH
-teste biologice:controlul impuritatilor pirogene
-test microbiologic:Controlul sterilitatii
-Controlul izotoniei
9) coloizi hidrofili.definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple

extern. Se mai numeste pseudoemulgatori. Ei actioneaza nu numai prin formarea unui strat
multimolecular in jurul picaturilor disperdate, ci si prin marirea vascozitatii mediului de
dispersie.Exemple:dextrani ,gelatina, metilceluloza sodica,polivinilpirolidona.
10) Inversarea fazelor unei emulsii.Definitie.Caracteristici.

O emulsie se inverseaza atunci cand se schimba tipul de emulsie L/H in H/L sau invers.
Un factor important in formarea tipului de emulsie este raportul dintre faze.Emulsiile stabile
contin mai mult de 50% faza dispersanta,ele sunt cele mai frecvente,fata de introducerea unor
cantitati excesive de faza interna,care pot cauza ruperea emulsiei sau inversarea fazei.Prin
impachetarea foarte apropiata a globulelor,acestea ocupa 74,02% din totalul volumului unei
emulsii.OSWALD a spus ca o emulsie care se rearanjeaza ca un ansamblu de sfere ar putea avea
o concentratie maxima a fazei dispersate de acelasi ordina.Daca se obtin emulsii mai concentrate
din cauza neuniformitatii marimii picaturilor,astfel ca pentru emulsiile care contin 70% faza
dispersa exista tendinta sa se rupa sau sa se inverseze.
SUBIECT NR. 15
1) Substante auxiliare folosite la obtinerea preparatelor injectabile.Caracteristici.Aplicatii.
Substantele auxiliare folosite la obtinerea preparatelor injectabile sunt:
- vehicule:alegerea vehicului(solvent,dizolvant) pentru prepararea medicamentelor injectabile se
face in functie de solubilitatea substantei medicamentoase si de actiunea urmarita(efectul
terapeutic).Vehiculul sau solventul trebuie sa fie netoxic, inert farmacologic, compatibil cu
sangele, nesensibilizant, neiritant, bine tolerat, pur, sa poata fi sterilizat, sa mentina solubilitatea
subst active in timp, stabilitatea dpdv fizic si chimic sa nu fie afectata de pH si sa nu
interactioneze cu actiunea terapeutica a subst active. Vehiculul cel mai frecvent folosit este apa
distilata, iar in unele cazuri solventi hidrofili, lipofili si anhidri. Apa pentru preparatele
injectabile (apa ppi) este solvetul potrivit pentru prepararea solutiilor injectabile apoase de volum
mic. Solventi anhidri: alcool etilic, alcool benzilic, glicerol, propilenglicol, polietilenglicoli.
Principalele proprietati ale solventilor anhidri inj sunt: miscibilitatea si solubilitatea cu apa,
vascozitatea si puritatea.
-aditivii si adjuvantii asigura stabilitatea fizico-chimica si microbiologica(sterilitatea) a
medicamentelor injectabile. Ex: solubilizanti, stabilizanti, chelatanti, izotonizanti, corectori de
pH, agenti de suspensie, emulgatori, conservanti si antioxidanti. Agentii solubilizanti sunt
utilizati ptr a mari solubilitatea in apa a substantelor greu solubile si acestia sunt: cosolventi
lichizi (glicerol,etanol,propilenglicol), surfactanti (polisorbat 80,polisorbat 20,lecitine). Cel mai
utilizat izotonizant este un simplu electrolit ca de ex:clorura de sodiu. Sistemele tampon sau
agentii izohidrizanti se utilizeaza pentru a mentine nivelul de pH al solutiei injectabile in
domeniul care asigura o stabilitate maxima a substantei medicamentoase,fata de degradarea
hidrolitica sau solubilitatea maxima sau optima a acesteia in sol(ex:acid acetic-acetat;acid citric-
citrat). Antioxidantii actioneaza ca agenti reducatori,agenti”antioxigen”,unii compusi au actiune
sinergica cu antioxidantii carora le cresc eficacitatea de a bloca reactiile oxidative si cea de a 4
grupa actioneaza complexand catalizatorii care accelereaza reactiile de oxidare. Agentii
antimicrobieni sunt substante conservante cae in concentratie bacteriostatica inhiba dezvoltarea
germenilor in timp.
2) sterilizarea prin filtrare(F.R.X.).Mecanism de actiune.Conditii de aplicare.Utilizari.

Aceasta metoda se foloseste in cazul solutiilor termolabile.In vederea indepartarii
microorganismelor,filtrarea se efectueaza prin filtre bacteriologice sterile sau prin membrane
filtrante sterile,respectand precautiile impuse de acest mod de lucru.Toate operatiunile se
efectueaza in conditii aseptice,cu ustensile,recipiente si solventi in prealabil sterilizati.
Solutiile sunt trecute prin filtre sterile confectionate din derivati de celuloza,materiale plastice
sau din produse sintetizate sau din combinatii corespunzatoare ale acestora,sau prin membrane
filtrante sterile confectionate din polimeri sintetici sau esteri celulozici.Diametrul porilor
membranelor filtrante trebuie sa fie de cel mult 0.22um.
Filtrele sau membranele filtrante folosite nu trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie
sa interactioneze fizic sau chimic cu produsul de sterilizat.
Trebuie verificata integritatea filtrelor inainte si dupa filtrare.
Produsul filtrat se introduce in conditii aseptice,in recipientele in prealabil sterilizate,care apoi se
inchid etans.
3) Conditionarea perfuziilor.Exemple.
Sangele uman conservat si derivatele de sange se conditioneaza in recipiente din sticla si din
plastomeri suple sau rigide.Se indica sticla de tipul I neutra,sau boro-silicat cu rezistenta
hidrolitica inalta pentru flacoanele de perfuzii care pot fi recuperate si supuse la mai multe
sterilizari prin autoclavare,sau sticla de tipul II,sticla sodo-calcica neutralizata,la flacoanele care
nu sunt destinate a fi recuperate.
Flacoanele de sticla pentru volume mari au capacitate de 100-1000 mL,cu pereti grosi pentru a
rezista la sterilizare.
Recipientele din material plastic utilizate pentru solutiile de mare volum au forma de saci,pungi
si flacoane suple,semi-rigide sau rigide care pot avea diferite capacitati:125,250,500,1000 si
2000mL.
In general,recipientele penrtu perfuzii sunt uni-doza,resturile de lichide fiind eliminate,la fel ca si
recipientele din plastomeri.
4) Conditionarea preparatelor radiofarmaceutice.

Produsele radiofarmaceutice sunt conditionate in fiole de sticla sau flacoane multidoze si dupa
aceea sunt ambalate in containere speciale,protejate in interior,pentru a se evita spargerile sau
deschiderea lor.Se procedeaza in acest fel pentru ecranarea radiatiilor.Containerul este inchis intr-
o serie de alte containere,dintre care unul din plumb,in care se afla materialul absorbant(vata
hidrofila),pentru ca sa absoarba solutia sau sa impiedice imprastierea granulelor,capsulelor;deci
asigura ca flacoanele sa nu se deplaseze unele fata de altele.Ultimul container trebuie sa fie
rezistent la lovire.
5) Sterilizarea prin filtrare a picaturilor pentru ochi.

Filtrarea sterilizanta se aplica solutiilor oftalmice cu substante termolabile;se utilizeaza filtre
speciale,bacteriologice,din materiale poroase sau membrane filtrante care retin microorganisme
si sporii,toate operatiile efectuandu-se pe cale aseptica,cu ustensile,recipiente si vehicule
sterilizate in prealabil.
In farmacie,pentru cantitati mici de solutie,se utilizeaza filtre care se pot adapta la o seringa
hipodermica.
Filtrele sunt spalate,sterilizate si pastrate in conditii aseptice.Este de preferat ca aceste filtre sa se
utilizeze o singura data.
Eficacitatea filtrului depinde si de alti factori:pH-ul solutiei,absorbtia de substanta
medicamentoasa pe filtru,sarcinile electrice ale filtrului si bacteriilor,de tipul de filtrare si de
presiunea folosita.
6) Clasificarea preparatelor oftalmice.

I.natura solventului:
 Colire apoase
 Colire uleioase
 Colire cu vehicul viscozifiant
II. stare fizica

 Forme lichide:solutii,suspensii,emulsii,latexuri
 Forme semisolide:unguente oftalmice
 Forma gazoase:aerosoli,spray-uri
 Forme solide:pulberi liofilizate,pudre;creioane;comprimate;inserte(sisteme terapeutice)
III.modul de administrare
1.colire care se administreaza local,fara suport intermediar:
 Colire multidoze
 Colire unitare
 Preparate ptr spalarea externa a ochiului:bai oculare multidoze
 Solutii chirurgicale apoase,unitare,sterile:
-pe baza de formule simple:lacrimi artificiale,injectii oculare
-fie pe baza de macromolecule(metilceluloza,gelatina) utilizate ptr a facilita aplicarea
implantelor oculare
 Injectii locale de tip subconjunctivl de 1 sau 2 mL
 Solutii pentru lentile de contact:
-solutii pentru intretinere,care nu vin in contact cu ochiul,produse de decontaminare si de
curatare
-solutii pentru aplicarea lentilelor de contact,ele vin in contact direct cu mucoasa oculara
 Unguente oftalmice
 Pompe portabila
2.colire care se administreaza local,utilizand un suport intermediar:
 Hartiile pentru diagnostic
 Forma farmaceutice care opun rezistenta la drenajul lacrimal:
-inserte extraoculare insolubile
-inserte extraoculare solubile
 Lentile terapeutice
O clasa aparte o constituie produsele parafarmaceutice sub forma de:
 Proteze intraoculare
 Proteze oculare:proteze oculare interne si externe
IV.tipul de conditionare
 Colire multidoze
 Colire unitare
V.scopul urmarit:
 Preparate pentru tratamentul afectiunilor oculare
 Preparate pentru oftalmodiagnostic
 Solutii pentru lentile de contact
 Inlocuitori de lacrimi
VI.durata efectului terapeutic:

 Actiune imediata:colire apoase
 Actiune prelungita:suspensii apoase,uleioase,solutii vascoase,unguente oftalmice, inserte
VII.viteza de eliberare a substantei medicamentoase:

 Forme oftalmice cu eliberare conventionala(clasica):colire apoase,bai oftalmice, pulberi
si comprimante pentru colire apoase
 Forme oftalmice cu eliberare modificata:forme oftalmice cu eliberare prelungita,colire
apoase vascoase,colire uleioase,spray-uri oftalmice,unguente oftalmice
 Forme oftalmice cu eliberare controlata:inserte insolubila,inserte solubile,minipompe
oftalmice
 Forme oftalmice de transport si eliberare la tinta:lipozomi,latexuri,sisteme incapsulate
(microsfere,microcapsule;nanosfere,nanocapsule)
VIII.actiune terapeutica:antiinfectioase,antiinflamatoare,cicatrizante,anestezice locale,

midriatice,miotice si antiglaucomatoase,tratamentul cataractei,sedative de diagnostic,adjuvante
in chirurgia oculara.
7) Emulgatori cationactivi.Definitie.Caracteristici.Exemple.
8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor radiofarmaceutice.

Se determina:tipul de injumatatire;natura si energia radiatiei;masurarea radioactivitatii; puritatea
antinuclidica;puritatea radiochimica;puritatea chimica;puritatea enantiomerica; sterilitatea
9) Descrieti metoda gumei umede folosita la obtinerea emulsiilor.
faza externa
10) Emulgatori neionogeni.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

SUBIECT NR. 16
1) Substante auxiliare folosite la obtinerea preparatelor injectabile. Enumerare. Rol in

formulare. Pag 529
Enumerare:
I.vehicule:apa distilata,apa ppi,solventi anhidri miscibili cu apa(alcool etilic,glicerina,
propilenglicolul,glicofurolul)solventi anhidri nemiscibili cu apa(uleiuri vegetale,ulei de soia,ulei
de ricin,oleat de etil)
II.aditivi si adjuvanti:
 agenti solubilizanti:
-cosolventi lichizi:glicerol,propilenglicol,etanol
-surfactanti:polisorbat 80,polisorbat 20
 agenti de tonicitate(izotonizanti):un simplu electrolit ca de ex clorura de sodiu sau alte
saruri si unii non-electoliti ca glicerolul si lactoza.
 Sisteme tampon(agenti izohidrizanti):acid acetic-acetat;acid citric-citrat;acid fosforic-
fosfat;acid glutamic-glutamat
 Agenti antioxidanti:saruri ale acidului sulfuros,acid ascorbic,derivati tiol,galat de propil
 Agenti antimicrobieni:fenol,m-crezol,nipasl,clorbutanol,tiomersal
 Stabilizanti pentru proteine:crioprotectori si lioprotectori
Sunt substanțe folosite pentru îmbunătățirea sau menținerea calității medicamentelor injectabile.
Asigurarea tolerabilității, stabilității fizico-chimice și microbiologice a preparatelor injectabile.
2) Eficacitatea procesului de sterilizare . Exemple. Pag 489

Sterilizarea este operatia prin care sunt indepartate sau distruse microorganismele viabile dintr-
un preparat medicamentos. Sterilitatea este o conditie de calitate, absolut obligatorie a
preparatelor injectabile. Nu este suficienta sterilizarea finala a preparatelor injectabile,
sterilizarea se asigura printr-o serie de masuri care se iau pe tot parcursul procesului de
productie.
Trebuie sa se tina cont de :
-selectionarea materiei prime
-personalul calificat cu o responsabilitate corespunzatoare
-sa se foloseasca metode de sterilizare corespunzatoare
-sa se faca un control intern al procesului de sterilizare
- produsul sa fie pastrat corect si folosit adecvat pentru a preveni contaminarea.
Exemple de metode de sterilizari prevazute de FR X: sterilizarea cu vapori de apa sub presiune,
Sterilizarea prin caldura uscata, Sterilizarea cu gaz, Sterilizarea prin filtrare, Prepararea pe cale
aseptica
3) Forme farmaceutice cu cedare controlata. Definite . Exemple. Aplicatii practice.

Def:formele farmaceutice parenterale retard sau depôt obisnuite realizeaza o actiune
prelungita,evitandu-se aparitia nivelelor plasmatice maxime si minime caracteristice formularilor
neretard,dar nu se poate atinge o eliberare constanta,calculata anterior,deci un nivel plasmatic
constant.
Aplicatii practice:-asigura un control precis al eliberarii substantei active,privind viteza si durata
sa,intr-un anumit loc al organismului.
-asigura o eliberare programata a substantei cu o anumita viteza,o perioada de timp(zile luni sau
ani) pentru a determina efectul terapeutic necesar,reducand la minimum interventia pacientului
- Sisteme implantabile controlate prin osmoza, Sisteme implantabile controlate prin difuziune,
Sisteme controlate prin dizolvare, Sisteme dirijate mecanic
Ex:dispozitive de perfuzare a insulinei controlata prin senzori,magnetic sau prin
autoprogramare;sisteme terapeutice de perfuzare continua sau cu sistem „feedback”,pompe
implantabile(eliberarea citostaticului) sau neimplantabile,pompa mini-perfuzabila(adm
antibioticelor si a altor med cu cedare intermitenta in 40-60 min )
4) Etichetarea preparatelor radiofarmaceutice.

Eticheta produselor radiofarmaceutice este conforma cu prescrierile europene si antionale cerute
de existenta radioactivitatii.
Recipientele din container au etichete cu urmatoarele date:denumirea sau referinta
preparatului;numele producatorului;un numar de identificare;pentru preparatele lichide sau
gazoase(radioactivitatea totala continuta in recipient sau concentratia radioactiva pe mililitru la
data si ora indicata precum si volumul de lichid continut in recipient);pentru preparatele
solide(radioactivitatea totala la data si ora stabilita);pentru capsule(radioactivitatea pe capsula la
data si ora stabilita,precum si nr de capsule continute in recipient).
Etichetarea poate fi adaptata in anumite cazuri:concentratia radioactiva exprimata in microCurie
sau submultipli;termenul de valabilitate sau data expirarii:cu data si ora la care a fost masurata
radioactivitate,si mai trebuie sa contina mentiunea”Atentie radiatii!” si schema grafica de
radioactivitate trifoiul rosu
5) Agenti de marire a vascozitatii picaturilor oftalmice. Caracteristici. Exemple.

Este important sa se asigure o vascozitate a solutiei oftalmice asemanatoare cu cea a lichidului
lacrimal.Agentii de vascozitate maresc timpul de retentie,realizand un contact prelungit al
substantei medicamentoase cu mucoasa oculara,ceea ce mareste durata de actiune,micsorand
producerea reflexa a lacrimilor,evita indepartarea lor din ochi,realizand absorbtia unei cantitati
mai mari de substanta activa,contribuind astfel la prelungirea efectului terapeutic,respectiv la
scaderea dozei de medicament,deci la marirea biodisponibilitatii.Totodata agentii de vascozitate
au rol emolient si uneori micsoreza toxicitatea medicamentului.
Agentii viscozifianti trebuie sa fie:
-hidrosolubili si sa realizeze solutii transparente;
-inerti dpdv chimic si farmacologic
-sa formeze solutii cu indice de referinta asemanator cu cel al lichidului lacrimal
-sa nu obstrueze caile lacrimale
-sa fie tolerati de mucoasa oculara
-sa permita sterilizarea prep oftalmice;sa nu se modifice prin sterilizare si pastrare
-sa nu constituie mediu prielnic pentru dezv microorg si fungilor
Ex: metilceluloza, hidroxipropilceluloza, carboximetilceluloza, alcool polivinilic, polividona,
gelatinele, carbopolii.
6) Substante auxiliare folosite la obtinerea picaturilor oftalmice . Enumerare si rol .

-vehicul:apa
-izotonizarea solutiilor oftalmice:clorura de sodiu,acetat sau azotat de sodiu,acidul boric,glucoza
-modificatoare de pH pentru stabilitatea fizico-chimica a preparatelor oftalmice: macromolecule
hidrofile(metilceluloza,alcool polivinilic),clorura de benzalconiu
-agentii viscozifianti:metilceluloza,hidroxipropilmetilceluloza,alcool polibinilic
-agenti tensioactivi:polisorbati,derivati de amoniu cuaternar
-pentru prevenirea oxidarii substantelor,adaugarea de reducatori este utila in cazul
medicamentelor degradabile: metabisulfitul de sodiu
-conservanti antimicrobieni:clorura de benzalconiu 0.02%,acetat de clorhexidina 0.01%,
tiomersalul 0.01%
-agenti de permeabilizare(cresc penetratia oculara):clorura de benzalconiu,digluconatul de
clorhexidina
7) Emulgatori neionogeni. Definitie. Caracteristici. Exemple.


Se efectueaza un control fizico-chimic,microbiologic si biologic.
Control fizico-chimic:aspect,culoare,pH
Microbiologic:sterilitate
Biologic:impuritati pirogene
Uniformitatea volumului(asta nu stiu la ce categorie intra)
9) Emulgatori cationactivi. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.


Metoda gumei uscata sau metoda suspensiei sau metoda continentala sau metoda inversarii
tipului de emulsie – adaugarea fazei externe peste faza interna
La mojar se tritureaza usor guma arabica cu faza uleioasa, apoi se aduce dintr-o data cantitatea de
apa necesara prepararii emulsiei primare si se tritureaza energic timp de 3 minute pana la
obtinerea emulsiei primare care este o emulsie concentrata, vascoasa si care la triturare scoate un
sunet caracteristic. Se dilueaza emulsia primara (tip H/L) cu restul de apa adaugata treptat si
triturand continuu pana la obtinerea emulsiei finale (L/H).

Rezolvari Bune

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvari Bune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECT NR.

1) Forme farmaceutice sterile. Definitie. Reprezentanti.

2) Solubilizanti folositi la obtinerea preparatelor injectabile. Enumerare. Caracteristici. Aplicatii.

3) Sterilizarea cu gaze (F.R. X). Mecanism de actiune. Conditii de aplicare. Utilizari.

4) Tipuri de sticla folosita la conditionarea preparatelor injectabile. Exemple.

5) Conditii de calitate ale preparatelor radiofarmaceutice.

6) Solutii pentru bai oculare. Definitie. Caracteristici. Aplicatii practice.

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor injectabile.

9) Emulgatori anionactivi. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

10) Descrieti metoda gumei umede folosita la obtinerea emulsiilor.

1) Forme farmaceutice parenterale. Definitie. Reprezentanti.

2) Corectori de pH folositi la obtinerea preparatelor injectabile. Enumerare. Caracteristici. Aplicatii.

3) Conditionarea aseptica a medicamentelor (F.R. X). Caracteristici. Aplicatii.

5) Preparate oftalmice (F.R. X, suplim. 2004). Definitie.

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor perfuzabile.

9) Emulgatori cationactivi. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

10) Descrieti metoda gumei uscate folosita la obtinerea emulsiilor.

1) Medicamente parenterale. Clasificare.

2) Izohidria preparatelor injectabile.

3) Compartimentele unei sectii de preparare a produselor sterile. Enumerare. Activitati derulate in

4) Perfuzii cu substante energetice. Formulare. Aplicatii practice.

5) Clasificarea preparatelor oftalmice.

6) Minipompe osmotice bicompartimentate. Descriere. Utilizari.

7) Cai de administrare a emulsiilor.

8) Emulgatori neionogeni. Definitie. Mecanism de stabilizare a unei emulsii. Exemple.

9) Descrieti metoda amestecarii fazelor folosita la obtinerea unei emulsii.

10) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor injectabile.

1) Forme farmaceutice sterile.Definitie.

2) Controlul calitatii preparatelor radiofarmaceutice.

3) Metoda gumei umede.

5) Tipuri de sticle folosite la conditionarea preparatelor injectabile.

6) Solubilizanti folositi la preparate injectabile.

9) Teste pt controlul calitatii la preparate injectabile.

2) Stabilizanti chimici,antioxidanti si agenti chelatanti folositi la obt prep injectabile.

3) Teste implicate in controlul impuritatior pirogene.

4) Perfuzii utilizate in restabilirea echilibrului acido-bazic.Formulare.Aplicatii practice.

5) Avantajele utilizarii preparatelor oftalmice.

7) Avantajele utilizarii emulsiilor farmaceutice.

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor injectabile.

9) Emulgatori anionactivi.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

1) Medicamente parenterale.Conditii de calitate ale substantelor active folosite.

2) Conservanti antimicrobieni folositi la obtinerea prep injectabile. Exemple.Caracteristici.

3) Emulsii injectabile.Definitie.Subst auxiliare folosite in formulare.Enumerare si rol.

4) Perfuzii cu dextrani.Formulare.Aplicatii practice.

5) Dezavantajele utilizarii preparatelor oftalmice.

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor perfuzabile.

9) Emulgatori neionogeni.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple

10) Flocularea. Definitie. Caracteristici

1) Subst aux folosite la obt prep injectabile. Enumerare si rol in formulare.

2) Izotonizanti folositi la obt prep inj.Exemple.Caracteristici.Aplicatii.Restrictii de utilizare.

3) Medicamente injectabile cu actiune retard(depot).Definitie.Caracteristici.Cai de

4) Perfuzii cu lipide.Formulare.Aplicatii practice.

5) Formularea picaturilor pt ochi.

6) Sisteme de tranzitie de faza administrate pe mucoasa oculara.Descriere.Utilizari.

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor oftalmice.

9) Coloizi hidrofili.Definitie.Mecanism de stabilizare a unei emulsii.Exemple.

1) Apa pentru preparate injectabile. Definitie. Obtinere. Caracteristici. Utilizare.

2) Izotonia preparatelor injectabile. Exemple. Caracteristici. Aplicatii.

3) Suspensiile apoase injectabile. Definitie. Caracteristici. Cai de administrare.

4) Perfuzii folosite in metabolismul reconstituant. Formulare. Aplicatii practice

5) Factorii care influenteaza tolerabilitatea picaturilor de ochi

6) Inserte oftalmice (F.R. X, supl. 2004). Definitie

7) Emulsii de uz topic. Definitie. Caracteristici. Exemple

8) Enumerati 5 teste de control al calitatii preparatelor perfuzabile.