1

Completări sub.28-30 şi 34
Nervii membrului superior

Aplicaţii clinice

2. Paralizia de nerv axilar (C5-C6)

Rolul motor al nervului axilar - inervează muşchii deltoid şi rotund mic,

asigurând abducţia şi flexia braţului, cu ridicarea sa laorizontală, precum şi rotaţia
externă a braţului
Teritoriul senzitiv: tegumentele umărului în regiunea postero-laterală
Lezare:
- traumatisme cu luxarea capului humeral sau fracturi de col chirurgical humeral (lazarea
nervului în fracturile deschise, respectiv prinderea sa în calusul vicios)
- compresiune la purtătorii de cârje
- nevrite izolate
Clinic:
- umăr căzut în epolet
- reducerea până la abolire a abducţiei braţului - imposibilitatea ridicării braţului la
orizontală
- hipo- sau anestezie în regiunea inervată senzitiv
- ulterior, atrofie deltoidiană

Testul Froment (tragerea mâinii) este caracteristic pentru paralizia deltoidului: la

tragerea mâinii, cu antebraţul semiflectat din cot, m.deltoid nu se contractă.
 2

3. Paralizia de nerv musculocutanat (C5 - C7)

Rolul motor al nervului musculocutan - inervează muşchii coracobrahial,
biceps şi brahial, asigurând flexia şi supinaţia antebraţului şi proiecţia înainte-înăuntru a
membrului superior
Teritoriul senzitiv: tegumentele regiunii laterale a antebraţului
Lezare:
- traumatisme cu luxaţii sau fracturi ale umărului
- compresiuni sau anevrisme de arteră axilară

Clinic: scaderea marcata a fortei flexiei antebratului pe brat

- flexia cotului este deficitară (antebraţul atârnă în prelungirea braţului), se face totuşi,
cu ajutorul mm.epicondilieni mediali şi a m.brahioradial; supinaţia slăbeşte;
- scaderea adducţiei şi proiecţiei anterioare a braţului (mişcări sunt controlate de
coracobrahial)
- hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv (tulburările senzitive sunt vagi şi nedefinite,
inervaţia tegumentelor dependente de n.musculocutan fiind asigurată şi de filete provenite din
n.radial şi n.cutanat antebrahial medial).
- hipotonia şi, ulterior, atrofia muşchilor lojei anterioare a braţului (evident- ştergerea
reliefului m biceps brahial)
 3

4. Paralizia de nerv radial

- origine în C5-T1, care formează trunchiul secundar posterior
- traiect: ia naştere la vârful axilei, unde trece înapoia pachetului vasculonervos al
braţului, apoi ajunge în loja posterioară a braţului prin spaţiul rondo-humero-tricipital,
înconjoară faţa posterioară a humerusului, trece în şanţul nervului radial, în contact direct cu
osul, apoi trece în loja anterioară, trece înaintea articulaţiei cotului, unde se plasează anterior de
epicondilul lateral, după care se împarte în ramurile terminale:
- anterioară: senzitivă
- posterioară: motorie, care înconjoară colul radiusului printre capetele m supinator,
avansând distal pe faţa posterioară a antebraţului

Rolul motor al nervului radial - este nervul extensiei şi supinaţiei.

Nervul radial asigură:
- supinaţia antebraţului (mm supinator şi brahioradial) şi a mâinii
- extensia antebraţului (mm triceps şi anconeu)
- extensia mâinii (mm lung şi scurt extensori radiali ai carpului şi m extensor ulnar
al carpului)
- abducţia mâinii (m extensor ulnar al carpului)
- abducţia policelui (m lung abductor al policelui) şi extensia sa (mm lung şi scurt
extensor ai policelui)
 4

- extensia degetelor
Teritoriul senzitiv: faţa posterioară a braţului, antebraţului, mâinii, suprapus peste
teritoriul senzitiv al nervilor vecini, astfel încât numai o mică arie, corespunzătoare
tabacherei anatomice îi aparţine în exclusivitate.
Lezare:
- traumatisme (fracturi de humerus sau de radius, cu deplasare)
- compresiuni la nivel axilar prin tumori cu adenopatii axilare, anevrisme, cârje
- compresiuni la nivel humeral prin calus vicios
- compresiune în somn profund prin comprimare pe un plan dur (paralizia beţivilor -
"Saturday-night palsy")
- compresiunea se poate produce pe masa de operaţie sau prin garou prea strâns
- cauze generale: intoxicaţii (mai ales cu plumb), infecţii

Clinic:
Atitudine particulară: antebraţ în flexie, mâna atârnă în hiperflexie şi pronaţie (mâna
căzândă, în gât de lebădă),police în abducţie şi uşor flectat,ultimele 4 degete uşor flectate
Deficite motorii:
- imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului
- imposibilitatea extensiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii posterioare a antebraţului
(testul salutului militar)
- imposibilitatea extensiei primelor falange, paralizia extensiei şi abducţiei policelui prin
afectarea lojii posterioare a braţului
- imposibilitatea supinaţiei şi abducţiei mâinii prin paralizia lojii laterale a antebraţului
- flexia antebraţului este diminuată prin paralizia muşchiului brahioradial
- diminuarea flexiei degetelor
Abolirea ROT: tricipital şi stiloradial.
Tulburări de sensibilitate: anestezie în tabachera anatomică, faţa dorsală a policelui,
primul spaţiu interosos.
Tulburări trofice: diminuarea reliefului regiunii posterioare a braţului şi antebraţului.
Mâna prezintă cianoză şi edem.
-paralizie prelungită->sinovită hiperplazică (tendinita extensorilor)

Compresia nervului interosos posterior. Această ramură a nervului radial este

uneori comprimată la trecerea prin muşchiul supinator (după fracturile de antebraţ). Pacienţii
acuză slabiciune a policelui şi degetelor. Examenul fizic arată slăbiciunea extensorilor lung şi
scurt ai policelui, dar fară piedere a sensibilităţii.
 5

5. Paralizia de nerv median (C6-T1)

Rolul motor al nervului median
Nervul median asigură:
- pronaţia antebraţului (mm rotund şi pătrat pronator)
- flexia antebraţului (mm epicondilieni mediali)
- flexia mâinii (mm flexor radial al carpului şi palmar lung)
- flexia degetelor ( mm: lombricali 1 şi 2 – pentru falanga proximală, flexor superficial al
degetelor –pemtru falanga mijlocie şi flexor profund – pentru falanga distală)

Acţiune lombricali
- flexia şi opoziţia policelui (mm eminenţei tenare)

Teritoriul senzitiv:
- faţa palmară a mâinii: eminenţa tenară, degetele I-III, ½ medială a inelarului.
- faţa dorsală a mâinii: falanga distală a indexului şi mediusului

Lezare:
- traumatisme
- prinderea în ţesut cicatricial
- anevrisme ale arterei humerale
- microtraumatisme profesionale (lăcătuşi, frizeri, croitori, călcători de rufe etc.)
- compresiune în somn între planul patului şi capul partenerului (paralizia îndrăgostiţilor,
paralizia de week-end)

Clinic:
Atitudine particulară: antebraţul în uşoară supinaţie şi policele în planul celorlalte
degete (abducţie şi extensie), ceea ce dă aspectul de mână simiană.
Deficite motorii:
- abolirea pronaţiei antebraţului
 6

-diminuarea flexiei mâinii şi degetelor, prin paralizia muşchilor regiunii anterioare a

antebraţului (inclusiv prin paralizia mm lombricali 1 şi 2)
- imposibilitatea flexiei, abducţiei şi opoziţiei policelui, prin paralizia muşchilor
eminenţei tenare
- imposibilitatea flexiei falangelor doi şi trei
În concluzie - degetele 1 şi 2 stau în extensie, policele lateral în plan cu celelalte degete
("mână simiană" în poziţie de repaos sau “binecuvântare papală” în flexia degetelor).
Probe de examinare:
1. proba de grataj : cu mâna aşezată pe masă cu degetele întinse, pacientul nu poate face
mişcarea de grataj
2. proba flectării degetelor în pumn : indexul rămâne întins, mediusul face o flexiune
incompletă, iar policele schiţează o flexie a primei falange, rezultând aspectul “mâinii de
benedicţiune papală”

3. proba pensei digitale : pacientul nu poate executa bucla (pensa) police-index (“OK”)

4. proba încrucişării degetelor de la cele două mâini : de partea afectată indexul şi

mediusul rămân extinse
5. proba abducţiei policelui -policele nu se poate abduce
Abolirea ROT: mediopalmar (produs prin percuţia tendoanelor muşchilor palmari în
apropierea mâinii).
 7

Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv al nervului

Tulburări trofice: atrofia musculaturii lojeii anterioare a antebraţului şi a eminenţei

tenare.
Tulburările vegetative sunt constante, nervul median fiind nervul cu cea mai importantă
componentă vegetativă simpatică din plexul cervical. Cauzalgia apare uneori, dar mai ales în
leziunile parţiale.

Tulburări vasomotorii, secretorii ale pielii, ale fanerelor

 8

Sindromul de tunel carpian (brahialgia parestezică nocturnă):

Tunel carpian reprezintă un culoar îngust şi rigid delimitat de oasele şi ligamentele

carpiene şi de retinaculul mm flexori. Este străbătut de nervul median şi tendoanele mm
flexori.
Sindromul de tunel carpian se produce atunci cand nervul median, care trece de la
antebraţ la mână, este comprimat în tunelul carpian.
Procesele inflamatorii, acute sau cronice, sau edemaţierea elementelor parietale sau ale
structurilor ce trec prin canal pot determina comprimarea nervului median. Unii oameni au
tunelurile carpiene mai înguste, ceea ce-i face mai susceptibili la apariţia sindromului
compresiv.
CTS poate apare :
- consecutiv unui traumatism la încheietura mâinii
- în hiperactivitatea glandei pituitare,
- în hipotiroidism
- în diabet
- în artrita inflamatorie
- ca boală profesională, în cazul utilizarii repetate şi îndelungate de scule a vibratoare
- ca o consecinţă a retenţiei de lichide în timpul sarcinii sau menopauzei.
Ca o conecinţă a compresiei nervului median, apar tulburări senzitive şi motorii în
teritoriul palmar al nervului median: durere, slăbiciune, amorţeală la nivelul mâinii, ce iradiază
la antebraţ şi braţ (Atenţie - senzaţiile dureroase pot indica alte condiţii patologice!!!).
 9

Simptomele apar, de obicei, treptat, cu senzaţii de arsură, furnicături, amorţeală sau

senzaţie de mâncărime în palmă şi degetele 1-3, cu accentuare nocturnă. Unii pacienţi spun că-
şi simt degetele umflate.
Simptomele apar mai întâi la una sau ambele mâini în timpul nopţii, deoarece mulţi
oameni dorm cu încheieturile flexate. O persoana cu sindrom de tunel carpian se poate trezi
cu sentimentul de necesitatea de a-şi "scutura" încheietura mâinii. Odată cu agravarea
leziunilor, simptomele apar şi în cursul zilei.
În timp, dacă nu sunt tratate cauzele compresiei, apar semne de gravitate:
- scaderea forţei musculare, astfel încât devine dificil pentru pacient să strângă
pumnul, să apuce sau să prindă obiecte mici, sau să îndeplinească alte sarcini
manuale. Flexia pasivă puternică a pumnului cauzează parestezii.
- atrofierea mm eminenţei tenare
- tulburări ale sensibilităţii tactile şi termoalgezice în teritoriul nervului median.
- pensa police-indice se realizează dificil.

Testul Phalen: menţinerea pumnului în hiperflexie timp de 1-2 minute reproduce

simptomele. (Este un test mai sigur decât testul Tinel -percuţie deasupra tunelului pentru a
produce parestezii)

Compresia nervului interosos anterior. Această ramură a nervului median poate fi

comprimată sub originea fibroasă a flexorului digitorum sublinus, cauzând slabiciune a prizei
şi dureri de-a lungul marginii radiale a antebratului. Examenul fizic arată slabiciune a
flexorului lung al policelui şi flexorului profund al indexului şi mediusului.
 10

6. Paralizia de nerv ulnar (C8-T1)

Rolul motor al nervului ulnar
Nervul ulnar este principalul nerv motor al mâinii, deoarece:
- flexează mâna şi determină adducţia ei (m flexor ulnar al carpului)
- flexează falanga distală a inelarului şi auricularului (m flexor profund al degetelor)
- determină abducţia degetelor (mm interosoşi dorsali) şi adducţia degetelor (mm
interosoşi palmari) – mişcarea «în evantai»
- determină flexia falangei proximale şi extensia falangelor II şi III ale degetelor 2-5
(mm interosoşi)
- determină abducţia policelui (m adductor al policelui) şi flexia falangei I (fasc
profund al m scurt flexor al policelui)

Teritoriul senzitiv: 1/3 medială a feţei plantare a mâinii, ½ laterală a inelarului, degetul
V, atât pe faţa palmară cât şi pe cea dorsală;1/2 medială a feţei dorsale a mâinii;1/2 internă a
degetului 4, 1/2 internă a primei falange a degetului 3

Lezare:
- traumatismele epifizei distale a humerusului, traumatismele ulnei
- afecţiuni ale articulaţiei cotului
- microtraumatisme profesionale (tâmplari, brutari, sculptori)
- anevrisme ale arterei brahiale sau axilare
- compresiuni (esp.zona scalenică), la nivelul şanţului epitrohleo-olecranian
- boli infecţioase->tifos,febră tifoidă

Clinic:
Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifa ulnară, constând în extensia primei
falange şi flexia ultimelor două falange ale degetelor II-V, mai exprimate la degetele IV şi V.
Deficite motorii:
- imposibilitatea flexiei primelor falange
- imposibilitatea extensiei ultimelor două falange

- imposibilitatea abducţiei şi adducţiei degetelor

- imposibilitatea adducţiei policelui
 11

- prehensiunea este perturbată

- atrafia mm eminenţei hipotenare şi a mm interosoşi

Probe de examinare:
1. semnul Fromet al policelui: bolnavul prinde o coală de hârtie cu ambele mâini între
police şi index şi trage lateral. De partea paralizată coala îi scapă
2. semnul evantaiului: mâna aşezată cu palma pe un plan plat nu poate răsfira degetele în
evantai
3. testul pensei police-deget mic (testul buclei): nu se poate executa pensa menţionată
4. testul mănunchiului: degetul mic şi inelarul nu participă în actul de reunire a degetelor
într-un mănunchi
5. semnul gratajului -degetele 4,5

Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv->faţa palmară şi dorsală

a degetelor 4 şi 5;partea ulnară a mâinii

Tulburări trofice şi vasomotorii: importante, mâna ia aspect scheletic prin atrofia

interosoşilor, eminenţa tenară devine plată, pielea se subţiază, apare cianoză şi edem.
Sdr.de tunel cubital
-tunel format de aponevroza care acoperă nervul între inserţiile osoase pe
olecran şi epicondilul medial ale celor 2 capete ale muşchiului flexor carpi ulnaris
-iniţial tulburări de sensibilitate,apoi deficit motor

Sindromul de tunel cubital

• La nivelul articulației cotului nervul se găsește pe fața posterioară a articulației, superficial,

în tunelul cubital format din epicondilul medial al humerusului și retinaculul tunelului cubital.
• Tunelul cubital are planșeul format din ligamentele articulației cotului, acoperișul din
ligamentul arcuat al cotului care pornește de pe epicondilul humeral și până la regiunea
medială a procesului olecranian.
• Trece posteromedial de tuberculul coronoid al ulnei împreună cu artera ulnară recurentă
posterioară, printre cele 2 capete ale m flexor ulnar al carpului
12
 13

Simptomatologia este superpozabila cu cea din sindromul de canal Guyon, mai

accentuata si cu implicatii si la nivelul flexorilor profunzi ai degetelor 4 si 5. In cazurile severe
poate apare atrofia spatiului interosos 1, adica intre police si degetul aratator. Scade forta de
strangere.

Sindromul de Canal Guyon

Sindromul de canal Guyon este o afecţiune care se manifestă la nivelul mâinii şi a

degetelor 4 si 5; este determinată de compresia nervului ulnar la nivelul încheieturii mâinii.

X
 14

Sindromul poate apare datorită dezvoltării unui chist sinovial, sau posttraumatic.
Simptomatologia este reprezentata de senzaţia de furnicătură şi amorţeală la nivelul degetelor 4
şi 5.
Aceeaşi simptomatologie este dată şi de sindromul de tunel cubital (nevrita de cubital).

Explicaţii anatomice:
Canalul Guyon este situat la nivelul încheieturii mâinii, aproximativ în aceeaşi localizare
cu canalul carpian, medial de acesta, fiind delimitat de osul pisiform şi osul hamat (osul cu
cârlig) (vezi schema X); deasupra este delimitat de structuri fibroase.
Conţine nervul ulnar şi artera ulnară.
15