Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

F ACULTATEA „I NGINERIE M ECANICĂ ”

TEZA DE DOCTORAT
- r e z u m a t -

Optimizarea tehnologiilor de montaj în


industria de automobile

The Optimization of Final Assembly


Processes in the Automotive Industry

Autor:
ing. Andrei - Mihai NEGRUȘ

Conducător ştiinţific:
prof. univ. dr. ing. Anghel CHIRU

BRAŞOV
2011
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036 , TEL. 0040-068-41300, FAX 0040-068-410525
RECTORAT
___________________________________________________________________

COMPONENŢA
comisiei de doctorat
numită prin Ordinul Rectorului Universităţii “Transilvania” din Braşov nr.4477/19.01.2011

PREŞEDINTE: - Prof.univ.dr.ing. Ioan Călin ROȘCA


Universitatea “Transilvania” din Braşov
CONUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: - Prof.univ.dr.ing. Anghel CHIRU
Universitatea “Transilvania” din Braşov
REFERENŢI: - Prof.univ.dr.ing. Nicolae BURNETE
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
- Prof.univ.dr.ing. Ion TABACU
Universitatea din Pitești
- Prof.univ.dr.ing. Ion VIȘA
Universitatea “Transilvania” din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 25:02:2011, ora 11:00, Corp U
(Aula Sergiu T. Chiriacescu), Universitatea „Transilvania” din Braşov, U II 3

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le


transmiteţi, în timp util, pe adresa Universităţii “Transilvania” din Braşov.
Optimizarea tehnologiei de montaj în industria de autovehicule 

Cuvânt înainte

Din dorința  de a valorifica experiența activităților directe, pe care autorul lucrării le 
desfășoară în domeniile proiectării și punerii în funcțiune a liniilor tehnologice de asamblare 
a autovehiculelor, acesta, sub coordonarea conducătorului științific, a elaborat un program 
prin  care  a  valorificat  caracterul  tehnico  –  aplicativ  al  acestora  într‐o  teză  de  doctorat.  În 
acest  sens,  încă  din  anul  2000,  au  demarat  activitățile  de  concepere,  implementare  și 
urmărire  în  producție,  a  unui  nou  concept  de  montaj  a  caroseriilor  de  autoturisme,  care, 
ulterior, a fost introdus pe liniile de fabricație. 

Lucrarea prezintă o serie de elemente originale din domeniul tehnologiilor de montaj 
a  autoturismelor,  aduce  contribuții  teoretice  și,  mai  ales,  practice,  care  evidențiază  nivelul 
cunoștințelor profesionale ale autorului în optimizarea proceselor tehnologice din industria 
de autovehicule la nivelul unui OEM renumit. 

Abordările sunt multiple, lucrarea cuprinzând elemente de practică și teorie, care se 
referă, în principal, la următoarele aspecte: tehnologii de montaj pe linii de asamblare, dar și 
modalități  și  instrumente  necesare  asigurării  și  gestionării  calității  în  sensul  optimizării 
proceselor aferente. Se îmbină, astfel, teoria cu aplicațiile practice, atât din domeniul strict 
tehnic, cât și din cel al managementului „avansat” al calității. 

Autorul  mulțumește,  pe  această  cale,  tuturor  celor  care  l‐au  sprijinit  în  elaborarea 
lucrării,  în  primul  rând  Dlui  prof.dr.ing.  Anghel  CHIRU,  conducătorul  științific  al  prezentei 
teze,  care  s‐a  implicat,  foarte  mult,  în  obținerea  eficacității  necesare  finalizării  prezentei 
lucrări. Autorul aduce, de asemenea, mulțumiri din suflet și familiei „de acasă”, din România, 
și celei „de acasă” din SUA. Acestora le dedică și acest fruct al muncii sale. 

Nu în cele din urmă, mulțumirile sincere se îndreaptă și către membrii din comisia de 
analiză a prezentei teze de doctorat. Observațiile profesionale și pertinente ale acestora au 
fost deosebit de utile în conturarea formei finale a lucrării. 
 
 
Andrei – Mihai NEGRUȘ 

 
‐ 1 ‐ 
 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL DE


ASAMBLARE A AUTOVEHICULULUI

1.1. Introducere
Industria  de  automobile  este  una  dintre  cele  mai  importante  industrii  din  lume, 
afectând nu numai economia dar și cultura lumii. Ea asigura locuri de munca pentru milioane 
de  oameni,  generează  baza  pentru  o  multitudine  de  servicii.  Automobilele  au  revoluționat 
transportul în secolele 20 și 21, schimbând pentru totdeauna modul de a trai al oamenilor și 
afacerile.  Automobilul  a  permis  transportul  materialelor  mai  departe  și  mai  repede  și  a 
deschis  o  piața  larga  pentru  afaceri  și  comerț.  Industria  auto  a  redus  costul  total  al 
transportului utilizând metode ca producția de serie mare, vânzarea în masă și globalizarea  
producției. 
1.2. Importanța economică a industriei de autovehicule
Producătorii  de  automobile  reprezintă  cele  mai  mari  companii  ale  lumii.  Aceste 
corporații  sunt  adesea  multinaționale,  având  sucursale  și  fabrici  în  diferite  tari.  Aceste 
companii  distribuie  piese,  folosesc  componente  produse  în  alte  tari,  sau  asamblează 
automobile în tari străine. Cele trei mari companii de automobile din Statele Unite, General 
Motors Corporation, Ford Motor Company și Crysler asigură cele mai multe locuri de munca, 
dar  intrarea  pe  piață  a  unor  companii  străine  (Toyota  Motor  Corporation,  și  Nissan  Motor 
Co., Ltd.,) a contribuit de asemenea la apariția multor oportunități de dezvoltare și inovare. 
1.3. Scurta istorie a automobilului
Primul vehicul, care a circulat pe un drum public a folosit un motor cu aburi și a fost 
construit de Nicolas Joseph Cugnot, în Franța, în anul 1769. Primul motor cu ardere intern ce 
a  folosit  drept  combustibil  un  amestec  de  hidrogen  și  oxigen  a  fost  realizat  de  elvețianul 
Isaac  de  Rivaz.  Henry  Ford  a  inventat  și  îmbunătățit  linia  de  asamblare  și  a  instalat  primul 
conveior  în  linia  de  asamblare  în  fabrica  sa  Ford’s  Highland  Park,  din  Michigan  între  anii 
1913‐1914.  Linia  de  asamblare  a  redus  costurile  de  producție  a  automobilelor  prin 
diminuarea timpilor de montaj. Renumitul Model T, a fost asamblat în 93 de minute.  
Ford a construit primul sau automobil numit “Quadricycle” în iunie 1896.  Succesul a 
venit după ce a format firma Ford Motor Company în anul 1903. A fost a treia companie ce 
producea  automobilele  pe  care  le  proiecta.  Modelul  T  de  automobil  a  fost  introdus  în 
fabricatie în anul 1908, fiind un succes. După ce a introdus liniile de asamblare în fabrica sa, 
Ford a devenit cel mai mare producător de automobile din lume în anul 1913. În anul 1927 
firma Ford a fabricat 15 milioane de automobile Model T. 
1.4. Linia de asamblare
Ideea de bază, ce a condus la creșterea numărului de automobile produse, la un preț 
mic, a fost introducerea liniei de asamblare. Ford nu a inventat aceasta metodă, în schimb a 
perfectat‐o. Înainte de conceperea acestei metode, automobilele erau asamblate individual 
de  oameni  cu  o  calificare  ridicată.  Aceasta  asigura  o  producție  mică  la  un  preț  mare  al 
automobilului  (Figura  1.1).  Linia  de  asamblare  a  inversat  procesul  de  fabricare  a 
 
‐ 2 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
automobilului. În loc ca muncitorii sa meargă la automobil, acum automobilul se deplasează  
la  muncitori,  care  efectuează  aceeași  operație  de  fiecare  dată.  Cu  introducerea  liniei  de 
asamblare s‐a redus timpul de fabricatie al modelului T de la 12,5 ore la mai puțin de 2 ore. 
Ideea  de  baza  a  liniei  de  asamblare,  la  compania  Ford,  a  fost  introdusa  de  William 
Klann  după  întoarcerea  lui  din  Chicago,  unde  a  vizitat  un  abator,  care  avea  o  “linie  de 
dezasamblare”  a  animalelor  ce  erau  tranșate  pe  măsură  ce  se  deplasau  pe  un  conveior. 
Eficienta unei singure persoane îndepărtând aceeași piesă mereu și mereu a atras atenția lui.  
William Klann a raportat ideea lui Peter Martin, șeful producției de la Ford, care avea îndoieli 
la început, dar l‐a încurajat pe Klann să persevereze. 

 
Figura 1.1. Asamblarea  Figura 1.3. Linie de 
individuala a  Figura 1.2. Linia de asamblare a  asamblare  a caroseriei 
automobilelor Ford  Modelului T (1925)  utilizând roboții în 
(1903)  Deaborn, Michigan (2000) 
Componentele, care intră în structura automobilului sunt produse în diferite locații. 
Acest  lucru  înseamnă  că  ele  trebuie  testate,  împachetate  și  trimise  în  zona  de  montaj, 
adesea în aceiași zi. Programul de livrare trebuie foarte bine proiectat și verificat pentru a nu 
crea  timpi  morți  la  asamblare.  În  multe  din  fabricile  de  montaj  sunt  plasați  senzori  și 
traductoare,  care  vor  transmite  informații  referitoare  la  elementul  montat  și  stadiul  de 
asamblare a caroseriei. În acest mod se poate monitoriza întregul proces de montaj. 
1.5. Producția de masă
Fabricația de masă este acel mod de producție, în care bunurile se produc în cantități 
mari la un preț mic. Cu toate ca producția de masa permite obținerea produselor la un preț 
mic,  calitatea  lor  este  ridicată.  În  producția  de  masă  se  folosesc,  pe  scară  largă, 
standardizarea  produselor  și  piese  interschimbabile.    Procesul  de  fabricație  în  masă  este 
caracterizat prin mecanizare, ce permite atingerea unui volum mare de produse executate, 
elaborarea  planului  de  producție  în  flux  în  diferite  stagii  de  producție,  verificarea  atentă  a 
produselor standardizate și o diviziune a muncii. Henry Ford a fost primul ce a introdus linia 
de  asamblare  în  uzinele  sale.  Prin  reducerea  drastica  a  timpului  de  asamblare  a 
automobilelor, prețul lor de vânzare a scăzut mult. Modelul introdus de Ford a fost repede 
copiat de alți producători de automobile și linia de asamblare a fost răspândită în scurt timp 
în Statele Unite, aducând câștiguri mari în productivitate și determinând forța de muncă mai 
puțin calificată. Deoarece pe aceste linii de asamblare, muncitorii efectuau aceleași operații 
foarte mult timp, atenția lor a scăzut, la fel și interesul acestora, ceea ce a dus la conflicte 
intre muncitori și patroni. 
Dezvoltarea  producției  de  masă  a  determinat  organizarea  muncii  în  trei  direcții 
importante. Prima a fost: divizarea sarcinilor și realizarea lor de către muncitori necalificați, 
sau  semicalificați,  deoarece  mașinile  performante  executau  munca  lor.  A  doua  direcție  a 
fost: creșterea fabricilor în mari concerne, unde a fost necesara o ierarhizare a personalului 
de conducere. A treia direcție a fost generată de creșterea complexității operațiilor ceea ce a 
 
‐ 3 ‐ 
Aspecte generale privind procesul de asamblare a autovehiculului 
condus  la    majorarea  necesarului  de  personal  cu  calificări  superioare,  precum:  economiști, 
ingineri,  chimiști,  psihologi.  Producția  de  masă  a  dus,  de  asemenea,  la  o  diviziune 
internațională a muncii. Anul 1923 a fost cel în care producția de masa a prosperat datorita 
unor  cereri  stabile  de  produse  cu  o  mica  varietate.  În  perioada  de  vârf  sloganul  ”orice 
culoare  ,  numai  neagră  să  fie”,  ca  a  Modelului  T  a  lui  Ford,  a  făcut  ca  57%  din  piața  de 
automobile să fie ocupată de Ford. În ciuda prețului foarte mic al automobilului Ford, de 245 
$, el a fost dat jos de pe primul loc de General Motors, care a oferit o varietate de culori și 
alte opțiuni ale automobilelor sale. 
1.6. Conceptul ”Lean manufacturing” (”fabricație suplă”)
Lean Manufacturing este un sistem de prelucrare și o filozofie, care a fost dezvoltata 
la  inceput  de  Toyota  Motor  Company,  și  care  este  acum  folosita  de  mulți  producători  în 
toata  lumea.  La  uzinele  Toyota  acest  sistem  se  referea  la  Toyota  Production  System  (TPS). 
Alte companii au adaptat acest sistem pentru a rezolva problemele lor specifice și i‐au dat 
alte  denumiri,  ca  de  exemplu  Delphi  Automotive’s  Manufacturing  System,  etc..  De  aceea, 
termenul de Lean manufacturing este mai mult generic și se refera la principiile generale ale 
acestuia.  
Termenul  de  Lean  este  folosit  în  Lean  Manufacturing  pentru  a  sublinia  nivelarea  și 
îndepărtarea a tot ceea ce este risipa, irosire, în procesul de producție. Poate fi definit și ca 
orice cost pe care clientul nu este bucuros să‐l plătească. Lean manufacturing se refera la un 
proces  dinamic  de  schimbare  și  adaptare  a  producției,  acoperind  întreaga  întreprindere, 
îmbrăcând  toate  aspectele  și  operațiile  industriale  (dezvoltare  de  produs,  prelucrare, 
organizarea  resurselor  umane  și  materiale,  studiul  pieței),  și  includerea,  în  rețeaua  de 
desfacere,  a  produselor  la  clienți,  care  este  guvernată  de  un  set  de  principii,  metode  și 
practici.  Principiul  cheie  este  acela  al  realizării  unei  calități  perfecte,  minimizarea  risipei  și 
înlăturarea tuturor activităților ce nu adaugă valoare pentru client, îmbunătățirea continuă, 
flexibilitatea și relația client – producător de lungă durată. Beneficiile introducerii producției 
“lean”,  includ  folosirea  unor  resurse  minime,  dezvoltarea  rapida  și  eficienta  a  ciclului  pe 
produs, calitate mai bună a produsului, la un preț mic și o mare flexibilitate. 
Tehnologia “lean” identifica șapte tipuri de risipa, în cadrul unei companii:  
• supra‐producția;  
• stocarea și depozitarea;  
• transferul;  
• corectarea;  
• mișcarea;  
• procesarea;  
• așteptarea. 
Toate conceptele și principiile prezentate, în cadrul acestui capitol, vor fi utilizate în 
dezvoltările ulterioare, din cadrul lucrării. 

 
‐ 4 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

2. INTEGRAREA SISTEMELOR COMPUTERIZATE ÎN


PROCESUL DE MONTAJ A AUTOMOBILELOR

2.1. Introducere
În  ultima  perioada,  concurenta  și  cerințele  crescânde,  pentru  o  mare  varietate  de 
produse  în  piețele  de  desfacere  au  dus  la  creșterea  rolului  sistemelor  de  producție  și  mai 
ales  a  sistemelor  flexibile  de  fabricatie.  Aceste  sisteme  au  capacitatea  de  inova  în  mediul 
productiv  și  a  combina  eficiența  liniilor  de  producție  în  masa  cu  flexibilitatea  secțiilor  de 
producție,  pentru  a  produce  o  varietate  de  bunuri  în  loturi  mici  sau  medii.  Mai  mult, 
sistemele  flexibile  de  fabricatie  pot  oferi  elemente  dinamice  și  adaptive,  care  să  absoarbă 
schimbările  interne  și  externe  și  să  folosească  eficient  toate  resursele.  Introducerea 
calculatoarelor  în  sistemele  de  fabricatie  joaca  un  rol  important  în  optimizarea  hardware 
(mașinilor  cu  comanda  numerica,  dispozitivelor  de  manevrare  a  semifabricatelor,  etc.)  și 
software (fluxul de informații, conținutul bazelor de date, etc.). 
Noțiunea  de  sistem  provine  din  limba  greacă  “to  systema”,  care  înseamnă  un 
“ansamblu  de  componente”.  Prima  definiție  a  noțiunii  de  sistem  este  dată  de  Aristotel, 
acesta  afirmând  că  “întregul  este  mai  mult  decât  suma  părților”,  iar  această  noțiune  va 
evolua și se va dezvolta în veacurile următoare. 
La  modul  general,  sistemul  (S),  poate  fi  definit  ca  reprezentând  mulțimea 
componentelor,  grupate  după  reguli  de  organizare  /  aranjare  şi  între  care  există  relații 
funcționale, de interdependență, în scopul realizării unui obiectiv comun [ABR 96]. Sistemele 
sunt  orientate  ca  scop,  atunci  când  există  un  mijloc  ce  poate  fi  utilizat  pentru  obținerea 
rezultatelor dorite. 
Sarcina  sistemului  rezultă  din  scop  şi  se  evaluează  prin,  rezultatele  obținute,  pe 
ieşirile  lui.  Funcția  sistemului  este  proprietatea  acestuia  de  a  transfera  intrările  pe  ieşiri, 
definind modul cum se realizează sarcina de producție. 
Sistemul de producție (SP) reprezintă totalitatea componentelor naturale şi artificiale 
(materii  prime,  materiale,  energie,  scule,  dispozitive,  utilaje  tehnologice,  clădiri,  forța  de 
muncă  şi  relațiile  de  producție,  concepția,  organizarea  muncii  şi  conducerea  fabricației), 
având ca scop obținerea de produse finite şi servicii, vandabile pe piață, [BOJ 99]. 
Producția  reprezintă  activitatea  socială,  organizată  prin  care  forța  de  muncă,  cu 
ajutorul  mijloacelor  de  producție,  în  cadrul  unor  activități  şi  formațiuni  sociale  organizate, 
utilizează şi modifică elementele naturale în scopul obținerii de bunuri materiale. În esență, 
producția însemnă fabricația de bunuri materiale, cu valoare de vânzare pe piață. În cadrul 
sistemului de producție, (sub)sistemul  de fabricație este determinant şi el exprimă condiția 
de existență a primului. 
2.2. Sistemul de fabricaţie
Fabricația  este  procesul  parțial  al  producției  de  bunuri  materiale,  prin  care  se 
realizează  transformările  de  configurație  geometrică  şi  proprietățile  fizico  ‐  chimice  şi 
funcționale ale produsului rezultat, precum şi procese de alipire şi inserționare. 
În construcția de maşini, principalele procese de fabricație sunt:  
a) primare: forjarea, turnarea, presarea, debitarea;  
b) secundare: aşchierea, deformarea plastică, sudarea, tratamentul termic;   
 
‐ 5 ‐ 
Integrarea sistemelor computerizate in procesul de asamblare 
c) terțiare: asamblarea şi montarea, remedierea/finisarea, suprafațarea, conservarea, 
ambalarea. 
Sistemul de fabricație (SF) execută sarcinile de realizare fizică (directă) a produsului, 
prin  transformări  fizico  ‐  chimice  şi  de  formă,  asupra  fluxului  material  cu  ajutorul 
componentei  energetice,  prin  care  informațiile  tehnologice  (fluxul  informațional)  se 
transferă asupra produsului, în condiții economice impuse. 
Fluxul material (FM) include materia primă (Sf, subansambluri de la terți), materiale 
(lichid de răcire, uleiuri, chituri, diluanți, vopseluri, ş.a.), produse finite şi intermediare, scule, 
dispozitive, verificatoare. 
Fluxul  informațional  (FI)  este  constituit  din  totalitatea  datelor  tehnico  ‐  economice 
inițiale  şi  a  informațiilor  tehnologice  referitoare  la  procesul  de  fabricație,  precum  şi  din 
informațiile organizatorice şi economice. 

 
Figura 2.1. Schema simplificată a sistemului de fabricație. 
2.3. Analiza fluxurilor sistemului de fabricaţie
Principalele tipuri de procese de fabricație sunt: 
a) Procese de fabricație cu deşeuri (reziduuri); astfel de procese sunt cele prelucrătoare. 
Ecuația de echilibru i/e  exprimă faptul că toate consumurile de pe intrare – i  trebuie 
să se regăsească pe ieşire – e  sub alte forme, adică: 
ΔQPf ΔQd ΔQM
+ =   (2.1.)
Δt Δt Δt
b) Procesele de fabricație fără deşeuri. Sunt cele specifice asamblării şi montării, în care  M1, 
ΔQd
M2, M3,... sunt componentele diferite la asamblarea Pf, iar  = 0 , adică: 
Δt
ΔQPf ΔQM1 ΔQM 2 ΔQM 3
= + + + ...   (2.2.)
Δt Δt Δt Δt
c) Procesele de fabricație complexe. Se caracterizează prin consumuri M, E, I, şi livrează pe 
ieşiri,  pe  lângă  Pf  și  d      şi    produse  secundare  ca  Es  și  Ed  numite  şi  deşeuri  sau  reziduuri 
energetice. Rezultă că echilibrul va fi: 
ΔQ Pf ΔQd ΔQEs ΔQEd ΔQM i ΔQE j ΔQI k
+ + + =∑ +∑ +∑   (2.1.)
Δt Δt Δt Δt i Δt j Δt k Δt
2.4. Concepte noi privind sistemele de producție
În  conceptul  producției  actuale  nu  s‐a  modificat  esențial  rolul  şi  locul  sistemelor  de 
producție  /  sistemelor  de  fabricație.  Acestea  au  un  rol  şi  loc  definite  în  sens  clasic.  S‐a 
schimbat numai modul de răspuns al lor la condițiile impuse de piață: diversitate, adaptare, 
timp de livrare, serie de fabricație şi cost. Noul mod de răspuns al SP/SF,  la cerințele pieței, 
se reflectă în conceptul de flexibilitate. 

 
‐ 6 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
Sistemul  flexibil  de  fabricație  (SFF)  nu  constituie  soluția  universală  actuală  de  tip 
rețetă, aplicabilă în oricare condiții. SFF este o soluție, totuşi specifică unei anumite sarcini, 
în condiții predeterminate, cu un grad redus de previziune şi determinism, şi deci o variantă 
orientată pe scop. 
Sistemul  de  producție  integrat  (CIM)  este  sistemul  în  care  FM,  FI,  FE      sunt  conduse 
(parțial  sau  total)  cu  o  rețea  ierarhică  de  calculatoare,  într‐un  nou  sistem  de  organizare, 
parțial sau total de tip JIT, în scopul creşterii performanțelor tehnico ‐ economice. 
2.4.1. Locul sistemelor flexibile de fabricatie în cadrul
sistemelor de producție
Sistemele flexibile de fabricație fac parte din marea grupă a sistemelor de fabricație, 
care la rândul lor sunt părți componente ale sistemelor de producție. 
2.4.2. Organizarea ierarhică a sistemelor flexibile de fabricaţie
Având la bază conceptul de ierarhizare a sistemelor de producție [HOD 92], sistemele 
flexibile de fabricație au o structură ierarhică piramidală, (Figura 2.2) conținând: 
•  Maşina‐unealtă cu comandă numerică (MUCN) şi centrul de prelucrare (CP); 
•  Modulul flexibil de fabricație (MFF);  
•  Celula flexibilă de fabricație (CFF); 
•  Insula flexibilă de fabricație (IFF);  
•  Sistemul flexibil de fabricație (SFF):   
•  Linia flexibilă de fabricație (LFF) – cazul particular al SFF; 

 
Figura 2.2. Organizarea ierarhică a construcției sistemelor flexibile de fabricație 
 
2.4.3. Domeniile de utilizare a structurilor flexibile
În  lucrare  sunt  prezentate  grafic  domeniile  de  utilizare  ale  structurilor  flexibile  şi 
reconfigurabile de SFF [NAI 96], principalele elemente constituente sunt: MUCN ‐ maşini cu 
comandă  numerică,  CP‐  centre  de  prelucrare,  MUAg  ‐  maşini‐unelte  agregat,  LATf  ‐  linii 
automate de transfer. Relația existentă, între diversitatea tipologică a reperelor prelucrate şi 
volumul de producție pune în evidență caracteristicile şi domeniile de utilizare a sistemelor 
flexibile de fabricație (SFF), comparativ cu sistemele de fabricație convenționale, rigide (SFR). 
2.4.4. Tendinţa actuală în construcţia sistemelor flexibile de
fabricaţie
În  prezent,  se  urmăreşte,  dezvoltarea  structurilor  flexibile  mari  şi  complexe, 
modulare,  deschise  şi  extensibile,  cu  structură  variabilă,  reconfigurabile,  destinate  creşterii 
capacității de producție şi gradului de utilizare a tuturor componentelor sistemului. 

 
‐ 7 ‐ 
Integrarea sistemelor computerizate in procesul de asamblare 

2.5. Structura sistemelor flexibile de fabricatie


2.5.1. Tipuri de sisteme flexibile de fabricatie
Principalele  tipuri  ierarhice  ale  SFF    sunt:  CFF,  IFF,  LFF  şi  SFF  propriu‐zise.  Ele  se 
clasifică astfel:  
A. Din punct de vedere al clasei reperelor prelucrate există: SFF pentru prelucrarea: 
arborilor  circulari,  discurilor,  bucşelor;  carcaselor  şi  plăcilor;  arborilor  necirculari;  pieselor 
mici şi mărunte;  
B.  Din  punct  de  vedere  al  proceselor  executate  [CRI  88],  sistemele  flexibile  de 
fabricație pot fi: SFF specializate și SFF aleatoare. 
 
2.5.2. Configuraţii de layout ale sistemelor flexibile de fabricaţie
Principalele  configurații  layout  pentru  SFF,  date  de  conceptul  sistemului  de 
manipulare  sunt:  în  linie  dreaptă  (deschise),  în  buclă  (închise),  în  scară,  pe  întinderi  mari 
deschise, celule centrate pe robot.  
Din punct de vedere structural, un SFF se alcătuiește, din trei componente de bază:  
A. Postul de lucru, stația de lucru (subsistemul de prelucrare);  
B. Subsistemul de manipulare şi stocare materială;  
C. Subsistemul de conducere integrată (subsistemul informațional). 
2.5.3. Subsistemul de prelucrare
Subsistemul  de  prelucrare  (lucru),  mai  este  denumit  și  post  de  lucru,  sau  stație  de 
lucru.  Funcția  subsistemului  de  prelucrare  este  de  a  efectua  modificarea  proprietăților 
obiectului  muncii  prin  transferul  fluxului  informațional  asupra  celui  material,  cu  ajutorul 
fluxului energetic. 
2.6. Subsistemul de manipulare materială
Subsistemul  de  manipulare  materială  este  destinat  transportului,  transferului  şi 
încărcării / descărcării materiale.   
2.6.1. Subsistemul de manipulare tip conveior
Subsistemul  de  manipulare  de  tip  conveior  se  utilizează  când  trebuie  transportate 
cantități  mari  de  material  între  locații  plasate  în  afara  căii  fixe  de  transport  (transport 
neintersectat). 
2.6.2. Subsistemul de stocare / depozitare
Stocarea este una dintre funcțiunile, care include manipularea materială în magazii şi 
depozite.  Subsistemul  de  stocare  are  rol  de  înmagazinare  temporară  a  materialelor  pe  o 
perioadă scurtă de timp. Înmagazinarea se face în stocatoare locale / zonale în sistemele de 
prelucrare, asamblare / montaj.  
2.6.3. Subsistemul de conducere cu calculatorul
Subsistemul  de  conducere  cu  calculatorul  (subsistemul  informațional)  realizează 
conducerea globală şi coordonarea sistemelor flexibile de fabricație integrate. 
2.7. Integrarea sistemelor computerizate (CIM)
    Integrarea    sistemelor  computerizate  (CIM‐Computer‐Integrated  Manufacturing),  în 
sistemele de fabricație, a relevant faptul ca diferitele etape în dezvoltarea unui produs sunt 
în  legătură și  pot  fi  realizate  mai  eficient  cu  ajutorul  calculatoarelor.  Aceste  legături  dintre 
etapele de fabricatie nu sunt bazate numai pe producția fizica a produsului ci și pe datele ce 
definesc  direct  fiecare  pas  al  procesului  de  fabricatie.  Controlul,  organizarea  și  integrarea 

 
‐ 8 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
datelor,  ce  conduc  procesul  de  producție  pentru  obținerea  produsului  final  cu  ajutorul 
calculatoarelor, integrează efectiv toate etapele fabricației într‐o entitate coerenta. Aceasta 
integrare nu ar fi eficienta la o abordare segmentata a fabricației. 
2.7.1. Subsisteme ale CIM
    Subsistemele și tehnologiile care fac parte din CIM pot fi grupate în patru grupe: 
    1. grupa sistemelor,  
    2. grupa subsistemelor,  
    3.  grupa  pentru  planificarea  procesului  de  fabricatie  și  sistemele  ce  fac  legătura  cu 
alte procese de prelucrare. 
2.7.2. Proiectare asistată de calculator (CAD)
Computer‐ Aided Design (CAD) este principalul sistem, ce pornește ciclul unui produs 
și  cuprinde  un  număr  de  tehnologii  implicate  în  crearea  și  analiza  unui  proiect,  indiferent 
daca este un desen de piesa ce urmează a fi uzinată.  
2.7.3. Fabricație asistată de calculator (CAM)
În procesul Computer‐Aided Manufacturing, calculatorul este folosit în toate etapele 
de  execuție  a  piesei,  incluzând  planificarea  proceselor  și  producției,  managementul  și 
controlul  de  calitate.  Această  combinație  permite  transferul  informațiilor  de  la  proiect  la 
sistemul de execuți al piesei. Baza de date, stocată în CAD, este procesată mai departe prin 
CAM  în  date  necesare  pentru  operațiile  de  prelucrare,  manipularea  materialelor,  controlul 
automat al calității procesului de prelucrare. 
2.7.4. Planificarea asistată de calculator a procesului (CAPP)
Pentru  a  face  eficiente  operațiile  de  prelucrare  toate  aceste  activități  trebuie 
planificate.  ”Process  planning”  cuprinde  metodele  de  planificare  pentru  procesele  de 
producție,  scule  folosite,  dispozitive  de  prindere  a  pieselor,  mașinile  unelte  folosite, 
secvențele operațiilor de prelucrare și asamblare. Sistemul CAPP realizează acest complex de 
sarcini prin vizualizarea tuturor operațiilor, ca un sistem integrat, astfel încât fiecare operație 
și etapa implicate în execuția piesei este coordonata cu altele și realizata eficient. Sistemul 
este folosit, mai ales, în prelucrarea pieselor de volum mic, de mare varietate, în operații de 
așchiere, deformare plastica și asamblare. 

 
‐ 9 ‐ 
Optimizarea tehnologiei de montaj în industria de automobile 

3. Obiectivele tezei de doctorat

În  condițiile  tehnologiilor  convenționale,  manopera  corespunzătoare  montajului 


reprezintă  până  la  50  –  60%  din  cea  necesară  realizării  produsului  finit.  Prin  modernizarea 
tehnologiilor de montaj se pot asigura creșteri importante de ale productivității, în condițiile 
îmbunătățirii  substanțiale  a  calității.  Aceasta  se  poate  materializa  prin  introducerea 
tehnologiilor flexibile în montaj, care valorifică rezultatele a două direcții de cercetare: 
‐ Abordarea tehnologiei ca sistem; 
‐ Folosirea informaticii în conducerea și optimizarea proceselor tehnologice. 

Consecința directă este cea a trecerii comenzii sistemului tehnologic de la operatorul 
uman  la  echipamentul  electronic  de  comandă.  Liniile  flexibile  pentru  montajul  final  al 
autoturismelor,  deservite  de  roboți,  dispozitive  inovative  și  sisteme  automate  de  control 
există, în prezent, în toate fabricile moderne ale marilor organizații. 

Pornind de la necesitatea îmbunătățirii performanțelor liniilor tehnologice de montaj, 
a  fost  creat  un  sistem  tehnico‐informatic,  care  asigură  creșterea  calității  operațiilor  de 
asamblare a portierelor, diminuarea efortului uman și reducerea substanțială a defectărilor. 

Detalierea  teoretică  și practică  a etapelor  parcurse  pentru  conceperea,  realizarea și 


implementarea noilor dispozitive a permis formularea obiectivelor unei ample lucrări, care s‐
a concretizat în prezenta teză de doctorat. Acestea au următoarea succesiune: 

1. Prezentarea aspectelor generale privind procesul de asamblare a automobilelor; 
2. Dezvoltarea  conceptului  de  integrare  a  sistemelor  computerizate  in  procesele  de 
proiectare, fabricație și montaj ale automobilelor; 
3. Evaluarea conceptelor folosite în proiectarea sistemelor de asamblare; 
4. Studierea  modalităților  de  îmbunătățire  a  calității  în  operațiile  de  montaj  și 
asamblare; 
5. Abordarea  practică  a  proiectării  inovative  a  unei  soluții  de  dispozitiv  utilizat  pentru 
asigurarea operațiilor de montaj la automobile; 
6. Prezentarea  unei  soluții  practice  pentru  conceperea  stațiilor  de  asamblare  a 
portierelor autovehiculelor; 
7. Evaluarea  performanțelor  tehnice  si  economice  ale  dispozitivelor  utilizate  la 
asamblarea  portierelor  automobilelor  prin  implementarea  unei  soluții  avangardiste  de 
îmbunătățire continuă; 
8. Formularea  concluziilor  și  contribuțiilor  originale  privind  concepția  dispozitivelor 
inovatoare pentru liniile de asamblare a autovehiculelor. 

 
‐ 10 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

4. Metoda Global 8D(iscipline)aplicată pentru rezolvarea


problemelor specifice montajului automobilelor

4.1. Generalități
Un sistem flexibil de montaj, integrat într‐unul flexibil de producție, este structurat pe 
mai  multe  nivele.  Primul  cuprinde  echipamentele  de  transfer,  depozitare  și  orientare, 
echipamente  de  montaj,  manipulatoarele,  diferite  mașini,  echipamente  de  testare  și 
comandă.  Celelalte  nivele  înglobează  elementele  sau  asigură  integrarea  sistemului  de 
montaj  CIM.  O  caracteristică  funcțională  a  sistemului  de  montaj  este  aceea  a  legăturilor 
directe ale echipamentului de comandă cu sistemele superioare sau paralele. Atunci când, în 
structura  funcțională  a unui  sistem  flexibil  apar  probleme  tehnice,  trebuie  să  se  apeleze  la 
anumite  metode  și  procedee  pentru  a  le  rezolva.  Una  din  metodele  utilizate  pentru  a  găsi 
soluții  referitoare  la  diminuarea  căderilor  pe  liniile  automate  de  asamblare  a  portierelor 
automobilelor,  aparținând  unei  fabrici  noi,  a  fost  cea  Global  8D,  metodă  specifică 
producătorului OEM.  
Metoda „Global 8D” reprezintă o variantă modernă a metodei „TOPS 8D” de la Ford, 
adică „Team Oriented Problem Solving in 8 Disciplines” („Rezolvarea problemelor orientată 
pe  lucrul  în  echipă  în  8  discipline”).  Ea  se  bazează  pe  lucrul  în  echipă.  Atât  timp  cât 
difuzibilitatea  marelui  producător  de  autovehicule  (în  discuție)  în  lume  este  una  foarte 
importantă, evident că metoda s‐a răspândit relativ repede la nivelul tuturor furnizorilor, dar 
nu  numai,  fiind  preluată  și  de  alte  organizații,  care  activează  în  domeniul  construcțiilor  de 
mașini. Pe de altă parte, însăși specificația tehnică ISO/TS 16949:2009 cere implementarea 
unor  astfel  de  metode  (de  exemplu  prin  cerințele  8.5.2.  mai  ales  prin  8.5.2.1.,  8.5.2.2., 
8.5.2.3.,  8.5.3.,  dar  indirect  și  prin  6.2.2.2.,  6.2.2.3.,  6.2.2.4.,  7.3.3.1.,  7.3.3.2.,  etc.).  Astfel, 
cerința  8.5.2.1.  („Rezolvarea  problemelor”)  specifică  unor  astfel  de  abordări,  spune: 
„Organizația  trebuie  să  aibă  un  proces  definit  pentru  rezolvarea  problemelor,  care  să 
conducă la identificarea și eliminarea cauzelor primare” . 
Viziunea  metodei  în  cauză  se  referă  la  implementarea  unei  singure  metodologii, 
unitare, la nivel de organizație și de furnizori ai acesteia, iar misiunea declarată se referă la 
punerea la dispoziție a unui proces comun prin care se definesc și se rezolvă problemele în 
mod efectiv și, de asemenea, se previne reapariția acestora. Problema tratată se referă la o 
abatere  de  la  situația  așteptată,  cauzele  acestor  deviații  fiind  necunoscute  și/sau  acțiunile 
efective  de  corectare  a  acestora  sunt,  de  asemenea,  necunoscute.  Așteptările  la  care  s‐a 
făcut referire, anterior, se referă la interesele: clienților, managerilor, angajaților. 
În această ordine de idei, rezolvarea problemelor urmărește ca la final abaterile să fie 
corectate, fapt care înseamnă realizarea următoarelor cerințe: 
• identificarea cauzei/cauzelor de bază ale abaterii;  
•  definirea acțiunilor  efective,  denumite  corective,  de  întreprins  pentru  a  îndepărta 
cauzele de bază;  
• implementarea respectivelor acțiuni. 
 
‐ 11 ‐ 
Rezolvarea problemelor organizaționale 
Rolul managementului, într‐un astfel de demers, este acela de a facilita orice acțiune 
necesară  pentru  realizarea,  în  mod  corespunzător,  a  tuturor  activităților  necesare  pentru 
îndeplinirea  obiectivelor  stabilite.  În  această  ordine  de  idei,  acesta  conduce  și  contribuie, 
alături de membrii echipei, în demersurile lor, dar nu este cel care rezolvă problema în mod 
efectiv  și  fără  sprijinul  angajaților.  Pentru  a  se  asigura  o  probabilitate,  cât  mai  mare,  de 
succes  trebuie  să  fie  îndeplinite  două  condiții  fundamentale:  abordare  bazată  pe  proces  și 
lucrul în echipă, echipă condusă pe principiile leadership‐ului. Deși aceste două abordări sunt 
vitale în demersul rezolvării problemelor, acestea nu rezolvă problemele apărute. 
Utilizarea  unei  metode  eficiente,  pentru  rezolvarea  problemelor,  este  necesară 
pentru  că  există  relativ  multe  obstacole  ce  stau  în  calea  realizării,  în  mod  suplu,  al 
respectivului proces. Aceste obstacole se referă la:  
•  descrierea  necorespunzătoare  a  problemei  (descriere  incompletă,  eronată, 
deformată, etc.);  
• acțiunile haotice, ce se întreprind în mod obișnuit, în situații neplanificate;  
• lipsa de răbdare din partea echipei de conducere;  
• carențele privind modalitățile de lucru în echipă;  
• lipsa cunoștințelor tehnice pentru rezolvarea problemei apărute;  
• cauza de bază nu poate fi identificată;  
•  adoptarea  anterioară  a  unor  acțiuni  corective  temporare,  necorespunzătoare,  în 
detrimentul unora permanente, viabile;  
•probleme de politică organizațională. 
Problemele apărute pot fi de două feluri: probleme care provoacă modificări în starea 
de  fapt  generală  și  probleme,  care  apar  fără  a  deriva  din  probleme  anterioare  (vezi  Figura 
4.1).  Astfel,  problemele,  care  provoacă  modificări  sunt  acelea  prin  care  un  produs  sau  un 
proces deviază de la nivelul de performanță așteptat. Modificarea nivelului de performanță 
poate  să  aibă  loc  gradual  sau  abrupt  și  poate  fi  intermitent,  neprevizibil  sau  instabil. 
Problemele  nou  apărute  sunt  acelea  în  care  nivelul  de  performanță  dorit,  pentru  sistemul 
respectiv, nu a fost niciodată atins. Astfel, conform Figura 4.1 (A), se poate observa faptul că 
problema  apare  dintr‐o  stare  de  fapt  care  inițial  era  conformă,  ea  datorându‐se  unei 
modificări, iar în Figura 4.1 (B) se observă că nivelul calitativ la procesului / produsului nu a 
atins niciodată nivelul dorit. 

A            B 
Figura 4.1. Reprezentarea situațiilor în care pot apărea cele două tipuri de probleme: A ‐ 
probleme care provoacă modificări în starea de fapt generală și, B ‐ probleme care apar fără 
a devia din probleme anterioare, mai puțin intense 

 
‐ 12 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 

4.2. Prezentarea metodei G8D


4.2.1. Aspecte generale
Pentru implementarea metodei trebuie parcurse mai multe etape. Cei 9 pași efectivi 
ai metodei în discuție sunt: 
D0 – Pregătirea pentru implementarea procesului de rezolvare a problemei G8D ca 
răspuns la simptomul apărut. În cazul în care este necesar, se vor aplica acțiuni de 
răspuns de urgență (ARU) în vederea protejării clientului și pentru a putea demara 
aplicarea procesului G8D; 
D1  –  Stabilirea  echipei:  se  stabilește  o  echipă  de  specialiști,  care  cunosc 
procesul/produsul respectiv. Echipa trebuie să aibă în componență în primul  rând 
un campion și un lider de echipă; 
D2 – Descrierea problemei: clientului intern/extern prin identificarea aspectelor în 
neregulă și detalierea problemei, în termeni cuantificabili prin evaluarea completă 
a  problemei  respective;  descrierea  are  în  vedere  ce,  unde,  când  și  cât  de  mare 
este, sau nu, problema respectivă; 
D3 – Întreprinderea acțiunii temporare de siguranță (ATS). Se vor defini, verifica și 
implementa  acțiunile  necesare  pentru  protejarea  oricărui  client  intern/extern  de 
efectele problemei, până când problema poate fi rezolvată în mod permanent. Se 
va valida eficacitatea acestor acțiuni; 
D4 – Definirea și verificarea cauzei de bază și a punctului de ieșire. Se va determina 
cauza  de  bază  prin  identificarea  cauzelor  alternative  și  selectarea  aceleia  care 
explică  cel  mai  bine  și  mai  clar  problema  respectivă.  Se  va  determina  locul  din 
cadrul  procesului  respectiv,  care  este  cel  mai  aproape  de  problema  și  poziția  în 
care  efectul  cauzei  de  bază  ar  fi  trebuit  să  fie  detectat  și  izolat,  dar  nu  s‐a 
întâmplat  așa.  Se  va  verifica,  de  asemenea,  măsura  în  care  cauza  de bază  aleasă 
este cea reală; 
D5 – Alegerea și verificarea acțiunilor corective permanente (ACP) pentru cauza de 
bază  și  reevaluarea  punctului  de  ieșire.  Se  va  determina  cea  mai  bună  acțiune 
corectivă  permanentă  pentru  eliminarea  efectului  cauzei  de  bază  și  reevaluarea 
punctului  de  ieșire,  prin  prisma  acțiunii  corective  permanente.  Se  va  verifica 
măsura  în  care  acțiunea  corectivă  permanentă  va  fi  de  succes  atunci  când  este 
implementată, fără a produce efecte nedorite; 
D6  –  Implementarea  și  validarea  acțiunilor  corective  permanente  (ACP).  Se  vor 
planifica și implementa acțiunile corective permanente pentru cauza de bază și se 
va  îmbunătăți  sistemul  de  control  la  nivelul  punctului  de  ieșire.  Se  va  valida 
măsura  în  care  aceste  acțiuni  sunt  eficiente  și  se  vor  monitoriza  rezultatele  pe 
termen lung; 
D7  –  Prevenirea  reapariției.  Se  vor  modifica  sistemele  necesare,  în  vederea 
recurenței  acestei  probleme  și  a  celor  similare  ei.  După  necesitate,  și  se  vor 
întocmi  standarde  organizaționale,  în  concordanță  cu  cele  mai  bune  practici 
dovedite; 
D8  –  Recunoașterea  contribuțiilor  la  nivel  de  echipă  și  la  nivel  individual.  Se  vor 
identifica contribuțiile echipei și cele la nivel individual. 

 
‐ 13 ‐ 
Rezolvarea problemelor organizaționale 

INTRARE:  Defineşte şi cuantifică 
Atenționarea dată de simptomul  simptomul; identifică clientul şi 
descoperit.  părțile afectate. 

NU  Este cerută o Acțiune de 
Răspuns de Urgență (ARU)? 

DA

Selectează ARU şi verifică.

ARU este  NU 
verificată? 

DA
Dezvoltă un plan de acțiune, 
implementează şi validează ARU.

NU 
ARU este 
validată? 

DA

Strânge şi analizează datele 
disponibile. NU 

NU
G8D este  Există destule 
aplicabil? informații? 

DA 
DA

Compararea simptomelor cu alte 
metode. 

Noul G8D dublează  DA
Punerea la dispoziție a datelor 
un alt G8D existent? 
echipei G8D existente.

NU

IEŞIRE: 
Inițierea procesului Global 8 D.
Procesul G8D este inițiat. 
 
Figura 4.2. Schema logică a primei etape din cadrul procesului de rezolvare a problemelor – 
pregătirea pentru procesul Global 8D 
 
Raportul  sub  formă  de  „Fișă  G8D”  este  un  document,  care  formalizează  activitățile 
specifice  de  rezolvare  a  problemelor.  Acesta  este  realizat  pentru  a  fi  prezentat  clientului, 
fiind și dovada acțiunilor întreprinse pentru a rezolva problemele în mod sistematic. 
4.2.2. Pregătirea pentru procesul Global 8D – D0
Aceasta  este,  practic,  etapa  de  cercetare  a  fezabilității  privind  oportunitatea 
implementării metodei G8D. În acest sens:  
• se definesc și se cuantifică simptomele problemei;  
 
‐ 14 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
• se vor identifica care sunt efectele problemei;  
•  se  stabilesc  primele  necesități  de  resurse  pentru  demararea  activităților  necesare 
localizării cauzei de bază și pentru a izola situația necorespunzătoare (Figura 4.2).  
4.2.3. Stabilirea echipei – D1
Stabilirea  echipei  se  face  prin  alegerea  unui  anumit  număr  de  persoane,  care  să  respecte 
următoarele  condiții  (condiții,  care  au  ca  scop  rezolvarea  problemei  și  implementarea 
acțiunilor corective):  
• să dețină cunoștințe despre proces și/sau produs;  
• să aibă necesarul de timp alocat;  
• să dispună de autoritatea necesară;  
• să posede competențe în disciplinele tehnice cerute. 
4.2.4. Descrierea problemei și identificarea cauzei de bază – D2
Scopul  descrierii  problemei  este  acela  de  a  prezenta  problema  internă/externă  a 
clientului prin identificarea necesităților de îmbunătățire. Problema este detaliată în termeni 
cuantificabili. Enunțarea corectă a problemei este foarte importantă, dat fiind faptul că toate 
activitățile  echipei  din  etapa  D4,  ce  se  referă  în  mod  direct  la  localizarea  cauzei  de  bază  a 
problemei, se  bazează pe  descrierea  realizată  în  cadrul etapei  D2.  Se  deduce  că,  rezultatul 
etapei D4 este puternic dependent de concluziile etapei D2, și, în plus, acestea pot ajunge să 
pericliteze succesul întregului program de rezolvare a problemei. 
4.2.5. Definirea şi verificarea cauzei de bază şi a punctului de
ieșire – D4
Se  va  izola  şi  apoi  verifica  ceea  ce  s‐a  identificat  a  fi  cauza  de  bază  testând  fiecare 
cauză posibilă prin comparație cu descrierea problemei şi cu datele rezultate din teste. Se va 
izola şi verifica, de asemenea, locul (punctul de ieșire) din cadrul procesului, în care efectul 
cauzei  de  bază  trebuie  să  fi  fost  detectat  și  se  alege  modul  de  combatere  temporară  a 
situației apărute. 
4.2.6. Alegerea şi verificarea acţiunilor corective permanente
pentru cauza de bază şi pentru punctul de ieșire – D5
Scopul  fundamental  al  acestei  etape  este  acela  de  a  alege  acțiunea  corectivă 
permanentă  optimă  şi  de  a  îndepărta  cauza  de  bază,  dar  şi  punctul  de  ieșire  posibil.  De 
asemenea,  tot  în  cadrul  acestei  etape  se  validează  decizia,  astfel  încât  să  nu  reapară 
probleme, ulterior. 
4.2.7. Implementarea şi validarea Acţiunilor Corective
Permanente (ACP) – D6
Scopul  etapei  D6  este  acela  de  a  planifica  implementarea  acțiunilor  corective 
permanente.  Evident,  atât  timp  cât  acțiunea  corectivă  interimară  nu  mai  este  necesară, 
aceasta  va  putea  să  fie  înlăturată.  La  final,  se  va  valida  implementarea  acțiunii  corective 
permanente şi se vor monitoriza rezultatele obținute. 
4.2.8. Prevenirea reapariției problemei – D7
În  această  etapă  se  urmărește  realizarea  modificărilor  necesare,  care  privesc 
politicile,  practicile  și  procedurile  în  scopul  prevenirii  reapariției  acestei  probleme,  sau  a 
altora, similare ei. Se vor specifica, de asemenea, recomandări necesare pentru îmbunătățiri 
sistematice, după cum este necesar. În spatele oricărui proces de rezolvare a proceselor stă 
de  fapt  necesitatea  de a  întreprinde  cel  puțin  o  modificare  la  nivel  de  sistem,  practică  sau 
 
‐ 15 ‐ 
Rezolvarea problemelor organizaționale 
procedură. În cazul în care această stare de fapt nu este avută în vedere atunci  problema va 
reapărea cu siguranță. Pentru acțiunile concrete ce urmează a se întreprinde se folosesc fișe 
tip (Figura 4.3). 
FIŞĂ G8D DE REZOLVARE A PROBLEMEI 
Piesa nr.:    Organizația:   Data apariției 
Nume piesă:    Fabrica:   problemei: 
Material:    Telefon:    
Departam.    E‐mail:  
Echipa 
Nr. 
crt.  Nume şi prenume  Departament  Telefon  E‐mail  Responsabilitate 
1           
Descrierea problemei: 
  Efect:  Data şi 
Acțiuni corective    ora: 
intermediare:       

   
Cauza de bază: 
 
Acțiuni corective    Data: 
permanent     
adoptate:   
Acțiuni de    Data: 
supraveghere în     
timp a acțiunilor   
corective   
implementate:   
Felicitarea /    Data: 
premierea     
membrilor   
echipei:   
Lecții învățate / Observații suplimentare:  Data finalizării:   
  Responsabil proiect: 
  Nume şi 
Semnătura: 
  prenume: 

     
Pagina 1 / 1  F 00 – 00
Figura 4.3. Model de fișă G8D 
4.2.9. Recunoașterea contribuțiilor echipei și a membrilor
acesteia – D8
Având  ca  și  elemente  de  intrare:  acțiunile  corective  pentru  problema  prezentată, 
acțiunile preventive pentru probleme similare, precum și recomandările pentru o prevenție 
sistematică,  se  vor  selecta  și  reține  documentele  cheie.  Se  vor  analiza  acțiunile  echipei  și 
documentele  ce  formalizează elementele, care pot  fi  utilizate  ca  și acțiuni  preventive  și  pe 
viitor, în alte situații, mai mult sau mai puțin, asemănătoare. Este obligatorie recunoașterea 
eforturilor întregii echipe în demersul rezolvării problemei. 

 
‐ 16 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

5. PROCEDURĂ DE IMPLEMENTARE A UNEI NOI SOLUȚII


A DISPOZITIVULUI DE TRANSFER AL PORTIERELOR

5.1. Introducere
Deoarece pe liniile de montaj ale caroseriilor unui mare producător de autovahicule 
s‐au constatat deficiențe la dispozitivul de transfer al portierelor, între operațiile de vopsire și 
cele de echipare și fixare a acestora pe stâlpii structurii de rezistență, s‐a procedat la:  
• reproiectarea dispozitivului de transfer al portierelor;  
• realizarea noii soluții tehnice;  
• verificarea noii soluții pe liniile de asamblare;  
• modificarea documentației proiectului inițial al liniei de montaj; • validarea noilor 
soluții și concepte de operare;  
•  implementarea  noului  concept  în  fabricile  firmei  producătoare,  care  produc 
automobile  din  aceeași  gamă  cu  cele  analizate.  Detalii  privind  conceptul  și  modul  de 
implementare a dispozitivului realizat de autorul lucrării sunt prezentate în continuare. 
5.2. Dispozitivul de transfer
În condițiile procesului tehnologic de asamblare a caroseriilor se utilizează mai multe 
tipuri  de  dispozitive  de  transfer.  Întrucât  soluțiile  inițiale  de  dispozitive  nu  au  fost 
satisfăcătoare din punct de vedere al performanțelor tehnice și ergonomice s‐a procedat la 
revizuirea întregului  concept  de  sistem  de  producție. În acest  sens, în Figura  5.1  se  prezintă 
noul dispozitiv de transfer al portierelor demontate de pe caroserie, de pe linia de transport 
pe autovehicul, în vederea montajului pe acestea a echipamentelor auxiliare acestora.  
Astfel, în Figura 5.1 se pot observa următoarele detalii constructive: 
1. Corp  dispozitiv  –  are  rolul  de  a  susține  elementele  inferioare  și  superioare,  și  de  a 
asigura bazarea și fixarea dispozitivului; 
2. Sistem de bazare (inferior) – ca urmare a sistemului de așezare cu prisme (prin care 
se  anulează  4  grade  de  libertate:  tz,  ty,  ry,  rz),  portiera  este  preluată  de  pe  linia  de 
transport  prin  așezarea  acesteia  pe  cele  două  prisme.  Acesta  permite  deplasarea 
(prin  acționarea  manuală  a  unei  tije)  pe  direcție  verticală  a  portierei  astfel  bazate. 
Această deplasare este necesară pentru a putea obține poziția optimă de montaj pe 
caroserie; 
3. Sistem de bazare și fixare (superior) – după ce ansamblul a fost sprijinit pe cele două 
prisme  ale  sistemului  de  bazare  inferior,  acesteia  i  se  anulează  încă  un  grad  de 
libertate  (rx),  prin  sprijinirea  pe  prisma  de  pe  sistemul  de  bazare  superior,  care, 
ulterior, prin închidere automată (a unui sistem de fixare cu pârghii articulate) va fixa 
piesa în dispozitiv. 
Întregul  dispozitiv  poate  prelua  portiera  de  pe  sistemul  de  transport,  în  stare 
dezasamblată,  doar  printr‐o  poziție  prestabilită,  putându‐se  considera,  așadar, 
implementarea  unui  sistem  de  poka  –  yoke.  Deci,  există  o  modalitate în  care  se  permite 

 
‐ 17 ‐ 
Implementarea soluției constructive a dispozitivului de transfer 
preluarea portierei doar într‐o anumită poziție, care evită apariția oricăror erori în procesul de 
montaj, ca urmare a prinderii greșite a piesei în dispozitiv. Forma dispozitivului este una atent 
studiată  pentru  ca  să  se  poată  echilibra  ansamblul  portieră  –  dispozitiv,  în  vederea 
manipulării în condiții de siguranță și de ergonomie perfectă. De asemenea, se păstrează o 
simplitate  relativă  a  soluției  constructive  inițiale  a  dispozitivului,  în  vederea  creșterii 
fiabilității  ansamblului.  

 
Figura 5.1. Reprezentare în vedere izometrică a dispozitivului de transfer  
(1 – corp dispozitiv; 2 & 3 – sistem pentru bazare și fixare) 
 
‐ 18 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
La  baza  conceptuală  a  dispozitivului,  în  discuție,  stă  principiul  obținerii  unei 
universalități maxime a aplicațiilor posibile pentru a se putea utiliza acest dispozitiv, practic, 
pentru orice tip de portieră și pentru orice tip de autovehicul produse de organizația O.E.M. 
în discuție. Aceste performanțe se pot obține cu intervenții de reglaj minime. 
În structura respectivului dispozitiv intră o serie de elemente standardizate, modulare, 
care asigură producerea acestuia cu costuri financiare și tehnice minime. De asemenea, se 
specifică faptul că, prin reglementările specifice ale organizației OEM, se abordează în mod 
exclusiv, externalizarea completă, atât a proceselor de proiectare cât și a celor de execuție a 
elementelor de SDV‐istică. Evident, acestea se realizează în cadrul onor organizații evaluate și 
calificate,  care  se  aprovizionează  cu  materii  prime,  echipamente,  componente  și  materiale 
din  surse  aprobate  sau  chiar  impuse  de  către  clientul  final.  În  acest  mod,  se  obține 
standardizarea activităților aferente. 
În  Figura  5.1  se  pot  observa  o  serie  de  detalii  privind  modul  de  bazare  și  prindere, 
precum și poziționările relative ale prismelor de așezare în punctele intenționat alese, de pe 
portieră pentru a asigura o echilibrare simplă a ansamblului, în zona unui punct prestabilit. 
Ele permit și o prindere optimă a portierei la nivelul părții superioare a acesteia (pe partea 
dreaptă,  dispusă  după  direcție  orizontală).  Se  obține  astfel  o  siguranță  suplimentară  a 
modului  de  manipulare,  deci  se  asigură  o  diminuare  a  efortului  uman,  crește  gradul  de 
securitate și se ameliorează manevrabilitatea. 
În  Figura  5.2,  se  pot  observa  detalii  privind  mânerele  de  manipulare  ale  întregului 
ansamblu,  cu  care  este  prevăzut  dispozitivul,  pe  ele,  ulterior  se  vor  prevedea  toate 
butoanele de comandă pentru acționările sistemului automat al dispozitivului de transfer. În 
partea superioară se observă și o tijă, care folosește pentru montarea panoului de comandă, 
iar în  partea  inferioară  se  observă  soluția  constructivă  adaptată  pentru  facilitarea încărcării 
dispozitivului în condiții de siguranță. 

   
Figura 5.2. Vederi ale dispozitivului de transfer al portierei 
 
‐ 19 ‐ 
Implementarea soluției constructive a dispozitivului de transfer 

5.3. Demontarea și montarea portierelor - detalii


Soluția  inovativă  de  reorganizare  a  muncii  pe  liniile  de  asamblare  finală  pe  de  altă 
parte, a indus o serie întreagă de modificări, inclusiv la nivel de proiect de produs. Astfel, în 
cazul  portierelor  a  apărut  necesitatea  implementării  unei  soluții  inginerești  care  să  rezolve 
problema  preciziei  de  remontare  a  portierelor  de  caroseria  automobilului.  Astfel,  în 
următoarele paragrafe se prezintă soluția inovativă prin care s‐a rezolvat această problemă. 
În  Figura  5.3  și  Figura  5.4  se  prezintă  un  detaliu  fundamental  privind  fezabilitatea 
abordării  asamblării  elementelor  de  interior  ale  autovehiculului,  cu  portierele  în  stare 
dezasamblată.  În  figură  se  poate  observa  modul  de  fixare  a  portierei  în  balama,  pentru 
montajul  corespunzător  al  acesteia  pe  caroserie.  Astfel,  șaiba  încercuită,  joacă  un  rol 
fundamental în  procesul  de  asamblare  inițială  a  portierei.  Această  șaibă  este  realizată  din 
material epoxidic, cu punct de topire relativ scăzut, care permite „memorarea” poziționării 
adaptive  a portierei în procesul  inițial  de  montaj,  astfel încât  funcționarea  ansamblului  să  fie 
una optimă. După vopsirea caroseriei, cu portierele în stare montată, în camera de uscare, ca 
urmare  a  temperaturilor  specifice    (care  sunt  apropiate  de  temperatura  de  topire  a 
materialului  epoxidic)  șaiba  se  lipește  de  flanșa  balamalei.  Lipirea  respectivă,  practic, 
memorează  poziția  relativă în  care  șurubul  de  strângere  a  fixat  ansamblul,  prin  intermediul 
alezajului  de  trecere  din  flanșă  care  are  un  diametru  mai  mare  decât diametrul  exterior  al 
șurubului.  Șurubul  este  prevăzut  și  cu  o  zonă  lisă,  de  ghidare,  spre  capul  acestuia,  care 
permite trecerea liberă prin orificiul șaibei din material epoxidic.  
În Figura 5.4 se poate observa starea în care se prezintă aceeași balama în remontare, 
după  ce  interiorul  caroseriei  s‐au  montat  toate  elementele  și  echipamentele.  Șaiba  de 
ghidare  este  lipită  pe  flanșa  balamalei  exact în  poziția  care  asigură  asamblarea  optimă  a 
portierei  pe  caroserie,  și  funcționarea  optimă, în  parametrii  stabiliți.  Singura  diferență,  față 
de montajul inițial, este determinată de faptul că se folosește un prezon cu zonă de ghidare. 
O altă soluție constructivă, pentru evitarea problemei ce a apărut la remontarea portierei, ar 
fi fost utilizarea unei balamale speciale, cu tijă demontabilă, care permite reasamblarea doar 
prin introducerea acesteia în cele două semi balamale. Această soluție nu este cea optimă din 
punct  de  vedere  economic.  Criteriul  economic,  presupune  în  primul  rând,  necesitatea 
reinițializării  procesului  de  omologare  de  produs  și  a  proceselor  de  fabricație  aferente 
acestuia pentru a le re‐omologa. 

Figura 5.4. Detaliu al sistemului inovativ de 
Figura 5.3. Detaliu privind modul de prindere 
memorare a poziției de montaj inițial al 
a portierei pe caroserie 
portierei pe caroserie 

 
‐ 20 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 

5.4. Linia de asamblare


În  Figura  5.5  se  reprezintă  dispozitivul  de  transport  inter‐operațional  al  portierelor 
demontate, bazat pe acționare cu lanț, care imprimă o viteză de deplasare în concordanță cu 
ritmul  liniei.  Portierele  sunt  amplasate în  poziție  „față în  față”  ceea  ce  permite,  ulterior, 
preluarea, în mod facil, cu dispozitivul de transfer și de asamblare deja prezentat. 

 
Figura 5.6. Dispozitivul de transport cu 4 elemente de bazare 
Figura 5.5. Vedere a  și de prindere, prevăzut cu sistem special de evitare a erorilor 
dispozitivului de transfer al  de bazare și prindere(vezi clapeta roșie) – Bazarea 
portierei  corespunzătoare se realizează prin culisare pe direcție 
orizontală a portierei, ghidată în cele două prisme inferioare 
Modul  de  prindere  al  portierelor,  pe  dispozitivele  de  pe  sistemul  de  transport,  este 
prezentat în  Figura  5.5.  Se  pot  vedea,  astfel  cele  patru  puncte  de  sprijin  (două în  partea 
inferioară,  pentru  așezare  și  două  puncte  pe  lateralele  portierei,  din  care  unul  este 
deplasabil pe direcție orizontală, asigurându‐se astfel și fixarea). Cele patru puncte, la care s‐
au făcut referire, sunt materializate de fapt prin prisme (Figura 5.6). 
O  altă  soluție  constructivă  posibilă  pentru  bazarea  și  fixarea  portierei  este  cea 
reprezentată în cadrul Figura 5.7. Acesta este un sistem, ce se folosește doar trei puncte, din 
care cel lateral asigură și prinderea. Această soluție, luată în calcul inițial, nu a fost aplicată 
dat fiind susceptibilitatea siguranței transportului inter‐operațional și securitatea în muncă a 
operatorilor.  
Pentru creșterea gradului de siguranță se prevede un fir de oțel ce asigură securitatea 
operatorului  și  a  sistemului  de  producție, în  cazul în  care  s‐ar  rupe  șurubul  de  susținere. 
Contrabalansarea  ansamblului,  la  cuplare,  se  evită  prin  faptul  că  există  două  elemente  de 
sprijin, ca urmare a faptului că dispozitivele sunt prevăzute în tandem, (perechi de două câte 
două).  O  vedere  de  ansamblu  a  modului  de  organizare  a  liniei  de  asamblare  a  portierelor 
demontate pe caroserii în se prezintă în Figura 5.8. Astfel, se poate observa modul în care sunt 
dispuse  elementele  de transfer  relativ  la  linia  pe  care  se  deplasează  caroseriile,  existând un 
tact în care se asigură sincronizarea perfectă a deplasării sistemului de transport al  
 
‐ 21 ‐ 
Implementarea soluției constructive a dispozitivului de transfer 

     
A            B 
Figura 5.7. Sistemul special de siguranță este compus din două elemente de bazare – fixare 
inferioare (B) și elemente de bazare cu rolă, lateral  pe contur (A) 
 

 
Figura 5.8. Vedere de detaliu privind prinderea dispozitivului de transport pe sistemul 
motrice de tip conveior 
 
‐ 22 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
portierelor  cu  cel  al  caroseriilor  și  un,  sistem  ce  permite  rotația  completă  la  fiecare  al 
șaisprezecelea  autovehicul.  Pentru  asamblarea  portierelor  există  patru  operatori,  care 
manevrează câte un dispozitiv pentru fiecare din cele 4 portiere ale autovehicului. Se asigură, 
astfel, o ergonomie optimă a locului de muncă, manevrarea fiind realizat în mod facil într‐o 
poziție normală de lucru. 

 
Figura 5.9. Vedere de sus a liniei de montaj ‐ privind transferul portierelor de pe dispozitivul 
de transport pe autovehicul, cu ajutorul dispozitivului special proiectat 
Ca  urmare  a  particularității  soluției  de  optimizare  abordate  pentru  asamblarea 
autovehiculelor, s‐au întreprins o serie de studii schematizate în Figura 5.9, Figura 5.10, Figura 
 
‐ 23 ‐ 
Implementarea soluției constructive a dispozitivului de transfer 
5.11, Figura 5.12 și Figura 5.13. În urma prelucrării informațiilor conținute în aceste imagini au 
rezultat  soluții  pentru îmbunătățirea  timpilor  de  asamblare,  cu  un  consum  de  energie  mai 
mic  din  partea  operatorilor  și  cu  evitarea  unor  posibile  coliziuni,  care  ar  putea  să  pună în 
pericol securitatea în muncă. 
 
Sistem de transport inter‐operațional 

Sensul de avans 
Æ

Demontarea  Demontarea  Conveior pentru 


portierelor frontale portierelor dorsale  portiere   
 
Figura 5.10. Diagramă spaghetti pentru studiul modalității inițiale de demontare a 
portierelor 
 
Sistem de transport 
inter‐operațional 

Sensul de avans 
Æ

Conveior pentru 
Start stație de lucru  Demontarea  portiere 
Demontarea 
portierelor frontale portierelor dorsale   
Figura 5.11. Diagramă spaghetti pentru studiul modalității optimizate de demontare a 
portierelor 

 
‐ 24 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
Astfel, pentru procesul inițial, la nivelul fazei de demontare a portierelor, atât pentru 
portierele din față cât și pentru cele din spate, operatorul se deplasa după trei direcții, care 
formau un triunghi oarecare, iar timpul disponibil pentru a prelua portierele de pe caroserie 
era unul relativ scurt, fapt ce presa operatorii; cei fără experiență chiar ajungând să întâmpine 
probleme. Pentru optimizare, se urmărește reglarea tactului de deplasare a  
 
Sistem de transport inter‐operațional 

Sensul de avans 
Æ

Conveior pentru 
Montarea  portiere  Montarea portierelor 
portierelor dorsale  frontale 
 
Figura 5.12. Diagramă spaghetti pentru studiul modalității inițiale de remontare a portierelor 
 
Sistem de transport 
inter‐operațional 

Sensul de avans 
Æ

Conveior pentru 
Montarea  portiere 
Montarea 
portierelor dorsale   
portierelor frontale  
Figura 5.13. Diagramă spaghetti pentru studiul modalității optimizate de remontare a 
portierelor 
 
‐ 25 ‐ 
Implementarea soluției constructive a dispozitivului de transfer 
 
caroseriilor,  într‐un  ritm  corespunzător  relativ  la  cel  al  conveiorului,  cu  dispozitivele  de 
transport inter‐operațional al portierelor, astfel încât cele trei deplasări să se realizeze după un 
triunghi dreptunghic, prin care se asigură, pe de o parte, un timp mai mare pentru preluarea 
portierei  și  pe  de  altă  parte  o  distanță  mai  scurtă  pentru  transferarea  portierei  de  pe 
dispozitivul de transfer pe cel de transport inter‐operațional (Figura 5.9 și Figura 5.10). 
Prin analogie cu raționamentul prezentat anterior, care privea modul de optimizare a 
procesului  de  demontare  a  portierelor  de  pe  caroserie, în  Figura  5.12  se  prezintă  procesul 
neoptimizat  pentru  montarea  la  loc  a  respectivelor  portiere,  iar în  Figura  5.13  se  observă 
schema optimizată. Optimizarea procesului de remontare respectă, așadar, aceleași principii. 
Pe  portierele,  în  stare  demontată,  sunt  asamblate  toate  elementele  necesare, 
aferente ansamblului respectiv, atunci când acestea se află pe dispozitivele de transport inter‐
operații. Dispozitivele pe care acestea sunt fixate permit rabaterea portierelor, astfel încât să 
se  poată  realiza  un  montaj  optim,  al  tuturor  subcomponentelor  aferente  opțiunilor 
comandate de către clientul final. 
 
5.5. Concluzii
Pornind  de  la  necesitatea  ameliorării  calității  operațiilor  de  montaj  ale  portierelor, 
transferului acestora și diminuarea efortului operatorilor în cadrul operațiilor menționate, a 
fost conceput și implementat, în 2 fabrici ale firmei Ford, în urma unui studiu complex, cu un 
nou dispozitiv de transfer.  
Acest sistem asigură următoarele performanțe:  
• ușurarea echilibrării ansamblului portieră în dispozitivul de montaj;  
•  simplificarea  procedurilor  de  prindere  și  asigurare  a  portierei în  dispozitiv  pentru 
mai multe tipodimensiuni ale acesteia;  
• fixarea, în toleranțe strânse, a balamalelor pe stâlpul structurii de rezistență;  
• diminuarea timpilor de montaj;  
• scăderea substanțială a efortului uman.  
Noul dispozitiv a fost proiectat în condițiile impuse de standardele interne ale firmei 
producătoare de automobile, care impun anumite exigențe referitoare la furnizori, costuri, 
materiale, caracteristici tehnice ale componentelor și echipamentelor. Interesant este faptul 
că soluția proiectată este comparată cu alte variante posibile. Justificările opțiunilor oferă un 
grad ridicat de originalitate întregului concept. 

 
‐ 26 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

6. PERFORMANȚELE NOULUI CONCEPT DE MONTAJ

6.1. Introducere
Studiile  și  cercetările  teoretice  au  condus  la  formularea  unei  soluții  tehnice  noi 
pentru  dispozitivele  utilizate  la  montajul  și  transferul  portierelor  automobilelor.  Noul 
concept a fost introdus, la început, în fabricile din SUA, ale firmei FORD, după care el a fost 
generalizat pentru toate liniile noi de asamblare a automobilelor. 
Procedeele  și  modul  de  desfășurare  ale  activităților  au  permis  să  se  obțină 
performanțe notabile în domeniile:  
• calității operațiilor de montaj;  
• siguranței funcționale a liniilor de asamblare;  
• reducerii timpilor de montaj;  
• diminuării efortului uman în procesele de asamblare și transfer ale caroseriilor și a 
portierelor. 
În urma sistematizării experienței acumulate, s‐a putut formula o procedură originală 
ce  poate  fi  urmată  pentru  îmbunătățirea  proceselor  de  montaj.  Succesiunea  principalelor 
etape ale procesului și rezultatele obținute prin aplicarea soluției inovatoare de dispozitiv de 
transfer și fixare a portierei sunt analizate, cu rigurozitate, în cadrul prezentului capitol. 
6.2. Implementarea ciclului de îmbunătățire DMAIC pentru un
proces de asamblare a caroseriilor
Principalele etape ale procesului de implementare sunt:  
6.2.1. Stabilirea echipei
Echipa  se  stabilește  conform  sistemului  de  certificare  a  personalului  pentru 
proiectele de îmbunătățire 6 Sigma. Rolurile membrilor echipei respectă structura definită, 
necesară pentru implementarea eficientă a procesului de îmbunătățire continuă a sistemului 
de management organizațional, prin rezolvarea problemei apărute. 
6.2.2. Definirea problemei
În procesul de asamblare, care inițial se realiza cu portierele deschise, apar o serie de 
rebuturi ce necesită ulterioare reparații sau chiar înlocuiri. În consecință, scopul proiectului 
este  acela  de  a  reduce  numărul  de  rebuturi  datorate  problemelor  specifice  asamblării  cu 
portierele în stare asamblată. În această ordine de idei, s‐au definit următoarele obiective, 
cu indicatorii aferenți: 
9 diminuarea numărului de DPMO (Defects Per Million Opportunities – Numărul de defecte 
raportat la un milion de oportunități de defectare) cu 70%; 
9 sporirea productivității în procesele de asamblare caroserie și de vopsitorie; 
9 economie de materiale; 
9 economii la costurile datorate reparațiilor și retușurilor interne ale portierelor asamblate; 
9 creșterea preciziei și ușurinței de fixare a balamalelor pe stâlpii caroseriei. 

 
‐ 27 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 
Datorită faptului că într‐o fabrică nouă au apărut defecte crescătoare în procesul de 
montaj (Figura 6.1) a apărut necesitatea conceperii unor soluții tehnice noi care să conducă 
la eliminarea tendiței. 
Vocea  clientului  (VOC)  –  se  referă  la  un  client  intern,  ca  urmare  a  faptului  că 
defectările apar în cadrul aceleiași fabrici OEM. Astfel, procesul client reclamă faptul că, prin 
montajul  componentelor  de  interior  ale  autovehiculului,  cu  portierele  asamblate  deja, 
conduce  la  apariția  unor  defectări,  care  nu  pot  să  fie  evitate  de  către  operator.  Cele  mai 
multe din stricăciuni apar ca urmare a atingerii portierelor cu cablurile sculelor electrice, cu 
dispozitivele de manipulare a componentelor, în procesul de asamblare, etc. Această situație 
conduce la creșterea costurilor, cu non calitatea, care micșorează eficiența organizațională. 
Este evident faptul că utilizatorul final se așteaptă să primească un produs finit, care 
să nu prezinte defecte de genul celor specificate anterior. 

 
Figura 6.1. Prezentarea grafică a problemei apărute – numărul de portiere defecte / numărul 
de probleme, raportate la diferite intervale de timp (6 luni) 
6.2.3. Măsurarea datelor
În cadrul celei de a doua faze s‐au întreprins măsurătorile (Figura 6.2 și Figura 6.3). 
Acestea  au  fost  necesare  pentru  analiza  modului  în  care  se  manifestă  defectările  interne, 
pentru cele 4 portiere ale autovehiculelor asamblate (pentru două modele de caroserie). Se 
desprinde  și  de  aici  aceeași  concluzie,că  soluția  corectivă  optimă  va  trebui  să  fie  aplicată 
pentru toate portierele. 

Figura 6.2. Repartizarea proporțională a  Figura 6.3. Repartizarea proporțională a 


defectelor pe cele 4 portiere ale  defectelor pe cele 4 portiere ale 
autovehiculului model „super cab”  autovehiculului model „crew cab” 

 
Figura 6.4. Tabel centralizator pentru caracteristicile de calitate monitorizate ce privesc 
performanța procesului 
 
‐ 28 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
Conform  tabelului  prezentat  în  Figura  6.4,  care  centralizează  caracteristicile  de 
calitate,  monitorizate  pentru  determinarea  gradului  de  performanță  al  produsului 
corespunzător  a  trei  caracteristici  de  calitate  considerate  critice  pentru  procesul  avut  în 
vedere,  au  fost  realizate  evaluări  pentru:  numărul  de  defecte  (Defs);  numărul  de  produse 
controlate  (Units);  numărul  de  oportunități  de  defectare  (Opps);  numărul  total  de 
oportunități  de  defectare  (TotOpps);  numărul  înregistrat  de  defectări  per  produs  (DPU); 
numărul  înregistrat  de  defectări  per  oportunitate  (DPO);  numărul  înregistrat  de  piese 
defective per milion de oportunități de defectare (PPM); fracțiunea defectivă prag (ZShift); 
fracțiunea defectivă înregistrată (ZBench). 
6.2.4. Analiza datelor
Ca urmare a aspectelor înregistrate anterior, s‐a întreprins o ședință de analiză de tip 
brainstorming cu scopul identificării posibilelor cauze care stau la baza situației nefavorabile 
înregistrate (Figura 6.5). 
Mediu  Măsurători  Material 

Măs. 1  Mat. 1 Mat. 4


E1
Măs. 2 Mat. 2

E2 
Măs. 3 Mat. 3  

EFECT 
Mun.1 Maș.1
  Met.1
Mun. 2  Maș.2

Mun. 3 Met.2  Maș.3 Maș.4

Muncitor  Metode  Mașini 


 
Mat.1 = Rezistența la rupere a 
materialului 
Mat.2 = Rezistența la coroziune 
E1 = Proiectarea celulei de lucru  Mas.1 = Cpk ‐ Auditor 
a materialului 
E2 = Iluminarea  Mas.2 = Cpk ‐ Mecanic 
Mat.3 = Rezistența stratului de 
corespunzătoare  Mas.3 = Cpk ‐ Reglor 
vopsea 
Mat.4 = Elementele de 
protecție ale portierei 
Maș.1 = Sisteme de transport 
al portierelor 
Mun.1 = Lipsa respectării  Maș.2 = Sisteme de transfer al 
procedurilor  Met.1 = Ajustarea conturului  portierelor 
Mun.2 = Lipsa instruirilor  Met.2 = Proiectarea  Maș.3 = Mentenanța 
Mun.3 = Asamblarea și  necorespunzătoare a celulei de  necorespunzătoare a 
utilizarea unor echipamente  lucru  dispozitivelor 
necorespunzătoare  Maș.4 = Proiectarea 
necorespunzătoare a 
conveiorului 
Figura 6.5. Diagrama cauză – efect pentru analiza problemei apărute – defectarea 
portierelor 

 
‐ 29 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 
În  urma  analizei  a  rezultat  că  principalele  elemente,  care  produc  neconformități  pe 
fluxul  productiv  sunt:  asamblarea  defectuoasă  și  utilizarea  necorespunzătoare  a 
echipamentelor  (ca  și  cauze  care  țin  de  operatorii  umani),  precum  și  dispozitivele  de 
transport a portierelor și cele de transfer (ca și cauze ce țin de mașini). Așadar, acestea sunt 
principalele  cauze  la  nivelul  cărora  trebuie  să  se  întreprindă  acțiuni  corective  aferente 
îndepărtării cauzelor de bază. 
6.2.5. Îmbunătățire
În Figura 6.6, se prezintă dispozitivul universal, conceput pentru manipularea tuturor 
celor  patru  portiere  ale  autovehiculului,  pentru  a  se  evita  apariția  stricăciunilor  aferente 
modului  anterior  de  organizare  a  procesului  de  asamblare  a  componentelor  de  interior. 
Dispozitivul  permite  nu  doar  bazarea  portierei  ci  și  prinderea  corespunzătoare  a  acesteia, 
necesare datorită dimensiunilor de gabarit și greutății acesteia. 

 
Figura 6.6. Portiera spate și față (S/C caroserie  Figura 6.7. Elementele de poziționare a 
cu 4 portiere de mărime mare), pentru partea  portierei pe conveiorul de transport inter‐
dreaptă a autovehiculului  operații 
După  ce  portiera  a  fost  transferată  de  pe  autovehicul  pe  banda  transportoare,  prin 
intermediul dispozitivului anterior prezentat, aceasta este bazată pe elementele de orientare 
specifice,  special  proiectate  și  pentru  a  proteja  împotriva  zgârierii/îndoirii  faței  metalice  a 
portierei. Bazarea portierei se realizează în următoarea succesiune (Figura 6.7):  
• se așează piesa în elementul de orientare numărul 1;  
• se așează piesa prin ghidare în conveior;  
• se așează piesa pe zona inferioară, în elementele de orientare numărul 3;  
•  se  blochează  piesa  prin  prindere cu  elementele  specifice  (2),  care  translatează pe 
un ghidaj liniar (4). 

     
Figura 6.8. Detalii privind elementele de poziționare a portierei pe conveierul de transport – 
se observă elementul de siguranță, care arată culoarea roșie sau verde, în funcție de poziția 
acestuia 
 
‐ 30 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
În  Figura  6.8  sunt  prezentate  câteva  detalii  ale  modului  în  care  trebuie  să  fie 
interpretate elementele specifice dispozitivelor, care nu permit apariția erorilor, în demersul 
transferului în condiții de siguranță (pentru piesă și pentru operatori) a portierei. Astfel, se 
observă cele două poziții ale elementului de bazare și prindere – deschis și închis, subliniate 
prin componentele de culori specifice situației corespunzătoare – roșu și verde, atât timp cât 
se definește o bazare corespunzătoare prin poziția închisă a respectivului element. În cazul în 
care portiera nu este prinsă corespunzător, aceasta va cădea din dispozitiv. 
În structura dispozitivului: s‐au folosit 4 senzori de proximitate pentru a identifica 4 
tipuri de portiere cu lungimi diferite (model scurt, sau lung; portiere față, sau spate):  
• portiera față scurtă (cabină lungă cu 4 portiere);  
• portiera față lungă (cabină mijlocie cu 4 portiere);  
• portiera spate scurtă (cabină mijlocie cu 4 portiere);  
• portiera spate lungă (cabină lungă cu 4 portiere). 
Senzorii au fost integrați în sistemul computerizat de control al întregului sistem de 
producție  global.  Pentru  aceasta,  s‐au  prevăzut  4  circuite  optice  cu  laser    prin  care  se 
verifică: dacă în dispozitiv există sau nu piesă; care este tipul piesei respective, și măsura în 
care fixarea piesei în dispozitiv este sau nu realizată în mod corespunzător. Astfel, semnalul 
pozitiv,  dat  de  aceste  circuite,  va  permite  lansarea  următoarei  operații  sau  nu,  în  cadrul 
fluxului procesului. Deci s‐a realizat un sistem de tip poka – yoke, care nu permite apariția 
unor greșeli. 

 
Figura 6.9. Detalii ale sistemului de transfer optimizat 
În Figura 6.9 se prezintă îmbunătățirile aduse dispozitivului de transfer. Ele presupun 
un schimbător pentru blocare, ce se activează automat în momentul în care piesa atinge rola 
din  capătul  tijei  respective.  Această  îmbunătățire  are  ca  și  scop  prevenirea  scăpării 
portierelor  din  dispozitivul  de  prindere.  Astfel,  dacă  circuitul  aferent,  care  este  închis  prin 
acționarea  respectivei  tije  rămâne  deschis,  atunci  cheia  dinamometrică,  acționată 
pneumatic,  nu  va  primi  aer  sub  presiune  astfel  încât  să  poată  fi  folosită  pentru  strângerea 
șuruburilor necesare montării componentelor pe portieră. 

 
‐ 31 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 

Figura 6.11. Stăvilare amplasate pe linia de 
Figura 6.10. Montarea geamului pe portieră 
montaj 
Montarea  geamului  pe  portieră  putea  produce  posibile  coliziuni  cu  grinda 
converiorului, fapt care conducea la zgârierea portierei. De aceea, s‐a optat pentru montajul 
manual  (Figura  6.10).  Un  alt  sistem  de  siguranță,  din  cadrul  procesului  de  montaj,  îl 
reprezintă  elementele  de  reținere  (stăvilare)  de  pe  conveior,  poziționate  pe  planurile 
înclinate, la capătul inferior și la mijlocul pantei. 

Figura 6.12. Monitorizarea defecțiunilor 
apărute în cazul portierelor, comparativ cu  Figura 6.13. Date comparative privind 
KCAP (a doua fabrica de asamblare a  defecțiunile care apar în cazul portierelor, 
aceluiași model de autoturism produs cu  pentru zgârieturi și loviri 
„portiere pe mașină”) 
Situația defecțiunilor raportate la 1000 de unități vehicule (Figura 6.12), s‐a evaluat 
printr‐un studiu comparativ între două fabrici din cadrul aceluiași grup, pentru același model 
fabricat  în  două  tehnologii  diferite:  pentru  fabrica  KCAP  asamblarea  se  realizează  cu 
portierele în stare montată, iar în cazul fabricii DTP asamblarea se realizează cu portierele în 
stare demontată. Se observă, din grafic, faptul că începând cu luna iunie, numărul relativ de 
defecțiuni pentru procesul optimizat (aplicat în cadrul fabricii DTP) este în continuă scădere, 
și,  începând  cu  luna  iulie,  în  mod  constant,  inferior  ca  și  proporție  cu  volumul  relativ  de 
rebuturi înregistrat în cadrul fabricii KCAP. Referitor la situația înregistrată în fabrica DTP în 
luna  mai  se  subliniază  faptul  că  procesul  era  în  curs  de  lansare,  deci  în  curs  de  stabilizare, 
fiind produse volume relativ mici de automobile. 
Monitorizarea apariției de defecte pe linia de montaj din cadrul fabricii DTP, pentru 
procesul  optimizat  este  prezentată  în  Figura  6.13.  Se  observă  nivelul  preponderent 
descrescător,  cu  o  pantă  de  descreștere  inițial  abruptă,  aferentă  momentului  imediat  al 
implementării în proces a soluției noi. Spre finalul intervalului de monitorizare procesul este 
stabilizat, astfel încât se poate considera oportună relaxarea frecvenței de monitorizare. 

 
‐ 32 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
Nr. de unități  Unități  Oportunități  Nr. total de oportunități  DPU ‐ defecte  DPO ‐ defecte  PPM ‐ fracțiuni  Zshift‐ fracțiunea  Zbench ‐ fracțiunea 
Caracteristica
defective produse de defectare de defectare per unitate per oportunitate defective /milion defectivă prag defectivă înregistrată
1 282 56000 1 56000 0,005 0,005036 5036 1,500 4,073
2 23 80000 1 80000 0,000 0,000288 288 1,500 4,943
3 20 160000 1 160000 0,000 0,000125 125 1,500 5,162
Total 325 ‐ ‐ 296000 ‐ 0,001098 1098 1,500 4,562  
Figura 6.14. Raportarea tabelară a performanțelor procesului din punct de vedere a calității 
produsului, ca urmare a implementării soluțiilor corective 

 
Figura 6.15. Monitorizarea lunară a problemelor 
În Figura 6.14 se prezintă datele centralizate aferente pentru monitorizarea celor trei 
caracteristici de calitate de interes (defecte cauzate în fabrică: zgârieturi în vopsea și lovituri 
raportate la o mărime a eșantionului de producție de 1000 de portiere) observându‐se faptul 
că optimizarea propusă și implementată a condus la înregistrarea unui nivel DPMO de 1098, 
aferent unei fracțiuni defective de 4,562. Prin comparație, dacă inițial DPMO era de 34567, 
în final, DPMO a avut o valoare de 1098. Rezultă deci, o îmbunătățire de 96,8% a procesului, 
pe cele trei caracteristici critice de calitate monitorizate. Eficiența este una, așadar, evidentă. 
În  Figura  6.15  se  prezintă  mărimea  comenzilor  de  portiere  efectuate  de 
departamentul de asamblare finală către departamentul de montaj caroserii. Portierele nu s‐
au putut repara, astfel că a fost schimbată întreaga portieră dat fiind faptul că procesul de 
reparație  era  foarte  costisitor.  Pe  de  altă  parte,  unitățile  defective  luate  în  calcul,  în  luna 
iulie,  sunt  raportate  doar  la  două  săptămâni  (perioada  de  lucru  legală  din  luna  iulie), 
perioadă în care au fost reparate și autovehicule cu defecte produse anterior, reparația fiind 
înregistrată la momentul realizării ei. 
  Defecțiuni minore  Defecțiuni majore 
Economii anuale ca urmare a reparațiilor  565958 $  264753 $ 
Figura 6.16. Economii financiare ca urmare a implementării soluției de optimizare 
În concluzie, se poate afirma că îmbunătățirile aduse conduc la: reducerea pierderilor 
în cadrul procesului de producție; îmbunătățirea flexibilității asamblării, prin luarea în calcul 
și a aspectelor de ergonomie a lucrului; eficiența operațională mai mare; eficiența mâinii de 
lucru mai bună. 
Bilanțul  general  al  economiilor  financiare  înregistrate  ca  urmare  a  implementării 
soluției constructive pentru optimizarea procesului de asamblare este redat în Figura 6.16. 
Rezultă  că,  în  cadrul  acestui  proiect  s‐a  înregistrat  o  economie  semnificativă,  de  aproape 
800000 de dolari SUA. 
 

 
‐ 33 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 

6.2.6. Control
Rezultatele  obținute  arată  că  prin  implementarea  noii  soluții  de  dispozitive  ale 
sistemului  de  transfer  și  de  transport  inter‐operațional  a  portierelor,  dezasamblate  de  pe 
autovehicul  în  vederea  realizării  montajului  componentelor  de  interior,  se  înlătură 
semnificativ  posibilitatea  de  a  greși,  fapt  constatat  printr‐un  control  100%,  control  realizat 
prin intermediul QLS (Quality Leadership System). După validarea acestuia, s‐a implementat 
un control statistic de proces în vederea monitorizării performanțelor obținute prin aplicarea 
metodei  6  Sigma.  Astfel,  în  vederea  clarificării  unor  detalii  procedurale,  se  o  serie  de 
elemente specifice. 
6.2.6.1. Control statistic – elemente generale
Controlul proceselor se poate realiza printr‐un sistem feedback. Controlul statistic al 
proceselor  (SPC)  este  un  tip  de  sistem  de  feedback.  Există,  de  asemenea,  și  alte  sisteme 
asemănătoare,  care  se  bazează,  într‐o  măsura  mai  mică  sau  mai  mare,  pe  aplicarea 
instrumentelor statistice.  
Pentru  acest  tip  de  sistem  sunt  importante  în  special  următoarele  patru  elemente 
(Figura 6.17):  
• procesul;  
• informația despre performanță;  
• intervențiile în proces;  
• intervențiile la nivelul mărimilor de ieşire. 

Figura 6.18. Reducerea variabilității 
Figura 6.17. Schema generală a unui sistem 
procesului ca urmare a atingerii fazei de 
de control al proceselor 
maturitate a acestuia 
În  aplicarea  conceptului  de  îmbunătățire  continuă  a  proceselor,  apar  trei  stadii 
oportune  a  fi  implementate  pentru  ciclul  de  îmbunătățire.  Cele  trei  stadii  sunt:  analiza 
procesului,  menținerea  (controlul)  procesului  și  îmbunătățirea  procesului.  Îmbunătățirea 
procesului  prin  reducerea  variației  implică  (Figura  6.18),  în  mod  obișnuit  şi  intenționat, 
introducerea modificărilor în proces şi măsurarea efectelor acestora.  
Scopul este de a înțelege mai bine procesul, putând astfel să se reducă, în continuare, 
cauzele  comune  ce  provoacă  variabilitate  și  descentrare  excesivă.  Când  s‐au  atins  noii 
parametrii  ai  procesului,  ciclul  de  îmbunătățire  revine  din  nou  la  faza  inițială,  de  analiză  a 
acestuia.  
Atât  timp  cât  se  fac  modificări  în  proces,  stabilitatea  acestuia  va  avea  nevoie  să  fie 
reconfirmată prin noi analize de capabilitate. 

 
‐ 34 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 

6.2.6.2. Noţiuni generale de statistică aplicată în controlul


proceselor
Rezultatele  măsurărilor  aceleiaşi  caracteristici  de  calitate  întreprinse  asupra  mai 
multor  piese,  diferă  întotdeauna  între  ele,  chiar  dacă  nu  se  iau  în  calcul  şi  erorile  de 
măsurare.  Cu  toate  că    rezultatele  acestor  măsurări  diferă  între  ele,  ele  tind  să  formeze  o 
anumită  repartiție  care  poate  fi  descrisă  cu  ajutorul  unei  anumite  distribuții,  denumită 
distribuție normală. Cele mai importante două caracteristici ale unei distribuții sunt poziția 
(tendința centrală a rezultatelor) şi dispersia (împrăştierea rezultatelor). 
Cauzele  comune  de  variație  sunt  acele  surse  de  variație  ale  procesului  care  se 
caracterizează  printr‐o  distribuție  stabilă  şi  repetabilă  în  timp.  Procesele  sunt  întotdeauna 
influențate  (afectate)  de  un  număr  mare  de  astfel  de  cauze  de  variație,  în  mod  simultan. 
Dacă  procesul  este  influențat  de  cauze  comune  de  variație,  acesta  este  stabil  şi  previzibil. 
Într‐o astfel de situație, se poate spune că procesul este sub control statistic. 
Cauzele speciale de variație sunt, de fapt, influențate de acei factori de variație care 
nu acționează în permanență asupra procesului. În momentul în care aceştia apar, conduc la 
modificarea distribuției caracteristicii de calitate măsurate. Este evident faptul că în cazul în 
care  un  proces  este  influențat  de  astfel  de  cauze  speciale  de  variație,  acesta  nu  va  mai  fi 
stabil în timp, deci nu mai este nici previzibil. 
Ca urmare a necesității de a interveni în proces pentru gestionarea cauzelor comune 
și a celor speciale, se pot întreprinde două tipuri de intervenții la nivelul acestora: locale și la 
nivel de sistem. 
6.2.6.3. Fișe de control statistic
Pentru  a  putea  identifica  care  sunt  situațiile  în  care  procesele  sunt  influențate  de 
cauze  speciale  de  variație  se  utilizează  fişele  de  control  („control  charts”).  Bazele  acestor 
instrumente statistice ale calității au fost puse la Bell Laboratories, în S.U.A. de către o echipă 
de cercetători condusă de dr. Walter Shewhart. Astfel, încă din 1920 acesta a făcut distincția 
între variații controlate și necontrolate datorate a ceea ce numim a fi cauze comune și cauze 
speciale ce afectează performanțele procesului. 
Prin  fişă  de  control  se  înțelege  reprezentarea  grafică  a  evoluției  unei  statistici 
calculate,  de‐a  lungul  timpului  în  care  se  desfăşoară  procesul  respectiv.  Fișele  pentru 
controlul  statistic  al  proceselor  implică  colectarea,  analizarea,  interpretarea  și  prezentarea 
unui număr relativ mare de date numerice.  
6.2.6.4. Fişe de control prin variabile
Principalele  faze,  care  au  stat  la  baza  realizării  controlului  statistic  de  proces  prin 
variabile sunt:  
• Calcularea mediei aritmetice şi a amplitudinii pentru fiecare eșantion;  
• Calculul limitelor de control şi întocmirea fişei;  
• Analiza capabilității procesului. 
  Există o serie de indici, cu ajutorul cărora se poate stabili performanța şi capabilitatea 
proceselor de fabricație: 
Indici de variație, relativ la specificațiile superioară şi inferioară, ai procesului: cp şi pp; 
Indici  ai  centrării  şi  de  variație  relativ  la  specificațiile  superioară  şi  inferioară,  ai 
procesului: cpk şi ppk. 

 
‐ 35 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 
  „cp”  este  un  coeficient  de  capabilitate,  definit  ca  fiind  raportul  dintre  intervalul  de 
toleranță specificat şi variabilitatea procesului, indiferent de centrarea acestuia. 
LSS − LIS
cp = ∧  
6σ R
(6.1.)
d2

unde:    LSS = Limita Superioară Specificată și LIS = Limita Inferioară Specificată; 
6.2.6.5. Exemplu de aplicare a controlului statistic în procesul de
montaj al automobilelor
Aplicațiile  sunt  realizate  pe  linia  de  montaj  în  discuție.  Ca  urmare,  atât  a  anvergurii 
respectivelor studii, dar și a faptului că se află încă sub un nivel sporit de confidențialitate, 
acestea nu vor fi tratate exhaustiv ci doar cu titlu general, informativ. 

 
Figura 6.19. Poziția punctului în care s‐au realizat măsurători, pentru portiera din față 

 
Figura 6.20. Valori ale abaterilor măsurate în timpul monitorizării, pentru controlul statistic 
al procesului 
Sample
Eșantion  1 2
3

-1

-2

-3
Mașina nr. 
Car No. 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Time: am
Ora: (AM)  6:00 6:20 6:40 7:00 7:20 7:40 8:00 8:20 8:40 9:00 9:20 
Figura 6.21. Valori ale abaterilor măsurate în timpul monitorizării, pentru controlul statistic 
al procesului, reprezentate sub formă de fișă de control prin variabile 
Punctul A din Figura 6.19 se referă la poziția nominală a unui alezaj tehnologic, folosit 
în procesul de asamblare al portierei pe șasiu. Cu titlu general, se subliniază faptul că studiul 
statistic  are  ca  și  aplicație  măsurarea  caracteristicii  variabile  în  discuție,  în  mod  automat, 
printr‐un sistem de măsurare optic. Astfel, în Figura 6.20 se prezintă o serie de măsurători, 

 
‐ 36 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
prelevate,  așa  după  cum  se  specifică  în  procedurile  de  control  statistic  al  proceselor  de 
fabricație  și  montaj,  dar  și  o  serie  de  statistici  calculate  în  vederea  obținerii  metricilor 
specifice metodei 6 Sigma. În Figura 6.21 se prezintă fișele de control aferente reprezentării 
valorilor individuale astfel măsurate. 
O  altă  aplicație  a  vizat  modalitate  de  manipulare  (în  eventualitatea  implementării 
unor brațe robotizate în loc de operatorii umani) pe fluxul de montaj al ușilor pe caroserie și 
al demontării, transferului și transportului inter‐operațional al acestora. Acest studiu a fost 
realizat pentru portiera posterioară, așa după cum este schițat în Figura 6.22. 

A

 
Figura 6.22. Punct de pe portiera posterioară, monitorizat în demersul controlului statistic al 
procesului de asamblare finală a automobilelor 
1.2

2
0.8

1
D e v ia tio n (m m )
0.4
Abaterea [mm] 

0
-0 . 0

xt
-0 . 4

-1
-0 . 8

-2
-1 . 2

0 20 40 60 80 100 120
20

10

Frevența 
Frequency Eșantioane
  Samples  
Figura 6.23. Valorile înregistrate pe fișa de proces, ca urmare a monitorizării unei 
caracteristici variabile, de pe portiera posterioară 
6
24 25 26

23 1
5 2
22 3
6 Sigma Variation (mm)

4
Variația 6 Sigma [mm] 

21 5   Non-Homeline
4 6
20 7
8  
Homeline
9
Run 1
19 10
3
11
18
12
 Homeline
Run 3
17 16 15 14 13
2

  Homeline
Run 2
1

0
0 5 10 15 20 25 30

  Puncte
Points
Figura 6.24. Valorile dispersiilor măsurătorilor obținute în urma centralizării datelor 
înregistrate ca urmare a monitorizării a 26 de puncte de pe conturul portierelor 
 
‐ 37 ‐ 
Implementarea proceselor de îmbunătățire în procese de producție industriale 
În Figura 6.23 se prezintă reprezentarea grafică, sub formă de fișă de control, pentru 
mai multe eșantioane prelevate pentru măsurătorile realizate pentru portierele posterioare 
ale  automobilelor  fabricate,  reprezentare  însoțită  de  graficele  de  tip  histogramă,  care 
reprezintă incidența frecvenței de înregistrare a punctelor măsurate deasupra și dedesubtul 
liniei de referință. 
În Figura 6.24 se reprezintă un exemplu de reprezentare grafică a valorilor dispersiilor 
înregistrate pentru punctele măsurate pe conturul portierelor evaluate. 
Piesa nr. 1 
Part #1

Ansamblu 
BIW-Pt.X
Piesa nr. 2 
Part #2

Piesa nr. 3 
Part #3

 
Figura 6.25. Incidența însumării variației și descentrării proceselor de realizare a 
subcomponentelor asupra controlului statistic al procesului de asamblare al autovehiculului 
Ca urmare a faptului că procesele de execuție a subcomponentelor care, prin montaj, 
formează  produsul  final,  sunt  menținute  sub  control  statistic,  se  presupune  că,  pentru  un 
proces  de  asamblare  finală  validat,  acesta  va  fi  cu  certitudine  sub  control  statistic  (Figura 
6.21).  Realitatea  industrială,  însă,  este  una  destul  de  diferită  de  teorie,  atât  timp  cât 
procesele de fabricație sunt caracterizate prin grade de complexitate înalte și interpretate, 
încă, destul de diferit. 
În această ordine de idei, prin International Automotive Task Force, se încearcă (chiar 
și  în  continuare)  uniformizarea  la  maxim  a  modalităților  de  implementare  a  diferitelor 
abordări ale procedurii de control statistic de proces, dar și sporirea importanței respectării 
cerințelor  specifice  ale  clienților,  de  către  furnizori,  în  ceea  ce  privește  sistemele  de 
management al calității. 
6.3. Implementarea procedurii DMAICR în alte unități de producție
În mod analog, s‐a aplicat același ciclu de îmbunătățire specific metodei 6 Sigma, însă 
pentru optimizarea altei linii de fabricație. O serie de rezultate, comparativ cu datele inițiale 
ale performanței procesului, sunt prezentate în continuare. 
Evaluarea  datelor  din  Figura  6.26  arată  că  prin  implementarea  acțiunilor  corective 
propuse s‐a ajuns la un nivel al DPMO de 24200, cu un nivel de fracțiuni defective de 3,47, 
ceea ce înseamnă 44% reducere față de nivelul DPMO inițial. 
Indicatorii  globali,  care  pun  în  evidență  situația  inițială  și  cea  finală  din  punct  de 
vedere al calității produselor, dar și din punct de vedere economic sunt prezentați în Figura 
 
‐ 38 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
6.27. Rezultă, astfel, că dincolo de reducerea cu 44% la DPMO, se înregistrează o diminuare 
cu 19,5 a TGW și economii globale de 38000 de dolari SUA. 
Indicatorul 6 Sigma  Abr.  Valoare  Definiție / Observații 
Numărul de defecte  D  24,2   
Oportunitațile  de  defectare  per  OP  1000   
unitate 
Unități  U  1   
Numărul  total  de  oportunități  de  TOP  1000  Oportunitățile per unitate * numărul 
defectare  de unități 
Numărul  de  defectări  per  DPO  0,0242  (Numărul total de defecte)/(numărul 
oportunitate de defectare  total  de  unități  *  numărul  de 
oportunități per unitate) 
Numărul  de  defectări  per  un  miliion  DPMO 24200  DPO * 1000000 
de oportunități de defectare 
Numărul de defectări per unitate  DPU  24,2  (Numărul  toatal  de  defecte) 
/(Numărul total de unități) 
TPY    0,000  =e(‐DPU)
RTY cumulativ    0,000   
z pe termen lung    1,97384  grafic sau formulă 
z pe termen scurt    3,47384  z pe termen scurt + 1,5 
Figura 6.26. Tablou centralizator cu metricile monitorizate pentru calculul indicatorilor de 
proces, pentru o singură operație 
Înainte  După 
TGW:2006 MYTD  TGW:2007 MY 
B01 = 16 TGW  B01 = 9 TGW 
F19C = 11 TGW  F19C = 6 TGW 
F19S = 17 TGW  F19S = 9,5 TGW 
R/1000:2006 MY  R/1000:2007 MY 
0,92 r/1000 pentru o medie de 12 luni  0,51 r/1000 pentru o medie de 12 luni 
CPU $:2006 MY  CPU $:2007 MY 
0,24 $ per unitate  0,14 $ per unitate 
Aproximativ 86000 $  Aproximativ 48000 $ 
Figura 6.27. Reprezentarea comparativă a situației inițiale și finale din punct de vedere 
economic și al calității procesului de asamblare 
Se  desprinde,  așadar,  concluzia  că  prin  implementarea  soluțiilor  corective 
permanente  propuse  prin  proiectul  de  îmbunătățire  în  discuție  se  reduce  frecvența  
defectărilor din cadrul procesului organizațional studiat, se mărește flexibilitatea procesului 
de  asamblare  cu  îmbunătățirea  condițiilor  de  ergonomie,  și  se  obține  o  eficiență 
operațională superioară. 

 
‐ 39 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

7. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE

7.1. Concluzii generale


În  urma  sistematizării  informațiilor  din  capitolele  lucrării  au  rezultat  următoarele 
concluzii generale. 
1. Din  punct  de  vedere  al  caracteristicilor  globale,  sistemele  flexibile  de  fabricație  sunt 
superioare sistemelor din producția de serie. Eficacitatea SFF creşte odată cu majorarea 
flexibilității,  integrabilității,  conducerii  şi  monitorizării.  Pentru  optimizarea  parametrilor 
tehnico  –  economici  ai  SFF,  trebuie  stăpânite  subtilitățile  privind  tehnicile  de  control  și 
procedurile de conducere științifică a proceselor. 
2. În vederea dimensionării, configurării, reconfigurării şi optimizării sistemelor tehnologice 
se  utilizează  proceduri  moderne  de  modelare  şi  simulare.  De  aceea,  apare,  necesitatea 
însuşirii  tehnicilor  de  modelare  şi  simulare  a  sistemelor,  în  general,  şi  a  sistemelor  de 
fabricație, în special, pentru abordarea problemelor de optimizare a structurii şi studiului 
comportării sistemelor pe baza unor criterii specifice. 
3. Aplicarea  tehnicilor  de  modelare  şi  simulare  în  optimizarea  structurilor  şi  funcționării 
sistemelor este determinată de condițiile impuse de sistemele de management. Metodele 
tradiționale de evaluare a condițiilor de interacțiune, cu aceşti factori, sunt greu de aplicat 
şi  ineficiente.  Aplicarea  tehnicilor  și  procedurilor  de  optimizare  implică  existența  unui 
aparat  de  calcul  complex.  Faptul  că  acesta  a  stat  la  dispoziția  echipei,  care  a  optimizat 
sistemele de transport pe liniile de montaj a asigurat reușita proiectului. 
4. Una  din  metodele  eficiente,  utilizată  pentru  rezolvarea  unor  probleme  tehnice  și 
tehnologice  apărute  pe  fluxul  de  producție,  este  G8D.  Ea  se  bazează  pe  activitatea  în 
echipă,  dar  și  pe  cea  individuală.  Echipele  trebuie  să  acopere  prin  cunoștințe  și 
competențe  subiectele  problemelor,  care  trebuie  tratate.  Pentru  aplicarea  eficientă  a 
metodei este necesară parcurgerea a opt etape specifice. 
5. Abordarea  îmbunătățirii  continue  a  sistemelor  tehnice  și  tehnologice,  prin  rezolvarea 
problemelor  cu  un  grad  sporit  de  dificultate  se  recomandă  a  se  realiza  prin 
implementarea ciclului DMAIC, specific abordării 6 Sigma. 
6. Între  metodele  G8D  și  DMAIC/6Sigma  există  o  serie  de  asemănări  (se  bazează  pe 
activitățile  unei  echipe  multidisciplinară,  desfășurate  într‐o  anumită  succesiune),  dar  și 
prin  deosebiri  (de  exemplu,  complexitatea  problemei  și  a  operativității  rezolvării 
acesteia); 
7. Pentru rezolvarea corectă, a problemelor, se impune identificarea exactă a cauzelor și a 
limitelor tehnologice ale sistemelor tehnice utilizate pentru operațiile de montaj, transfer 
și control tehnic. 

 
‐ 40 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
8. După  identificarea  cauzelor  căderilor,  specialiștii  în  domeniu  trebuie  să  inoveze  soluții 
tehnice cu grad ridicat de specializare. Acestea trebuie optimizate în mediu virtual, după 
care sunt supuse spre validare pentru a fi realizate fizic. 
9. Activitățile  de  concepție,  proiectare,  modelare  și  simulare  necesită,  din  partea 
specialiștilor,  vaste  cunoștințe  din  domeniile  fundamentale  ale  ingineriei,  informaticii, 
tehnicilor de calcul și de automatizare. 
10. În urma rezolvării cerințelor enunțate în punctele anterioare, autorul prezentei lucrări 
a conceput, proiectat, modelat, optimizat și realizat un sistem inovativ de transport inter‐
operațional a portierelor automobilelor pe liniile de montaj final. 
11. Proiectul  de  dispozitiv  realizat  are  un  pronunțat  caracter  inovativ  prin  câteva 
elemente specifice, cum sunt:  
•  sistemul  de  „memorare”  a  poziției  asamblării  inițiale  (înainte  de  vopsirea  în  stare 
asamblată) a portierelor prin procesul de lipire a șaibei de ghidare, realizată din material 
epoxidic;  
• asamblarea componentelor din interior odată cu întreprinderea de activități de montaj, 
simultan, de către operatori diferiți, pentru componentele montate pe portiere;  
•  optimizarea  deplasărilor  operatorilor  umani  aferente  procesului  de  asamblare  / 
dezasamblare a portierelor. 
12. Aplicarea  unor  soluții  fizice  de  gestionare  a  procesului  pentru  minimizarea 
neconformităților  datorate  modului  de  manevrare,  de  către  operator  presupun,  în 
special:  
•  adoptarea  sistemului  poka  –  yoke  pentru  semnalizarea  modului  de  bazare  și  fixare 
corectă în dispozitiv;  
• adoptarea unui sistem poka – yoke bazat pe circuite optice cu raze laser; 
• construcția unor stăvilare pe linia de asamblare pentru creșterea gradului de protecție 
al pieselor și pentru asigurarea securității în muncă; 
• conceperea unor soluții tehnice constructive, de protejare a piesei. 
13. Introducerea noului concept de montaj și transfer al portierelor automobilelor asigură 
o economie globală de aproximativ 800000 USD într‐o singură fabrică. 
7.2. Contribuții originale
După însușirea cunoștințelor fundamentale și de subtilitate a tehnicilor de proiectare 
și simulare a tehnologiilor de montaj ale automobilelor, în mai multe centre de proiectare și 
de  producție  din  SUA,  și  acumularea  unei  experiențe  profesionale,  în  domeniul  optimizării 
tehnologiilor de montaj, autorul lucrării a realizat un dispozitiv inovativ destinat montajului 
și  transferului  portierelor  pe  liniile  de  asamblare  a  automobilelor.  În  procesele  de 
documentare,  cercetare,  proiectare,  optimizare  în  mediul  virtual,  fabricare  și  punere  în 
funcțiune  a  noilor  soluții  tehnologice,  prezentate  detaliat  în  lucrarea  de  doctorat,  au  fost 
realizate mai multe contribuții originale. Dintre acestea, se enumeră: 
1. Punerea  la  punct  a  unei  proceduri  de  documentare  a  procesului  de  rezolvare  a 
problemelor organizaționale prin metoda G8D; 
 
‐ 41 ‐ 
Concluzii generale și contribuții originale 
2. Realizarea  unui  studiu  comparativ  între  metoda  de  rezolvare  a  problemelor 
organizaționale  G8D  și  cea  de  tip  6  Sigma,  prin  ciclul  de  îmbunătățire  continuă  DMAIC, 
aplicând instrumente ale calității specifice, pentru fiecare din etapele aferente; 
3. Utilizarea în practică a procedurii G8D și a unor aplicații, pentru probleme organizaționale 
considerate  a  necesita  rezolvări  operative  dar  durabile  (în  condiții  de  eficiență),  pentru 
procesul de producție tratat; 
4. Aplicarea  soluției  inovative  de  îmbunătățire  a  procesului  prin  demontarea  portierelor 
înainte de montajul componentelor din interiorul autovehicului; 
5. Dezvoltarea  conceptului  de  integrare  a  sistemelor  computerizate  în  procesele  de 
concepție, fabricație și montaj ale automobilelor; 
6. Studierea  modalităților  de  creștere  a  calității  în  operațiile  de  montaj  și  asamblare. 
Aplicarea  noului  sistem  inovativ  a  dus  la  îmbunătățirea  a  trei  caracteristici  critice  ale 
procesului  de  montaj  (zgârieturi  în  vopsea,  lovituri,  vopsea  sărită)  cu  96,8%  (scăderea 
nivelului DPMO de la 34567 la 1098 / an); 
7. Abordarea practică a procedurilor de proiectare a unui dispozitiv de transfer; brevetarea 
internațională  a  soluției  și  implementarea  ei  în  toate  fabricile  producătoare  de 
autovehicule, din SUA, ale firmei FORD; 
8. Optimizarea  deplasărilor  inter‐operații  în  procesele  de  asamblare/dezasamblare  a 
portierelor pe caroserii. Studiile și modelările realizate au permis diminuarea timpilor de 
demontare și transfer al portierelor pe conveior cu 10 … 15%; 
9. Creșterea  siguranței  la  manipularea  portierelor  între  operațiile  de  demontare,  după 
vopsire și cele de asamblare cu caroseria; 
10. Crearea  unui  sistem  mecanic  inteligent,  care  a  ușurat  echilibrarea  ansamblului 
portieră în dispozitivul de montaj; 
11. Simplificarea  procedurilor  de  prindere  și  asigurare  a  portierelor  în  dispozitivul  de 
transfer pentru mai multe tipo‐dimensiuni de portiere (2 tipuri de camionete); 
12. Crearea unor echipamente, componente și tehnici, care au permis fixarea precisă și 
facilă a balamalelor portierelor pe stâlpii structurii caroseriei; 
13. Diminuarea substanțială a efortului uman în operațiile de echipare a portierelor și a 
celor de demontare – transfer și montaj pe linia de asamblare a caroseriilor; 
14. Realizarea tuturor echipamentelor, sistemelor și elementelor de comandă și control 
în conformitate cu standardele organizațiilor profesionale (SAE) și ale producătorului; 
15. Optimizarea  procesului  de  montaj  prin  introducerea  noilor  dispozitive  a  asigurat  o 
economie de aproximativ 800000 USD pentru fiecare fabrică de asamblare finală. 
7.3. Direcții de dezvoltare ale temei abordate
Dat fiind particularitățile industriei constructoare de autovehicule, a concurenței din 
acest sector, dar nu numai, apare necesitatea inovării noilor modele produse și a proceselor 
de producție și montaj aferente. Pornind de la subiectele tratate în cadrul prezentei lucrări 
se desprind o serie de direcții posibile de dezvoltare, dintre care se enumeră: 

 
‐ 42 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
9 integrarea  metodei  ingineriei  robuste  în  demersul  îmbunătățirii  continue  prin  metodele 
6Sigma – DFSS (Design For Six Sigma) – Proiectare pentru 6 sigma; 
9 aplicarea  soluțiilor  constructive  inovative  a  dispozitivelor  destinate  asamblării  diverselor 
tipuri de autovehicule produse de același fabricant; 
9 realizarea  unor  studii  destinate  optimizării  rețelelor  de  transport  a  componentelor, 
echipamentelor și subsistemelor prin evitarea intersecțiilor și a blocajelor operaționale; 
9 optimizarea  operațiilor  și  a  deplasărilor  în  cadrul  tactului  liniei  de  asamblare  în  vederea 
creșterii  eficienței  procesului  și  a  sincronizării  perfecte  a  operatorilor  cu  viteza  de 
deplasare a benzii de montaj. 
7.4. Diseminarea rezultatelor
Principalele modalități de diseminare a rezultatelor au fost: 
Publicarea  de  articole  științifice  la  conferințe  /  congrese  internaționale  patronate  de 
FISITA: 
• CAR 2005 – Pitești;  
• CONAT 2010 – Brașov; • CONAT 2010 – Brașov;  
• SAE 2011– Congresul mondial al automobilului, Detroit;  
• Revista Ingineria automobilului – București. 
Susținerea  unor  conferințe,  în  cadrul  organizației  OEM:  seminarii  de  Prezentare  FORD 
2006, 2007, 2008, cu caracter de confidențialitate; 
Certificarea  ca  deținător  de  centură  neagră  pentru  proiecte  de  îmbunătățire  de  tip  6 
Sigma în cadrul Institutului de Proiectare Ford (Ford Design Institute) / Detroit, SUA. 

 
‐ 43 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

BIBLIOGRAFIE

[ABR 96]  Abrudan,  I.,  Sisteme  flexibile  de  fabricație.  Concepte  de  proiectare  şi  management.  Editura 
Dacia, Cluj – Napoca, 1996. 
[AIA 95]  Statistical  Process  Control  (SPC)  – AIAG  Reference  Manual,  Crysler  Corporation,  Ford  Motor 
Company and General Motors Corporation, International Automotive Task Force, 1995 
[AIA 02]  Measurement  Systems  Analisys  (MSA)  – AIAG  Reference  Manual,  Crysler  Corporation,  Ford 
Motor  Company,  and  General  Motors  Corporation,  International  Automotive  Task  Force, 
March 2002 
[AIA 03]  ISO/TS  16949:2002  Implementation  Guide  Published  by:  AIAG  ‐ Automotive  Industry  Action 
Group, 2003, CQI‐7 
[AIA 06]  Production  Part  Approval  Process  (PPAP),  Fourth  Edition,  March  2006,  DaimlerChrysler 
Corporation,  Ford  MotorCompany,  General  Motors  Corporation,  AIAG  ‐  Automotive  Industry 
Action Group 
[AIA 94]  Advanced  Product  Quality  Planning  (APQP)  – AIAG  Reference  Manual,  Crysler  Corporation, 
Ford Motor Company, and General Motors Corporation, International Automotive Task Force, 
1994 
[ALT 05]  Altmann, Wolfgang, Macdonald, David, Mackay, Steve, Practical Process Control for Engineers 
and Technicians, Elsevier Ltd, 2005, ISBN: 978‐0‐7506‐6400‐4 
[BAI 89]  Baird,  Lloyd  S.,  Post,  James E., Mahon,  John  F.,  Management:  functions  and  responsabilities, 
Publishers Harper & Row, New York, Philadelphia, St. Louis, San Francisco, London, Singapore, 
Sydney, Tokyo, 1989, ISBN 0‐06‐040438‐8 
[BEN 01]  Bendarek, M., Just In Time Implementation Analysis in the Mexican Manufactguring Industry, 
Barcelona, October 1 – 3, 2001, ATTCE 2001 
[BER 00]  Berk, Joseph, Berk, Susan, Quality Management for the Technology Sector, Elsevier Ltd, 2000, 
ISBN: 978‐0‐7506‐7316‐7 
[BUZ 93]  Buzatu, C., ş.a., Sisteme flexibile de prelucrare prin aşchiere. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1993.
[BUZ 03]  Buzatu,  Constantin,  Tehnologii  de  fabricație  în  construcția  de  maşini,  Editura  Universității 
Transilvania din Braşov, Braşov, 2003, ISBN 973 – 635 – 238 – 2  
[CEB 01]  Cebulla, Th., Teamoriented speechacts in Manufacturing Processes, Barcelona, October 1 – 3, 
2001, ATTCE 2001 
[CHI 91]  Chiru,  A.,  Marincas,  D.,  Tehnologii  speciale  de  fabricare  și  reparare  a  autovehiculelor.  Ed. 
Universitatii Transilvania din Brasov, Brasov, 1991. 
[CHI 91a]  Chiru, A., Marincaş, D., Materialele ceramice şi motorul de automobil, În: R.I.A. nr. 4‐5/1991 (I) 
p.30‐32. 
[CHI 94]  A.Chiru.  Calculul ştiințific al caroseriilor automobilelor. În: R.I.A. nr. 2/1994, pag.3‐4. 
[CHI 95]  A.Chiru.  Cooperare în industria de automobile. În: R.I.A. nr. 3/1995, p.3‐4. 
[CHI 97]  A.  Chiru,  H.R.  Anca.  An  Example  of  Co‐operation  in  Continuous  Learning  Field  Between  SIA‐
France and SIAR‐Romania. in RIA nr. 1‐2/1997, pag. 11 
[COL 94]  Cole, G.A., Strategic Management, DP Publication Ltd, London, UK, 1994. 
[FIL 92]  Filip, N., Chiru, A.Technologies nonconventionelles de l’usinage des arbres a cames, In:  
Buletin of the Transilvania University of Brasov, series A, volume XXXIV, 1992, p.173‐182. 
[FOR 04]  Failure Modes and Effects Analysis – FMEA Handbook with Robustness Linkages Version 4.1, 
Ford Design Institute, February 2004 
[FOR 03]  Ford Motor Company Customer‐Specific Requirements For Use With ISO/TS 16949:2002, Nov 
2003 
[FOR 08]  Ford – custormer driven 6 Sigma ‐ material de școlarizare 6 Sigma Ford pentru centura neagră
[FOW 95]  Fowlkes,  William  Y.,  Creveling,  Clyde  M., Engineering  Methods  for  Robust  Product  Design  –
using  Taguchi  Methods  in  Technology  an  Product  Development,  Addison‐Wesley,1995,  ISBN 
 
‐ 44 ‐  
Drd. Andrei Mihai Negrus 
0201633671
[GOR 02]  Gordon,  M.  Joseph,  Jr.,  Six  Sigma  Quality  for  Business  and  Manufacture,  Elsevier  Ltd,  2002, 
ISBN: 978‐0‐444‐51047‐1 
[ISO 08a]  Technical Specification ISO/TS 16949, Third Edition, Quality management systems — Particular 
requirements  for  the  application  of  ISO  9001:2000  for  automotive  production  and  relevant 
service  part  organizations  ,  ANFIA,  CCFA/FIEV,  SMMT,  VDA,  DaimlerChrysler,  Ford  Motor 
Company, General Motors Corp., ISO 2008 
[JOH 02]  Johnson,Norman L., Kotz, Samuel, Process Capability Indices — A Review, 1992–2000, Journal 
of Quality Technology, Vol. 34, No. 1, January 2002. 
[KAL 95]  Kalpakjian,  Serope,    Manufacturing  Engineering  and  Technology  – third  edition,  Addison‐
Wesley Publishing Company,1995, ISBN 0‐201‐84552‐0 
[KAM 99]  Kamen, Edward W., Industrial Controls and Manufacturing, Elsevier Ltd, 1999, ISBN: 978‐0‐12‐
394850‐2 
[MIH 08f]  Mihail,  Laurențiu‐Aurel,  Cercetări  privind  eficientizarea  sistemului  tehnologic  de  prelucrare  
prin așchiere – teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, 2008  
[MIH 10a]  Laurențiu – Aurel, Mihail, Andrei, Negruș, The Incidence of the Quality Management Principles 
in the Automotive Supplier’s Management Systems, pp. 199 – 203, ISSN 1843 – 2522, CONAT 
2010  –  International  CONgress  on  Automotive  and  Transport  Engineering,  Brasov,  Romania, 
October 27‐29, 2010, Transilvania University from Brașov 
[MIH 10b]  Laurențiu  – Aurel,  Mihail,  Andrei,  Negruș, An  Alternative  for  8D  Problem  Solving  Method 
During  Product  Development  Process,  pp.  199  –  203,  ISSN  1843  –  2522,  CONAT  2010  – 
International CONgress on Automotive and Transport Engineering, Brasov, Romania, October 
27‐29, 2010, Transilvania University from Brașov – 
[MIH 10c]  Laurențiu ‐ Aurel MIHAIL, Francesco CECOLIN, Cristin ‐ Olimpiu MORARIU, High Speed Milling 
Process Problem Solving by Six Sigma Quality Managements Systems Tools, Academic Journal 
of  Manufacturing  Engineering,  Volume  No.8  Issue  1/2010,  pp.  67  ‐  72,  ISSN  1583‐7904, 
Politehnica Publisher, Timisoara, Romania  
[MOU 92]  Moucha, R.I., Chiru, A. Profesionalism în proiectarea, cercetarea şi fabricarea autovehiculelor 
industriale şi comerciale, În: R.I.A. nr. 1/1992 (II) p. 15‐19. 
[NEG 05]  Andrei M. Negrus, Track Plant Door‐Off Assembly Process, sustinuta si publicata in Buletinul 
Congresului International sub patronaj FISITA, CAR '05, Pitesti. 
[NEG 05a]  Negruș,  Andrei,  Referat  1  ‐ Auto  Industry  of  the  Future  ‐ A  World  of  Vanishing  Boundaries, 
Universitatea Transilvania din Brașov 
[NEG 05b]  Negruș, Andrei, Referat 2 ‐ Truck Plant Doors‐Off Assembly Process, Universitatea Transilvania 
din Brașov, 10 octombrie 2005. 
[NEG 07]  Negruș, Andrei, Referat 3 ‐ Optimizarea tehnologiilor de montaj in industria de autovehicule, 
Universitatea Transilvania din Brașov, mai 2007. 
[NEG 11a]  Andrei, Negruș, Laurențiu – Aurel, Mihail, Anghel, Chiru, Innovative Robust Solution for Lean 
Manufacturing  in  Automotive  Assembly  Lines,  SAE  Congress  2011,  Society  of  Automotive 
Engineering, Detroit, Michigan, USA, 2011 
[NEG 11b]  Andrei, Negruș, , Anghel, Chiru, Laurențiu – Aurel, Mihail, Aplicarea abordării 6 Sigma pentru 
îmbunătățirea  continuă  a  proceselor  de  producție  din  sectorul  construcției  de  autovehicule, 
Revista Ingineria Automobilului, Societatea Inginerilor de Automobile din România, ISSN 1842 ‐ 
4074, București, România, 2011 
[TAG 04]  Taguchi, Genichi, Chowdhury, Subir, Wu, Yuin, Tacughi’s Quality Engineering Handbook, John 
Willey & Sons Inc. and ASI Consulting Group LLC Michigan, USA, 2004, ISBN: 0‐471‐41334‐8 
[TIM 98]  Timings,  R.L.,    Manufacturing  Technology,  Third  Edition,  Volume  1,  Pearson  Prentice  Hall, 
1998, ISBN‐10: 0‐582‐35693‐8, ISBN‐13: 978‐0‐582‐35693‐1 
[THO 03]  Thomas,  P.  The  Six  Sigma  Handbook  ‐ A  Complete  Guide  for  Green  Belts,  Black  Belts,  and 
Managers at All Levels, New York, Chicago, San Francisco, Lisbon, London, Madrid, Mexico City, 
Milan,  New  Delhi,  San  Juan,  Seoul,  Singapore,  Sydney,  Toronto,  McGraw‐Hill,  2003,  0‐07‐
141596‐3 & 0‐07‐141015‐5 
[ZAR 00]  Zardin, K. B., Maynard’s Industrial Engineering Handbook, Mc. Graw‐Hill, New York, 2000.
 

 
‐ 45 ‐ 
Optimizarea tehnologiei de montaj în industria de autovehicule 

Optimizarea tehnologiilor de montaj în industria de


automobile

Rezumat:  Cercetările  realizate  în  teza  de  doctorat  vizează  optimizarea  montajului 
final  al  autovehiculelor  prin  implementarea  unor  noi  soluții,  atât  organizatorice,  cât  și 
constructive,  în  fluxul  de  fabricație.  Pentru  a  reduce  defectele  la  montajul  final,  datorate 
manevrelor  operatorilor  umani  de  pe  linia  de  asamblare,  s‐au  adoptat:  un  alt  sistem  de 
organizare  al  muncii,  noi  dispozitive  și  s‐a  modificat  fluxul  tehnologic  de  montaj.  Prin 
implementările  soluțiilor  corective  (montarea  componentelor  de  interior  cu  portierele 
dezasamblate)  concepută  și  optimizată  de  autor,  materializată  printr‐un  dispozitiv  de 
transfer al portierei de pe șasiu. În demersul îmbunătățirii continue a calității s‐au adoptat și 
alte  soluții  de  tip  „poka‐yoke”,  prin  care  frecvența  de  apariție  a  erorilor  a  fost  redusă. 
Întregul  proces  de  inovare  pentru  îmbunătățirea  continuă  a  calității  este  gestionat  prin 
aplicarea unor metode specifice, în speță Global 8D și 6 Sigma (prin ciclul DMAIC). Soluțiile 
tehnice  noi  dezvoltate  în  cadrul  lucrării  sunt  aplicate  în  toate  fabricile  unui  producător  de 
automobile. Teza aduce contribuții notabile în domeniul tehnologiilor moderne de montaj a 
caroseriilor de automobile. 

The Optimization of Final Assembly Processes in the


Automotive Industry

Abstract: The PhD Thesis addresses the optimization of the final assembly of vehicles 
by  implementing  flexible  constructive  methods  within  the  manufacturing  processes, 
rendering it leaner. In order to reduce defects it was implemented a different technological 
management  system.  Also,  it  was  explored  the  necessity  of  developing  and  applying  a 
constructive  innovation  –  a  flexible  transfer  work‐holding  for  doors  from  the  car‐body  on 
another  work‐holding,  used  for  the  inter‐operational  transport.  For  the  continuous 
improvement  of  quality,  there  were  implemented  several  ”poka‐yoke”  error  proofing 
solutions.  The  entire  innovation  process  for  the  continuous  improvement  is  managed  by 
applying specific methods. 

 
‐ 46 ‐ 
Optimizarea tehnologiei de montaj în industria de autovehicule 

Andrei Mihai NEGRUȘ 
__________________________________________________________________________________ 
anegrus@mac.com                            
OBJECTIVE:  Challenging engineering work in the manufacturing field where I can 
apply my knowledge while learning and growing with the company. 
EDUCATION:     
Sept 1989 ‐ June 1996    Bachelor Degree in Mechanical Engineering 
        Major: Mechanical Engineering 
        Minor: Automotive Engineering 
        University of Brasov; Brasov, Romania. 
EXPERIENCE: 
February 2000 – Present  Vehicle Operation Manufacturing Engineer Specialist ‐ Ford Motor 
Company Dearborn, MI 
‐Provide manufacturing leadership throughout program; beginning at initial concept 
through launch at the assembly facility. 
‐Support the study process through development of accurate Facilities and Tooling 
requirements based on product content, process, and quality objectives. 
‐Coordinate development of assembly plant layout for new models based upon lean 
manufacturing principles. 
‐Lead digital pre‐assembly and virtual builds for new vehicle programs and drive 
resolution of manufacturing issues identified during virtual reviews. 
‐Develop labor, quality and cost opportunities for new vehicle programs. 
‐Lead assembly tooling/Facilities, including; strategies, bid package, procurement, 
supplier management, design & build and installation & run‐off at the assembly site. 
‐Prepare management presentations regarding manufacturing status associated with 
product issues, tooling, processes, facilities and issue resolution.  
‐Drive both current and future model quality improvements in support of Corporate 
Quality objectives. 
‐Support new model launches on‐site at assembly plant (Canada, Mexico & US) for 
extended periods. 
July 1999 – February 2000  Product Engineer – Emissions Lab Supervisor, DaimlerChrysler Corp 
‐ Jeep &Truck Engineering, Detroit, MI. 
Analyze emissions and fuel economy test data for vehicle development and certification. 
I also supervise, direct and plan for a group of salaried bargaining unit employees (UAW 
drivers and mechanics) during the preparation and testing of engineering vehicles. 
Interfacing with certification and development groups (engineering staff) to coordinate 
and schedule emissions testing is also part of my responsibility. 
Feb. 1997 – June 1999  Manufacturing Engineer, DaimlerChrysler Corp. Detroit Axle Plant, 
Detroit, MI. 
Responsibilities included proposing and evaluating manufacturing processes and 
equipment as well as directing design, development and/or improvements of 
manufacturing processes.  I also evaluated expenditures, processed cost requests, 
managed appropriation control activities and provided technical assistance and training 
for plant operations. My area of responsibility included machining, welding, and 
assembly. 
July 1994 – Feb. 1997  Manufacturing Processing Leader, “Progresive Tools ‐ PICO”, 
Southfield, Michigan. 
I supervised a group of engineers and designers responsible for BIW assembly and metal 
forming manufacturing processing. I have also held other positions in which some of the 
 
‐ 47 ‐ 
Curriculum Vitae et Studiorum 
responsibilities I had were: BIW tooling design (bodyside, underbody, and framing) and 
robotic work cell studies and simulations using computer modeling.  
 
CAREER DEVELOPMENT TRAINING  : 
• Six Sigma Black Belt 
• Geometric Dimensioning and Tolerancing 
• Advanced Geometric Dimensioning and Tolerancing for Rigid Parts 
• Inspection and Gaging of Geometric Dimensioning and Tolerancing 
• Problem Solving / Root Cause Analysis 
• Machining Principles 
• Design Failure Mode and Effects Analysis 
• Process Failure Mode and Effects Analysis 
• Group Leadership 
• Time Management 
• Fundamentals of Vehicle Dynamics 
CAD TRAINING: CATIA, AUTOCAD. 
 
PROFESSIONAL PROFILE 
•Highly organized, dedicated team member. 
•Fast learner, works well under pressure with attention to detail. 
•Hands‐on mechanical and electronic skills with sound technical institution. 
__________________________________________________________________________________ 
 
anegrus@mac.com                            
OBIECTIV:  Angajarea permanentă în activități de inginerie în sectorul 
construcțiilor de mașini în care pot să îmi aplic cunoștințele și să 
promovez odată cu dezvoltarea organizației. 
EDUCAȚIE:     
Sept. 1989 ‐ Iunie 1996   Inginer diplomat ‐ Inginerie Mecanică / Autovehicule Rutiere 
        Universitatea „Transilvania” din Brașov, Romania. 
EXPERIENȚĂ: 
Februarie 2000 – Prezent  Specialist în sisteme de fabricație pentru construcția de automobile ‐ 
Ford Motor Company Dearborn, MI 
‐ Leader în activități de fabricație pentru întreg ciclul de dezvoltare de nou produs, de la 
fabricație de prototip până la lansarea în fabricație de serie în sediu de producție. 
‐ Realizarea de studii de proces prin dezvoltarea unor sisteme de producție (linii flexibile, 
SDV‐istică) ce țin seama, prin cerințe precis definite, de produs, proces și obiectivele 
calității. 
‐ Coordonarea dezvoltării de scheme de amplasare pentru un sediu de producție 
(montaj) pentru modele noi, bazate pe principiile fabricației suple. 
‐ Conducerea de activități de inginerie virtuală pentru pre‐asamblarea și construcția de 
noi vehicule și aducerea de contribuții pentru rezolvarea problemelor de fabricație 
identificate în timpul analizelor virtuale. 
‐ Dezvoltarea de studii pentru determinarea necesarului de forță de muncă, calității și 
costurilor pentru noi programe de vehicule. 
‐ Conducerea de activități de implementare de noi echipamente și sisteme de producție, 
incluzând: strategii, achiziții, gestionarea furnizorilor, proiectarea & realizarea & 
instalarea & punerea în funcțiune de sedii de producție (montaj).   

 
‐ 48 ‐ 
dr.ing. Andrei Mihai NEGRUȘ 
‐ Pregătirea de materiale de bază pentru analizele efectuate de management pentru 
evaluarea stadiului fabricației și rezolvarea de probleme la nivel de produs, 
echipamente, procese, fabrică. 
‐ Realizarea calității curente și viitoare pentru îmbunătățirea calității în concordanță cu 
obiectivele generale privind calitatea, la nivel de corporație.  
‐ Aducerea de contribuții pentru lansarea în fabricație de noi modele, în cadrul 
diferitelor sedii de producție (montaj) (Canada, Mexic, SUA), pentru perioade de timp 
prelungit. 
Iulie 1999 – Feb. 2000  Inginer de produs – Supraveghetor în cadrul laboratorului de emisii, 
DaimlerChrysler Corp ‐ Jeep &Truck Engineering Detroit, MI. 
  Analizează datele de testare pentru emisiile și economia de carburant pentru 
dezvoltare și certificare de produs. 
Feb. 1997 – June 1999  Inginer de fabricație, DaimlerChrysler Corp. Detroit Axle Plant, 
Detroit, MI. 
  Responsabilitățile include propunerea și evaluarea de procese șe de echipamente de 
fabricație, precum și conducerea proiectării, dezvoltării și/sau îmbunătățirilor proceselor 
de fabricație. Responsabilitățile au cuprins activități de prelucrare, sudură și montaj. 
Iulie 1994 – Feb. 1997  Responsabil pentru pregătirea fabricației, “Progresive Tools ‐ 
PICO”, Southfield, Michigan. 
  Supraveghează o echipă de ingineri și proiectanți responsabili pentru montajul BIW și 
pentru prelucrarea metalelor. De asemenea, s‐a avut în responsabilitate: proiectarea 
echipamentelor de fabricație BIW și întreprinderea de activități de studiere și simulare 
asistată de calculator a celulelor de fabricație robotizate. 
 
INSTRUIRI PENTRU DEZVOLTAREA CARIEREI: 
• Deținător de centură neagră pentru sisteme de tip Șase Sigma 
• Toleranțare și Dimensionare Geometrică pentru piese rigide  
• Toleranțare și Dimensionare Geometrică  pentru piese rigide ‐ modul pentru avansați 
• Control dimensional și geometric și proiectarea dispozitivelor de control 
• Rezolvarea problemelor / Analiza cauzei de bază 
• Bazele prelucrării materialelor 
• Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor pentru procese de fabricație și 
pentru proiectare 
• Conducere în echipă 
• Managementul timpului 
• Bazele dinamicii automobilelor 
Instruiri CAD:  CATIA, AUTOCAD. 
 
PROFIL PROFESIONAL 
• Foarte organizat și dedicat echipei. 
• Învață rapid, lucrează sub presiune, acordă atenție detaliilor. 

 
‐ 49 ‐ 
OPTIMIZAREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILE 

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE  .................................................................................................................................................... 1 
 
1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROCESUL DE ASAMBLARE A AUTOVEHICULULUI ............................................... 2 
1.1. Introducere .................................................................................................................................................. 2 
1.2. Importanța economică a industriei de autovehicule ................................................................................... 2 
1.3. Scurta istorie a automobilului ...................................................................................................................... 2 
1.4. Linia de asamblare ....................................................................................................................................... 2 
1.5. Producția de masă ....................................................................................................................................... 3 
1.6. Conceptul ”Lean manufacturing” (”fabricație suplă”) ................................................................................. 4 
 
2. INTEGRAREA SISTEMELOR COMPUTERIZATE ÎN PROCESUL DE MONTAJ A AUTOMOBILELOR ........................... 5 
2.1. Introducere .................................................................................................................................................. 5 
2.2. Sistemul de fabricație .................................................................................................................................. 5 
2.3. Analiza fluxurilor sistemului de fabricație ................................................................................................... 6 
2.4. Concepte noi privind sistemele de producție .............................................................................................. 6 
2.4.1.  Locul sistemelor flexibile de fabricatie în cadrul sistemelor de producție ............................... 7 
2.4.2.  Organizarea ierarhică a sistemelor flexibile de fabricație ........................................................ 7 
2.4.3.  Domeniile de utilizare a structurilor flexibile ........................................................................... 7 
2.5. Structura sistemelor flexibile de fabricatie .................................................................................................. 8 
2.5.1.  Tipuri de sisteme flexibile de fabricatie .................................................................................... 8 
2.5.2.  Configurații de layout ale sistemelor flexibile de fabricație ..................................................... 8 
2.5.3.  Subsistemul de prelucrare ........................................................................................................ 8 
2.6. Subsistemul de manipulare materială ......................................................................................................... 8 
2.6.1.  Subsistemul de manipulare tip conveior .................................................................................. 8 
2.6.2.  Subsistemul de stocare / depozitare ........................................................................................ 8 
2.6.3.  Subsistemul de conducere cu calculatorul ............................................................................... 8 
2.6.3.1.  Niveluri de ierarhizare a rețelei de calculatoare în fabricație .............................................. 8 
2.7. Integrarea sistemelor computerizate (CIM) ................................................................................................ 9 
2.7.1.  2.7.1. Subsisteme ale CIM ........................................................................................................ 9 
2.7.2.  Proiectare asistată de calculator (CAD) .................................................................................... 9 
2.7.3.  2.7.3. Fabricație asistată de calculator (CAM) .......................................................................... 9 
2.7.4.  Planificarea asistată de calculator a procesului (CAPP) ............................................................ 9 
 
3. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT .................................................................................................................... 10 
 
4.  METODA  GLOBAL  8D(ISCIPLINE)  APLICATĂ  PENTRU  REZOLVAREA  PROBLEMELOR  SPECIFICE  MONTAJULUI 
AUTOMOBILELOR .................................................................................................................................................. 11 
4.1. Generalități ................................................................................................................................................ 11 
4.2. Prezentarea metodei G8D ......................................................................................................................... 13 
4.2.1.  Aspecte generale ........................................................................................................................ 13 
4.2.2.  Pregătirea pentru procesul Global 8D – D0 ................................................................................ 14 
4.2.3.  Stabilirea echipei – D1 ................................................................................................................ 15 
4.2.4.  Descrierea problemei și identificarea cauzei de bază – D2 ........................................................ 15 
4.2.5.  Definirea şi verificarea cauzei de bază şi a punctului de ieșire – D4 ........................................... 15 
4.2.6.  Alegerea şi verificarea acțiunilor corective permanente pentru cauza de bază şi pentru punctul 
de ieșire – D5 ................................................................................................................................................ 15 
 
‐ 50 ‐ 
Drd. Andrei Mihai Negrus 
4.2.7.  Implementarea şi validarea Acțiunilor Corective Permanente (ACP) – D6 ................................. 15 
4.2.8.  Prevenirea reapariției problemei – D7 ....................................................................................... 15 
4.2.9.  Recunoașterea contribuțiilor echipei și a membrilor acesteia – D8 ........................................... 16 
 
5. PROCEDURĂ DE IMPLEMENTARE A UNEI NOI SOLUȚII A DISPOZITIVULUI DE TRANSFER AL PORTIERELOR .... 17 
5.1. Introducere ................................................................................................................................................ 17 
5.2. Dispozitivul de transfer .............................................................................................................................. 17 
5.3. Demontarea și montarea portierelor ‐ detalii ........................................................................................... 20 
5.4. Linia de asamblare ..................................................................................................................................... 21 
5.5. Concluzii ..................................................................................................................................................... 26 
 
6. PERFORMANȚELE NOULUI CONCEPT DE MONTAJ ............................................................................................ 27 
6.1. Introducere ................................................................................................................................................ 27 
6.2. Implementarea ciclului de îmbunătățire DMAIC pentru un proces de asamblare a caroseriilor .............. 27 
6.2.1. Stabilirea echipei ................................................................................................................................ 27 
6.2.2. Definirea problemei ........................................................................................................................... 27 
6.2.3. Măsurarea datelor .............................................................................................................................. 28 
6.2.4. Analiza datelor .................................................................................................................................... 29 
6.2.5. Îmbunătățire ....................................................................................................................................... 30 
6.2.6. Control ................................................................................................................................................ 34 
6.2.6.1.  Control statistic – elemente generale ....................................................................................... 34 
6.2.6.2.  Noțiuni generale de statistică aplicată în controlul proceselor ................................................ 35 
6.2.6.3.  Fișe de control statistic ............................................................................................................. 35 
6.2.6.4.  Fişe de control prin variabile ..................................................................................................... 35 
6.2.6.5.  Exemplu de aplicare a controlului statistic în procesul de montaj ale automobilelor .............. 36 
6.3. Implementarea procedurii DMAICR în alte unități de producție ............................................................... 38 
 
7. CONCLUZII GENERALE ȘI CONTRIBUȚII ORIGINALE ........................................................................................... 40 
7.1. Concluzii generale ...................................................................................................................................... 40 
7.2. Contribuții originale ................................................................................................................................... 41 
7.3. Direcții de dezvoltare ale temei abordate ................................................................................................. 42 
7.4. Diseminarea rezultatelor ........................................................................................................................... 43 
 
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................................ 44 
 
REZUMAT / ABSTRACT  ......................................................................................................................................... 46 
 
CV .......................................................................................................................................................................... 47 
 
CUPRINS ................................................................................................................................................................ 50 
 

 
‐ 51 ‐ 

S-ar putea să vă placă și