ARTA PREISTORICĂ

În istoria artei, arta preistorică este arta produsă în culturi

preistorice, care încep undeva într-o istorie geologică foarte târzie și, în
general, continuă până când cultura fie dezvoltă scrierea, sau alte
metode de păstrare a evidențelor, sau intră în contact cu o altă cultură
care îi aduce modificări istorice majore.
Arta preistorică cuprinde:
• Arta paleoliticului (epoca veche a pietrei)
• Arta mezoliticului (epoca mijlocie a pietrei) Amprentă a mîinii în negativ. Peştera din
Castillo (Spania) aproximativ 40000 de ani i.C.
• Arta neoliticului (epoca nouă a pietrei)
• Epoca bronzului
• Epoca fierului
• Artă nativă din Africa
• Artă nativă din America
• Artă nativă din Oceania
• Arta preistorică din România Desen reprezentind un mamut, aproximativ
40000 de ani i.C. Peştera din Pech-Merle.
Din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă,cînd
îndeletnicirile principale ale oamenilor erau vânătoarea şi pescuitul
aceştia au desenat, au sculptat şi au pictat. Pe pereţii peşterilor s-au
păstrat picturi cu o vechime de peste 30000 ani.Astfel de picturi au fost
descoperite în peşterile Lascaux din Franţa şi Altamira din Spania. Aici
sînt reprezentaţi bizoni, cai, reni, mamuţi, mistreţi. Oamenii din comuna
primitivă aveau nevoie să-şi păstreze alimentele. În acest scop au fost
create diverse vase din lut, înfrumuseţate cu linii, puncte, dungi.Pe lîngă Pictură înfâţişând un cal şi semne
picturi şi vase de ceramică s-au mai găsit şi figurine sculptate în oase de abstracte, aproximativ 15000 de ani î.Hr.
Peştera din Lascaux
animale sau modelate în argilă, care reprezintă animale sălbatice.
 ARTA PREISTORICĂ
I. Arta paleoliticului
În Europa, arta paleolitică este frumos
ilustrată în magnificele peşteri pictate la
Lascaux şi Chauvet, ambele în ​Franța.
Această artă preistorică din peșteri este
incredibil de fascinantă. Distanţa mare de
timp care ne separă de artiştii care au realizat
aceste opere, duc la întrebarea cum au fost
făcute acele imagini. Lucrările din această
perioadă preistorică, nu sunt întotdeauna
simple, ci unele sunt destul de complexe.
De exemplu, picturile din peştera Lascaux au
fost realizate cu peri fabricaţi din blana
animalelor. Artiștii din Paleolitic au cinci
culori principale aflate la dispoziția lor:
galben, roșu, maro, negru și alb. Alb este mai
rar, dar se vede în peştera Lascaux. În unele
cazuri, pigmentii si-au mai pierdut din
strălucire, degradându-se din cauza trecerii
timpului. Zeci de peşteri pictate există în
Europa de Vest, majoritatea în Franța și
Spania, precum și sute de sculpturi și gravuri
înfățișând oameni, animale și alte creaturi
fantastice au fost găsite în Europa și Asia
deopotrivă.
Picturi rupestre reprezentând animale, aproximativ 15000 de ani î.Hr. Peştera din
Lascaux , Franța
 ARTA PREISTORICĂ
Arta neoliticului - la sfirşitul
perioadei neolitice, în mileniul III î.Hr., o
artă nouă îşi face apariţia în Europa:
arhitectura. Dolmenul, primul ansamblu
construit, se compune din două pietre
enorme, aşezate vertical, pe care este pusă
orizontal o a treia. Aceste pietre mari,
numite „megaliți” anunţă deja, prin felul
lor de asamblare, principiul lintoului
(buiandrug). Alăturând dolmenuri, omul
creează alei acoperite care formează
adevărate săli. Uneori, pe sol, el ridică
pietre imense, alungite: menhire. Trebuie
menţionat că în mileniul II î.Hr. Europa de
vest se afla încă în epoca megalitică, pe
cînd alte civilizaţii din Orientul Mijlociu
atinseseră un nivel de dezvoltare foarte
important.
Construcția ansamblului Stonhenge a început în anul
3.000 î.C. Este construit din pietre cu înălțime de 6 metri
și greutate de până la 500 kg, aduse aici, probabil, de la
o distanță de 322 km din Câmpia Salisbury din sudul
Angliei. Deși nu se știe exact rolul ansamblului, se crede
că cei care l-au construit aveau cunoștințe de
astronomie, și că ziua de 21 iunie (Solstițiul de vară)
avea o semnificație deosebită, probabil ,religioasă.
Stonehenge era un monument dedicat zeilor. La o
distanță mai mare de 5 km era unul făcut din lemn.
Teoria oamenilor de atunci era că zeul este nemuritor, la
fel ca piatra, iar oamenii sunt muritori precum lemnul.
Înainte de răsărit ei se duceau la monumentul de piatră și
așteptau prima ivire a soarelui. Dintr-o anumită poziție
soarele lumina foarte frumos, oamenii crezând că este
fapta unui zeu. Călătoreau pe lângă un râu aflat în
apropierea Stonehenge-ului de lemn, unde, la asfințit, se
rugau din nou la zeul lor. Noaptea sărbătoreau.
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA
Primele manifestări ale artei
preistorice în țara noastră datează din
perioada neoliticului, în cultura Criș, ce a
dat la iveală răspândirea vastei sinteze
culturale pe întreg teritoriul României
precum şi în afara acestuia, din stepele
nord-pontice şi până în Europa Centrală. Vas ceramic – cultura Criș
Manifestarea cea mai bogată în aspecte
artistice o constituie ceramica. Pe lângă
vasele cu scop utilitar, în ceramica
neolitică există o categorie de vase
decorate prin pictare cu elemente
geometrice care au un vădit aspect
decorativ artistic.
Ceramica de Cucuteni este cea mai
frumoasă manifestare a artei din perioada
neolitică. Decorația spiralată, meandrică
Vas ceramic – cultura
sau unghiulară în zigzag a vaselor de Cucuteni
Cucuteni este realizată cu două sau trei
culori pe fond alb sau roșu.
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA
• Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia, una dintre
cele mai vechi civilizații din Europa, și-a primit numele
după satul cu același nume din apropierea Iașiului,
unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii.
Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani
toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic.
Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de
350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al
României, Republicii Moldova și Ucrainei.
• Pe teritoriul României cultura Cucuteni era răspândită
în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul
Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o
ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat
pictată.
• Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, Gânditorul din Târpești (comuna
Petricani, jud. Neamţ) , piesă este
găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, modelată din lut, arsă, de culoare
doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cărămizie, care înfăţişează un
cultură neolitică din China. Între cele două culturi este personaj masculin în poziţie
şezândă. Modul realist de
o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând executare, cu detaliile anatomice
după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni. foarte bine evidențiate.
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Figură zoomorfă ce reprezintă un cal – Peștera

Cuciulat, podișul Someșului, pictură rupestră ce Scenă de vânătoare, pictură rupestră din
datează din paleoliticul superior peștera Coliboaia - Bihor
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA
Cultura Hamangia aprox. 5250-4500 î.H.
Cultura Hamangia este o cultură neolitică din
mileniul IV-II î.Hr., care a fost denumită astfel după
vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea,
astăzi satul Baia, jud Tulcea.
Această cultură s-a dezvoltat pe teritoriul de astăzi
al României și, într-o fază târzie, pe teritoriul
Bulgariei (în zona Varna și Burgas) și sporadic la NE
de Dunăre. Cu ajutorul datării cu radiocarbon s-a
constatat că Cultura Hamangia s-a dezvoltat în
mileniile 6 – 5 î.e.n. (înainte de 4700 î.e.n.).
Cultura Hamangia este pusă în legătură cu o
populație venită din Anatolia.
Hamangia este cea mai veche cultură neolitică din
Dobrogea. Ea a cunoscut o lungă perioadă de
înflorire, care s-a prelungit până la nașterea variantei
pontice a culturii Gumelnița, influențând-o și pe
aceasta. Fazele timpurii ale culturii Hamangia au fost
sincronizate de arheologi cu evoluția culturilor Criș și
Boian.
Cuplul de la Hamangia, figurine din terra cota
Așa-numitul Gânditor de la Hamangia
este de fapt un complex de două statui,
Gânditorul „și femeia lui”. Gânditorul
reprezintă un bărbat așezat pe un
scăunel, scăunelul respectiv fiind o
replică fidelă a scăunelelor de piatra
neolitice. Bărbatul are coatele așezate pe
genunchi și își sprijină capul în mâini.
Statuia este extrem de stilizată și nu
transmite nici un fel de date despre vârsta
sau statutul Gânditorului. Gânditorul este
insoțit de o variantă feminină la fel de
stilizată. Femeia nu stă pe nici un fel de
scaun, și ține mâinile amândouă pe un
picior. Se presupune că cele două
statuete formează o pereche. În
conformitate cu unele
„Gânditorul” ar reprezenta un zeu al
ipoteze,
vegetației, iar femeia o zeiță a recoltei.
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA
Arta și cultura dacilor a avut în spațiul carpato-dunărean
o dezvoltare de câteva sute de ani și a atins nivelul cel mai înalt în
perioada sec. I î.H. - sec. I d.H.
Ea reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinile bine și adânc
înfipte în mediul și în credința autohtonă, această originalitate nu
exclude, ci, dimpotrivă, implică acceptarea unor influențe din afară. Pe
fondul autohton în care au fost integrate multiple și fecunde influențe
grecești, etrusce ori de altă natură, adaptate și prelucrate în manieră
proprie.
Arhitectura daco-geților cunoaște mai multe tipuri de
construcții și de tehnici: construcții militare (cetăți, turnuri de pază,
fortificații), arhitectură de cult (sanctuare, vetre, altare) și arhitectură
civilă (locuințe, amenajeri în legătură cu producția, depozite). Cel mai
impresionant tip arhitectural era cetatea, aceasta avea planul neregulat Coiful tracic din argint și aur
cu forme poligonale, având curtine de zid cu turnuri la colțuri și una descoperit în mormântul de la
sau mai multe porti-turn. Din cele care s-au mai păstrat enumerăm Peretu (jud. Teleorman)
Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Sarmisegetusa Regia.
Arhitectura funerară a dat la iveală morminte regale,
monumente cu bolți semicilindrice și cu un bogat inventar. Enumerăm
coiful tracic din argint și aur descoperit la Porțile de Fier, stela de cult
mitraică înfățișând pe zeul Mitras sacrificând taurul etc.
 ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Cetatea Costesti - Blidaru, reconstituire 3D Cetatea Costesti – Blidaru –

vedere de ansamblu
ARTA PREISTORICĂ ÎN ROMÂNIA

Sarmizegetusa Regia -