TVC cu genericul „ÎN LUMEA FIZICII”.

Una dintre principalele probleme ale pedagogiei şi didacticii este ridicarea interesului
elevilor faţă de învăţătură. Un rol important îl are conţinutul materiei instructive, caracterul
şi conţinutul exerciţiilor şi problemelor alese, metodele de organizare a lucrului la lecţii.
Dorinţa elevului de a afla ceva nou se menţine pe parcursul întregii perioade de instruire în
şcoală. Acest interes trebuie să fie susţinut şi dezvoltat atît în cadrul orelor de curs cît şi a
orelor extraşcolare.
Practica demonstreaza, că elevii manifestă un viu interes faţă de activităţile în afara
orelor de curs. Pe lîngă faptul că aceste ore formează competenţe specifice disciplinei
„Fizica”, contribuie de asemenea, la consolidarea colectivului de elevi.

În continuare vă propunem scenariul unui TVC cu genericul „În lumea fizicii”, unde
vor concura 2 echipe: ,,Evrica” (10 elevi din clasa a VIII-a,,A”) şi ,,Vector” (10 elevi din
clasa a VIII-a ,,F”)
Prezentatorul:
A învăţa înseamnă să cunoşti de la o zi la alta cît mai mult despre lucrurile, fiinţele,
fenomenele lumii ce ne înconjoară.
Fiecare din noi a început să înveţe de cînd s-a născut. Dorinţa de a cunoaşte, de a şti, de
a învăţa, am simţit-o din prima zi de şcoală. Am învăţat să pătrundem în lumea poveştilor,
să ne exprimăm gîndurile vorbind şi scriind, am făcut observaţii asupra naturii şi am
început să-i cunoaştem misterele…
Anume în şcoală am avut primele emoţii, cînd am evoluat pe scenă. Astăzi veţi
participa la o evaluare neobişnuită în cadrul concursului TVC cu genericul :

„ÎN LUMEA FIZICII”.

Pînă a începe noi concursul

Vă prezint întîi de toate
Făcătorul de dreptate
(Se prezintă juriul)

Astăzi la concursul ,, În lumea fizicii” vor participa cei pasionaţi de farmecul fizicii,
avînd o bună ocazie de a face legătura dintre fizică şi viaţă. Nu ne rămîne decît să-i
prezentăm pe acei care astăzi vă vor demonstra inteligenţă, artistism, isteţime şi desigur
cunoştinţe în domeniul fizicii. Să-i aplaudăm.(Numeşte echipa, căpitanul şi membrii echipei
în timp ce aceştea urcă în scenă.)

Concursul de astăzi conţine 6 probe:

I. Salutul
II. Concursul emblemelor
III. Înviorarea
IV. Proba experimentală
V. Tema de acasă
VI. Concursul capitanilor.
 Proba I :,,SALUTUL’’ (5 puncte)

Salutul echipei ,,EVRICA’’

I.Salutare, salutare, Astăzi concurăm cu voi,
Spectatori şi spectatoare, Demonstrăm experimente noi.
Noi vă spunem bucuroşi
Bine v-am gasit voioşi. VII.Gelozia mă apucă
Şi acum ca la-nceput, Cînd mă uit în zare
Noi vă zicem un „Salut”. Văd atîta lume
Şi cine credeţi că e?
II. Evrica noi ne numim Sînt suporterii
Şi copii bravi vrem să fim. Echipei adversare.
Vrem la toţi să demostrăm
Ce cunoştinţe posedăm. VIII. Suportere, dragul meu,
Noi încredere avem
III.La TVC eu am sosit Că tu vei aplauda
Şi mă mir la nesfîrşit. Bravo! Bravo! vei striga.
Cînd mă uit colea în zare Sub privirea ferm-a ta
Văd echipa adversară. Noi emoţii n-om avea.
Vai ce-i mare, of ce-i tare!
IX. Noi pe toţi i-am salutat,
IV.Voi, echipă adversară! Nici de juriu n-am uitat.
Noi cu voi vom concura. Şi la juriul ales,
Tot ce ştim vom demonstra Noi privim cu înteres.
Şi bătuţi nu ne vom da! Le dorim succese multe,
Dar şi nouă să ne-ajute.
V.Astăzi în aceasta sală
Aţi venit să demostraţi X. Juriul noi îl stimăm
C-aveţi pregătirea necesară Şi acum îl invităm
Pentru ca să concuraţi Să participe cu noi
La al fizicii război.
VI.În lumea fizicii călătorim,
Lumea fizicii descoperim.

Salutul echipei ,,VECTOR’’

I. Onorată asistenţă,
Permiteţi-ne acuma, II. Suntem noi o echipă mare,
De la bun început, Din fete stăruitoare
Să vă trimită “Vector” Şi băieţi mai puţintei,
Al său prietenesc, Salut! Dar aduc folos şi ei.

III.Noi obiectele şcolare
Le iubim pe toate tare,
Dar mai mult limba română
Cu cărţi groase la-ndemînă.
La lucrare de control
Copiem ca un motor.
IV.Fizica noi învăţăm,
Multă stăruinţă avem,
Profesorul îl stimăm,
Note bune doar avem.
V. Eu învăţ, tu înveţi,
Împreună învăţăm
Şi eu sper, şi tu speri
Astăzi noi să cîştigăm.
VI. În acest local stimat
Unde toţi ne-am adunat,
Vă dorim succes şi vouă,
Ne dorim succes şi nouă.
Proba II ,,CONCURSUL EMBLEMELOR” (5puncte)
VII . Vrem să cîştigăm.
Vrem să concurăm
Şi cu toţii acum
Să pornim la drum.
VIII. Să nu credeţi c-am uitat
Juriul să-l salutăm,
Onorat să fie azi,
Cele bune îi urăm.
IX. Juriul nostru-i competent,
Principal şi exigent.
Noi îl salutăm voios,
Să ne fie sănătos.
X. Dar voi suporteri,
Ce staţi şi vă uitaţi?
Adunaţi puterile
Şi ne aplaudaţi.
XI. Iar de se va ntîmpla,
“Evrica” va cîştiga,
Noi nu ne vom supăra,
Dar îi vom aplauda.
 Proba III ,, ÎNVIORAREA” (fiecare răspuns corect-2puncte)

1) Se va topi oare gheaţa într-o încăpere unde se menţine o temperatura de 0°C?

Argumentaţi.
R: Gheaţa adusă în cameră se va încălzi pînă la 0°C. Pentru ca ea să se topească
trebuie sa-i transmitem căldură. Întrucît temperatura aerului înconjurător este 0°C,
schimbul de căldură lipseşte şi gheaţa nu se topeşte.

2) O bucată de gheaţa este adusă într-o cameră caldă. Se va topi mai repede gheaţa, dacă
o vom acoperi cu o blană?
R: Blana conduce rău căldura, ea reţine aportul de căldură la gheaţa şi topirea se
încetineşte.

3) Este posibil ca seminţele de grîu puse de toamna în pămînt să degere de frig în timpul
iernilor geroase. În ce situaţie?
R: Dacă Pămîntul va fi acoperit cu zăpadă seminţele nu vor îngheţa. Cristalele de
gheaţă şi aerul dintre ele nu permit solului să se răcească.

4) De ce la ferestre se fac geamuri duble ?

R: Între geamuri este aer, care conduce rău căldura şi nu permite să iasă căldura din
încăpere.

5) De ce flacăra unei lumînări pe vreme fără vînt este îndreptată vertical în sus ?
R: Aerul cald, încălzit de flacără, are densitate mai mică şi se ridică în sus.

6) De ce înainte de ploaie afară se încălzeşte ?

R: În timpul condensării vaporilor de apă, din care e format norul se degajă
căldură.
Proba IV ,,EXPERIMENTUL’’ ( 5+3 puncte)

Determinaţi lungimea scenei folosind un fir de aţă de lungime necunoscută, un

stativ,o bilă şi un cronometru şi următoarea formulă:

În plicurile pe care le primiţi aveţi indicaţii .

În primul plic –formula de calcul a lungimii firului.
În al doilea plic – formule pentru a afla alte mărimi necunoscute.
În plicul trei – este descris tot procesul experimental (fără formule).
Dacă ştiţi cum trebuie să faceţi şi ce trebuie să faceţi –nu deschideţi plicurile.
Fiecare plic nedeschis vă oferă un punct în plus la nota pentru experiment.
 Plicul 1

Perioada unui pendul gravitaţional se determină din formula

Din care rezultă că lungimea firului este L = T2 .g /4.π2 , g = 9,8 N/kg.

Plicul 2

Perioada de oscilaţie a pendulului gravitaţional se determină din formula: T= Unde: t

– este timpul în care au fost efectuate N oscilaţii;

N – este numărul de oscilaţii.

Plicul N 3

Mersul lucrării:

1.Suspendăm bila legată de fir de stativ.

2.Notăm timpul t în care se petrec 20 de oscilaţii.

3.Determinăm perioada pendulului T.

4.Determinăm lungimea firului L .

5. Măsurăm lungimea scenei.

Prezentatorul:
Fizica este o ştiinţă deosebită. La lectii petrecem experimente cu final neprevăzut,
aflăm despre descoperiri importante. Iar astăzi vom avea invitati la concursul nostru
fizicieni ilustri , care vor raspunde la intrebarile corespondenţilor noştri .

Proba V ,,INTERVIU CU FIZICIENI ILUŞTRI”

( Tema de acasă, 10 puncte)

Prezintă echipa ,,VECTOR”

I. Interviu cu Marie Curie

Reporter 1 : Anul 2011 este declarat ,,Anul Maria Sklodowska - Curie” de către
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură (UNESCO). Se înplinesc
100 de ani de cînd M.Curie a primit al doilea Premiu Nobel. Invităm această deosebită
doamnă în platou. Doamnelor si domnilor : M. S. Curie .
Reporter 2: Buna ziua, stimată doamnă. Suntem foarte bucuroşi că aţi reuşit să veniţi
astăzi pentru a sta de vorba cu micii fizicieni, care vor fi viitori savanţi. Aş dori ca la
început să ne spuneţi cîteva cuvinte despre copilaria dumneavoastră.
M.Curie : M-am nascut la 7 noiembrie la Varşovia într-o familie de profesori. Ei mi-au
altoit dragostea pentru ştiintele exacte. Am absolvit gimnaziul cu medalie de aur, dar n-
am putut să-mi continui studiile, căci ţara mea se afla sub ocupaţia Rusiei ţariste. Sora
mea mai mare s-a căsătorit la Paris şi m-a invitat la ea. Astfel am reuşit să mă înscriu la
Universitatea Sorbona şi să-mi fac studiile.
Reporter 1: Aţi absolvit facultatea de fizică, fiind recunoscută ca cea mai bună în
promotie. Dar cum l-aţi cunoscut pe soţul d-voastră?
M.Curie : În 1894 am început să lucrez în laboratorul lui Pierre Curie pentru studierea
proprietăţilor magnetice ale oţelurilor. Pierre era deja savant cunoscut.
Reporter 2: Academia de Ştiinţe din Stockholm v-a atribuit de două ori Premiul Nobel:
pentru descoperirea Poloniului şi Radiului, care şi-au ocupat locul în tabelul periodic de
elemente şi care sînt substanţe radioactive foarte periculoase.
M.Curie : Radiul se foloseşte în medicină pentru distrugerea celulelor canceroase.
Reporter 1: A,...Medicii au numit-o Curieterapie.
Reporter 2: Aţi fost fericită în căsătorie?
M.Curie : Foarte fericită. Soţul meu m-a susţinut în munca ştiinţifică. Fiica mea Irene
cu soţul ei, Frederic Joliot au obţinut premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii
artificiale. Eva, fiica mai mică mi-a scris biografia...
Reporter 1: Sînteţi un model pentru doamnele şi domnişoarele noastre. Fizica nu este
numai pentru bărbaţi. Vă mulţumim foarte mult.

II. Interviu cu Isaak Newton

Reporter 2 : Vreau să vă prezint un savant remarcabil, care are un merit deosebit în
ştiinţă şi care conform unei legende a făcut o mare descoperire, datorită unui măr care
i-a căzut în cap cînd se odihnea sub copac. Cine credeţi că este? Corect ...mister Isaak
Newton.
Reporter 1: Bună ziua şi bine aţi venit .
I.Newton: Bine v-am găsit.
Reporter 2: Elevii noştri vă respectă mult , căci spun că nu prea aţi învăţat bine la
şcoala...
I.Newton: Cum să vă spun, erau discipline şcolare care nu mă înteresau. Mie îmi placea
sa construiesc jucării mecanice, ceasornice solare; imi plăcea să lansez zmei de hîrtie şi
să măsor viteza vîntului. Dar pînă la urmă m-am apucat de învăţat şi am observat că în
ştiinţă sînt multe lucruri necunoscute. A trebuit să fac multe descoperiri....De exemplu
Binomul lui Newton, aţi auzit de el ?
Reporter 1: Aţi devenit profesor la universitea din Chembridge la vîrsta de 27 de ani.
Reporter 2 : Primele d-voastre lucrări ştiinşifice se referă la optică.
I.Newton: Elevi, ştiţi ce este optica? Telescopul inventat de Galileo Galilei necesita o
transformare pentru studii mai detaliate a Sistemului Solar. A fost nevoie de o tehnică
specială de poleire a sticlei. Am confecţionat lentile şi oglinzi sferice şi în rezultat am
primit un telescop ideal.
Reporter 1: Datorită acestei invenţii aţi fost ales membru al Societăţii Regale.
Reporter 2: Mister Issac Newton tot dumnevoastră aţi reuşit să descompuneţi lumina
albă în cele şapte culori cu ajutorul unei prisme de sticlă . Ce fericit sînteţi. Aţi produs
un curcubeu de cîte ori aţi vrut.
Reporter 1: Dar să ne spuneţi cartea „Principiile matematice ale filozofiei naturale”
despre ce este, ca nu am reuşit încă să o citesc.
I.Newton: În cartea ,, Principiile matematice ale filozofiei naturale” am formulat trei
legi care sunt foarte simple şi care stau la baza mecanicii. A patra lege este legea atracţiei
universale.
Reporter 2: Dar cum aţi ajuns să descopetiţi legea atracţiei universale?
I.Newton: Ştiţi că toate corpurile din apropierea Pămîntului sunt atrase de acesta.
Studiind mişcarea Lunii, din calcule matematice am ajuns la concluzia, că asupra Lunii
acţionează forţa de greutate.
Reporter 1: Dar planetele? Sistemul Solar?
I.Newton: Ele se atrag între ele şi sunt atrase de Soare. Atracţia dintre corpuri are loc în
tot Universul.
Reporter 2: Vă mulţumim mult pentru interviu. Cred că elevii vor studia cu plăcere
legile descoperite de d-voastră şi le vor aplica atunci cînd vor călători spre alte planete.
I.Newton: Le doresc succes.

Prezintă echipa ,,EVRICA”

,,Interviu cu fizicieni iluştri”

(Un studiou de televiziune.La masă stau un prezentator şi un invitat).

Prezentatorul: Bună ziua, dragi telespectatori. Mă numesc Ciornoluţchii Vera. Ne aflăm
în studioul televiziunii Evrica TV, la emisiunea ,,In lumea fizicii” . Astăzi in emisiunea
noastra îi vom avea invitaţi pe unii dintre cei mai renumiţi fizicieni. Primul invitat al
emisiunii noastre este cel ale cărui realizări se înscriu în numeroase domenii ştiinţifice:
matematică, fizică, astronomie, inginerie şi filozofie-Arhimede. Bună ziua, domnule
Arhimede.
Arhimede:Bună ziua.
Prezentatorul: Ştim cu toţii că una dintre descoperirile d-voastră este ,,coroana de
aur”. Domnule Arhimede, spuneţi, va rog, în ce constă această descoperire?
Arhimede: O coroană votivă din aur a fost executată pentru un templu al regelui Hiero
II. Dar la urechile regelui a ajuns zvonul că a fost furat o parte din aur, înlocuindu-l cu
argint. Regele mi-a cerut să stabilesc cu certitudine dacă a fost înşelat sau nu. Eu trebuia
să rezolv problema fără a distruge coroana, adică topind-o şi dându-i o formă regulată
pentru a-i calcula densitatea. În timp ce făceam baie, am observat că întrînd din ce în ce
mai mult în cadă, mai multă apă se revărsa în afara ei, moment în care mi-am dat seama
că datorită acestui efect pot calcula volumul coroanei, iar prin împărţirea masei coroanei
la volumul ei îi puteam afla densitatea. Entuziasmat de descoperirea pe care am făcut-o
şi uitînd că eram dezbrăcat, am luat-o la fugă pe străzi strigînd: Evrika!..
Evrica!..Evrica!.. Prezentatorul: Evrica….?! Ce inseamnă acest cuvint?
Arhimede: Evrica inseamnă din greacă ,,Am găsit! ”
Prezentatorul: Ştim cu toţii că datorită lui Arhimede forţa cu care lichidul acţionează
asupra corpului scufundat in el îi poartă numele. Ce alte invenţii aţi descoperit?
Arhimede: O mare parte ale lucrărilor de ingineria au izvorît din satisfacerea nevoilor
oraşului Siracuza. De exemplu: ,,Ghiara lui Arhimede” şi ,,şurubul lui Arhimede”. Ghiara
lui Arhimede este o armă care a fost proiectată pentru apărarea oraşului Siracuza. Iar
acest şurub era un dispozitiv cu o lamă în formă de şurub rotativ în interiorul unui
cilindru. Era acţionat cu mîna şi putea fi de asemenea folosit pentru a ridica apa din
puţuri în canalele de irigaţie.
Prezentatorul: Spuneţi, vă rog, dar ce e сu maşina de scuturat corăbii?
Arhimede: ,,Maşina de scuturat corăbii” si este ,,ghiara lui Arhimede”. Ghiara seamăna
cu un braţ de macara de care erau suspendate cârlige cu care putea înşfăca navele din
apropiere zdruncinându-le puternic sau chiar scufundându-le.
Prezentatorul: Este ştiut faptul că in timpul asediului Siracuzii aţi distrus corabii
inamice cu foc.
Arhimede: Da, aşa este. Dispozitivul, numit câteodată ,,raza de căldură a lui
Arhimede”, a fost folosit pentru a focaliza razele Soarelui asupra corăbiilor care se
apropiau, cauzînd aprindera lor.
Prezentatorul: Va mulţumim mult că aţi acceptat invitaţia noastră. Mi-a făcut plăcere să
vă am în calitate de interlocutor. La revedere.
Iar acum o mică pauză. Ii transmit cuvintul colegei mele Ana-Maria cu rubrica
,,Ştiaţi că…”
Ana-Maria: Buna ziua, dragi telespectatori. Bine v-am găsit la emisiunea ,,În lumea
fizicii”. Scopul fizicii este descrierea, explicarea, şi prevederea fenomenelor naturii
pentru a le putea stăpîni şi folosi. Dezvoltarea fizicii a fost stimulată de necesităţile
practice ale oamenilor. La rîndul lor descoperirile şi realizările fizicii stau la baza
dezvoltării tehnicii; metodele de cercetare şi aparatura creată de fizicieni se aplică şi în
celelalte ştiinţe ale naturii. Contribuţia muncii unui fizician stă în spatele tuturor ştiinţelor
şi tehnologiilor moderne; rezultatele cercetărilor sînt folosite în diferite domenii:
producerea energiei, transporturi, telecomunicaţii, industria constructoare, în sănătate şi
în viaţa de zi cu zi. Astăzi vin cu nişte curiozităţi care au avut loc pe parcursul anilor în
luna decembrie:

1503- s-a născut medicul şi astrologul francez Nostradamus (Michel de Nostre-Dame),

autor al cărţii ,,Secole” ce conţine 966 de predicţii.

1571- s-a nşscut astronomul şi astrologul german Iohannes Kepler, cel care a descoperit
că Pămîntul şi planetele se mişcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice.

1642 - s-a născut Isaak Newton, fizician şi astronom britanic, cel care a pus bazele
mecanicii cereşti. Cea mai importantă descoperire a sa a fost legea atracţiei universale.

1778 - s-a născut fizicianul şi chimistul francez Joseph Louis Gay.

1818 - s-a născut fizicianul britanic James Prescot Joule.

1882 - s-a născut Max Borh, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe
anul 1954; a adus contribuţii în mecanica cuantică.

1900 - fizicianul german Max Plank a făcut publică noua sa teorie despre natura energiei-
teoria cuantelor-care va sta la baza fizicii moderne.

1923 - s-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel
pentru fizică în anul 1977.

1924 – Premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit fiziologului olandez Willem
Einthoven pentru inventarea electrocardiografului.

1933 – s-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov, membru corespondent al Academiei

Române.
Anii trec, istoria rămîne.

Prezentatorul: Iţi mulţumesc Ana-Maria. Iar eu vă salut incă o dată, dragi prieteni.
Continuăm emisiunea ,,In lumea fizicii” cu următorul invitat Andres Celsius, fizician si
astronom suedez.
Buna ziua, domnule Celsius. Vă rugăm să ne relataţi cîteva momente din viaţa
dumneavoastră.
A.Celsius: Buna ziua. Desigur. M-am născut în anul 1701 în oraşul suedez Uppsala.
Intre anii 1732 şi 1736 am călătorit mult şi am vizitat observatoare astronomice din alte
ţări. Am stabilit contacte cu astronomii din Berlin, unde am publicat o serie de observaţii
despre aurora boreală. Am vizitat Italia si Franţa. La Paris am luat legatura cu
Maupertius care tocmai pregătea o expediţie ştiintifică. M-am alăturat expidiţiei şi am
participat activ la pregătirea acestea. Expidiţia avea scopul de a verifica teoria lui
Newton. Rolul acestei aventuri a fost acela de a determina lungimea unui grad de
meridian.
Prezentatorul: În ce mod v-aţi implicat în pregătirea acestei expediţii?
A.Celsius: Sarcina mea a fost de a asigura instrumentele necesare expediţiei pe care le-
am achiziţionat eu personal de la Londra.
Prezentatorul: Cred ca toţi telespectatorii noştri au auzit de Andres Celsius. In fiecare zi
la finele ştirilor ii auzim numele. Numele lui este legat de introducerea scării termice.
Spuneţi-ne, vă rog, ceva despre această descoperire.
A.Celsius: In 1742 am elaborat un termometru cu mercur bazat pe scara centizimală de
temperaturi, unde punctul 0 marca punctul de congelare si 100 punctul de fierbere al
apei. Lucrarea a fost prezentată Academiei suedeze in 1742.
Prezentatorul: In afară de scara centizimală de temperaturi ce descoperiri mai aveti?
A.Celsius: M-am ocupat de construcţia şi dotarea noului observator astronomic, primul
 de acest fel in Suedia, care a fost gata in 1742, am reusit să măsor magnitudinea stelelor
din constelaţia Aries, am scris o lucrare in care am determinat cu acurateţe configuraţia
si dimensiunile Pămintului. Prezentatorul: Vă mulţumesc, domnule Celsius.
Numai bine vă doresc.
A.Celsius: Mulţumesc. La revedere.
Prezentatorul: Emisiunea noastră ia sfirşit aici. Iar noi, dragi telespectatori, ne vom
intilni peste o săptămînă, in acelaşi studiou şi tot la aceeaşi oră. Pe curind.

Proba VI ,,CONCURSUL CAPITANILOR”

Prezentatorul: Mai departe să-ncercăm

Pe căpitani să-i întrebăm
Şi să facă un popas
La „Adevărat sau Fals”
(răspund căpitanii pe rînd prin tragerea la sorţi)

Primul set de întrebări.(fiecare răspuns corect: A sau F se apreciază cu un punct)

1. Procesul de propagare a oscilaţiilor în spaţiu se numeşte mişcare ondulatorie. A

2. Viteza de propagare a undei este invers proporţională cu lungimea de undă. F
3. Undele cu o frecvenţă mai mică de 16Hz se numesc infrasunete. A
4. Vaporizarea ce are loc în întregul volum de lichid se numeşte fierbere . A
5. Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare solidă se numeşte topire. F
6. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea unui corp este direct A
proporţională cu variaţia temperaturii corpului.

Al doilea set de întrebări (fiecare răspuns corect: Asau F se apreciază cu un punct)

1. Se numeşte mişcare ondulatorie procesul de propagare a oscilaţiilor în spaţiu. A

2. Viteza undei este direct proporţională cu frecvenţa de oscilaţie. A
3. Undele cu o frecvenţă mai mare de 20kHz se numesc ultrasunete. A
4. Vaporizarea care are loc numai la suprafaţa lichidului se numeşte evaporare . A
5. Trecerea unei substanţe din stare lichidă în stare gazoasă se numeşte F
condesare.
6. Cantitatea de căldură necesară pentru încălzirea unui corp este invers F
proporţională cu masa corpului.

Etapa finală : Totalurile juriului.

Cosnicean Efimia, profesoară de fizică, grad didactic I,
Liceul Teoretic ,,C.Stere’’, or.Soroca

Roman Rodica, profesoară de fizică, grad didactic I, Liceul

Teoretic ,,C.Stere’’, or.Soroca