COMPARTIMENTUL MACROECONOMIE

Subiecte de ordin general

1. Teoria macroeconomică: obiectul de studii şi metodele de cercetare.

2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamica principalilor indicatori
macroeconomici în R.Moldova.
3. Indicatorii macroeconomici nominali şi reali. Indicii macroeconomici de preţuri.
4. Fluctuaţii macroeconomice. Ciclul economic şi factorii care îl influenţează.
5. Piaţa muncii. Formele şi cauzele şomajului. Evaluarea şi costurile şomajului. Legea lui Okun.
Politici anti-şomaj.
6. Inflaţia: cauze, forme şi costuri. Evaluarea inflaţiei. Ecuaţia lui Fischer.
7. Curba lui Phillips. Sensul economic al ecuatiei.
8. Cererea agregată şi determinanţii ei. Curba cererii agregate.
9. Consumul, înclinaţia marginală spre consum, rata consumului şi funcţia consumului.
10. Economiile şi investiţiile. Efectele creşterii investiţiilor.
11. Oferta agregată şi factorii ce o determină. Modelul clasic şi modelul keynesist al ofertei agregate.
12. Echilibrul macroeconomic general. Modelul AD-AS.
13. Cererea de monedă. Teorii ale cererii de monedă. Factorii şi determinanţii cererii de monedă.
14. Oferta de monedă. Metode de reglare a ofertei de monedă. Instrumente ale politicii monetar-
creditare.
15. Echilibrul pe piaţa monetară. Efectele de multiplicare şi de transmisie pe piaţa monetară.
16. Piaţa monetară şi curba LM. Caracteristicile curbei LM.
17. Piaţa bunurilor şi serviciilor, curba IS. Caracteristicile curbei IS.
18. Echilibrul şi soluţionarea dezechilibrelor în modelul IS-LM.
19. Cheltuielile şi veniturile publice. Excedentul şi deficitul bugetar. Metodele de finanţare al
deficitului bugetar. Curba lui Laffer.
20. Gradul de îndatorare a statului şi metodele de finanţare a datoriei de stat. Instrumentele politicii
bugetar-fiscală.
21. Balanţa de plăţi şi structura ei. Echilibrarea balanţei de plăţi.
22. Piaţa valutară. Rata de schimb nominală şi reală, factorii de influenţă a ratei de schimb. Operaţiuni
cu rezervele valutare.
23. Economia deschisă. Funcţionarea economiilor în condiţiile sistemelor de rate de schimb fixe şi
flexibile.
24. Creşterea economică şi dezvoltarea economică: esenţă şi factorii determinaţi.

1
 Definiţii de bază necesare a fi cunoscute
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa
financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale…circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an…PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării…PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit…venit disponibil al menajelor
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente…PIB Nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă…PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a
factorilor de productie…Produs potenţial (PIB potenţial)
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie …Fluctuaţii ciclice
(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice… recesiune
economică
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă …şomaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică…Şomaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă
şi structura economiei… şomaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă… şomaj fricţional
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor…rata naturală a şomajului
(şomaj natural)
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %...Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor…
inflaţia
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor… deflaţia
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor… dezinflaţia
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei… stagflaţie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei…
curba lui Phillips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…senioraj
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale…consum personal
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare…echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate…
înclinaţie marginală spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum…economii
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării
stocurilor...investiţii
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice… investiţii nete

2
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate …înclinaţia
marginală spre investiţii
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal…moneda (bani)
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar…lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare…cerere
monetară
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie…masa monetară
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală…rata
rezervelor obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii…
politica monetar-creditară
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă …rata reală a dobînzii
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile…curba IS
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă…curba LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate…
deficit bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate…excedent
bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii…subvenţii
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice…politica fiscală
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate…curba
Laffer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial…economie deschisă
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi încasări in devize…balanţa de plăţi
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii…
export net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina.…
curs valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine …depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon...…curs de schimb
nominal (fix)
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare…curs de schimb real (flotant)
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung…creştere economică

3
 Afirmaţii adevărate sau false
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor. F
2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii
bunurilor şi serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a
activităţii economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de
cumpărare a monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.F
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F (cresterea
economica+somaj)
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.F
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală. A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A/F
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani. F/A
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere
proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse.A
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative. A
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.A
4
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe. F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa
bunurilor si serviciilor care se află în echilibru. A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F/A
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.F
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor
publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a
problemei inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.A/F
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi
inflaţia. F
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F

5
 TESTE –GRILĂ

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:

a. aplică principiul ceteris paribus;
b. recurge la termeni de echilibru economic;
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
d. aplică analiza funcţională.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a. totalitatea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
b. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
c. valoarea bunurilor acumulate de o ţară pe parcursul întregii existenţe;
d. valoarea activelor financiare vândute-cumpărate pe parcursul 1 an.

3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?

a. plata taximetristului;
b. cheltuielile întreprinderii „Lapte " SA pentru laptele achiziţionat de la fermieri;
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
d. lucrările domestice îndeplinite de servitoarea angajată.

4. Transferurile:
a. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d. sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vândute sau servicii efectuate.

5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
a. investiţiile private brute;
b. achiziţiile guvernamentale;
c. cheltuielile de consum;
d. exportul net de bunuri şi servicii;
e. salariile lucrătorilor.

6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:

a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.

7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
a. PIB real include doar produse, iar PIB nominal - produse şi servicii;
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
c. PIB real este egal cu PIB nominal minus amortizarea capitalului fix;
d. PIB real este egal cu PIB nominal multiplicat la indicele preţurilor de consum.

8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:

a. PIB real şi PIB nominal rămân constante;
b. PIB real rămâne constant;
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
d. PIB real se dublează, iar PIB nominal rămâne constant.

9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a. PIB şi PIN;
b. PIB nominal şi PIB real;
c. VNBşiVNN;
d. VNB şi rata inflaţiei.

6
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a
diminuat de la 114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
b. s-a redus;
c. nu s-a modificat;
d. nu poate fi calculat.

11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150,
PIB real:
a. va creşte;
b. se va reduce;
c. va rămâne neschimbat;
d. nu poate fi calculat.

12. P.I.B potenţial este definit prin:

a. valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
c. valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

13. Venitul Naţional Brut reprezintă:

a. totalitatea produselor şi serviciilor finite produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b. valoarea produselor şi serviciilor finite care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
d. nici un răspuns corect.

14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:

a. PIB plus amortizarea;
b. PIB minus amortizarea;
c. Consumul plus investiţiile;
d. VN plus impozitele indirecte.

15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:

a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
b. VNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c. suma cheltuielilor de consum şi a economiilor;
d. suma veniturilor obţinute de posesorii factorilor de producţie.

16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
b. profiturile;
c. salariile;
d. dobânzile.

17. Venitul Personal reprezintă:

a. venituri obţinute din moşteniri;
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
c. venituri destinate consumului;
d. venituri destinate economisirii.

18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:

a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b. suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c. venitul obţinut din moştenire;
d. transferurile sociale.
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
a. cantitatea de bani necesară satisfacerii nevoilor de bază;
b. cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu veniturile disponibile;
c. valoarea unui coş fix de produse şi servicii de consum;

7
 d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.

20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b. contracţii periodice ale PIB;
c. creşteri periodice ale PIB;
d. creşteri continue ale PIB.

21. Faza relansării economice se caracterizează prin:

a. reducerea investiţiilor;
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
d. creşterea deficitului bugetar.

22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:

a. investiţiilor private;
b. nivelului general al preţurilor;
c. ratei şomajului;
d. cheltuielilor de consum.

23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:

a. creşterea ratei dobânzii;
b. diminuarea cheltuielilor publice;
c. reducerea fiscalităţii;
d. majorarea fiscalităţii.

24. Şomajul este rezultatul:

a. creşterii ofertei fortei de muncă;
b. reducerii cererii fortei de muncă;
c. excesul ofertei fortei de muncă;
d. cataclismelor naturale.

25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a. în economie se petrec modificări tehnologice;
b. firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
d. nici un răspuns corect.

26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:

a. şomajul fricţional;
b. şomajul structural;
c. şomajul ciclic;
d. şomajul voluntar.

27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a. fricţionali;
b. ciclici;
c. structurali;
d. voluntari.

28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:

a. existenţa şomajului natural;
b. existenţa şomajului ciclic;
c. lipsa totală a şomajului;
d. nici un răspuns corect.

29. Rata reală a şomajului reprezintă:

a. raportul numărului celor neocupaţi la numărul celor ocupaţi;
b. raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
8
 c. raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:

a. modificarea preţurilor şi modificarea PIB real;
b. modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului;
c. modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului;
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.

31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
a. vor beneficia şomerii;
b. cererea fortei de muncă va creşte;
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
d. nu se vor produce nici un fel de schimbări.

32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
a. preţurile vor creşte mai rapid decât salariile nominale;
b. vor creşte salariile reale;
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
a. ameliorarea condiţiilor de muncă;
b. creşterea transparenţei pieţei muncii;
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de
politică economică:
a. majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c. stimularea creşterii importurilor;
d. stimularea creşterii ratei dobânzii.

35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:

a. preţurilor la unele produse alimentare;
b. preţurilor la produsele mai calitative;
c. preţurilor la resursele energetice;
d. nivelului general al preţurilor.

36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:

a. economia se dezvoltă în condiţiile utilizării depline a resurselor economice;
b. PIB real şi PIB potenţial sunt egale;
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a. inflaţiei cererii;
b. inflaţiei ofertei;
c. stagflaţiei;
d. reducerii ofertei agregate.

38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele
energetice, este cazul:
a. inflaţiei cererii;
b. inflaţiei ofertei;
c. efectului Keynes;
9
 d. efectului Fischer.

39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a. stocurilor monetare ale populaţiei;
b. ratei nominale ale dobânzii;
c. ratei reale a dobânzii;
d. masei monetare.

40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:

a. va creşte până la 8%;
b. se va reduce până la 8%;
c. va rămâne nemodificată;
d. va creşte cu 4%.

41. Rata inflaţiei se calculează ca:

a. diferenţă dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche;
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
c. raportul dintre IPC şi indicele Fischer;
d. raportul dintre indicele Laspeyres şi indicele Paasche.

42. Stagflaţia se caracterizează prin:

a. creşterea preţurilor şi creşterea volumului de producţie;
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
c. reducerea preţurilor şi a volumului de producţie;
d. reducerea preţurilor şi creşterea volumului de producţie.

43. Stagflaţia este rezultatul:

a. inflaţiei cererii;
b. inflaţiei ofertei;
c. hiperinflaţiei;
d. inflaţiei rampante.

44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
a. afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b. afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

45. Curba Phillips ilustrează:

a. dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c. dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d. dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:

a. îngheţarea salariilor şi preţurilor;
b. stimularea cererii agregate;
c. indexarea veniturilor;
d. reducerea deficitului bugetar.

47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:

a. promovarea unei reforme monetare;
b. reducerea deficitului bugetului de stat;
c. promovarea politicii monetare dure;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
a. planificate;
b. efective;
10
 c. posibile;
d. necesare.

49. Curba cererii agregate exprimă:

a. raportul direct dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b. raportul negativ dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national;
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.

50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
b. există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c. există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d. există o creştere în oferta nominală de bani.

51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
a. creşterea nivelului de ocupare;
b. creşterea nivelului general al preţurilor;
c. reducerea masei monetare;
d. creşterea cheltuielilor publice.

52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a. posedă o pantă ascendentă;
b. posedă o pantă descendentă;
c. este orizontală;
d. este verticală.

53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.

54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:

a. este ascendentă;
b. este descendentă;
c. este orizontală;
d. este verticală.

55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:

a. oferta monetară şi nivelul cheltuielilor publice;
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
c. preferinţele consumatorilor;
d. nivelul ratei dobânzii.
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.

57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:

a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de
muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.

11
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.

59. Consumul este condiţionat de mărimea:

a. venitului personal;
b. venitului disponibil;
c. achiziţiilor publice;
d. ratei dobânzii.

60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a. raportul dintre modificarea consumului şi modificarea economiilor;
b. raportul dintre cheltuielile de consum şi mărimea venitului disponibil;
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
d. toate răspunsurile sunt greşite.

61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:

a. consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b. economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
d. consumul va creşte într-o proporţie mai mare, iar economiile într-o proporţie mai mică în raport cu venitul
disponibil.

62. Consumul autonom este cel care:

a. depinde de preţurile bunurilor de consum;
b. rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite produse;
c. depinde de venitul disponibil al consumatorilor;
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.

63. Economiile semnifică:

a. depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b. suma tuturor activelor familiilor;
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
d. activităţile economice în diferite ţări.

64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:

a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.

65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
b. se vor reduce cu 1,0;
c. se vor reduce cu 0,2;
d. vor creşte cu 0,2.

66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.

12
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
a. parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b. cheltuielile legate de factorul capital;
c. cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare;
d. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

68. Investiţiile brute sunt:

a. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c. cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum;
d. nici un răspuns corect.

69. Investiţiile nete includ:

a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
b. procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c. înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d. achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:

a. apare investiţia nedorită în stocuri;
b. dispare investiţia în stocuri;
c. investiţia în stocuri rămâne neschimbată;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:

a. creşterea investiţiilor;
b. diminuarea investiţiilor;
c. o creştere urmată de descreşterea investiţiilor;
d. investiţiile nu se modifica.

72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
a. reducerea ratei dobânzii;
b. creşterea cheltuielilor de consum;
c. creşterea importurilor;
d. progresul tehnologic.

73. Cererea monetară reprezintă:

a. dorinţa persoanelor de a fi mai bogate;
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
c. mijloc de control al ofertei monetare;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.

74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:

a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
b. scade pe motive de speculaţie;
c. scade pe motive de tranzacţie şi speculaţie;
d. nici un răspuns corect.

75. Cererea de bani creşte când:

a. PIB-ul real creşte;
b. PIB-ul real scade;
c. rata nominală a dobânzii creşte;
d. rata nominală a dobânzii scade.

76. Baza monetară reprezintă:

a. banii în numerar plus rezervele bancare;
b. banii în numerar;
13
 c. banii în numerar plus depozitele bancare;
d. totalitatea depozitelor bancare.
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
a. majorării bazei monetare;
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c. micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d. toate cele enumerate mai sus.

78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:

a. cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b. oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c. rezervele bancare şi rata dobânzii;
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.

79. Oferta de bani va creşte, dacă:

a. BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c. BNM va majora rata de refinanţarei;
d. BNM va vinde obligaţiuni pe piaţă.

80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:
a. oferta de bani creşte;
b. oferta de bani se reduce;
c. oferta de bani rămâne neschimbată.
d. devine imposibil a determina modificarea ofertei de bani

81. Majorarea ratei de refinanţare determină:

a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.

82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:

a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
d. nici un răspuns corect.

83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:

a. majorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
b. reduce rezervele obligatorii ale băncilor comerciale;
c. majorează taxa de refinanţare;
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.

84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:

a. vânzarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c. majorarea ratei dobânzii;
d. reducerea ratei dobânzii.

85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:

a. în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
c. cu scopul stimulării activităţii de antreprenoriat;
d. nici un răspuns corect.

86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei
constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
14
 b. a deschide un depozit bancar.

87. Panta curbei LM devine abruptă când:

a. politica monetară este eficientă;
b. politica monetară este ineficientă;
c. politica fiscală este eficientă;
d. politica fiscală este ineficientă.

88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:

a. cheltuielile planificate devin egale cu cele efective;
b. oferta monetară este egală cu cererea de monedă;
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
d. toate răspunsurile sunt corecte.

89. Creşterea ofertei monetare va determina:

a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a n ivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

91. Majorarea impozitelor va determina:

a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:

a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
b. creşterea nivelului preţurilor fără afectarea venitului real;
c. creşterea venitului real fără afectarea nivelului preţurilor;
d. nu afectează nici nivelul venitului, nici nivelul preţurilor.

93. O schimbare în cheltuielile publice:

a. nu afectează curba cererii agregate;
b. schimbă panta curbei cererii agregate;
c. deplasează curba cererii agregate;
d. deplasează curba ofertei agregate.

94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a. mărimea ofertei agregate;
b. mărimea cererii agregate;
c. masa impozitelor colectate în buget;
d. nici un răspuns corect.

95. Creşterea impozitelor are ca efect:

a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;
c. creşterea ratei reale a dobânzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.

96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:

15
 a. economiile naţionale vor creşte;
b. creşterea fondului pentru creditele private;
c. reducerea ratei reale a dobânzii;
d. toate răspunsurile sunt corecte.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
a. reducerea diferenţierii veniturilor;
b. majorarea stimulentelor spre creşterea eficienţei producţiei;
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
d. creşterea nivelului economiilor.

98. In stabilizatori automaţi se includ:

a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
d. nici un răspuns corect.

99. Politica fiscală stimulativă presupune:

a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

100. Politica fiscală restrictivă presupune:

a. majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b. reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:

a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.

102. Economia mică deschisă semnifică:

a. un teritoriu mic după suprafaţă;
b. pondere mică a importului-exportului în PIB;
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d. populaţie cu un grad înalt de emigrare.

103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:

a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
d. toate răspunsurile corecte.

105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:

a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
d. toate răspunsurile corecte.
16
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
a. majorează rezervele valutare ale băncii centrale;
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
c. nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale băncii centrale;
d. nici un răspuns corect.

107. Aprecierea ratei de schimb:

a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d
f. corect b şi c

17
 PROBLEME

1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15
mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60
B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55
C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor)

2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59

Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
R-ns: A:met veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ= 592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270

3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260
u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830
B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480

4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800
u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
18
 2. Exportul net;
3. Amortizarea;
PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800
Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40
Amortizarea= Ib-In=1000-800=200

5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175
Volumul importului=E-Xn=570-125=445
PIN.=PIB-A=9000-270=8730

6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240

7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor
menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din
ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10

Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99

9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din
ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005

19
 Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44

10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă. Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5

11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2007
Forţa de muncă (L) 84889 95453
Angajaţi (E) 80796 87524

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

A: U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929/95453)*100%=8,31%
B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea
nivelului economiei, etc.
C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie
de piaţă.

12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

20
 A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%

13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la
devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un – şomaj natural, Uc
– şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%;
PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil
Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
[(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil

14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului.
A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%)
-0,025=-3(Ur-6%)
Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083%

15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
21
 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
B: PIBr=600mil
Uc=Ur-Un-10-6=4%

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:

Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310

Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)
D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)

17. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală

inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100 1 Inflaţie
2 112 1,12 Inflaţie 12 10,88
3 134 1,34 Inflaţie 17 15,66
4 120 1,20 Dezinflaţie 15 13,8
5 150 1,50 inflaţie 18 16,5

Determinaţi:

1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..

A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100%

B: inflaţia – creşterea preţurilor în general
Dezinflaţie – reducerea preţurilor
C: d’r=d’n –ri
d’n=d’r+ri(πۚ)-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
22
 ri(πۚ)-rata inflaţiei

18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ–β(U-Un)±e
Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ- ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul şomajului
real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e-
schimbările de şok ale i
e=0;
π=πۚ–β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%

19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
A: Un=0,05=5%
B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
-4=-0,7*(U-0,05); -4=-0,7*U
U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte procentuale
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m., iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu
50 u.m.)?
C=Ca+CI*Vd
CI= C/ Vd
1. C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)

21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).

Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil(V) consum (C) (S) spre economii(S’)
23
 600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; W
2. Economiile;Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
I
C=Ca+C *Vd SI=1-CI
Vd=C+1 CI= C/ V
SI= S/ Vd SI= S/ V

23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.

Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100

Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
AD=C+G+I+Xn
Multiplicatorul investitional raportul dintre Vd si I determina de cate ori sporul de I se
cuprind in sporul de Vd
K= Vd/ I ; Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
Yd mil.u.m. C I AD=C+I K= Vd/ I I=Vd-C
I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25

24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei

25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.

24
 C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=PIB=V
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60
PIN=850 mld u.m.

26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor
alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50mld u.m.; Xn=PNBa=3000u.m.
PIB=AD=G+C+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210mld u.m.

27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P Pe=100
1:3000=3270-3P Pe=90
2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% - situatie de def
3. P

100 P0e

50

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
1. 30=0.25Vd-20
VN=Vd; Vd=200u.m.
2. S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m.

30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;

25
 2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
1) Ca=300
C’+S’=1 C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 C=300+0,7(Y-T)
2) AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300*0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru

4) V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.

31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp/venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,24
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline

32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome
V - venit
t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.
R-s: d) 650 mln u.m

33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:

a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln

34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

26
 Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?
1) T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; To=0
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6 Ve= 62,877 – se va majora (direct)
2) G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers)

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia
marginală spre consum?
PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200

36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m

37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante)
pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???

38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să
crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.; C’=0,75
12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000
27
 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modijicarea G cu
un mil. lei

40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);

41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510
mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550

Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.; =
dobinda = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..dobinda = 13%
28
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350
mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:

r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%

43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.

Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
A monetara LM Mics VN Majdobinda
B bunurilor IS Mics, VN Misc.dobinda
c bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda

44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.

Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

l este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN Maj.dobinda
b monetara LM Mics, VN Maj.dobinda
c monetara LM Maj. VN Misc.dobinda

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919
u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de
capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..

29
 Determinaţi:
1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.

46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.

a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este
funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y;Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind
exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y,
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
Nx

e) a)

400 500 Y

47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) .
b) 500 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa
contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori
ale guvernului şi organismelor oficiale.

Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;

2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;

30
 3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0

49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul balanţei de
plăţi externe.

Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18

Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;

Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,

50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):

Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;

M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?C”=0,85
Mod.PIB= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;

51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.

Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m

52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:

31
 a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?
Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să cumpare bunuri și valori dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care doresc să cumpere bunuri și servicii
din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balanței de plăți este 0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH), BNM trebuie să mic șoreze excesul de
ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului?
Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi sus ținut pt că rezervele de valută străină se
epuizează. Pt a menține rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influen țeze D și S astfel ca rata
de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldoveneșto în USA este imosibil să se
facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a importulor poate printr-o
politică contracționistă.

rata deschimb$/leu
S

F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C

D
Cantitatea de lei

53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.

a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?

1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar
trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare.

Inflația = 80*5% = 4 lei ;

1 lira = 80+4 = lei

32
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor (I) Curs de Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B schimb real= calculat în funcţie de
Curs PPP= I* B/A
nom*B/A
1. 1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
2. 1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

Curs real = curs nominal * B/A ;
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.

56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.

a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.4,2
d. În care cadran avem subocupare.3,1

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4

1 2

0 Y* venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400

Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
33
 2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă

58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2

Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; -8r = -231,1; r = 28,89%

34