Miocardul

La nivelul miocardului exista 2 tipuri de celule:

1. Celule excito-conductoare care au rolul de a genera impuls electric si de a-l
conduce prin intreaga inima
2. Celule miocardice contractile, care au rolul de a contracta inima cu scopul de a
expulza sangele in circulatia mare si mica

Proprietatile miocardului:
1. Automatismul
2. Ritmicitatea
3. Excitabilitatea
4. Conductibilitatea
5. Contractilitatea

1. Automatismul este proprietatea miocardului de a se contracta si daca este scos

inafara organismului, daca i se asigura anumite conditii. (ser fiziologic, clorura de
potasiu si bicarbonat) pentru a-i asigura ionii necesari contractiei)
Potasiul are rolul de a produce bradicardie si in excces opreste inima in diastola
adica relaxare. De aceea clorura de potasiu este injectata in coronare cand dorim sa
oprim inima in cazul interventiilor pe cord.
Calciul are rolul de a produce tahicardie si in exces opreste inima in sistola.
Potentialul de repaus in fibra musculara contractila este de -90mV iar in actiune se
ajunge pana la +20mV
Sub actiunea unui stimul reprezentat de impulsuri electrice provenite de la celulele
excito-conductoare. Apare depolarizarea celulei miocardice contractile prin
intrarea masiva a Na in celula. Repolarizarea se face in 3 etape ca in figura.

In celula excitoconductoare, potentialul de repaus este instabil, cel mai frecvent

mentinandu-se la -60, -70mV datorita unei neetanseitati a membranei acestei
celule pentru sodiu care intra permanent in celula, lent. In momentul in care se
ajunge la -40, -50 mV, canalele de sodiu se deschid si se autogenereaza un
potential de actiune, adica membrana se depolarizeaza rapid, pana la +20 mV.
Urmeaza o panta izoelectrica data de intrarea calciului in celula, dupa car are loc
repolarizarea prin intrarea clorului si iesirea potasiului din celula. Acest potential
autopropagat se numeste depolarizare lenta diastolica sau pacemaker. Datorita
acestui potential, se poate genera stimul si pentru celulele miocardice contractile

Ritmicitatea

Este proprietatea inimii de a bate ritmic, ritmul fiind impus de nodulul sinoatrial
care emite cu 70-80 batai pe minut. Acesta fiind numit ritm sinusal. Daca acest
nodul est scos din functie, atunci intra ca si nodul principal ce impune ritmul
cardiac, nodulul atrioventricular care se gaseste la baza septului interatrial si care
emite cu 40 pana la 50 impulsuri pe minut (ritm nodal. Daca si acesta este scos din
functie atunci inima va bate in ritm ideo-ventricular impus de nodulul numit
fasciciul his care se gaseste la sfarsitul septului interventricular si emite impulsuri
20-30 batai pe min.
Sistemul excitoconductor al inimii genereaza si conduce influxul electric prin
inima astfel:

Ritmicitatea e influentata de urmatorii factori

1. Sistemul simpatic produce tahicardia si parasimpatic brahicardia
2. La emotii apare tahicardia datorita adrenalinei iar in senzatiile de groaza apare
oprirea inimii
3. La caldura apare tahicardie iar la frig bradicardie
4. Potasiul produce bradicardie si calciul produce tahicardie.

Excitabilitate
Este proprietatea inimii de a se excita sub actiunea unui stimul electric. In urma
excitatiei apare intotdeauna contractia. Exista un asincronism intre contractia
atriilor si cea a ventriculelor deoarece este nevoie de timp pentru ca impulsul
electric sa ajunga de la atrii la ventricule. De aceea, atriile se contracta cu 0,10sec
mai repede decat ventriculele.

Conductibilitatea
Rprezinta proprietatea celulelor miocardice excito-conductoare dar si a celor
miocardice contractile, de a conduce impulsul electric. Conducerea prin miocardul
contractil se face de 10 ori mai lent decat prin fasciculul His si ramurile sale.
Conductibilitatea este influentata de urmatorii factori.
1. Temperatura. La frig scade conductabilitatea iar la cald creste.
2. In functie de sistemul nervos: sistemul simpatic creste conductibilitatea si
sistemul nervos parasimpatic scade conductibilitatea.
3. Digitala (este un medicament ce creste forta de contractie a inimii) scade
conductibilitatea prin fibrele musculare miocardice.

Contractilitatea
Reprezinta proprietatea miocardului de a se contracta dupa depolarizare in
prezenta calciului.
Contractiile se numesc sistole iar relaxarile diastole.
In inima exista doua sincitii. Unul atrial (toate fibrele atriilor se contacta deodata)
si unul ventricular. Toate fibrele ventriculelor se contracta deodata si separat de
cele ale atriilor.

Intotdeauna miocadrul se supune legii tot sau nimic deci este nevoie de un stimul
electric prag care sa produca contractia. In timpul sistolei, orice stimul aplicam, nu
produce o noua contractie. Inima este astfel inexcitabila periodic. Totusi pe
perioada -55 mV, -90mV, daca apare un stimul suplimentar, poate aparea o
contractie mai mica a inimii numita extrasistola si in acest caz inima bate aritmic.
Aceasta se numeste perioada rfractara relativa. Restul sistolei este consoderata
perioada rfractara absoluta si tinde sa pastreze ritmicitatea cordului.

Socul apexian.
Reprezinta senzatia de izbitura simtita la nivelul spatiului 5 intercostal stang pe
linia medioclaviculara. El se datoreaza modificarilor de forma, consistenta si
pozitie a inimii in sistola fata de diastola.

Ca forma. In diastola, inima este un con cu baza in sus. Iar in sistola are forma de
sfera. Ca si consistenta, in diastola este flasca (foarte moale) iar in sistola este
cartilaginoasa (foarte tare)
Ca pozitie inima se misca dinapoi inainte si de la dreapta la stanga in sistola.

Debitul cardiac:
Reprezinta volumul de sange aruncat in circulatia mare sau mica de ventriculi pe
minut.
DC=V (bataie) x frecventa cardiaca adica (70 x70-80) 5-5.5l/min. Intotdeauna
debitul ventriculului stang este egal cu cel al ventriculului drept in conditii
normale.

Variatiile fiziologice ale debitului cardiac

1. In efortul fizic debitul cardiac creste deoarece frecventa cardiaca poate ajunge
pana la 200 batai pe minut iar volumul bataie pana la 150ml/min. Rezulta un debit
cardiac de 30l/min.
2. Debitul cardiac depinde de volumul sangvin (la barbat mai mare ca la femeie)
3. La batrani debitul cardiac pe suprafata corporala va fi de 3.2 ml/m2 corp/min.
Iar la copil unde oxigenarea este cea mai buna debitul este de 4ml/m2 corp/min.
La adult 3.5
4. La cald datorita vasodilatatiei debitul cardiac creste iar la frig scade datorita
vasoconstrictiei.
5. In emotii, debitul cardiac creste cu 50 pana la 100%.
6. La gravide debitul crste cu 30-40%
7. Dupa ingestia de alimente debitul cardiac creste cu 30% datorita intoarcerii
venoase crescute in contextul absorptiei intestinale

Variatii patologice:
1. Debitul cardiac creste intotdeauna in febra datorita accelerarii metabolismului
bazal
2. Debitul cardiac creste in hipertiroidism si scade in hipotiroidism.
3. Debitul cardiac este crescut in insuficienta cardiaca datorata anemiilor netratate
timp indelungat. Si este scazut in poliglobuliile netratate timp indelungat.
4. Debitul cardiac scade in toate cazurile in care inima nu se poate expansiona
normal (nu se umple cu sange in diastola) ca de exemplu in pleurezii (colectie de
lechid in pleura si in pericardite (colectie de lichid in pericard)

Variatiile fiziologice ale tensiunii:

La barbat mai mare decat la femeie datorita volumului sangvin crescut.
2. In functie de varsta: la copil TA are valori norme de 80-40 iar la batrani o
consideram normala daca este sub 140-90 deoarece la batrani scade elasticitatea
vasculara si creste fiziologic presiunea arteriala.
3. Dupa alimentatie, tensiunea arteriala sistolica creste datorita cresterii volumului
sangvin
4. La gravide, tensiunea arteriala diastolica scade datorita unei vasodilatatii
generalizate, fiziologica, care apare la gravide inceland cu trimestrul 2 de sarcina.
5.in efortul fizic, creste TAs datorita cresterii debitului cardiac si scade tensiunea
diastolica datorita vasodilatatiei.
6. In somnul cu vise (somn paradoxal), tensiunea arteriala sistolica creste iar in cel
linistit, tensiunea scade cu 15-30 mmHg.
7. In emotii, TAs si TAd cresc datorita cresterii debitului cardiac si vasoconstrictiei
8. La trecerea din clinostatism (culcat) in ortostatism (in picioare), scade TAs cu 5-
10mmHg datorita cantonarii sangelui in membrele inferioare in virtutea gravitatiei.

Factorii de care depinde presiunea arteriala:

1. Debitul cardiac influenteaza TAs si variaza d.p.
2. Rezistenta periferica. influenteaza in special TAd. Intotdeauna cand exista
vasodilatatie, scade TAd si la vasoconstrictie, creste TAd.
3. Volumul sangvin influenteaza d.p. atat TAs cat si TAd. In hemoragii cand
volumul sangvin scade, scade si tensiunea arteriala iar dupa transfuzii sau perfuzii
presiunea arteriala revine la normal.
4. Elasticitatea arterelor mari. Arterele mari se comporta ca si adevarate
amortozoare de presiune. Ele se dilata in sistola cand sangele este aruncat in
circulatia mare si mica si i magazineaza energie. In diastola aceasta energie este
utilizata pentru impingerea coloanei de sange inainte spre arterele mici si arterele
mari revin la forma initiala. Elasticitatea se pierde in momentul in care la nivelul
peretelui vascular se depun placi lipidice numite ateroame. Acestea duc la
aderosclereoza care este asociata cu cresterea tensiunii arteriale deoarece vasele se
transforma in niste tuburi rigide. Depunerea de placi ateromatoase este influentata
de consumul de lipide saturate care sunt cele ce se depun pe vase.

Patologia tensiunii arteriale:

1. Scaderea tensiunii arteriale sub normal se numeste hipotensiune arteriala. Este
mai rar intalnita si apare in urmatoarele cazuri:
A. Hipotiroidism
B. In soc
C. In hemoragii
D. Constitutional (din nastere)
2. Cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numeste hipertensiune
arteriala. Are cea mai mare frecventa ca boala in lume si poate fi de 3 tipuri:
A. Hipertensiunea arteriala esentiala. 80-85% din pacienti si la care cresterile
tensionale nu sunt datorate vreunei cauze cunoscute. Exista doar factori favorizanti
pentru aparitia acestui tip de hipertensiune. Stresul, alimentatia bogata in lipide
saturate sau in glucide ( se transforma in lipide saturate) precum si sedentarismul.
B. Hipertensiunea arteriala secundara. 15-20% cazuri si care se datoreaza unei boli
preexistente. Cardiace (cardiopatia ischemica), endocrine (hipertiroidismul, Boala
Cushing, feocromociton ). Tratamentul neintrerupt cu anticonceptionale orale
poate duce la hipertensiune arteriala deoarece estrogenii stimuleaza secretia de
angiotensina1 care este cel mai puternic vasoconstrictor natural. Datorita acestui
fapt, femeile peste 35 ani, fumatoare, nu ar trebui sa ia anticonceptionale
C. Hipertensiunea de sarcina. Este un tip particular de hipertensiune care apare
doar pe perioada sarcinii fara o cauza cunoscuta si dupa nastere se revine la valori
tensionale normale. Aceasta se mosteneste de la mama la fica. Apare in sepcial la
primipare (prima sarcina) si are repercusiuni foarte grave asupra mamei si fatului.
Boala se mai numeste si preeclangsie sau disgravidie tardiva si fatul este
intotdeauna foarte mic datorita faptului ca nu ajung suficiente substante nutritive si
oxigen la nivelul lui, datorita presiunii mari din circulatia materna. Tratamentul
hipertensiunii arteriale se face inspecial cu vasodilatatoare, cu diuretice daca exista
edeme (colectie de lichid interstitial, apa in tesut) si cu tonice cardiace. (digitala)

Electrocardiograma
Inregiatrarea curentilor inimii se face cu ajutorul unui aparat numit
electrocardiograf iar procedura se numeste electrocardiograma.

Exista derivatii bipolare unde curentii electrici sunt recoltati cu 2 electrozi si care
se noteaza D1D2D3.
Derivatii unipolare in care exista doar un capat care inregistreaza curentii electrici
ai inimii. Acestea sunt AVL, AVR, AVF(foot)
Derivatii precordiale V1-V6 (in jurul inimii)
Unda p reprezinta depolarizarea atriala urmata de contractia atriala. Este pozitiva
(poate fi negativa in derivatia D3. Este simetrica si rotunjita. (A: 01-03mV, 0.08-
0.12sec)
O unda p crestata inseamna fibrilatie atriala adica atriile nu se comporta
corspunzator (in dinti de fierastrau).

Segmentul PQ este izoelectric (linie dreapta). Reprezinta transmiterea impulsului

de la atrii la ventricule si are durata de 0,10sec. Prelungirea segmentului PQ poate
fi urmata de disparitia contractiei ventriculare (qrs) si boala se numeste bloc
atrioventricular.

Complexul QRS reprezinta depolarizarea ventriculelor urmata de contractia

ventriculelor:
-este alcatuit din doua unde negative q si s si o unda pozitiva unda R. Ampl lui q si
s : 0,1-0,3 iar unda R: 0,5-2. Durata intregului complex este de 0.6-0.10 sec. Daca
exista o unda R maxima ca amplitudine in derivatia D2 atunci inima este situata
oblic in organsim orientata spre stanga iar tipul constitutional este atletic. Daca R
este maxima in D1 atunci inima este orizontalizata iar tipul constitutional este
picnic (mic si gras). Daca e in D3, inima este verticularizata sau in picatura iar
tipul constitutional este astemic( inalt si slab). Toate gravidele vor avea derivatia in
D1 maxim deoarece uterul impinge inima in sus si o orizontalizeaza.
-modificarile de amplitudine ale undelor R, daca nu sunt asociate cu modificari de
forma, nu sunt considerate patologice.
- daca q e mai mare de 0.3 mV diagnosticul este de infart miocardic si
modofocarea ramane toata viata. Daca pacientul supravietuieste

Segmentul ST este izoelectric (linie dreapta). 0,10 secunde. Reprezinta

repolarizarea ventriculara in platou. Daca St este supra sau subnivelat diagnosticul
este de cardiopatie ischemica.

Unda T reprezinta repolarizarea rapida finala a ventriculelor si este asimetrica si

pozitiva. Are o panta ascendenta mai lunga si o panta descendenta mai scurta. Are
o amplitudine de 0.4-0.5 mV si o durata de 0.15. 0.20 secunde. O unda T simetrica
sau negativa, inseamna cardiopatie ischemica.

Unda u este optionala pe electrocardiograma. Este simetrica si pozitiva, are o

amplitudine de 0.4-0.5 mV. Durta de 0.16 0.25 si reprezinta Repolarizarea
muschilor capilari ai inimii.

I totdeauna unda p trebuie sa fie urmata de complex qrs adica dupa sistola atriala
sa urmeze sistola ventriculara dupa 0.10s
Dezorganizarea totala a electrocardiogramei, se numeste fibrilatie ventriculara si
este starea premergatoare mortii. In acest moment trebuiesc aplicate padelele de
resurscitare cardiaca. Voltajul pentru resurscitare se creste treptat si se mai poate
folosi injectia intracardiaca cu adrenalina pentru a porni inima. Linia izoelectrica
pe electrocardiograma inseamna deces.