Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual de Agricultura PT Clasele Primare 1869 PDF
Manual de Agricultura PT Clasele Primare 1869 PDF
k Ui
_bE
AGRIGULTURA
PENTRU CLASELE PR1MAR1
. Iit .
P S. .11:11EL1INU
Agnett!lt,t...1
c ,--iv-cAr..).-Y av-
(
4")4.' ....4N
.--- -457-0/ (3;g?...e..)' 0:1\s--0
N(LP Gf
C gap Nr_., ....,
BCCURFIS1
imilrinteritt Th. 3fichiiieseu ei Vaitie3eu, st. Stit.1)71-17.4d1
.1$69.
www.dacoromanica.ro
PARTEA ANTEIC.
J)ESPHE AGRICULTURA
1.
www.dacoromanica.ro
2
IL
CATE-VA CLT1OSCINTE ASCPRA ['UNTRUE:.
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
§ 1. Oryanele isulrifittnei
2. spon-
Rildiicin;le sugil din pall-16)10:i
giolele loril deoseb:te zemuri sau sucuri care
nutrescii planta,
3. Un:le ra lacini ill s1, se infigil in
loe,i1
p'elOntri, se ifigii iii trunchiurile copaciloril
sagil zemil dintr'ensi; ast-feliii small rat-Mc:11;1e
de vesch. Asemenea ralacini se numescii p a-
rasite.
4. 116(lheinile nu triiescii tote tutu atata
timpu; uncle traeseil numai Emu ant si se usncA;
astil-feliil sant(' radaeinile de grth, de porumbh
de ovesil; asemenea radacini se chianni, a-
nual e.
Alte raldcini traiescu doui ani §i apoi pieru
Pistil-fail suntil sfeclele. morcovi, napi; aces-
tea se numescii b i s-an u. a I e.
www.dacoromanica.ro
-5
Altelo, in sir:;itri, triiiescu ani mai multi; ast-
Ida suntil visdeiulii, trifoinha si altele; acestea,
se numescil v i v ac e.
5. Dupe feliulit raldacinhlorn §i plantele se
numeseil anuale, bis -annale §i vivace.
G. Indacinile n'ail tote aceiasi forai; de
aceia unele se numescii tub e r c ul Ose, pre-
cumu senor carton, napi; altele fir Os e, pre-
cum switu rarl<icinile de grin, de porumbii; al-
tele c e p 6s e, precumii suntil apa, usturoiulii.;
altele, p i v o t e nt e, precumil &luta morcovi, sfe-
clele,
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8 --
5. Dupe ce se vestegesce fldrea ovariuri
cresce si en timpulil se face rail, cum este ma-
ruin, Para, strugurele s. c. l. acesta este fruc-
t u 1 ii.
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
-10
3. In aerii se afla, mai multe gazuri ; a-
cestea suntil o csig,e nu lit. azotulu, carb
cult'', am oniaculil i aburi de apa.
4. Plantele absorbil prin folic lord aeril
i oprescil dinteensnlu pA,rtile de care au
trebuintii si ce rilinane '16 dad afara. F,le oprescil
mai cu sema carboniculd din care scotil o parte
care se numesce carbon il, i cea-l-alta care
este ocsigenil o dad afarA.
5. Din pamentil plantele sugil prin rada-
cinile lord o multime de substante hrAnitbre
care suntii topite fn aph". Farce apd
n'ard putea suge nimicil din pilmentil i plantele
aril peri.
PAMENTULU
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
§ 1. Ainendamenle
1. C.tu lii mai piimentii este, spre esemplu,
nisiposil de tutu, pentru ca ti se Fitch' acelii.
pamentil. Mai blind se amestecii cu parnentil
cbsosib asemenea amestea re se numesee a-
m en fl a in e n t
2, Cele mai iutrebuintate substante ca a-
menclamente santil argila, nisipulii, varulu si
parneutulii verde sail mama.
3. Argila se amesteea cu piimenturile ni_
sipOse. Cando ai unit paineatil nisiposu card
pe dfllsulu cute -va cart* de argilii, sail mai
bine de pamentil verdui; lasnil pin6, primavara;
fn primavara cu lopata ysi apoi anl;
vei vedea atunei ca p'amentulii nisiposil este
mai legatil i va produce mai. multil.
4. Candil pamentuhl este prea clisosil a-
tunel se amesteca cu nisipil pentru ca sa se
MCA mai will. Pentru acesta se eara- nisipu
pe c mpu, se int:nde si se ara dupe acesta pa-
mentulu.
5. Varulii se amesteca cu p5.menturile cli_
sase sail argildse dupe cumil se amestecti i ni-
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
17
§ 3. Alle ingraftiminle.
1. Afara de gunoiil mai suntii si alte In-
grkaminte forte folositore. Cultivatoruld e da-
torii sa le intrebuintecie dacii, le are.
2. Cenusa este unii ingrilsam1nti1 forte
bung mai cu sem5, pentru fenete. Se p6te In-
rebuinta, chiara cenusa din care s'a, fAcuttl tesia.
2.
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
-- 19
10. . Muir' cultivatoruld nu are multe ra-
n-144-mi Ca sti part ingrala o intindere de pa.-
mentil mai mare, atunci face o gropa. §i acolo
stringe di cu 4i tote riimaliturile. Candil s'a
umplutii gropa tote rg.m5,§i1urile suntil putre-
q'te 0 se potu pine in grading sail pe
11. Pentru ingrkaturil pamentului se pot
ingropa plante ver4i §i iat'a cuma: se arA pa-
mentulil pe care voesce cultivatorulil sit 'lit in-
gra§e; seman5, rapitii, rived, bobil, mu§turil sail
alte plante care facil foi marl §i crescil lute.
1:andil aceste plante suntil aprope sa infloresc4,
sfti cult, la pamentil cri unit tafalugii sail se
cosecii. §i apoi se arA pamentulu ca s'a le in-
grope. Dupe plugil este neaparatii sa fira un-
omil care sa (lea in brasda plantele cosite, astil-
feliii ca 64611E1 brasda sh le acopere pe de-
plinil. La trel septAmini dupe acesta se p6te
semena griuld.
12. Ori-care aril fi gunoiuld sad ingra§A-
mintulil pe care 'lit va intrebuinta cultivatorulii,
'Id sfatuimil ea sa nu lase O. se perch nici un-
firil de gunoiii, cad numai astil-feliil va putea
s'a are §i sit semene neprerurmatil fare ca sa
sarilcesca. parnentulii.
www.dacoromanica.ro
--- 20
111.
§ 1. Arafura.
1. Daca vomit but pamt":,ntit la &tat trei
palme de adzineime Cu sapa, si vomit sernena
ceva intr'6nsulii, de o came data nu produce
mai niica. Dupe ce trece eati-va ani Inc epe
sa cresca earbi plat ce se acopera de tote.
Ouvintula pentru care produce dupe citi-va ani
este ca pantentulit a (lath de aertl qi de sore,
§i a priimittl intr'ensulit o putere noua care
Ift-a schimbatii.
Q. Din aceste nrmec1a ea parnentulii ca-
stiga forte multil Calla da de aeril, de sore, de
ceta §i de tots cc p6te priimi din atmosfera.
Pentru acestil euventil se §i ara pitmentulti.
3. -- A aria ptimentulli va sa clicA a 'lit
tit'a In bras le la Ere -care adancime, §i a In-
twee aceste brasde asta-fel a' ca partea de de-
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
§ 3. Ttivalugilulie.
1 Tavalugitulii se face cu instrumentulii
numitu tavalugii; acesta este unii surd de lemnil
grosii de douii palme in curmeciu, §i lungii de
unit' stinjinu §i jumatate.
2. Tavalugulti fadscri vitele peste a-
arsatura ca sa sfarame bulgari §i sa bath', pa-
mentulii candil este pea afenatil.
www.dacoromanica.ro
-- 27
§ 4. Despre semantitura.
1. Semenatulil se face in tail-de-turn
dupe ce s'a tleqatii pamentul5; prin urmare
dupe ce se ara sa se lase pamertulil ca sa se
mai indese.
2. Gehl d'anteiil lucre la semenatil este
ea sementa sa fia bungi curata; caci de giaba
ara omulil pamentulii Ingra§a blue data
pune Intr'ensula sementa pi-6sta.
3. De aceia cultivatori cu grija lasa a
mime locuri de uncle sa culega sementa, sail
data n'aii, cumpara d'aiurea sementa bung!
4. Dupe ce se culegilgranele §i alte plants,
trebue ca aceia ce se opresce pentru sementa
sa se ingrij6sca cu deosebire; sa se feresca, de
ume461a, sa se ciuruie din candii In canal.
5. Granele de sementa trebue curatite en
ciuruhl de t6te sementele de secara, de neghina,
astir -feliu fn catu sa fia bobii §i bobs.
6. Se cauta sementa de doui ani sail de
nal anil. Sementa vechia, mai cu sema dacii
rru este blue pastrata, nu este bung.
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
sail se seeera.
V.
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
-32--
ordulU, ovestt16, secara §i meiulii; se cultivdzit
qi prea, putinil rica mai cu semi, pes to 14lilcovu
GGri a14.
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
Secara.
1. Secara, este dupe cumii (lice Ind! a-
gricultoni, griula nisip6se i Barnet.
Acolo uncle nu cresce grIulii bine, secara cresce.
2. Secara se s6mAn'a tomrza gi primavara
ca i gnSulu. Pamenturile umede nu suntii bane
pentrn sem6niturile de secara.
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40 --
bue ciuruita bine, cad aces pinteni suntii 0-
travitori.
9. Secara se scutura lesne candft este prea
copta; si dupsa ce se recolteza biSbele cagute
resarti tonana; acesta este s a mul a s t r a. Oulti-
vatori lene§i lass loculu sernenatil asttl-felni ca
sa secere anulii fiitord. Asemenea secara, produce
f6rte putind si strica si pamentuld,
10. Secara verde este und nutreti din cele
mai butte. Painea de secara de si came 6chesii,
este buns la mancare, dulc4 6. hi gustd. Din
secara se face rach:d. Paiele suntil f6rte butte
pentru acoperitil casele.
Oreulu.
1. Orqurile suntii de t6mna si de prinA-
vara. La not se s6mana mai multd °rail de pri-
ma-vara.
2. Unele oroluri ail done raduri de 1361aq
si altele patru. Bobulii la' unele este golasi ea
ald griului, la altele fnveluitu Intr'o poighita
cumil este orcluld cultivatil la noi.
3. Fata ordului este gillbeu; se afla fnsa
i 01.0 cu bobul ngrue
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
'Whiffs
1. Aleita se cultiva In destulti de multil
la noi, atitu pentru hrana 6meniloru, catil gi
ca nutretii.
2. Acestei plante fi priesce In pamentu-
rile grace si lucrare bine,
3. Se s6mana fu aprilie cu mina. Nu
cere nisi o lucrare de Intretinere,
4. Meiulu se cosesce In septembre; se cars
la aria si se treiera ca si cele-l-alte cereale.
5. Manialiga de meiii nu este ass de buns
ca cea de porumbil. Diu faina sa se face unit
feliu de bautura numita brags. Paserile si vite-
le 'Hi mananca cu placere. Paiele suntu bane
cle nutretil
Rifca.
1. Rica cresce In pamenturile aisle mai
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
-50--
potil semena Cu Mama peste tot loculit. Cu
tote acestea semen'atura in cuiburi este cea mai
buns §i pentru densele.
2. Bobulil este o plantii din acele mai
bane. Nu numai ca este hranitoril pentru 6-
meni, darii este bunil mai cu sans pentru vaci
§i rimatori. In multe teri se semenit pentru
vite, §i dupe ce s'a uscatil se face suopuleti.
Se da bobulil vaciloril qi oiloril mai cu soma
iarna; ba se da i chiarii caaorO ainestecan-
du-111 cu pleva sail cu pale tocate.
3. Nautulil se cultivOza prea pit inn, ti
cu tote acestea este forte hranitoril.
4. Lintea se s6mentl in pi inentu marun-
tatil bine, clan de timpuriil. Ea se pune sail in
rinduri sail se arunca peste tote. Pe 611(lii cresce
este bine ca stl se prkesed. Candii ingalbeneseil
tecite, lintea trebue culestl. Ea se smulge ca §i
fasolea; se lass de se usuca bine §i apoi se tre-
era. Lintea este hranitore §i placut5, ht mancare.
Paiele sale se dail ca nutretii la vite.
§ 3. Plante fuberculose ft radacinose.
In acOsta categoric intro. tote plantele culti-
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
Napii.
1. Napii se cultivea, in multe Teri pentru
vite §i pentru rachili. El se prasescii forte lesne
§i se cultiveza ca §i cartofi. Suntli forte buni
prinnivara pentru vaci, pentru of §i pentru porci.
2. El crescil fn pamenturile nisipdse off-
6161 aril fi de sarace.
Sfeclele
1. Suntil mai multe soiuri de sfecle: u-
nele sand" ro§ii, altele albe; unele suntil marl
altele mici. Acele ro§ii se cultiv6z5, in gradini
pentru omeni; acele marl i albe se punil la
campil pentru vite.
2. Sfeclele crescil bine in piimenturile grase
§i cam: jilave. In pamenturile slabe radacinile
ranninil mici; pentru aceia asemenea pamenturi
trebuescia. gunoite.
3. Pentru sfecle se aril, pa'mentulii odatil
sail de cloud on tomna, i o data primh.vara.
4. Ele se sern6nii Iii lung lui aprilie, in ril-
duel drepte i depiirtate ca i rindurile de Po-
rumbil. Se traga rindurile cu umi fert3 n §i du--
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
-- 55
2. Morcovi de vite suntil albi i mart. Suntil
bunt nu numal pentru vaci si pentru of ci §i
pentru cal. Se dail tocati ea si sfeclele.
§ 4. Nutrefurile semenale sun arti/iciale
In aast6 categoric intra tate plantele pe care
le s4mena omulil ca sa fac6 nutretil pentru vite.
Pin' acumii la not nu se semen& nutreturi multe,
§i acesta este pricing pentru care vitele n6stre
mai t6te pier. iarna de fame. Canal aims avea
nutreturi multe ne am nutri vitele mai bine si
ne amil folosi de densele mai multil.
Fisdeiulig sag luzerna.
1. Visdeiulil este o plantit care cresce sel-
baticg la not in fenetele cele bune. Acumil de.
cdti-va ant s'a semenatil pe alocurea i acel
care ail semeuatil ail intelesil catii. este de fo-
los tort'.
2. Acestet plante 'I priiesce in p6mentii.
grasil, aratil adaneil i curatitil de buruieni. Ra-
dacinile sale se infigil f6rte adencii, i daci pa-
mentulil nu este aratil la o adencime mare, plan-
tele stall pe locii si se pipernicescil ping ce pi-.
era.
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
§ 5. Finefile
1. Se numesce fin e ti sail live di, lo-
rurile pe care cresce erba si nutretil pentru vite.
2. In finete crescil multime de erburi; Su-
www.dacoromanica.ro
6o
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
Rapita.
1. -- Rapita create bine la not qi toti aceia
care o semeng se folosescili. Ac6stg plantit de
abia a inceputii sa se cultiveqe de veri-o clece ant.
2. Ti priiesce in pamenturile lucrate bine ;
arate de doue §i de trei ori. In teling iarii '1
merge bine rapitei. Paaantulii argilosii este edit
mai bung pentru dinsa.
3. Se aflg rapitg de taring i rapitg de
primavard. Acea de tomng dg mai mall; Ili
pentru Ora nostra este cea mai bung.
4. Rapita se s6m6na in luna lui augustii
dupe ce pamentulii sa aratil de doue off. Ea se
semeng ca meiulii. Pe unit pogorni se pone cinci
oca de sementa. Sementa se ingr6p6 cu grapa.
5. Este multil mai bine ca rapita sa se
semene in rinduri ca porumbultl, pentru cg a-
tunci se p6te pra0 primavara, qi candii este
pralitg di mai mita sementa.
www.dacoromanica.ro
--64
6. In unele teri rapita se prasedesce ca
varza. Atunel se face in iulie o resadnita qi in
augustil se presaclesce.
7. Rapita se eke in iuniu inaintea grin-
lui. Candil mai tote pastaile ail ingalbenitil a-
tunci trebue secerata, caci dacii se lass sa se
coca prea multi se scutura tab,.
8. Rap 4a se secera dimindta qi s6ra pen-
tru ea se nu be scuture.
9. Dupe ce s'a seceratil se cars la arie
in carre cu zablaie pe din intru, i apoi se
trei era.
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
Plante leeslile
Se numescil plante teestile, acelea din
care se sc6te uisce fire care mai pe urilia se
futrebuintdcla pentru a face peneleturi, fringki i.
c. 1. Astil-feliil suntii inulu §i canepa. Amen-
done eras o data cultivate multU in sera nos-
tra; darU de candii au Inceputil Omeni sa parte
cime§i de pInza de america nu se mai cultiv6-
cla pe intinderi marl. Noi sfatuimil pe cultiva-
tori sa puie ins §i canepa cad suntu plante ca-
re aduca 6,00.
Cdnepts.
1. Canepa cresee forte bine in prtnaentil
grasii §i cams =edit Loeurile cele mai bane
sunth luricile, vaile, §i pamenturile un-
tie a fostli built.
2. Ca sa °rad, bine canepa, pamentula
trebue aratti in mai multe renduri §i adancU.
Se ara tOmna o data sari de (lode or!, In pri-
mavara se mai ara de doue on §i se grape4a.
3. Semenatula se face In aprilie i maiS
Sementa trebue alesa bine, sa fie luci6sa, grea
i faca Inchisa. Pe anti pogonil se semen4 de
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
-- 70
4. Ea se pcite prasi sail semenandu-se in
renduri, sail sadindii butall din radacini. Dupe
ce resare se plivesce de mai multe on pins to-
mna; atunci se acopere cu pam6ntii. In prima-
vara iarki se plivesce, §i candil incepe sa in-.
floraca se tale lujeril §i se da la vite. Tomna
iarki se acopera Cu pilmentil. In sfir§itii in a-
rulii alil treilea iarasi se plivesce, se tale lujerii
i in septembre se scotii radacinile.
5. Radacinile se usuca la umbra; se pnni
apoi in saci §i se vind5.
Deosehile planle.
In acesta categoria punemii tutunulii, hame-
iulii §i mu§tarula.
Tutunalii
1 La not se cultiveza mai multe soiuri de
tntunii, qi mai tote an foile marl. De cAti-va
ani se cultiveqa §i tutunii turcescil care are foile
mai mici.
2. Pentru tutunii trebue alesu painenta
grasti §i lucratii bine. Ii priiesce in Celina de
padure §i de fin*.
www.dacoromanica.ro
71
Hatnefules.
1. Hameiula nu se eultiveza pans acumil
la noi; acei care ail trebuinta culegil selbatecil
sari aduca din alte teri.
2. -- Eta se cultiv6za ill pamenturi argil6se
arate bine. Se fact% gropi ca pentru vile cata
se 'Ate de marl; se pune gunoirt Inteensele si
apoi pa'mentii. G-ropile se face la duoi psi u-
uele de altele. Primavara s5, Ia lastarI care dail
din hameiil batrana si se sadeseri. In gropi.
3. In fie-care grope. se pune cate o pr5,-
jina de tr el stinjini pe care se urea hameialii.
www.dacoromanica.ro
-72--
4. Se pri:sesce ctita. de desit pentru Ca lo-
cum sa fle curatil §i maruntita.
5. Tomna se taie din fata parnentului vreji
si se acopera cuibula cu brasda. Prajinile se
puna la o parte in forma de surla.
6. In primavara fiitore se iau brasdele de
d'asupra, si se taie din faca pAmentului lastari
crescuti in aceste brasde §i se pune pe d'asupra
iii elu pamenta. In tot i. annii se tale hameiula
tota asta-felia.
7, Din anula ala doilea hameiula (la pro-
ducte. Canda incepe sa Inegr6ica verfulii co-
nuletelora sau ala rodului, se culege hameiula.
Hameiulii este de culesa pe la santa Maria mica;
une-ori i mai de timpuria.
8 Se allege t6te rodurile hameiului ; se
Intinda ca sa usuce, i apoi se puna in sad
unde se indesa cata de bine se va putea,
9. Hameiulu se 4ntrebuint4z5. cu orclula
pentru a face o beutura care se chiama bere.
Muflarult1
1. Mu§tarula se cultiveza ca si rapita. Din
www.dacoromanica.ro
-- 73
sementa lui se face find cu care se face t apoi
mustarulu de mancare. Se sate si uleih din
sementa.
vi.
Despre Rolatiuni.
1. Prin rotatiuui se intelege rendulii ce se
cuvine sa se dea plantelorh pe acelasi pdmentii,
adica dad se semdiiii, antr'unh anil porumbuliipe
unit loch, candil trebue sd se mai semeue.
1. Pentru ca sa aibd cine--va o rotatiune
'si inparte loculu in atatea bucdti cite plaiite
cultivezd; asa de pildd la not se cultiv6zd grin
porumbil si se face si ogoru, Dacd at unit loch
de trei-4eci de pogane, '15 inparti fn trei bu-
cdti: inteuna put porumbil, intealta griu, si pe
alta o. fact ogorii. 0 asemenea inpArtire se nu-
mesce rotatiune de tree ant sail trienald
Dad, s'aril inparti in .doud, s'aril numi de doui ant.
3. Rotatiunea, sau inpartirea pnmentului,
are mare folosi.i. in agriculture, si acelii culti-
vatoril care urmezd o rotatiune build este siguril
ca va produce mai multi si mai eftinii...
4. Regal' le care trebuesdi urmate la ro-
tatiuni suntil:
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77 --
de saracil frig nu'i merge bine nice fn primal-
tula clisosii de totil, nici .n nisipuln curatii.
Palamturile cretdse, manunte gi bogate, amns-
tecate cu petricele suntil acelea in care "1 pri-
esce mai bine.
3. Ii merge mai bine viiei pe deluri sill
costisuri de catil In campiia; pentru aceia i vi-
nuiile cele mai brine vinu dupe deluri. Locurile
urnede, cetdse, vecinatatea mlastinitord suntil
vatamatare viiei.
4. Viia pusa spre amiac i, acolo unde ba-
te sarele mai multii, da celil mai bunii
5. Candil voiesce cine-va sa sadesca viia
din no saps mai anthill pamentulii la o adin-
cime de done palme; arunca petrile cele marl. si
Inprascie pe d'asupra pe acele midi. Dad, se
pune viia Inteunil loca unde a fostil padure, e-
ste bine ca loculu sa se pIrjolaca i apoi sa
se sape.,
6. Candu este sa alega soiurile de viia ce
are sa saclesca, cultivatorulii trebue sa alega pe
acele mai vestite, care se cocil mai timparifi, ti
de °data. Fie-care soiii de vita este bine sa se
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
-80--
pumni de gunoiil bung sail de pamentii negru
de vale.
Afarti din parnentil se lasil numai o eilpusA,
si dacti se Oa nisipil In apropiere este bine sa se
acopere ca"pusa, caci este mai ferita de seceta.
Pentru butasi cu mustati in locil de gropi cu
pant, se faci gropi cu o casma, mai largi ; in-
teinsele se pune putinil gunoill: pe urma se
is butasulii se asecia fn mijlocil si se pune gu-
noiti §i pknentil pin'a ce se umple gr60; apoi.
se bate cu piciorulti de juril In prejurii.
16. In anuli1 d'antaiil se prasesce si se pli
vosce viia cu mare ingrijire. Tdmna se ingrOpg,
intinclendu-se lastarulil §i acoperindu-se cu pa-
mentii. In anulil alil doilea se taie viia In pri-
mgvar5, ; se lasi numai Mstarulii celil mai mare,
iara cei-l-alti se tale. Lastarului rernasil i se
las6 numai doue capusi. In anulti alil treilea se
facil aceleaqi lucrari.
17. In multe localitati nu se ingrbpo viile
t6tuna; Intr'altele se ingropil si se desgrapa pri-
mgvara dupe ce a Inceputii caldura.
18. Primavara pe la mucenici, dupe ce se
desgr60. viia se taie Ora ce nu incepe se dea.
Taiatulii se schimbg dupe locus In unele loca-
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
VIII.
PORt R01111'0111,
Nmeutti.
1. Nuc..1a este dintre copaci roditori unulit
dintre aceia care isbutescii mai bine in tera n6s-
trA; §1 dovadti dupre ae6sta este ca 'lit gasitnii
fn tt5te partile.
2. cresce mai In tate pilmenturile, §i
ta.
in relic Mai sarace; cu tote acestea, 'i merge mai
bine in acele calcarii, wire si adinci, de dau
in arele cl:s6se. In piiinentii petrosii nuculit cres-
ce mai incetu, darn lemnulit sat este Itirte t4.re.
3, Santa mai multe soiuri de nuci; Ins
la not putemil deosebi: nuci care fact nucile
mar!' §i lungaete; nuci care le facii rotunde ;
nuci care le facia mid* §i eu coja tare sail nuci
costelive. Aceia tare Fuca nuci, rotunde Banta
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
-- 87
G. Dupe una arta se scotti pui si se sa-
sadesca in scala. Piimentula de scola trebue sa-
path adanca i maruntita. Pui se sa.desca in ren-
duri, departati uni de alti de unit pasa.
7. Candii cresca se rupa cu unghiile lIe-
tari care dail pe trunchiit si se Iasi numal cei
dela vertu.
8. Canda suntii pui de trel ani se pota scote
ii sadi pe loch. Pentru sadita se face gropi marl
primavara., gi tomna se face sadirea. Dui se
vita la trel stingini uni de alti.
9. Inainte de a se sadi dud), li se tale .tOte
cracile lasandu-se ntunai cinci la varfa ; ase-
menea se tale ii ratlacina gr6sa saa morcuvula.
10. Pina ce prinda du4i putere trebue sa-
pati Ftl totii anula. Se pt te clliaru ara pamen-
tulii dintre dens' si semena ca porumba saa alte
Plante.
11. In uncle teri se cresert dui pitici pen-
tru ca sa se pita culege frun4a cu inlesnire.
Pentru acesta sa tale trunchinla mai de josh si
se lass de cresca ramurile.
12. Frump, incepe sä se culega la qese ani
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
PARTEA DOUA.
www.dacoromanica.ro
DO
www.dacoromanica.ro
91 --
ca sa dea multil din aceia ee i se sere, adica
lapte sail munch', sail carne, potrivitii cu mitre -
tutu si ingrijirea ce i se da. Ce folosu ca o va-
eä mare pate sa dea lapte mai multil de catu
una mica, dad, cea mica da mai multil lapte
potrivitii cu ce ne tine hrana sa.
8. Trebue tinutii In same ca marimea vi-
telorii este .pi dupe loco; f la not boni
de munte suntii mai mid ca mei de campiri ;
asemenea qi cal. U vaca mare, gre614, nu aril
putea trai la multe pentru ca nu pate sa se
ince pe stinci ca sa. pasca.
9. Ca sa &Irani"' vite bone trebue §i in-
grijire bunA. Pentru tote soiuhl de vite agrieui-
tonal trebue sa alba adaposturi bane §i hrana
indestulatore potrivitii cu ce se cere de la vite.
Pe Oa qiva vitele trebueseil teselate, periate
,palate. Cultivatori nostri neingrijesc prig mu:til
vitele; §i apoi se mai miry ca in primaxara de
abia mai riimine °stiff'. §i pelea pe densele.
10. Vonni vorbi dupe tote soiurile de vi-
te, insii mai eu same de bout §i vael, de ea13
de of §i de rimiitod.
www.dacoromanica.ro
92
Bouti fi Facile
1. Bou:i §i vacile suntil cele mai trc..buin-
cease dintre animalele domestice ; ele suntii care
dart omului productele cele mai folositare : lap-
te, cantle, munca, pei si gunoi. Afard de ad-
sta ele sunta §i mai lesne de ingijitil de catil
unele din cele-l-alte animale. Pentru aceia cul-
tivatorulii romanil tine atilt(' de mita la boa-
teal §i vacvira sa. Cine are boui i vaca nu
piere ci are casa in totil-d'auna in-
destulata.
2. In tera nostra se gasesca mai multe
soiuri de vite albe; insa, acele de soil mai bunfi
se gasescil in Moldova, §i in judetulii Talon-14a
Iu file -care local tate cultivatorula pate dobaudi
vite in desturti de bane ca soiii ; rern6ne la den-
su u ca se scie sa le pastreze si sa le prasesca.
3. In terile straine se gasescii vite vestite
mai cu s6mit acolo unde cultivatori au sciutd sa
le aldga §i sa le pastreze soiulti. Astir -fella se
afla vite frumase in Elvetia, in Olauda, in Nor-
mandia q. c. 1.
Facile
1. Vacile bune de lapte nu suntil dIn acele
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100 --
feiiu si pate sit 1: se dea urn:aid de porumbii, de
ortlii, de ovesli si de meld.
8. Teselatulil si perlatulii suntil tutu atetii de
neap6rate pentru boui ca si pentru vacT Boni
neteselati se umple de mardaria, de feliil de fail
de lighione, si cliiaru ditch suirai nutrIti bane,
nutretulil nu le folosescil in destulii.
ingrefiirea ritelorii.
1. Sc ingrasa boui ca §i vacile. ingrii§a-
tulil se face sail la 6rbil sail la grajdia.
2. Vitele bune pentru ingrasatii, adicil care
se ingrasil lesne, au captilii uiicu, cantatura Mina,
fruntea lata, gitulu subtire, scurtil si fara bar-
bra. Criebanitlfi trebue sa fie micuI, peptufil
spata rotunda, genuchile subtire, p'cidrele scurte,
,spinarea Intl i dr6ptil, solduri marl si coda sub-
tire. Petea este subtire, peruiu desu si mole si
osele subtiri.
3. ingrasatulit la 6rba se face de cu pri-
navara pica tomna. Vitele se ducil in pasuni bo-
gate si acolo nu li se da de eau Bare. Dupe trei
lout viti. le slabe suntil prase. Astii-feliii facil ci-
rezari la not care tale mat pe urma vitele la zal-
!Ian%
www.dacoromanica.ro
-101 --
4. Ingrd§atulil la grajdiil este obi§nuitil mai
multil in Moldova. Acolo se VInci buoi slabi la
grajditi treI Inlli. §i mai multil, dupe cumil smith.
vitele canal se punil la Ingrd§atil. Hrana lord
se compune din fan §i z a c h e r e a care este o
amestecilturd de uruiald de porumbil, snit faind
de oro Cu pale tocate sail en plevd. Acestd a-
mesteciiturd se sari §i se udii, cu apd, §i dupe ce
std eatil-va timpil se da la, vite.
5. Se mai ingrasd vitele Ia grajdiil cu rd-
nia§la de la velnith (povarnA), care se chiamd
b r.a It a sail b orhot d. Rachiulil fdcendu- se din
Mind de porumbil, de grail §i alte bucate, braha
este hrdnitore. Pe MAO brand se dd, viteloru §i
paie. Borhotulil aposii vitele nail nevoie
sa bea apd.
6. Carnea vitelorii Ingrate cu zacherea
este mai gustosd de aid a celoril Ingrate cu bor-
hotil. Carnea de borhoth are unit mirosii neplacutil
7. In multe din ora§ele marl nu se gaseseil
vite ;rase lama pentru. ca cultivatori nu Ingra.§A.
Acesta este unit refit mare, caci ingrayandil boui
bdtrdni sail vacile care nu mai dad lapte, culti-
vatori aril ealtiga multu, pe candil venge.nda-la
www.dacoromanica.ro
- -102
slabe, de abia jail cite patru-leci de lei pe una.
8. Pentru ca vitele sa se 1ngra§e in putinil
timpu, trebue ca grajdiulii sa fiia email 1ntune-
cosil, curatu si cildurosii; vitele trebueseil tese-
late In tote (Tilde, hranite din destu15. §i 6.10 de
regulatii. Fe liulil nbtretiului si se schimbe din
canal in cAndil, cici li se urasce totil cu unu
feliii de hrani.
9. In terile unde vitele se Ingrasi bine li
se di la inceputil mancari ap6se precumii sfecle.
nap!, morcovi, varqi ti cartofi crucli ; apoi li se
di mincari mai uscate precumil fenii, cartofi a-
mestecati cu tarite sail cu uruiala, morcovi, turte
de inu si de canepi. Apr6pe de sfersitit Ii se ferbe
mai tog mancarea si li se pune sane mai multi'
Inteeusa. Ap5, li se di dupe void, i iarna si
fia mai caldicici.
10. Este bin ca sit se dea mancarea dei
patru cinci on pe di, cad vitele o mistuiescii ma
usorti si mininca mai cu pofti.
11. Vitele puse la ingrasatti trebue sa file
citil se p6te de linistite ; de aceia dupe ce li se
da mancarea se 1nchidil usile ti ferestrele, si 1111
www.dacoromanica.ro
103
Despre earl
1. Crescerea eailori este una din ramuri-
1e cele mai ban6se ale agriculturei, pentru ca
calula este animalulii cela mai folositorii pentra
carau§itil, mai cu sema In lerile acelea unde na
mita Inca drumuri de ferit.
. 2. Dintre tote soiurile de cal acela are-
.bescil este mai vestiti pentru alergata, Ina nu
este bums pentru munca. Cai nostri se apro-
pia multi de acei arabesci; sunta iuti, Insa nu
duce multi Ia povara.
3.Cai de Transilvania sunta mai virtcri,
mai legati de catil acei din Romania. Cal de
Moldova au fostil vestiti o.data. Venea lume din
teri departate sa ampere iepe de prasila din
Moldova. i astaii se gasesca cei mai bums cal*
din Romania tota in Moldova.
4. Noi amu avea cal buni dad, cultiva-
tori da ostenela ca sa alega bine alma-
sari §i iepele, i se. cresca cu Ingrijire manzi.
www.dacoromanica.ro
-104 --
5. Semnele dupe care se cunoscil cel mai
buni cal de munch suntii multe; vomil arhta pe
acele mai insemnate.
6. Ca lulu bunil nu trebue sa aibh capuhl
prea mare, potrivitil cu trupulil : urechile sale
suntu drepte, subtiri midi, se mica neincctatii.
i cauth totil 1nainte ; ochi marl, narile largi.
7. Cai care an capulii mare suntil greoi;
aceia care le aternh urechile suntn muoi.
8. Gitulu calului trebue sh, fiie dreptil de
la spete §i sit se carnti ratungach candii ajun-
ge la capil ; grebenulii trebue sh fie mare, e§itri
afarg spetele tepene i a§eqate pie4i0 iarti nu
dreptil.
9. Peptulil trebue sh fihr mare, latii. §i a-
dancil ; &Ad atunci are plumanii marl §i nu
prinde mai nici-o-d'ath ticnafesil.
10. 41ele 'late §i nu prea lungi, dovedescil
ca calulil este vertosil.
11. Sapa trebue sit fia dr6pth, lath §i lun-
ga. C6da trebue sh fie phrosh. §i camil ridicath
la radhcina..
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
110
Iv.
liespre eapre
1. Capra este unulil din animalele cele
mai folositbre ; de aceia in unele tee]: s'a nu-
mita* vaca saraculni.
2. Caprele suntii bune de tenutill mai cu
serna in locurile padur6se unde potil manca frun-
qa muguri.
3. Aceste animale suntil fbrte stricatbre
campului si copaciloru de totil ; de aceia
trebnescri pazite (le aprope @i duse prin locuri
pe unde nu ail ce strica
4. Lana se nutrescil caprele en ferni, cu
frump., cu craci de copaci. In unele teri se
stringe foi de yip qi li se dä lama, La nol la
munte se tinii caprele In mice bordeie numite
o 1 um u ri; pentru barna li se tale copaci, ca-
rora le mAnancri muguri.
5 Caprele ca i oile, producii came, p6rii,
ie(IT ai gunoiii. 136rulii de copra se intrebuinteza
pentru a face o pinza pentru traistr, sack, pre-
§uri qi altele. Laptele este fort° bunU la maw-
care.
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
-117 --
lAdite de scanduri care se tinii una de alta cu
cfrlige ; In Intru suntii stinghiore pe care facu
albinele faguri. Gana voiesci sa tai stnpi, des -
chki acele ladite, lei faguri 163..6 sa to atingi de
prasila.
20. Unele lighi6ne fail reu albinelorii, le
manincA mierea; astii-feliu suntii sobolaui ,
furnicile, gargauni i viespele.
21. Candii se apropia iarna albinele se punil
la adapostil Inteunil cosarii, pentru c6, dad. s'arii
rasa afar& mierea Inghiata, i albinele alai peri
de lame.
22. Albinele aducil ca§tigii qi nu teal pe
cultivatori mai nimicii; pentru aceia aril trebui
ca fie-care si alba cite -va uleie in grading..
www.dacoromanica.ro
118
PARTEA TREIA.
Despre Grildindrie
1. N'arti trebui sh fie cultivatoril care sh
nu aibh o grading de legumi i pomi in preju-
rulii easel. Cultivatorulh crede mai multil In le-
gumi de atil in came; prin urmare n'art fi mai
folositil ca se gatesch lingh cash totil ce'i tre-
bue, de chth se" se duch se cumpere din tirgii pi-
n& si cepa si ardeiulil?.
2. In mesa privinth cultivatori nostri sun -
til f6rte rnapoiati. EI lash se cresch spini Qi ar-
()icicle pe lInga cash, si nu punii unii graunte
de usturoiii. Acesta este o gresalh din acele mai
marl, si nimeni nu le va face mai mare bine de
citii acel care'i voril indemna ea se si fach fie-
care o gradinith lingh cash.
3. Locultigradinei este lInga cash. Mich sail
mare gradina trebue Ingrhdith bine spre a fi fe-
rith de vite.
4 Pentru mai multi regula gradina se in-
parte in patru phrti prin doue drumulete, unulil de
a lungil si altulli de a curmegisii.
5. Loculil se saph adincii de cu tomna si se
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
Carlo /1
2. Dintre plantele de grading cartofi suntfi
din aeele mai folositbre; ei suntil mancare gata;
cad on copti In spuza, on ferti, on prajiti cu
until, cumii i vet gfiti suntu bun! 1i satioqi,
3. Ei se cultiveza in grading dupe cumii
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
PosIernaci
11 Posternaci se cultivOza intocmal ca §i
morcovi.
12. Radacinile lorii se purni in 61a cu
ferturg ca sa '1 dea mai multii gusta.
Guliile
13, -- G-uliile se s6men5, mai ca §i morcovi.
In nude locuri se presadescii, WA' pail crese
i din sementa".
44. Ele se manancA ferte cu came.
Ridichiile
15. Suntu mai multe feliuri de ridichil
lush' acele mai Intrebuintate suntu r i d i c i i i le
de lung §i ridichile de tomna.
16. Ridichiile de lung se semena, de cu
primavara papa tomna, §i data este pa'mentulil
bunii vi suntu udate crescu forte frumOse
17. Ridichiile de tomna se semena de o-
data cu sfeclele, §i se scotti tomna ca sa se
manance iarna.
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
-127 --
dovleci, pepeni verdi §i galbeni, pfitlfigelele
vntete §i patragelile ro§ii, bambile, fragi.
Castraveti
2. Castravetiloril le priiesce in pfimenta
grasil mai multa nqora de cite tare.
3, Se sapfi. bine locula in prima'varg, i,
daefi. este trebuint6 se gunoiesce, §i apol se se-
mena.
4. Castraveti se s6menain cuiburi, depar-
tate la unii pasa bung unele de altele ca sfi se
path', intinde vreji. In fie-care cuiba se puna
patru cinci semente, cu m'ana, la o adancime de
done trei degite.
5. Dupe ce resara se prfi§esca §i se udfi.
(Neil este seceta.
6. Castraveti se manincfi vergi, murati §i
pfistrati in ocetii.
7. Ca sfi a bi sementa, se lass citti -va
castraveti de se coca; dupe aceia li se seate
sementa §i se pune de se usuca.
Pepeni ver(U. Pepeni galbent Dovleci.
8. Tote aceste plante se cultive44 ca 0
www.dacoromanica.ro
128 --
eastraveti, Cu deosebire eä cuiburile se faert
mai depArtate unele de altele.
9. Pepeni se facu forte bine in Celina.
www.dacoromanica.ro
-- 129 --
uleia peste dausele si le amesteca bine. Astii-
falai gatite sunta o mancare placuta.
Se gatescii si ell came si de post
16. Patlagelele rosii se cultiveza ca qi
cele vinete; ca deosebire ca euiburile se face
mai departate, pentru Ca se intindil mai multi.'
in laturi.
17. Canda inceph sa infloresca, si chiara
si mai dinainte, li se pane cate anti aracil de
care se legs cu o savita de tent
18. Aceste patlagele se mananca fii fertura.
si ver4i se puna In uraturi pentru iarna,
19, Sementa pentru unele si pentru altele
se dobandesce lasanda sa se coca pe depliva ;
dupe acesta se taie In cloue, 6i sementele se
scotii. se spala i apoi se usuca,
Bambil
20, Bambiile se semena de o-data cu cas-
traveti, Ele se puna in cuiburi departate la o
palma qi jumatate cuiba de cuibil. In fie-care
cuibil se punti trei patru semente.
21, Se 'Ida si se saps bine qi desa pfna
ce incepa a inflori,
9
www.dacoromanica.ro
-- 130
22, Dupe ce se trece fl6rea fructele se
marescil, jai catil sunta de tinere sunta bune de
mancare,
23. Ele se maneca gatite cu came, sail
date unda cu oceta §i uleiii,
24. Pentru lama se stringil bambii, se In-
gira pe aria §i se punii de se usca la umbra.
25.. Ca sä aibi semaita, se lasa de se co-
ca cite-va cuiburi, §i candil bambile fncepti se
Grape, se culega, se deschide Ili se is setu6nta,
Fragi
23 Copil cultivatorilora nostri cautb fra-
gele prin paduri §i pe campii. Soiula acesta es-
de celil mai mirositora qi mai placutil.
27. Prin orate se cultiveza matte soiuri de
fragl. El se pima pe razore in rindari §i mai de-
pirtati uni de alti pentrn ca se fntindii de sinele.
28. Fragi trebuesca pralitl, pliviti gi u-
dali la timpa.
29. Din fragile care crescil pe campil, nu
este rem ca cultivatorula sa pue uni razoraqii,t
due& 'I prisosesce !octal.
www.dacoromanica.ro
-- 131 --
III
Plante cultivate pentru toile lord.
1. -- lntre aceste plante vomit numera varza,
macriplii. mare, spanaculii laptucile.
Varza
2. Varza este o leguma indestulat6re i
p15.cuta. Pentru cultivatori este preti6sa mai cu
soma iarna. Insa pre cite este de folosit6re, pre
atatit este §1 de neingrijild in mite locue. De
cite -ori nu se vada terani cumperandi varza
de la Orgill candu ei aril trebui ca sa vends.
3. Acestei plante 'I priiesce in pamentil
gruel, =Leda, cama argilosii bine lucratii.
4. Se face o resadnita primavara, qi candu
resadulii este de o jumatate palms se scote §i
se presadesce intr'unii locu sapatii sail aratii bine,
5. Resadurile se punil la trei palme uuulu
de altulil ca sa aiba varza locu sa '4i maresca
efipatena.
6, Dupe ce s presaditti se uda de eate-
ori este rebuint5 ptilesce a se cuibaresce.
www.dacoromanica.ro
-- 132 --
7. Capatenele de varza sunta pe deplina
formate in octoinbre. Atunci se taie, se (Inca
a cask se pund la sore catil-va timpa, si apoi
se punii la patina ca sa se acr6sca.
8. Ca sa dobInd6sca cine-va serne'nta de
varza, lass de tamna cite -va verze cu cotora
cu totil, le pastreza lama fu nisipu, qi prima-
vara le sadesce. Din acesta varza cresce lu-
jera, se faca flori §i apoi Ostia' cu semente.
Milerlfula mare sag de grading.
9. In gradini se purse unil felifi de macri§ii
cu f6ia ca a §teviiei.
10. Pe una razorii bine lucrata se s6me-
na In rauduri, se praqesce qi se uda pins ce se
marescu foile qi suntil bane de mancare.
12. 0 data ca s'aii prasita radacini, se
pate desparte o radacina in mai multe parti, §i
sagi pe marginea drumurilora.
12. Macriqula face sementa pe vara.
14. Foile sale se mananca ca qi steviia;
gatite cu came suntii forte bune ¢i s6natose.
www.dacoromanica.ro
-- 133 --
Spanaculei
15. Cine voiesce sa alba legume verde de
timpurirt sa semene spanacii.
16. -- Elil se sem6na §i tomna, §i primavara,
fn prtmentil grasu. lucratit dart de bine. Se se-
mena, peste tote razorulii, §i se uda, neincetatii
17. Ca sa aibi spanacil tota vara, trebue
sa semene cine-va in renduri.
'171
www.dacoromanica.ro
-- 134 --
24. Dupe ce resara, laptucile trebuescil
ririte ast-fela ca sa ramaie intre fie-care o
jumatate palma.
25. Sementa de laptuci se dob'andesce la-
bandu sa, faca fusa cite -va laptuci.
Iv
Plante cultivate pentru semetla lam%
1. 1,i acesta categoric intra fasolea, lintea,
mazirea, bobula si nautula.
2. -- Pentra cultura acestora legumi amu
vorbita la plantele legtuttinose fainese.
3. - Tete aceste plante, daril mai cu ose-
bire fasolea lintea, sunta attar" de neaparate
qi
in eata chiaru acei lenesi care nu le semeni
nisi fn grading nici la campa, Suntii nevoid sa
cumpere cu ocaua de la targit.
4. -- Atata lintea cata $i fasolea se puna
mai cu semi la campa Lintea se semena ca si
graula saa ca canepa.
5. -- Mazirea se pune ca si nautula, mai on
semi to grading, in cuiburi, qi catil de timpu
www.dacoromanica.ro
-- 135 --
WI, Ciindil este de dou'd palme i se pune cad
de copaci pe care sa se urce.
6. -- Faso lea gi mazarea se man'anca verc i
i uscate.
V
Alle edle va plante.
1. -- Vomit pomeni aici despre cate-va plante
care se cultivdza in grading nu pentru ea suntii
nntritore, ci pentru ca dau gustr] manca.riloril.
Astir -feliii suntr] ardeiulii, mararalii,patrunjelu.lii
cimbrulti. vi leu§tenulii.
2. -- A r d e i u l u se prisesce prin resadr].
Primivara se face o resadnig, j candu 6rele
suntrt de patru. degite se presadescii in p'amentii
lucratil bine.
3. -- Rana ce prinde putere, ardeiulii se udi
Oita de desii.
4. -- Pastgile sale se mingua mai en sdmi
verdi, se pastreza pentru iamb; murati.
5. -- Mararulit ee edmAna inteunil coltd
alit gradinei. °data' seni4natil abia se mat scapa
gradina de densulit
www.dacoromanica.ro
-- 136 --
-- E11 se culege verde qi se pune in fer-
C.
tura; se gatesce cu came, qi candil a facuti
flare se taie qi se pastreza pentru a se pune fn
putina cu varza.
0,7. -- Patrunjelulu se pune ca qi mararulii
la o parte qi catii de initial, cad nu se intro-
buinteza prea multii; se semena ca §i mararulii.
8. -- Radacinile (le patrunjelu se scotii tomna
qi se tinil pentru iarna in nisipil. Se pund IH
fertura qi se gatescil qi cu came.
9. -- Ca sa aibi sementa, pune primavara
caste -va radacini iu panientii.
10. -- Len, te n u l n se intrebuinteza numal
in fertura cu bor n. Doue trel fire inteunii colt
alu grading sunta fn destulii pentru casa.
11. -- Cate-va semente de cimbru, producii
in destulii pentru casa. Acesta plants se pune
In bucate ca BA le dea unu mirosu plfieutti.
VI
Resadnifile
1 -- Amu isu di mai multe dintre plantele
c
www.dacoromanica.ro
-- 137 --
presAdescil; sa aratirnil in cite -va cuvinte cumil
se face o resa,dnita,
2, -- La spatele easel, spre arniacli, se sapi
o gropa, fu patru colturi §i so ample cu gunoiii
prosp.iitil. Pe d'asupra gunoiulai se pune unft
strateletil de pamentil negru ing.runtil ca candil
aru fi cernutil,
3, -- In acestil pamentii se semen' parti,
parti, plantele pe care trebue sä le resadimiii,
gi se acopea cu o grebliOra.
4. -- Resadnitile se lida in tote. cjilele,
naptea se acopere cu o rogojina ca sä nu le
strice bruma.
5. -- Ca sa stea rogojina bine, i sa nu cagi
pe resadil, se punil pe marginea resadnitei cate-
va furculite i inteensele prajini; pe aceste pril-
jini se pune rogojina.
6. -- Resadnitele se plivescil si se rarescrt
daci resadulii este prea desil.
7. -- Resadulil se sate atunci candii trebue
sa, se pres6desci.
www.dacoromanica.ro
-- 138 --
VII
Oriidina de pomi
1. Cultivatorult1 cu minte are tali -va pomi
in gradina sa, sgditi pe langa gardil, sail face
o a name gradina numai pentru pomi,
2. Pomi eel mai trebuincio§i suntil: peri,
meri, zarzari, pruni, gutui, persici, eire§i §i vi-
4tini. El se: sAdescil Ia sese pal uni de alti.
3. Candil voiesci sa sadesci pomi, cautl
soiurile cele mai bune ; fa gropile marl de cupri-
mitvara, §i sadesce t6mna, cad se prindil mai bine.
4. -- Cauta s5, al p6me de vara.. §i p6me care
se potil 'Astra si iarna.
5. -- Daci nu gasesci pal, Inv* de altoesce,
cad' in totil satulil swat batrini care to vorti
fnvica cu plikere.
5. -- SEtpa primavara §i peste vara pomi la
eidacina, carat& 'I de °milli, §i taie t6te cracile
uscate.
Iv
Contabilitalea sag finerea socotelilores
1. -- Orl-ce cultivatortI care se indeletni-
cesce cu sirguintI de trebile sale, cautA ca sa
scie la sfer§itulil anului dad. este in *tier sail
in pagubg; §i daci a caltigattl trebue sä scie
www.dacoromanica.ro
-- 139 --
de uncle 'i vine castigulii, qi data a pagubitil ur-
meza sa scie de uncle 'i vine paguba. Ca sa cu-
misca aceste lucruri atetii de neaperate pentru
cultivatoruhl trebue sa Vie ca toti ne-
guciatori, nisce catastihuri saa registre. Tine-
rea acestoru registre se numesce c onta bil i-
t at e, cu glte vorbe tinere de socoteli.
2. -- Nu este veri-una lucrii mare ca culti-
vatorulil sa aiba doue trei catastise, si sera in-
ainte de a se culca sa trees inteensele ee a yen-
data si ce a eumperata ; ce a cheltuita pentru,
cutare vite ; cat(' a platitil pentru sapatil sau
pentru seceratil; cate chile a lucrata pentru a-
raturii griului si cu cati haul-
3. -- Ca sa nu se incurce cu prea multe Ca-
tastihuri, nol sfatuimil pe cultivator sa tiie de
o camii-data numal. doue
Unulii in care sa scrie in t6ta qiva on -ce a
venduta si a cumperatii, cuma si totii.ce va lu
era in pamentulti sea.
Altulti in care sa deosibesca griulii la o parts,
porumbula la alta, vitele la alta, sementele la
alta; si dumineca canda nu are de lucrii sa is
catastihufil celti d'anteiii si se treca pentru fiie-
care aceia cc i se cuvine. Asa de pilda data a
trecutil luni ca a sapatil porumbulii fti a cumpo-
www.dacoromanica.ro
-- 140 --
rata fenii pentru vite, canal trece in celii &alit
doilea catastihil, canta uncle se afla porumbii pi
trece la chieltuieli o 4i de sap& pretuita atetil ;
cautA, apoi la vite i trece iaritsi la cheltuieli
ea a cumperatii feat pentru ateti bani.
Daca totii in acea di a vendutil unit vitelO,
trece la vite in venituui ea" a vendutii unit vitelil
pentru cutare suma de bani. Astir -feliil pe o
parte a catastihulni se afia cheltuelile i pe cea-
l-alta veniturile. La sfersitulil anului insemnendil
gi pe unele si pe altele, vedemil dac6. aruil cas-
tigatii sail emu perdutil.
4. -- Acel care nu voril voi sit tile aseme-
nea catastihuri, celu putinil sa insemne4e pe
cate-va c6le de artie ce iau i ce dail, cu alte
vorbe veniturile §i chieltuelele; si tote vorii
sci la stersitula anului dace au castigatii sau
au pagubitil.
5. -- Asemenea este f6rte bine ca cultivato-
rulii sa insemneze candu sem6n5 i candii cu-
lege, arida se nascu vitele, candu sadesce pomi,
in sfersitil tote ce face pe mosiora sa.
6. -- Bagarile de soma asupra timpului
suntil f6rte folosit6re, si are trebui ca- file-care
sa insemneze candii ploua, tend bate ventulii,
candii ninge S. c. 1.
www.dacoromanica.ro
141
PARTEA C1NCEA
Casa de locainfii fi alle inprejinuiri.
1. Casa de locuinta a cultivatorului trebue
sa fiie facuta 661 ma1 bine, caci dupe munca
ce '41 (la, aril fi forte tristu ca sa nu alba nisi
unde sa se odihnesca.
2. Casa de local* sa pune cu faca spre
resaritulu stirelti, 4i se a§6cia astil-feliii ca de
la ferestrele de la spate sa se p6ta vedea la o
parte grajdurile bouiloril, vacilorii §i altora vite,
iarti la alta qopronulii, patululil i hambarele de
bucate.
3. Pe catil se va putea casa trebue sa fiie
sanatosa, cad num ai Trite° asemenea locuinta
(multi '3i pbte 'Astra silnatatea.
4. Ca sa fiie sanrit6s5,, casa nu se face in
vale, i aprbpe de smIrcuri i bald, ci pe loch
inaltil, sanatosu, uncle apa nu se pbte strange.
5. Fiie casa de caramida, de gardii lipita,
sail de bOrne, canta ca sa fiie inalta in infra
de una stinjinti, i jumatate i sa aibil ferestre
marl, ca sa intre lumina i aerulii din destulii.
6. 0 casa trebue as eupriacia celu putiriii.
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
-- 144 --
18. Pentru vitele manunte trebue unil stilt-
jinn patratii pentru fie-care.
19. Grajdiurile s5, se pardos4scd cu earl-
mida pus6, In dungii., sau cu martaci. Din O.-
ratula cailorii sa file unii antuletu in care s'a
se scurga pisatulu. Acestii Ontuletil sa se scur-
ga trite() gropa, sail mai bine lute° pivniciorA,
sg se intrebuinteze pentru udatti gunoiula qi
fenetele.
20. Locuintele vitelora trebue 8a aiba uTi
largi, qi ferestre. sa se varuiasca din candii in
audit.
21. Pentru porci trebue o coda. pardo-
sita §i tinuta ma de bine ca qi grajdurile.
22. Fie-care cultivatorii trebue sa 0)5,
patulurilei magasiele trebuincebse pentru a'§i
'Astra bucatele; qi in t6ta curtea sa se afle unu
qopronii subtil care sAse adapostaca carele plu-
gurile st alte unelle
www.dacoromanica.ro
- -145 --
PARTEA A EAP.NEA.
Cunoscinfa limpului
1. Tote sirguintele ce si le dä eultivato-
rulil suntu de prisosil daca nu va fi ajutatil de
timpu. Ara s6mena, si dadi, nu dh pl6e, plan-
tele resante se p:pernicescil, re'menil pe locii.
2. De aceia plugariuhl este cu ochi totil
pe ceru, si canta sa gicesca, camil ce timpil are
sa file. Deosebitele bagari de sema facute de
la mosi stramosi, de si nu smith t6te, si In totu-
de-una adeverate, totusi ajuta multh pe culti-
vatorii. Aceste semne se numescil provost l-
c uri, care va sa diva prevestirea timpului.
3. Amu adunatii mai multe de acek.te pro-
nosticuri, si le trecemii aid peutru cunoscinta
cultivatoriloni
1. Semne de Weld dupe tangos-
(era 1.cisduhit):
Va ploa;
Candii stelele parii mai marl de catii sunlit In
tote -de-unasi candil bate ventulii.' despre
Canal se Intuneca stelele si perdil din str6-
lacirea loril, ca tate ca cerulii este seninii, si
nu se vede nici unit noril pe dinsulii;
to
www.dacoromanica.ro
-- 146 --
Candii suntA mai multe stele de cail obis-
nuitu §i caudil scanteescil far& sa file stralu-
cit6re;
Candu curcubeulti se arata spre miadfi-di
sau spre apusii ;
Candu curcubeulil este indoitil 'sail intreitii ;
Candil in totil curcubeuld se vede mai multii
faca verde sail rosin;
Ctindil curcubeulil este intreruptil;
Candi' faca sarelui este rosiatica, atunci ctindil
resare, si raclele sale suntii amestecate cti linii
negre;
Candil cerulil este vin ltu la apusulil sbrelui,
sail rosiaticil candu resare ;
Candil se pare di sarele a resaritil mai de
timpur:u (le catil trebue sa" resara, si se afla in-
congiuratii de unit cercil indoitii;
Candu sorele se pare lungueta atuci candii
resare si c Lndu apune;
Candil ploua vre-o doua ore dupe ce apune
sorele ;
Candu ceri tlit se pare verclu'il dimiata ctindil
resare sorvle. cu tUte di nu se afla pe dinsulil
idol unu nuorisoril;
Atunci candu resare sail apune s6rele, raclele
sale se paril rupte In doua sl seincruci4eda lute
www.dacoromanica.ro
-- 147 --
uiiu chiptinereg;ulatil, cutbte ca cerulii este curatil;
Ciindil nu se arata hula tocmai pe la mie-
gala nopti si bate ventulii despre
Cana.' se:pare ca hula resare praa de timpuriil ;
Candil litna se pare lunguiata §i mai mare
de c Lt l in totii-de-una;
Candil se AA in prejurtilii lunei unsii feliu de
curcubeil sail unil cercii de aburi, care se pre-
face din canclil in cAndii in nori negri§ori ;
Candil se gramadescii nod si s6mena ca nisce
munti sail ca nisce 'starici gramadite uncle d'a-
supra altora;
Candil nod suntu respincliti pe ceriri ca nisce
stufuri de 'Ana;
Canal treed pe subri sore norisori mici 1i
albisori, si se aratii galbeni sail rosii ;
Cando vinii nor' despre '§i schimbil
calea desil;
Candil aerulil este mai luminosil de cata in
tutu -de una;
Candil picaturile de plbie smith alburii si facil
be§ici, adiea dupe cumil clicemtl nol, caneil ploda
cu besici;
Candi( apa de bait& si de ele§tea este mai
calla de cad obi uu,tu, fiira ca sii putemii dice
ca, a incalditil'o atmosfera;
www.dacoromanica.ro
-- 148 --
Canal suntii s6ra nori multi intre nordit gi
-resaritii; sail candil vino despre resaritil negri
grosi, va ploa noptea ;
Daca nori vino despre apusu, va ploa a doua 41;
DaeA nori se arata pe la amiaqi i vinix despre a-
pusil §i m'arla -q i, va ploa si va fi furtana noptea.
2 Semis. de plain dupe vile, inseele fi paseri
SA asteptamit plOia:
eandU cilntap't goiul inainte de a resari s6rele ;
CandU mfininea canii 6rba, sail cAndil le bel-
baeseU matele;
Candti se lirigU pfsicile;
Ciindir se punil eeocile pe vfrful eopacilorsail pe
alu easelor,Isi aseundt1 capulu subil aripa, se main
In apa, sail shad, cu (-Toad(' deschisil ¢i triste ;
0 'ndil iesu brosce multe si oracitieseil ;
Canduc ants br6seele dimineta, (aceiia ce nu
fail de catil pr!mavara);
Candil rathl eArf tile musunSie mai marl de
catii totil -de-una ;
Carnitl se j6ea museulitile si tintari In umbra
dupe apustifi s6relui, gi biziie multi ;
Canal se freeb, rimAtori 'si strica stratufil ;
i
www.dacoromanica.ro
-- 149 --
45,-cji, se cilia, pe partea (1.6pta, si mugeert
candil intra fn saicle ;
Candil data cocosi de cu s6ra, sau farat mpLi;
Candil se aduna ceocile (stanc,utole) i corbi,
sbora facandu sgomotil mare, lila ndu din aripi;
Ganda' se vedii, cotofeni sburandil ajci pi colo,
i maindu'si capnlil in upa ;
Candii pare stirculii obositu. i sboril ap.r6pe
de paruentil;
Candii lasa paserile mancarea pi fugii la cuiburi;
Candil iesil rime multe din pamentil;
Candi' cadii paiejeni din. panzele
Cana nu se depart6za albinele de stupi, rti
intru in intru fara sa file 14careatts, en merivde;
Canal. I§I scoti, fuynicile °tale din, furnica-
riia, si lucreza en barba4ii4;
Candu se lovescii herbed ¢i oile in capete,
§i pascii candii vinu spre aria.;
Candii sbara rindunelele apr6pe de pamentii
ca sa apace mustele, si candii sbora apr6pe de
suprafata apel;
Candii iii acopere barza pui ;
Candil sbiara, asini (magari) mai multi de
cetu totii-de-una, iii misca urechile, ridicit coda
fu sus si se tavalescii prin pulbere;
Candii se aprop'e pitigoi de case ;
www.dacoromanica.ro
-- 150 --
Cana. se arunc5, giscele §i ratcle in apA qi
se scald macanindii §i biitIndii din aripi ;
Cana'. p**6, muscele tare;
Cana. cants cocosulli pela 9, 10 sail 11 ore
sera, este Bernal ca se va schimba timpuhl ;
Va tine plbia multil canal nu intra coco0
cei biarini in cotetil dupe ce a inceputii sä plod.
Daca intra, plbia va Inceta curindii;
Candu saril pesci din apa §i Moth pe d'asupra;
Candil se tavalesc gainile In pulbere, &Audi,' a-
ripi, §i se scaled mai multii de catii obi§nuitii;
Candii pAialani care I§I facit casele prin col-
tuff. se infalurg. In pinzele lord 0 lasa, afara
numai partea din apoi ;
Cana phialani care facil pinze rotunde nu
tor* sail facii scurte firele care formezit ra-
ele pinz el °ril.
3. Serene de ploid dupes saduri.
Sa a§teptimfi plaia:
Cana scaetele celii mare (acela all caruia
rodg este lunguetil qi are peri Intepatori ca ai
ariciului), taiatu §i atfrnatil lute° cash', se strin-
ge, qi tepuqi sei numai inepa aqa tare;
Candfi se Indoiessii foile de trifoiii §i luje-
raid sei1 este mai dreptii de catil alt5. data;
www.dacoromanica.ro
-- 151 --
Candil zoreoa de eampii (pala Maichi Pre-
cesti) isi inch de florea.
4. Senane deosebile pentres plaid.
Semnele urinatere vestescii pleia
Canal asuda pareti caseloril;
Candil cade luningine dupe cosil ;
Candu Inminarile aprinse plesuscil gi ardil in
tunecatil ca cumil aril fi sa se stingy ;
Candy se vede In prejurulil lunel cercanii cu
fete multe ;
Candil e sera bmedil si se vede pe until pi-.
eituri de apa ;
Candil arde focul inchis si filacara este galbibra ;
Candii se arata seentel pe vasele puse la foe;
Cand se mbia cbrdele de la vidra sail de la cobza;
Candi' se moia si se eurma curelele de la opinci;
Candi se include si se deschide loft anevoe,
si c4ndii se unifia, seindurile ;
Candil trosnesce masa, Nile., icanele qi alte
lucruri de lerunii;
Candii flacarai foculu au o faca albastrue
Candil plesneseil carbuni i aruncA scautei ;
Candil nu iasa bine famulli pe cosil;
Cand muceclesee festila lampelor si a luminarilor ;
Candil iasa final din fe§tila lampelord si lit-
plesnesce ;
www.dacoromanica.ro
-- 152 --
Candil flacara lampelorti si a luminariloril este
inconjurata de mai cereanil ,
Candil pute ceta urftu ; asa de pilda, candil
mirosa a paiie arse ;
Candil se recoresce timpulii dupe cc a plo-
atfi nileln ;
°Audit se aude de departesunetniii clopotelorii
si sgomotulii apei ;
Candfi iasa aburi din Snvelitorile de paiie,
dupe ce a ploatil cu fartuna ;
Candu ferbe apa lesne §i lard sgomotii;
Candii se umfla lemnulil ;
Candii se face umedela pe d'asupra petrilor;
Ctindil se rapil cordele singure ;
Oandil putii gundiele §i privatele, mai tare de
catii totil-de-una
Candii trage sarea.
§ 6. Semne de /rigu qi de ingheffs.
V a ti fti gu sau va ingheta:
Candil paserile de padure se ascaudii prinu
stufisuri si hatisiuri;
Candii la Incepatuli ernei, atuncicandfi este sa
inghete, se vedii paserile de apa care locuescil
pe ele.staie si pe brotT eil viuI pe apele curga-
tore, pe riuri si pe parade, a carora apa in-
gliiata mai anevoe
www.dacoromanica.ro
-- 153 --
cAudr, fulgii de zapada s uitir mici si usiori;
Canal cade lit inceputtilil Ingheruriloril o grin-
(ulna usidra rotunda si alba ;
°audit focnlu si carbuni paril mai aprinsi de
cltii ob'stutitii ;
Candil picaturele de la strasina radii mai In-
cefii de catii obit,,untitii.
Cana se Intorcil pisicelc cu spatele sere focii;
Candil vinii de timpuriii gascele selbatice si
alte paseri calat6re;
Candil paserile celle mid se facii stoluri si
umbla Impreuna ;
Candii disculu (talerubi) lunei este stralucitorri,
si cornele sole par a fi ascutite dupe Kula noua;
Candii bate ventulii despre nordil (crivatii)
sail despre rasaritil, dupe lima none ;
Okla suntil stelele stralucitore ;
Candil nori eel mid suntjos si se due sprenordii;
Candil ninge marunt5 atunci candil nori se
crramadescil in forma de stand.
Candil tessil paiajini dou6 sail trei panze una
peste alta intr'o ndpte, este semnil c5, peste vre-
o-dece dile va incepe unil frigu forte mare ;
Candii esu schintei frecandii o pisica pe spate
in intunerecil, si de o data cu schinteele se 41-
utle si niste midi plesnituri,
www.dacoromanica.ro
-- 154--
6 Seinne de ninsore,
MANI Wawa a ioste. cetbsa ;
Ci sOreci'§i facii euiburile adanc. prin graze;
Cared focul pare iafna mai ro§ii de cat obi§nuit;
Canal carbuui aprin§i au o facia alburia ;
Candu vulpele Tatra iarna.
7. Semne de petrii suet grinding
Candii uori albi galbui mergil incetu cu tote
ca bate ventulii. tare;
Candil ceriulti este galbui spre rasarittl fna-
iute de rasaritulii sUrclui §i ragele sole infrents
se vedil Intre nori de§i.
Nori albi sunt vara semna de petra §i iarna
semnil de ninsore;
Candu nori au prima-vara §i iarna o f5aa al-
ba care bate in albastru, §i se intindil
este semnu ca va cadea
8. Semne de pets fi ninsore
Candil nori inchi§i-vineti se facii alburii, mai
cu soma candii bate crivatulii;
Candii sbrele §i luna sunt incunjurati .de unit
cercanu galbuiu §i camil rosdticii.
Mad se pare ca se hanoine46 dupe un frig mare;
Cand frigulii este uscat fara ca se Inghete tare;
Candii se lingii pisicile §i (hit cu laba de trei
on pe urcchi §i pe spate.
www.dacoromanica.ro
-- 155 --
PRONOSTICIURE PENTRU IAkNA
Semnele urmaVre arat5, ca iarna va fi grea:
Candu paserile suntii grase tamna, i candu
ceocurile qi pic;6rele lora suntil mai multii ne-
gre de coal negriOre ;
Ceindii se face hameiil niultu, ghindg, porumbil
i alte p6me cu saraburr;
Ca'ndu au aluni florl multe qi nu se gaseseii
paiajeni in ghindii;
Candu gogoVle de turd suntii uscate qi sbircite,
Candii ficatulii stiuciloril este ascutitii la par
tea sa dinainte ,
Cana se merlescil oile de timpuriu ,
Candii suntii §6reci putini,
Cana blana epuriloril, a epuriloril de cash',
a pisiciloril selbatice, a lupilord qi a altoril do-
bitoce este ddsa §i intesat6,.
°Arida §dreci de munte astupa visuinele
1°141 cu erbd i cu mu ehiiz,
CAndil brindu§a infloresce ds susu in josii piny
la vertu este unil semnii ca iarna va fi grea
va tone pang la jumatatea lui aprilie,
Clnd cad foile copactlor indata ce sint vestejite
larna va tene mulla:
Candil in luna lui iuliu furnicele '§I facti mu-
fluf6ile mai marl" de cetil ol,icinuitu ,
Candi."' suntti viespe multe §i gArgauni, in lima
Juni octombrie ,
Candu paserile de paduri vinil de '§i cautii
hrana apr6pe de case
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
-- 157 --
Tabla lilaterilloris
PARTEA ANTEIU
DESPRE At3111CULTUIL1
Pap [la.
1. Definitiunea §i Inpartirea Agriculturei. 1.
11. Cite -va cunoseinte assupra plantelorii 2.
§ 1. Organile nutritiunei.-Radacina.-Trun-
chiulii. - Foile. - 4.
§ 2. Orgaude reproductiunei. - Florile; -
Fructele. - Sementele. - 7.
§ 3. Germinatiunea sau incoltituhl plantelor. 8.
§ 4. Nutritiunea sau hrana plantelorit. 9.
111. Parnentul.-Deosebitefeluri de pAtne'nt. 10.
§ 1 Arnendamente. 14.
§ 2. Ingrasaminte. 15.
§ 3. Alte ingri,sarninte. 17.
IV Desprc lucraea pdnantului.
§ 1. Aratura. 20.
§ 2. Grapatulil. 25.
3 3. Taf6,1ugitulii. 26.
§ 4. Despre semenaturi. 27.
§ 5. Despre plivitil, prafft 9i muluruitii. 28.
§ 6. eositulii qi seceratula. 30.
V. Ocspre planlele cultivate.
§ 1. Plante cereate. Grata, - Secara. -
www.dacoromanica.ro
-- 158 --
Pagina
Or ulii. Ovesulu. Porumbnlil. Meiu
Ricca. 30-48.
§ 2. Plante Legumbabse i faincise. Faso lea
MazareaNahutulil. Bobo lii si Lintea. 48-50.
§ 3. Plante tubercnlose §i raTacin6se. Car-
tofi sari picioicile. Napi. Sfeclele. Mor-
covii i Piisternacii. 50-55.
§ 4 Nutretiori semenate. Visdeiulu. Trifo-
iulu 4i Sparceta. Alaztirichea sari borceagnlii.
Meiu si Mohorulii. 55-59.
5. Fenetele. 59
§ 6. Plante industriale. 62.
Plante oleidse. Rapita. Macula.. Su-
sann15. 62-65.
Plante tecstile. Ciinepa Inu 66-69.
Plante vapsitore. Roibia. 69.
Deosebite plante Tutonnlii. Hameiubl.
M ottani ii. 70
VI. Despre Rota fiu »i 73
VII Despre Vile lei despre vital 76
VIII. Pond rodilori. Now la. Dadulil
Prow d'u. 83
PARTEA A DOUA.
DESPRE ANIMALELE DOMESTICE 89
1. Raid fl Vacile. Vacile. Ingrilsarea Va-
-13onide muna.-Ingraqarea vitelor 92
II. Despre Cal. 103
III. Despre Oi. 107
IV. Despre Capre. 110
www.dacoromanica.ro
-- 159 --
Pagina
V. Despre rinilltori. 111.
VI. Albinele. 113
PARTEA A TREIA
DESPREGRAD1NARIE 118
I Plante cultivate pentra radeicinele For
Cartoii. Alureovi. 6ieulele. Pastarnaei
G-uliile. RidiehiLt. Irenulil, Celina.
Prasu!ii Ustaroiulu. 120
II Plante cultivate pentru frac:fele tor.
Castraveti. Pepeni verdi, Pepeni galbeni.
Dovleei. Patlagele vinete. Patlagele rosii.
Barnbii Fragi 126
III. Plantele cultivate pentra toile loris
Varza Maeri§ulii ware Spanaculd.
Laptueele. 131
./1/ Plante cultivate pentru setnin fel e For
Fasolea. Linte'a. Mazare. --- Bobit15.
Nnatnlii. 134
Y. Alle elite va planle Xrdeiul, Mararn.1.
Patrungelani. Citabruld. Leqteanulil 135
IV! Resadni file 136
V II Gradina de pomi 138
PARTEA A PATRA.
1. Comptabilitatea sail tenerea socoteleloril. 138
PARTEA A CINCEA
1. Casa de loeainta i alte imprejmairI. 141
PARTEA A EASEA
1. Despre eanoseinta timpnlui. 145
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro