Regimul dietetic din litiaza renala

Litiaza renala este o afectiune caracterizata prin formarea de calculi minerali („pietre la rinichi”)
care fie raman la nivel renal, fie se deplaseaza de-a lungul tractului urinar pentru a fi, in cele din
urma, eliminati. Dezvoltarea lor este favorizata de o varietate de factori, intre care si alimentatia
dezechilibrata. Insa tot dieta, de aceasta data sanatoasa, este cea care poate contribui la prevenirea
formarii de noi calculi renali, dar si la eliminarea celor deja existenti.
Litiaza renala este o problema de sanatate frecvent intalnita, ce afecteaza mai mult barbatii decat
femeile si care poate deveni intens suparatoare atunci cand deplasarea calculilor produce durere
severa (colica renala). De aceea, prevenirea sa sau urmarea unui tratament adecvat in urma
diagnosticarii este foarte importanta.

Calculii renali: cauze

Calculii renali apar in urma dezechilibrarii balantei dintre apa, mineralele, sarurile si alte substante
prezente in urina. Acest dezechilibru determina si tipul calculilor care se formeaza: din calciu (75 -
85% dintre cazuri), struvita (10-15%), acid uric (5-8%) sau cistina (mai putin de 1%).
Formarea calculilor renali este favorizata de factori diversi care includ:
 Deshidratarea (consumul insuficient de lichide – apa, in mod special);
 Alimentatia – consumul de alimente bogate in oxalati (legume cu frunze verzi, cu
precadere spanac, fasole, mazare, sfecla, morcovi, ardei, conopida, patrunjel, telina, ceapa,
ciocolata, cacao, cafea, cartofi, alune, coacaze, portocale, smochine, prune uscate s.a.) sau
proteine (favorizeaza calculii renali de acid uric);
 Aportul insuficient de alimente (subnutritia);
 Anumite afectiuni: hiperparatiroidism, boli canceroase, boli renale, infectii bacteriene
cronice ale cailor urinare (favorizeaza calculii renali de struvita), guta, cistinurie, boli
inflamatorii intestinale etc.;
 Factori ereditari – litiaza renala poate fi mostenita;
 Factori metabolici;
 Staza urinara s.a.

Litiaza renala: semne si simptome

Litiaza renala poate fi asimptomatica atunci cand calculii au dimensiuni foarte reduse, caz in care
vorbim despre microlitiaza renala sau „nisip la rinichi”. Cand insa calculii au dimensiuni de ordinul
catorva milimetri (de peste 8-10 mm), eventuala lor deplasare prin tractul urinar poate produce
simptome precum:
 Colica renala, cu dureri foarte severe;
 Hematurie (sange in urina);
 Greata si stari de voma;
 Polachiurie (nevoia de a urina des), insotita de durere;
 Urina tulbure, cu miros neplacut;
 Febra;
 Inapetenta (lipsa apetitului);
 Oboseala;
 Diaree sau constipatie;
 Transpiratii abundente etc.
Regimul alimentar in litiaza renala
Regimul alimentar trebuie adaptat compozitiei calculilor renali. Astfel, in cazul calculilor din
calciu (oxalat de calciu), cei mai frecventi, se recomanda, in primul rand, un aport generos de apa
(2,5 – 3 litri zilnic) si evitarea alimentelor bogate in acid oxalic, dar si consumul excesiv de oua,
mustar, piper, hrean.
Alimentele permise in aceasta situatie sunt cele bogate in magneziu, precum nucile, semintele,
fulgii de ovaz, pestele gras, salata, varza, ciupercile, piersicile, caisele, perele si strugurii. Si
alimentele bogate in fibre insolubile sunt recomandate, intrucat reduc absorbtia calciului la nivel
intestinal si, implicit, cantitatea de calciu care ajunge in urina. Totodata, alimentele cu un continut
mare de potasiu (pepene galben, banane, avocado) sunt, la randul lor, indicate.
In cazul calculilor din acid uric, este esentiala limitarea drastica a aportului de proteine, cu
precadere al celor de origine animala (carne si derivate, dar si branzeturi fermentate). Este
recomandat, in schimb, consumul generos de fructe.
Existenta calculilor de struvita (fosfat de magneziu si amoniu) implica adoptarea unui regim
alimentar din care sa fie eliminate alimentele bogate in calciu si fosfor, precum lactatele, carnea,
ouale, fasolea, mazarea, ceapa, hreanul, patrunjelul, alunele, nucile, migdalele, ciocolata.

Alimente care previn litiaza renala

Pentru a preveni formarea calculilor renali sau recurenta lor, este recomandata adoptarea unui stil
de viata echilibrat, cu o alimentatie sanatoasa si un consum adecvat de lichide. Mai exact, sunt
indicate:
 Consumul generos de legume si fructe proaspete, peste, pui (in cantitati mici), cereale
integrale;
 Evitarea consumului de proteine animale in cantitati mari, al lactatelor, zaharurilor,
alcoolului, cofeinei si sucurilor acidulate;
 Suplimentarea dietei cu magneziu si vitamina B6.

Principala recomandare făcută pacienţilor pentru prevenirea şi dizolvarea calculilor renali constă din
creşterea aportului de lichide nesărate şi nealcoolice, la cantitatea de 2,5 litri pe zi, iar în lunile de vară
chiar cantitatea de 3-4 litri, asigurând o diureză de minimum doi litri pe zi, pentru a opri precipitarea
sărurilor. Fac excepţie persoanele cu suferinţe cardiace.
Cel puţin o jumătate din cantitatea de apă se va consuma în orele de dimineaţă până la amiază, iar
seara se bea încă 200-250 ml lichide pentru a evita stagnarea urinei peste noapte.
Lichidele consumate zilnic se iau sub formă de apă plată, apă de robinet fiartă şi răcită, lapte, ceaiuri
medicinale şi aromatice, sucuri naturale de fructe şi compoturi.
Dieta alimentară impune un aport sporit de legume, fructe şi sucuri, în paralel cu reducerea
consumului de carne roşie, grăsimi animale, crustacee, dulciuri şi alcooluri.
În momentul declanşării durerilor violente se începe o cură de trei zile în care nu se mănâncă nimic, ci
doar câte două pahare cu suc de mere. Urmează 5 zile de regim dirijat şi anume:
- ziua 1: suc de pepene verde (câte 250 ml la intervale de 2-3 ore);
-ziua 2 şi 3: câte o linguriţă ulei de măsline la intervale de 15 minute şi sucuri naturale de fructe;
- ziua 4: se consumă numai fructe proaspete, repartizate în 3-4 mese;
- ziua 5: dimineaţa numai fructe, la amiază piure de cartofi cu salată de zarzavaturi, iar seara mere cu
pâine graham.
După aceste zile se vor consuma supe de legume (morcov, fasole verde, tomate, dovlecei), salate de
crudităţi (ceapă, lactuca, ardei gras, usturoi, morcov, ridiche neagră rasă, sfeclă roşie, varză, pătrunjel,
mărar, păstârnac, praz, castraveţi), salată de vinete, cartofi fierţi, fructe crude, lămâi (2-4 fructe pe zi),
pepene verde şi galben, mere, pere, lămâi, piersice, grapefruturi, coacăze, fragi (300-500 g pe zi),
afine, sucuri şi compoturi din fructe, stafide, struguri (1-2 kg pe zi pe o durată de două zile
săptămânal), nuci, alune de pădure.