PROIECT DE LECŢIE

DATA: 21.11.2011
ŞCOALA ,,Ştefan Luchian”, Moineşti
PROFESOR ÎNV. PRIMAR-Dumea Anca
CLASA: a IV-a C
OBIECTUL: limba şi literatura română-lectura
UNITATEA: Magia textului
TEMA LECŢIEI: ARTICOLUL DE PRESA
TIPUL LECTIEI: de consolidare şi sistematizare a cunoştinţelor prin simulare/joc
DURATA: 50 minute
OBIECTIVE CADRU:
Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Cognitive
OC1- să respecte elementele esenţiale care privesc articolul de presă în redactarea textelor
proprii destinate publicării în ziar
OC2- să lectureze corect, cu intonaţia adecvată textul creat
OC3- să explice rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text
OC4- să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte- reguli
Afective:
OA1- să aprecieze obiectiv lucrarea proprie şi a colegilor
OA2- să manifeste un comportament adecvat în activitatea pe grupe
Motrice:
OM1- să mânuiască corect ustensilele de lucru;
OM2- să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite
OM3- să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei
RESURSE
a. Materiale: fişe cu articolul de ziar, dicţionare explicative, flanelograf
b. procedurale: conversaţia, explicaţia, lectura, aprecierea verbală, exerciţiul,
expunerea
c. forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
BIBLIOGRAFIE
Cârstocea, Elena, Limba şi literatura româmă. Pregătire completă, Editura Art, Bucureşti,
2010.
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu- structuri didactice deschise, Editura
Paralela 45, Piteşti, 2003.
Parfene, Constatin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Polirom , Iaşi,
1999.
Nr. Etapa lecţie Ob. Dura Activitate profesor/elev Resurse Resurse
crt ta materiale procedurale
1. Enunţarea temei 2 Articolul de presă Articole de
şi a obiectivelor -alcătuirea unei pagini de ziar ziar/
cu tipuri diferite de articole model
de presă care să reflecte
universul copilăriei
2. Organizarea OM2 2 -elevii sunt grupaţi pe ,,pagini”de
condiţiilor ,,secţii”: conducerea polistiren pe
redacţiei,editorii şi jurnaliştii. care se vor
- se va simula vizita intr-o expune
OA2 redacţie textele
-musafirii sunt vizitatorii; elevilor
elevii le vor explica cum se
pregăteşte o pagină de ziar
3. Recapitularea OC1 Articolul de presă -fişe de Conversaţie
succesivă a -definitie caracterizare Simulare
problemelor - structura a articolelor
teoretice / -caracteristici de ziar
consolidare şi -tipuri de articole
sistematizare a Joc
cunoştinţelor prin OC2 să construiască pe baza Fişe -explicaţia
simulare OC4 planului de idei propriu un individuale demonstraţia
text oral scurt: completate
-exerciţii de identificare a acasă pe
elementelor semnificative ce baza
trebuie transmise prin mesaj; indicaţiilor expunerea
-exerciţii de reformulare a date in orele
unui mesaj; deja
-exerciţii de stabilire a ideilor parcurse(text
în jurul cărora se organizează de comple-
o temă dată; tat, plan de
-activităţi de comunicare pe idei,
baza unui plan de idei structura
realizat anterior; dată,
să sesizeze legătura logică cuvinte,text
dintre secvenţele unui de
mesaj oral (raporturi reformulat,
cauză-efect etc.) intrebări/răs-
-formulare de întrebări pentru puns
sesizarea raporturilor logice
de tipul: din ce cauză? cu ce
condiţie?;
-exerciţii de discriminare a -dicţionar
elementelor esenţiale de cele -
de detaliu din mesajul
comunicat/receptat;
să rostească mesaje,
utilizând pronunţarea şi
intonaţia adecvată
 - exerciţii de rostire corectă
a cuvintelor cu probleme
de accentuare; -desenul de
OC3 - exerciţii de reglare a presă
intonaţiei, a tonului şi a
vitezei proprii de a vorbi;
să sesizeze rolul ilustraţiilor
ce însoţesc un text
- exerciţii de recunoaştere a
corespondenţei dintre
mesajul transmis de
ilustraţie şi cel transmis de
texte;
- exerciţii de asociere a unor
momente dintr-o naraţiune
cu ilustraţiile
corespunzătoare;
- exerciţii de identificare a
elementelor prezente în
ilustraţii care completează
informaţia transmisă de
diverse texte, afişe sau articole
din revistele pentru copii;
să redacteze diverse texte
de mică întindere
adaptându-le destinaţiei şi
scopului comunicării
- antrenament de structurare
a textului scris în cele trei
părţi: introducere, cuprins şi
încheiere etc.;
- exerciţii de selectare a
vocabularului adecvat;
-exerciţii de înlocuire a unor
expresii şi cuvinte cu
echivalentele cerute de
context;

4. Aprecieri OC4 5 să manifeste interes şi spirit -,,bun de

parţiale/ OA1 critic faţă de redactarea tipar”/de
recuperări OA2 diverselor tipuri de texte refăcut
-exerciţii de formulare a unor
opinii şi puncte de vedere
proprii referitoare la modul
de redactare şi de prezentare
a textelor etc.
5. Sinteza OA2 5 -,,Este articolul de ziar text ,,Pentru a -conversaţie
generală/aprecieri literar”?R: există face o -
similitudini-diferă în f. de poezie
poeticitatea textului/de dadaistă”,
 rubrică/intertextualitate..vezi cum un text
Luminiţa Roşca.....text poetic poate
literar/text jurnalistic.....vezi fi făcut cu
Tristan Tzara un material
-autoapreciere şi notare ,,bun ziaristic
de tipar”
6. Tema pt. acasă 1 ,, Ţara poveştilor”,
M.Sadoveanu/39

Explicaţii/ Exerciţii:
ZIARUL = „publicaţie periodică, de obicei cotidiană, în care se tipăresc ştiri, informaţii
(politice, sociale, culturale) de actualitate (DEX).
= gazetă, jurnal.
- mijloc de informare, de comuniune (apartenenţa la grup), de divertisment (benzi desenate,
foiletoane, jocuri, cuvinte încrucişate, viaţa personalităţilor, fapt divers, fapt politic........), de
formare (informaţii pentru viaţa cotidiană, evenimentele sunt comentate social, moral)
- titlul
 Ziarul este o marfă – să atragă cititorii
- să facă publicitate (bani)
- să informeze
= ,,cuvântul, textul pus în fruntea unei lucrări sau a unei părţi a acesteia, cu rol de a indica
rezumativ sal sugestiv cuprinsul acesteia (DEX).
- Forma titlului - tipografic – forma literelor, mărime, ânclinaţie, distanţa dintre litere
- topografic
- lungime
- însoţit de imagine, supratitlu, subtitlu, şapou
- explicit ( informativ) + aluziv
- să atragă, să şocheze, să trezească emoţia, curiozitatea
- autorul textului – acelaşi eveniment- mai mulţi autori = puncte de vedere
- limbajul jurnalistic diferit de limba vorbită
- punctuaţia tilurilor nu urmează aceleaşi reguli cu ale textului (nu există punct final)

Exerciţii:
1. Găsiţi titluri pentru articolul dat.
2. Puneţi semnele de punctuaţie în titlurile de mai jos.
3. Puneţi semnele de punctuaţie în articolul de mai jos.
4. Sinonime: ziar = jurnal, gazetă = cotidian.
5. Ce exprimă titlurile date:
 Informaţie
 Exclamaţie
 Întrebare
 Surpriză
 Aluzii
6. Grupaţi articolele care prezintă acelaşi eveniment:
7. Cărui articol i s-ar potrivi titlul: .................................
Cărei publicaţii?
8. Căutaţi:
 Legenda pentru imaginea dată
 Imaginea pentru legenda dată
 9. Daţi exemple de periodice şi de cotidiene din Moineşti
 Subliniaţi greşelile de tipar şi daţi forma corectă a cuvintelor....
10. Ce ziar/revistă cumpăraţi de obicei?
 Ce căutaţi de obicei în ziar?
Să aprofundaţi ce vă place?
Să vă distraţi?
Să va puneţi la curent?
Să aflaţi despre cineva?
11. Cât de des citiţi un cotidian?
 În fiecare zi
 Mai multe ori pe săptămână
 O dată pe săptămână
 Rar
 Niciodată
12. Identificaţi cuvintele aparţinând vocabularului:
 Cultural
 Economic
 Politic
 Social
13. Imaginaţi-vă supratitluri, subtitluri, şapouri.
14. Despre ce credeţi că este vorba în articolul?
15. Analizaţi tipografic şi topografic titlul din pagina primită.
16. Identificaţi greşeli de ortografie în textul de mai jos.
17. Identificaţi:
 Titlul
 Paragrafele
 Ordinea paragrafelor
18. Clasaţi titlurile: negative/pozitive.

ARTICOLUL = expunerea scrisă, de proporţii reduse, au caracter publicistic, pe o

temă politică, economică, ştiinţifică etc. (DEX).
- supratitlul permite situarea evenimentului în timp şi spaţiu.
- titlul anunţă evenimentul.
- descrierea evenimentului (neutru).
- menţiune (,, de la trimisul nostru special”).
- spaţii albe, semne, cerculeţe – pt. a relansa atenţia cititorului.
- obiectivitatea presei – faptele să fie separate de opinia autorului
- alegerea faptului: - caracter ieşit din comum (impactul asupra cititorilor)
- starea opiniei (receptivitatea cititorilor)
- revelator cultural ( aşteptarea publicului)
- tipuri de articol: anchetă, cronică, curier, dosar, editorial, foileton, notiţe, rubrică mondenă,
reclamă, reportaj.

- CURIERUL = ,,nume dat unor publicaţii periodice (cu caracter informativ) sau unor
rubrici din aceste publicaţii”.
- această rubrică este um dialog între ziar şi cititori pe diferite forme (politice, economice,
sociale, culturale); emiţătorul poate deveni receptor; = un spaţiu al exprimării personale şi al
dialogului .
 “Pagina cetăţeanului”, “Părerea cititorilor”, “Răspunsuri la scrisori” (“corespondenţe”)
- în funcţie: - de forma sa – monolog = enunţuri extrase din scrisori care prezintă reacţia
cititorilor la actualitate, opiniile lor, atitudinile faţă de articolele apărute în publicaţia
respectivă, cazuri personale.
- dialog = cititorii primesc răspuns din partea responsabilului de
rubrică sau a altor persoane.
- de tema sa- curierul inimii, curierul economic, juridic, politic.
- Există în toate publicaţiile ( pentru că cititorii şi editura sunt parteneri )

-Editorial “articolul de ziar, de revistă etc. , de obicei nesemnat care exprimă părerea
conducerii unei publicaţii faţă de o problemă actuală importantă”.
- poate fi semnat sal nu
- axat în majoritatea cazurilor, pe probleme de actualitate internă sau internaţională
- înţelegerea mesajului depinde de cunoaşterea contextului socio-politic, economic, cultural.
- nu doar transmite o informaţie ci o comentează, interpretează, analizează aspecte ale
actualităţii.
- = enunţ în care prezenţa emiţătorului este discretă. Unele editoriale se mărginesc să
analizeze evenimentul, fără a implica nicio reacţie sau o luare de poziţie.
Exerciţii:
1. În presa sportivă apar zeci de porecle ( nume descriptiv dat pe lângă nume unei
persoane, loc, lucru)
Identificaţi pe cei de mai jos:
 „prinţul” – Adrian Cristea – fotbalist U. Cluj.
 „Câinii roşii” – Dinamo.
 „cobra” – Adrian Ilie – fost fotbalist.
 „moartea din carpaţi” – Cătălin Moroşanu – lupte.
2. Redactaţi răspunsul la sesizarea de mai jos, ca şi cum aţi fi responsabilul rubricii:
 „Sunt o pensionară şi am o sugestie: pensionarii de peste 65 de ani să poată
călători gratuit cu mijloacele de transport în comun”.
Răspuns posibil: Cf. Hot. Cons. Local nr. 161/_____2011 privind înlesnirile la
transportul în comun pentru anul 2012 este prevăzută gratuitatea persoanelor peste
70 de ani. Vom avea în vedere propunerea dumneavoastră pentru anul viitor.
3. Care este atitudinea editorialistului faţă de condiţia omului în editorialul de la pg.....
- Faceţi un scurt rezumat al editorialului de la pg. ....
- Care este tema editorialului de la pg.....
- Ce se înţelege prin muncă de Sisif?
- Găsiţi mărcile prezenţei enunţiatorului.

- FAPTUL DIVERS -“poveştirea” = “ rubrică de ziar care prezintă succint

întâmplările şi evenimentele petrecute în cursul zilei” (DEX).
- suprafaţa destinată diferă – răspunde nevoii şi sensibilităţii oamenilor
- reflecţia /a-şi pune întrebări.
- tematică – diversă – evenimente care ies din comun – surpriza.
- motivul: a informa, a distra, a educa, a seduce (accident, apariţia unui monstru, OZN, bârfă,
crimă, deturnarea unui avion, răpire, record, furt, incident politic, longevitate, maree neagră,
spargere).
- structura – de regulă:
 Supratitlu
 Titlu
 Subtitlu sau şapou
  Articolul alcătuit din 3 părţi:
- introducerea-rezumat (în care îşi exprimă părerea).
- descrierea stării personajelor a comportamentului dinainte şi după
eveniment.
- povestea faptului divers propriu- zis.
- faptul divers este organizat în funcţie de întrebările: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?
- stilul şi viziunea ziaristului trebuie să respecte linia publicaţiei.
- Îngroşarea aspectelor insolite, excepţionale- titlu.

Exerciţii:
1. Citiţi cu atenţie faptele diverse de mai jos. Identificaţi tematica, apoi faceţi din fiecare
o ştire.
2. Identificaţi pasajele din faptul divers de mai jos care răspund la întrebările: Cine? Ce?
Când? Unde? Cum? De ce?
3. Citiţi cu atenţie faptul divers de mai jos, apoi redactaţi şapoul adecvat.
4. Redactaţi câte um scurt fapt divers pornind de la titlurile de mai jos.
5. Identificaţi timpurile verbale explicaţi folosirea lor în faptul divers de mai jos.
6. Decupaţi (între linii) în trei părţi componente faptul divers de mai jos.
7. Transformaţi vorbirea indirectă în vorbire directă.
8. Identificaţi termenii care indică faptul divers în textul de mai jos (cantitatea,
contrastul, discordanţa între cauză şi efect, coincidenţa).
9. Povestiţi sub forma unui fapt divers operaţiunile de căutare a unei fetiţe care s-a
rătăcit în pădure, la care participă jandarmii, părinţii şi sătenii utilizînd cuvintele şi
expresiile de mai jos:
 Căutate
 Câini poliţişti
 Drumuri fără ieşire
 Găsită teafără
 În zori
 Jandarmerie
 La căderea nopţii
 Labirint
 Părinţi neliniştiţi
 Populaţia satului
 Tânăr
 Vecini
10. Faceţi din ştirea de mai jos um fapt divers:
11. Alegeţi um basm care vă place şi faceţi din el un fapt divers, respectând regulile
specifice acestui gen ziaristic.
12. Redactaţi un fapt divers pornind de la o “poveste” dintr-un cântec, film, roman,
dramă, fabulă, nuvelă:
- ...........de la imaginea de mai jos / ..............la care aţi fost martor la grădiniţă,
şcoală,.................

- BANDA DESENATĂ (comicsul)- povestiri prezentate sub formă de desene seriale –

publicate în reviste, broşuri- însoţite de texte scurte (DEX).
- poate apărea şi fără comentarii (imaginile vorbesc de la sine).
- dar majoritatea au:- text introductiv, concluziv
- text înscris: în bandă (filacteră), în bulă, în balon.
- caracteristici proprii:
 Decupajul acţiunii într-un număr limitat de secvenţe.
 Alegerea anumitor unghiuri din care sunt prezentate imaginile (asemănătoare cu cele
de la cinema)
 Utilizarea unui sistem de semne grafice reprezentând mişcările sal sentimentele
personajelor.
 Utilizarea unui important registru de onomatopee pentru a evoca zgomotele.
- Banda desenată: 1. Imagine, 2. Text.
1. Imaginea = element esenţial pt. că arată:
 aspectul personajelor (îmbrăcăminte, mimică, sex vârstă etc.),
 locul derulării scenei,
 personajul care vorbeşte
- gesturile vobesc despre trăirile personajelor : cap, mâini, picioare, mimică - linii, culoare
(galben la faţă/boală.....roşu /mânia)
-idiograma=pictograma
- interpretată după un cod (inima frântă)
2. Textul – înscris în fâşii sau bule
 bule – clasică (rotundă, ovoidă, colţuroasă) legată de personajul care vorbeşte
- serie de bule = reflecţia intensă
- cu linie întreruptă = personaj cu voce joasă.

BANDA DESENATĂ PENTRU COPII

- creată pentru a distra şi a spune poveşti
- mai explicită: - nu sunt produse inferioare
- mijloc de petrecere a timpului liber.
BANDA DESENATĂ PENTRU ADUŢI
- alte obiective.

EXERCIŢII BENZI DESENATE

1. se decupează, se copiază, se desenează imaginile eroilor din diferite comicsuri şi apoi

se stabilesc:
- caracteristici vizuale folosite pentru redarea binelui (ochi albaştri, păr blond) ori
răului (ochi migdalaţi, adânciţi în orbite, privire pătrunzătoare, nas lung,chelie, cap
pătrat, o ţigară în colţul gurii.
- stări sufleteşti: agresiv, prietenos, furios etc. (felul cum sunt redate grafic)
2. Să completeze bulele.
3. Transformaţi comicsul într-o povestire.
4. Continuaţi în scris comicsul dat.
5. Desenaţi comicsuri după textul dat.
6. Găsiţi cuvântul/onomatopeea pentru a reda zgomotul.
7. Delimitaţi textul dat în episoade care pot fi prezentate în imagini.
8. Transformaţi un text în comics
9. Priviţi comicsul şi răspundeţi la întrebările: (vezi pag. ...).
10. Faceţi rezumatul benzii desenate.
11. Imaginaţi continuarea benzii desenate.
12. Reconstituiţi imaginea conform textului vinietei.
13. Cum aţi colora imaginea? De ce?
 DESENUL DE PRESĂ = ,,reprezentarea grafică a unui obiect, a unei figuri, a unui peisaj
pe o suprafaţă plană sau curbă, prin linii, puncte, simboluri etc.” (DEX) = alt mod de a
comenta realitatea.
- Nu descrie, nu informează, COMENTEAZĂ cu ajutorul stereotipurilor figurative existente
în momentul apariţiei într-un anumit cadru cultural (se perimează foarte repede)
- imaginea (desenul) = este „legenda” textului ( arată sensul ascuns al evenimentelor
despre care vorbeşte articolul.
- + textul (dimensiuni relativ reduse, tipărit în apropierea desenului, ancorează
desenul în actualitate şi reduce ambiguitatea interpretărilor.
- caracteristici: contururi clare, absenţa fondului, absenţă perspectivei.
- 2 tipuri: - umoristic + desen cu tematică politică/socială.
1. Desenul umoristic - scop: destinderea cititorului, plasat, de regulă, în paginile care
conţin jocuri, concursuri etc.
- nu este întotdeauna legat de realitatea cotidiană ci mai degrabă de situaţiile general
umane, pe care le ridiculizează cu ajutorul ironiei.
- material figurativ: decor, obiecte, personaje.
2. Desenul de presă cu tematică politică/socială – amplasat, cel mai adesea pe prima
pagină sau în imediata apropiere a articolelor, astfel încât conţinuturile acestora să se
completeze reciproc.

Exerciţii:
1. Ce descrie/comentează desenul de presă dat.
2. Daţi un titlu desenului.
3. Rezumaţi în câteva fraze mesajul desenului.
4.
Ce vedeţi Interpretare
(denotaţie) (conotaţie)
5. Daţi exemplu de semne particulare pentru următoarele personaje .............ale
apartenenţei la anumite popoare (turban – turc).
6. Scrieţi legenda posibilă pentru desenul dat.
7. Coloraţi desenele de presă date.
8. Realizaţi un desen de presă legat de viaţa de elev în care să abordaţi:
- indiferenţa locatarilor unui bloc faţă de starea imobilului în care locuiesc.
- necunoaşterea drepturilor consumatorului
Rubrica DISPARIŢII conţine un gen de articol cu structură proprie:
 Formă relativ fixă, dar..........
 Formule şi secvenţe la alegere.
 4 secvenţe (de regulă) –
1. Situaţia (X, domiciliat în.....anunţă dispariţia copilului/fiicei/mamei....de
acasă/de la şcoală).
2. Semnalmente fizice
3. Semnalmente vestimentare
4. Mesajul adresat cititorului (Cine îl/o recunoaşte poate da informaţii) relaţii la
poliţia oraşului...).
 Verbele sunt la prezent.
 În cazul persoanelor grav bolnave se dau detalii suare în acest sens.

Exerciţii:
- Redactaţi un anunţ prin care semnalaţi dispariţia bunicii , animalului preferat, unui obiect.
HOROSCOPUL
=”reprezentarea grafică a poziţiei stelelor, după care astrologii prezic soarta cuiva, în raport
cu data naşterii sale (DEX).
= o rubrică amplasată, de regulă, spre sfârşitul publicaţiei, alături de alte rubrici „minore”.
= textul poate fi însoţit de sugestii care să contracareze „revelaţiile” neplăcute + semnul
zodiei + fotografia astrologului.
Exerciţii:
1. Ce sinonime ale semnelor zodiacale cunoaşteţi?
2. Comparaţi cele 2 horoscoape date (asemănări/deosebiri)
- care sunt elementele ce pot (in)dispune citiorul (predicţii pozitive/negative).
3. Recitiţi-vă horoscopul pentru săptămâna anterioară. Comparaţi predicţiile cu ceea ce
vi s-a întâmplat în realitate.
- Ce concluzii puteţi formula?
4. Comparaţi predicţiile din mai multe ziare pentru ziua de 21 oct. Ce concluzii puteţi
formula?

MICA PUBLICITATE
= „rubrică în care se publică anunţuri personale” (DEX).
- rol de punere în contact a 2 persoane (pt. tranzacţii imobiliare, mobiliare etc.).
- text abreviat / costul publicării + decodare uşoară / timp.
Exemple:
 Catv = cablu TV
 P = parter
 E = etaj
- uneori trebuie specificate caracteristicile obiectului de vândut.
- anunţurile pot fi interpretabile – umor.
- tipuri:
 Anunţul judiciar = tip special de anunţ care trebuie înserat în ziare (schimbări
survenite în viaţa intreprinderilor, a persoanelor private).
 Anunţul monden = face cunoscute diferite evenimente cu caracter monden sau
prezintă mulţumiri personalităţilor vieţii medicale, juridice etc.
- în câteva dintre cotidienele centrale/ mai mult în regionale locale (aniversări, decese,
logodne, căsătorii, mulţumiri, sărbători, dezbateri, reuniunietc.)
- limba fixă şi formală. Exp. (x anunţă cu o imensă durere / cu profund regret........moartea
subită/ decesul / pierderea crudă.......)
Exerciţii:
1. Analizaţi structura „ Micii publicităţi” din ziarul...
2. Inventariaţi apoi decodaţi abrevierile din rubrica de „ Mică publicitate”.
3. Fă „portretul” economic al oraşului după ofertele de muncă publicate în ziarul local.
4. Redactaţi anunţuri pentru a vinde/cumpăra o casă la 3 Km de oraşul ......... Dar dacă
aceasta este veche/ cu igrasie?
5. Care este sursa umorului?
6. Care este obiectul anunţului judiciar?

RECLAMA
= „articol dintr-o publicaţie afiş, panou etc. prin care se urmăreşte câştigarea interesului
public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc..
- recomandă un anumit produs pt. calităţile şi utilitatea sa.
- schimbă opinii.
a) Sloganul = „formulă concisă care exprimă ţelurile unui grup”. Exp.: „ Persil spală mai
alb”
= funcţia: să „ agaţe” cititori/cumpărători „Sănătatea care se vinde”
- procedee pt. a atrage atenţia şi a fi reţinut:
 Aluzia (referire la o persoană, situaţie fără a le numi direct.
- „Dezlegare la gust”.
- „Rai de murflatar. Îndulceşte-ţi viaţa!”
b) Imaginea publicitară (text + desen, fotografie) - mesaje:
 Lingvistic – prin legenda marginală şi etichete.
 Simbolic – conotat prin semne: un pachet de paste făinoase, câteva roşii, ceapă,
ciuperci într-o plasă = întoarcerea de la piaţă + Pastele Panzani = paste + sos
 Iconic (fotografic)
c) Mesajul publicitar
 Modelul salvării :
1. Aserţiune (enunţ afirmativ) afirmaţie banală.
2. Situaţia dificilă
3. Agentul salvator
4. Intervenţia benefică
„Există solidaritate.
E greu să învingi singur greutăţile,
Aşa că am ales Banca Populară.
Şi aşa am aflat că suntem puternici împreună”.
 Modelul paradoxului
1. Afirmaţia paradoxului
2. Enunţarea salvării
3. Rezolvarea
4. Generalizarea rolului benefic al agentului salvator
„ Nu vă putem numi director general, dar vă putem tripla salariul. Aveţi nevoie de bani
pentru o maşină? Cu un cont la banca X vă puteţi permite orice.
Dacă aveţi nevoie, vă putem vărsa în cont 3 salarii în mod discret şi rapid.
Mai mult decât o bancă – un aliat care vă aşteaptă cu braţele deschise.”
d) RECLAMA
 Modelul enigmei
1. Enunţarea enigmei
2. Prezenţa agentului salvator
3. Rezolvarea enigmei
4. Generalizarea beneficiului.
„Cunoaşteţi mulţi oameni care zâmbesc atunci când le cereţi bani? La banca X puteţi
întâlni mulţi asemenea oameni. Şi mai înţelegători decât vă puteţi imagina.
Ştiaţi că un credit ipotecar poate acoperi 80 % din proiect, cu rate progresive, mici la încput şi
mai mari mai târziu?
Veniţi la banca X. Vă vom întâmpina cu zâmbetul pe buze şi vă vom răspunde la toate
întrebările”.
e) Limbajul publicitar
- seduce (creează iluzia valorii) / scop: a vinde
- creează un univers paralel, fericit / explorare obiectivă, critică.
Exerciţii:
1. Redactaţi sloganuri publicitare pentru următoarele bunuri:
 Sejur propus turiştilor străini de către o agenţie de voiaj din oraş.
 Obiecte confecţionate de voi.
VREMEA
= „Starea atmosferei la un moment dat şi într-un loc anumit, determinată prin totalitatea
elementelor meteorologice” (DEX).
= numele unei rubrici frecvent întâlnită în cotidiene.
- Pune în contact o instituţie (A.N.M.) cu oricare dintre cei care de nevoie să ştie cum va
evolua vremea într-o perioadă mai apropiată sau mai îndepărtată de timp, fie din interes
profesional, fie pentru petrecerea vacanţei.
- „Meteo” „X vă prezintă vremea” „Vremea”
- Textul este întotdeauna însoţit de o hartă ( ţară, regine) care prezintă, cu ajutorul unor semne
convenţionle (legenda) tendinţele generale ale vremii.
- Termenii legaţi de vreme; înţelegerea lor depinde de gradul de cunoaştere în meteorologie.
 Aversă – furtună
 Avalanşă – cădere de zăpadă
- opuse:
 Nor- senin, cald – frig, în scădere – în creştere.
- cuplate:
 Ploaie – ploios, polei – lunecuş, topire – inundaţii.

Bibliografie:
Maria Palicica, Presa scrisă şi lecţia, Editura MIRTON, TIMISOARA, 2006