Amortizarea mijloacelor fixe în varianta nouă.

Comentarii și exemple
(Partea I)
11.03.2019 1.937 views Adrian Știrbu, auditor, contabil certificat ACAP

(1 voturi, medie: 5,00 din 5)

În acest articol vom examina prevederile legale privind amortizarea mijloacelor fixe stabilite
de articolul 261 din Codul Fiscal și Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289/2007. Totodată,
vom evidenția și aspectele problematice ale acestor prevederi și propunerile privind
perfecționarea cadrului legal. Este de menționat că, în conformitate cu art. 24 alin. (31)
din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal,
pentru perioada fiscală 2018 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și
cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 şi 27 sau art. 26 1 din Codul fiscal.
Din 2019 prevederile art. 261 devin obligatorii. Deci, în continuare vom parcurge fiecare
aliniat din acest articol și vom comenta sau exemplifica după caz.
Articolul 261. Deducerea amortizării mijloacelor fixe
(1) Mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor fixe se determină în conformitate
cu prezentul articol și cu art. 24.
Notă: Referința la art. 24 condiționează că, mijloacele fixe trebuie să fie utilizate în cadrul
activității de întreprinzător și să fie ordinare și necesare activității date. În cazul în care,
mijlocul fix nu întrunește aceste condiții atunci, nu se recunoaște în scopuri fiscale
amortizarea lui, adică în scopuri fiscale va fi egală cu zero, chiar dacă în contabilitatea
financiară acest mijloc fix va fi reflectat în evidența contabilă și se va calcula amortizarea.
(2) Mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată
în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de
întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a amortizării fizice și morale și a
cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de
6000 de lei.
Notă: Conținutul acestei prevederi nu diferă de prevederea precedentă din art. 26 al
Codului Fiscal, respectiv, au rămas aceleași probleme legate de recunoașterea mijloacelor
fixe în scopuri fiscale. De fapt, introducerea metodei noi de amortizare a mijloacelor fixe
presupunea simplificarea procedurii și apropierea ei de metodele aplicate în SNC, însă în
realitate au rămas aceleași diferențe. Pe de o parte, prevederea dată ne sugerează că
calcularea amortizării se efectuează pentru mijloacelor fixe ”reflectate în bilanțul
contribuabilului în conformitate cu legislația”, aceasta ar însemna că se recunosc
prevederile SNC privind recunoașterea mijloacelor fixe. Pe de altă parte, s-a păstrat
condiția că valoarea mijloacelor fixe trebuie să depășească valoarea de 6000 lei. Deci,
dacă entitatea stabilește în politicile contabile un alt prag de semnificație în cazul
recunoașterii mijloacelor fixe (mai mic sau mai mare de 6000 lei), în scopuri fiscale se va
recunoaște ca mijloc fix doar dacă valoarea lui va depăși 6000 lei.
(3) Sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale
investițiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional,
locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune. În sensul prezentului alineat, prin
investiție se înțelege excedentul cheltuielilor ce țin de reparație, îmbunătățire și altele
asemenea în privința mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menționate, permise
spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin. (11).
Notă: Atragem atenția că, s-au adăugat și contractele de comodat și sublocațiune, anterior
astfel de contracte nu erau incluse. Pînă la intrarea în vigoare acestei prevederi,
tratamentul cheltuielilor în cazul comodatului a fost expus de Serviciul Fiscal de Stat în
întrebarea 29.1.3.5.19 din BGPF.
Totodată, nu este clar cum procedăm în cazul reparațiilor capitalizate în evidența contabilă
la mijloacele fixe luate în locațiune? Pot fi 2 variante:
Varianta 1: Să fie recunoscut ca mijloc fix separat și în scopuri fiscale (adică să fie tratate
prin prisma alin. (2) art. 261 care acceptă prevederile SNC) și atunci se va calcula
amortizarea reieșind din valoarea de intrare stabilită conform SNC.
Varianta 2: Deoarece reparațiile capitalizate în scopuri contabile pot fi tratate ca investiții
conform alin. (3) art. 261, se va amortiza doar excedentul asupra limitei de 15% din suma
calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale. În acest caz,
mărimea depășirii limitei de 15% se va include în Registru MF în scopuri fiscale și se va
calcula amortizarea în scopuri fiscale. Pînă în prezent în situația capitalizării reparațiilor în
evidența contabilă se aplica anume această prevedere. Însă, după cum am menționat
anterior că trecerea la metodă nouă a fost efectuată cu scopul de simplificarea calculelor,
inclusiv și în contextul alin. (10) din articolul dat care stabilește că deducerea cheltuielilor
pentru reparația proprietății se efectuează în conformitate cu Standardele Naționale de
Contabilitate, aplicarea acestei proceduri în astfel de cazuri nu este adecvată. Considerăm
că, este necesară o poziție oficială asupra aspectului dat pentru evitarea diferitor tratări.
(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca
proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operațional, calitatea
de proprietar o are locatorul. Calcularea și deducerea amortizării mijloacelor fixe care fac
obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului
financiar și de către locator în cazul leasingului operațional.
(5) Evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat.
Notă: Este o prevedere benefică, va simplifica modul de evidență în scopuri fiscale și se va
putea utiliza softuri contabile care vor calcula amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale.
Totodată, pot fi situații ideale cînd nu vor fi diferențe între contabilitate și fiscalitate. Însă, în
practică considerăm că totuși vor fi diferențe din diferite cauze: stabilirea altei metode de
amortizare în politici contabile decît cea liniară, durata de funcționare utilă nu va coincide cu
durata de funcționare în scopuri fiscale, reevaluarea sau deprecierea mijloacelor fixe care
nu este acceptată în scopuri fiscale, tranziția la metoda nouă în urma căreia valoarea
contabilă nu va coincide cu baza valorică și altele.
(6) Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începînd cu luna următoare celei în care
mijlocul fix se pune în funcțiune prin utilizarea metodei liniare de amortizare. Mărimea
amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulțirea valorii
mijloacelor fixe la norma de amortizare respectivă prevăzută la alin. (7).
Notă: Care valoare - valoarea de intrare (costul de intrare) sau valoarea contabilă (valoarea
de bilanț) a mijlocului fix? Sînt 2 valori diferite. Deci la procurarea mijlocului fix nou nu apar
probleme, se va lua în calcul valoarea de intrare. Însă, apare problema în situația cînd se
majorează valoarea mijlocului fix în cazul reparației capitale, adică la capitalizarea
cheltuielilor ulterioare conform SNC. În acest caz, dacă efectuăm calculul pornind de la
valoarea de intrare +valoarea capitalizată se va primi o diferență neamortizată la expirarea
duratei de utilizare utile în scopuri fiscale și în ultima lună va fi necesar de ajustat baza
valorică pînă la valoarea zero. Nu este o situație normală. Această ordine de idei rezultă și
din Modul de completare a Registrului MF în scopuri fiscale. Conform acestuia, este stabilit
că amortizarea se calculează ca produsul valorii mijlocului fix adunată cu suma reparației
capitale (coloana 8 din Registru) și norma de amortizare, care se determină ca raport
dintre 100% și durata de funcționare utilă conform Catalogului MF și AN (coloana 9 din
Registru). Totodată, Modul de completare nu prevede că durata de funcționare utilă a
mijlocului fix stabilită conform Catalogului MF și AN să fie revăzută sau modificată.
Respectiv, norma de amortizare rămâne neschimbată din momentul primei înregistrări în
Registru MF în scopuri fiscale. Totodată, conform punctelor 80-82 din Catalogul MF și AN
este prevăzut că durata de funcționare poate fi totuși modificată.
Baza Valo Luna Chelt Luna Valo Durata Norm
Num Denu
valori area din uielile în area de a de
ărul mirea
că mijlo care de care mijlo funcțio amort To
de mijlo Calculul amortizării lunare
a cului urmea repara a cului nare izare tal
inve cului
mijlo fix în ză a se ție fost fix cu utilă a anual
ntar fix
cului scopu calcul capita efect suma mijlocu ă
 fix la ri a lizate uată repar lui fix
încep fiscal amorti repar ației confor
utul e zarea ația capit m
perio capit ale Catalog
adei ală ului
de mijloac
tranzi elor
ție fixe și
activelo
r
nemater
iale

I V
I I V V I X X
I I V II X
I V I II X I II
I I

1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 23
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2

Total

Conform SNC, în cazul capitalizării cheltuielilor ulterioare amortizarea se va calcula reieșind

din valoarea contabilă și durata de funcționare utilă rămasă, iar în scopuri fiscale ar rezulta
că amortizarea se calculează reieșind din valoarea de intrare inițială plus reparația
capitalizată și durata de funcționare stabilită la includerea mijlocului fix în Registru MF în
scopuri fiscale . Nu este clar de ce s-a adoptat o astfel de diferență, care complică
calculele, dar și generează diferențe între amortizarea calculată în scopuri contabile și
fiscale. De fapt trecerea la metoda nouă de calcul a amortizării în scopuri fiscale a fost cu
scopul de a simplifica calcule efectuate. Considerăm că, este necesară o revedere a
prevederilor date.
Exemplu nr.1. În ianuarie 2018 s-a procurat un utilaj în valoare de 60 000 lei, durata de
funcționare utilă constituie 5 ani, care coincide cu durata de funcționare în scopuri fiscale. În
luna iulie 2018 s-a efectuat o modernizare a utilajului dat în sumă de 12 000 lei, valoarea
dată în evidența contabilă a fost capitalizată. Durata de funcționare utilă nu a fost
modificată. Urmează de calculat mărimea amortizării pentru anul 2018 în scopuri financiare
și în scopuri fiscale.
Amortizarea în scopuri financiare:
Amortizarea lunară = 60 000 lei / 5 ani / 12 luni = 1 000 lei. Amortizarea pentru perioada
01.02.2018-31.07.2018 va constitui 6 000 lei (1 000 * 6 luni). Valoarea contabilă a utilajului
după modernizare va constitui 60 000 lei – 6 000 lei + 12 000 lei = 66 000 lei. Durata de
funcționare utilă rămasă constituie 4 ani și 6 luni sau 54 luni. Amortizarea lunară după
modernizare va constitui 66 000 lei / 54 luni = 1 222 lei. Amortizarea pentru perioada
01.08.2018-31.12.2018 va constitui 6 110 lei (1 222 * 5 luni). Respectiv, amortizarea
calculată pentru utilajul procurat pentru anul 2018 va constitui 12 110 lei (6 000 + 6 110).
Amortizarea în scopuri fiscale:
Conform Regulamentului privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale, mărimea lunară a amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină
prin înmulțirea bazei valorice a mijloacelor fixe cu norma de amortizare respectivă și
raportarea la 12 luni:
Am.f.=(BVm.f. * Na)/12,
unde:
Am.f. – amortizarea calculată în scopuri fiscale;
BVm.f. – baza valorică a mijlocului fix supus amortizării;
Na – norma amortizării pentru fiecare mijloc fix.
Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raportul dintre 100% şi durata de
funcționare utilă a acestuia stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003.
Norma amortizării = 100% / 5 ani = 20%. Amortizarea calculată în scopuri fiscale pentru
perioada 01.02.2018-31.07.2018 va constitui ((60 000 * 20%)/100)/12 luni * 6 luni = 6 000
lei. Amortizarea pentru perioada 01.08.2018 - 31.12.2018 va constitui (60 000 + 12
000)*20%/100/12 luni * 5 luni = 6 000 lei. Respectiv, amortizarea calculată în scopuri fiscale
pentru anul 2018 va constitui 12 000 lei (6 000+6 000).
În rezultat, vedem o diferență între amortizarea calculată în scopuri financiare și scopuri
fiscale de 110 lei. (12 110 – 12 000).
Propunem să fie modificat Modul de completare a Registrului MF în scopuri fiscale astfel: în
cazul capitalizării cheltuielilor ulterioare se adaugă un rînd nou mai jos de rîndul în care
este indicat mijlocul fix reparat. În acest rînd se indică numărul de inventar al mijlocului fix
reparat, se indică valoarea reparației capitalizate și se indică durata de funcționare rămasă,
astfel amortizarea se va calcula reieșind din aceste date, iar însăși amortizarea mijlocului fix
reparat nu se va schimba. Adică Mijlocul fix se indică într-un rînd, iar toate reparațiile
capitalizate se vor indica în rînduri separate și se vor amortiza reieșind de durata de
funcționare rămasă.
(7) Norma amortizării pentru fiecare mijloc fix se determină ca raport dintre 100% și
durata de funcționare utilă a acestuia stabilită de Guvern.
Notă. Conform punctului 81 din Regulamentul privind evidența şi calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale este stabilit că durata de funcționare utilă mijlocului fix se
stabilește în baza Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 338/2003. Nu este clar totodată dacă se poate de aplicat toate
prevederile acestui Catalog în scopuri fiscale care stabilește că, clasificarea mijloacelor fixe,
precum şi duratele lor de funcţionare utilă, determinate în baza datelor Catalogului şi
corectate în dependenţă de regimurile şi condiţiile de exploatare, sînt destinate utilizării de
către întreprinderi şi organizaţii în calitate de date iniţiale pentru calculul amortizării
mijloacelor fixe în scopuri financiare în conformitate cu cerinţele SNC. Iar un alt punct
prevede că, Catalogul conţine regulile de grupare (clasificare) independentă de către
întreprinderi şi organizaţii a mijloacelor lor fixe pe categorii de proprietate în conformitate cu
normele de uzură stabilite în Codul fiscal pentru fiecare categorie de proprietate. Gruparea
mijloacelor fixe pe categorii de proprietate, obţinută după aceste reguli, se utilizează de
către întreprinderi şi organizaţii pentru calculul uzurii mijloacelor fixe în scopuri de
impozitare.
Totodată, apare întrebarea cum vom proceda în situația cînd se procură un mijloc fix utilizat
la determinarea normei amortizării? Legislația nu prevede în acest sens careva reguli. În
același timp, Regulamentul privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale prevede că, pentru mijloacele fixe a căror amortizare a fost calculată conform art. 26
din Codul fiscal, durata de funcționare reprezintă diferența dintre durata stabilită în
Catalogul MF și AN și numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată
amortizarea potrivit art. 26 din Codul fiscal. Această prevedere poate fi folosită și în cazul
dat. Însă apare altă întrebare, de unde să cunoștem pentru care perioadă a fost utilizat
mijlocul fix de către proprietarul precedent? Care va fi dovada pentru această perioadă?
Unii contribuabili pot să nu ducă evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale (de exemplu
rezidenții parcurilor IT, entități care aplică IVAO, etc.). Considerăm că, este necesară
stabilirea unor prevederi clare în acest sens, de exemplu în cazul mijloacelor fixe utilizate
anterior pentru scopuri fiscale să fie acceptată durata de funcționare utilă stabilită în
evidența contabilă.
Legat de durata de funcționare în scopuri fiscale mai apare încă o întrebare – poate fi
aceasta stabilită în luni sau este obligatoriu să fie stabilită în ani? Dacă este stabilită în ani,
atunci este obligatoriu să fie ani întregi sau de exemplu 5 ani și 7 luni? Această întrebare
apare în special în contextul tranziției la metoda nouă, cînd urmează de calculat durata de
funcționare rămasă. În Regulament este menționat doar pentru mijloacele fixe a căror
amortizare a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal, durata de funcționare reprezintă
diferența dintre durata stabilită conform Catalogului menționat și numărul perioadelor fiscale
în care amortizarea a fost calculată conform art. 26 din Codul fiscal.
Considerăm că, pentru simplificarea calculelor este posibil de stabilit durata de funcționare
în scopuri fiscale în luni. Chiar și Catalogul MF și ANpermite acest aspect printr-o notă:
” Întreprinderile, organizațiile care calculează uzura lunar pot stabili, pentru comoditate,
durata de funcționare utilă în luni”. În acest caz, urmează să fie ajustată formula de calcul
amortizării lunare în scopuri fiscale. Propunem să fie efectuate completări cu explicații
concrete în acest sens în Regulamentul privind evidența şi calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale.
Amintim că, conform p. 84 din Catalogul MF și AN este stabilit că pentru argumentarea
duratei de funcţionare utilă a activelor care nu sînt indicate în Catalog, se poate utiliza
experienţa proprie a întreprinderii sau organizaţiei de exploatare a activelor similare,
experienţa altor întreprinderi sau pot fi atraşi în aceste scopuri specialişti competenţi. –
respectiv dacă mijlocul fix nu se regăsește în anexa nr. 1 la Catalogul MF și AN , entitatea
poate stabili o durată de funcționare de sine stătător.
De asemenea, mai atragem atenția că în anexa dată nu sunt incluse o mare parte
de mijloace fixe și respectiv, nu sunt stabilite durate de funcționare, iar la unele tipuri
de mijloace fixe considerăm că sunt stabilite durate de funcționare învechite. Luînd în
considerație că durata de funcționare utilă în scopuri fiscale capătă o importanță mai mare,
considerăm că este necesar de revizuit anexa dată cu ajustarea duratelor de funcționare și
includerea a unui număr cît mai mare de bunuri în acest Catalog.
(8) Calcularea amortizării și deducerea acesteia pentru întreținerea autoturismului se
efectuează în modul următor:
a) în cazul în care valoarea autoturismului este de pînă la 200000 de lei, amortizarea
calculată se deduce integral, în funcție de valoarea autoturismului;
b) în cazul în care valoarea autoturismului depășește 200000 de lei, deducerea se limitează
la suma calculată a amortizării, reieșind din valoarea autoturismului egală cu 200000 de
lei. Prevederea nu se aplică autoturismelor utilizate în calitate de mijloace fixe în activitatea
de bază care reprezintă acordare de servicii, a căror amortizare constituie parte
componentă a costului vînzărilor.
(9) În cazul înstrăinării autoturismului specificat la alin. (8) lit. b), venitul sau pierderea
calculată ca diferență dintre suma mijloacelor obținute de la înstrăinarea autoturismului și
baza valorică a acestuia se recunoaște drept venit sau pierdere a perioadei fiscale în care a
avut loc înstrăinarea. Baza valorică a autoturismului reprezintă valoarea
acestuia micșorată cu suma amortizării calculate.
Notă: Ce fel de valoare? Valoarea de procurare sau valoarea cu care a fost inclus în
Registru MF în scopuri fiscale? Această prevedere a fost copiată din art. 26 din Codul
Fiscal fără careva schimbări. Respectiv, putem să ne conducem de tratarea acestei
probleme conform metodei vechi. Conform exemplului 91 din Regulamentul privind evidența
și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale (care a rămas fără careva modificări)
rezultă că această valoare reprezintă costul de intrare. Considerăm că, este necesar să fie
concretizat în Codul Fiscal anume care valoare urmează a fi utilizată la determinarea bazei
valorice a autoturismului a cărui valoarea de procurare depășește 200 000 lei.
Exemplu nr.2. Entitatea în ianuarie 2018 a procurat un autoturism în valoare de 800 000
lei. Durata de funcționare utilă a fost stabilită de 5 ani, durata de funcționare conform
Catalogului MF și AN este de 7 ani. În ianuarie 2020 autoturismul a fost vîndut cu 500 000
lei. Să determinăm rezultatul înstrăinării în scopuri fiscale pentru anul 2020.
Să determinăm valoarea amortizării acumulate la data vînzării. În contabilitate se va calcula
800 000 / 5 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 320 000 lei. În scopuri fiscale se
va calcula 200 000 / 7 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 57 143 (Conform
Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale
amortizarea se calculează lunar începînd cu luna următoare celei în care mijlocul fix se
pune în funcțiune. În cazul ieșirii din exploatare a mijlocului fix în cursul perioadei fiscale,
calculul amortizării se va efectua pentru luna în care are loc ieșirea mijlocului fix.)
Valoarea contabilă va fi egală cu 800 000 – 320 000 = 480 000 lei, baza valorică a
autoturismului va fi egală cu 800 000 – 57 143 = 742 857 lei. Rezultatul financiar de la
vînzarea autoturismului va constitui 500 000 – 480 000 = 20 000 lei. Rezultatul în scopuri
fiscale va constitui 500 000 – 742 857 = (242 857) lei. Conform acestor calcule în Declarația
VEN12 pentru anul 2020 se vor efectua următoarele ajustări:
Indicatori Cod Contab. financiară

A 1 2

Venit din vânzarea MF 0206 20 000

Indicatori Cod Contab. financiară

A 1 2

Pierderi din vînzarea MF 03020 1.

(10) Deducerea cheltuielilor pentru reparația proprietății se efectuează în conformitate cu

Standardele Naționale de Contabilitate.
Notă: Nu necesită repartizarea pe categorii de proprietate, pe fiecare mijloc fix sau pe
întreținere sau reparație cum a fost anterior. Deci se acceptă prevederile SNC. Dacă
majorăm valoarea mijlocului fix cu o reparație capitală, respectiv se va majora și în scopuri
fiscale. Pentru aceste scopuri este prevăzută coloana 6 din Registru MF în scopuri fiscale.
Dar aici apar anumite riscuri pentru contribuabili - anterior Serviciul Fiscal de Stat nu
atrăgea atenția sporită asupra aspectului de capitalizare sau nu a cheltuielilor de reparație,
deoarece în scopuri fiscale era prevăzută o altă metodă, dar acum Serviciul Fiscal va
analiza fiecare reparație care a fost recunoscută la cheltuielile perioadei sub prisma
necesității capitalizării.
Mai există o situație la care nu găsim o soluție certă în legislație, în cazul capitalizării
cheltuielilor ulterioare. Ce se întâmplă în situația cînd mijlocul fix este exploatat în
continuare după expirarea duratei de funcționare în scopuri fiscale (respectiv acestui mijloc
fix în scopuri fiscale nu se mai calculează amortizarea și baza lui valorică este egală cu
zero) și entitatea efectuează o reparație capitală care se va capitaliza? Valoarea
capitalizării se va reflecta în coloana 6 din Registru MF în scopuri fiscale, dar se va calcula
amortizarea în scopuri fiscale? și dacă da, care va fi durata de funcționare în scopuri
fiscale? Deci, la prima vedere durata de funcționare utilă pentru acest mijloc fix este egală
cu zero, respectiv și norma de amortizare va fi egală cu zero. Însă după cum am menționat
anterior, conform punctului 81 din Regulamentul privind evidența şi calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale este stabilit că, durata de funcționare utilă a mijlocului fix
se stabilește în baza Catalogului MF și AN. Conform punctelor 80-81 din Catalogul MF și
AN durata de funcționare poate fi modificată cu pînă la 25% față de durata stabilită în
Catalog, inclusiv și din cauza efectuării reparaţiei capitale a obiectelor de mijloace fixe sau
realizării investiţiilor capitale ulterioare pentru îmbunătăţirea stării acestora. Prin urmare
considerăm că, entitatea poate stabili o durată de funcționare nouă în mărime de pînă la
25% față de durata stabilită în Catalog pentru acest mijloc fix. Astfel se va calcula și
amortizarea în scopuri fiscale.
Citiți și: Amortizarea mijloacelor fixe în varianta nouă. Comentarii și exemple (Partea II)
Adrian Știrbu,
auditor, contabil certificat ACAP
Amortizarea mijloacelor fixe în varianta nouă. Comentarii și exemple
(Partea II)
12.03.2019 1.298 views Adrian Știrbu, auditor, contabil certificat ACAP

(1 voturi, medie: 5,00 din 5)

Amortizarea mijloacelor fixe în varianta nouă. Comentarii și exemple (Partea I)

Continuare...
(11) Cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund
prevederilor alin. (2) se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii,
arendei sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale,
iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în
mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul
perioadei fiscale. În sensul prezentului alineat, prin mijloacele fixe ce nu corespund
prevederilor alin. (2) se înțeleg mijloacele fixe care sînt utilizate în activitatea de
întreprinzător a agentului economic conform contractului de arendă,
locațiune, leasing operațional, concesiune, ale căror cheltuieli aferente, potrivit contractului
nominalizat, revin arendașului, locatarului sau concesionarului.
Notă: În BGPF găsim întrebarea 29.1.3.5.22: Care este modalitatea de deducere a
cheltuielilor legate de reparația unui mijloc fix conform contractului de leasing operațional,
locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune pentru entitățile care, începînd cu
perioada fiscală 2018, aplică prevederile art. 261 din Codul fiscal? Răspunsul la întrebare
repetă prevederile alin. (3) și (11) art.261 și concluzionează că: Astfel, în cazul în care
întreprinderea suportă cheltuieli legate de reparația unui mijloc fix, conform contractului
de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune, cheltuieli -
suportarea cărora, potrivit contractului nominalizat, revine arendașului, locatarului sau
concesionarului, suma depășirii limitei, stabilită în alin. (11) din articolul menționat,
constituie proprietate pe care se calculează amortizarea.
Totodată punctul 201 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale prevede că depășirea limitei privind cheltuielile pentru reparație, precum și
suma cheltuielilor pentru reparație permisă la deducere se determină prin completarea
formularului specificat în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.
Determinarea depășirii limitei privind cheltuielile pentru reparația mijloacelor fixe ce nu
corespund prevederilor alin.(3) art.261 din Codul fiscal, precum și suma cheltuielilor
pentru reparație, permisă la deducere pentru perioada de gestiune____________
Suma
cheltuielilor Suma Suma cheltuielilor Suma care se reflectă
Denumirea pentru cheltuielilor permise la majorarea venitului
mijlocului locațiune Suma limitei aferente sprededucereaferente impozabil
Nr.
fix luat în (arendă) conform art.27 reparației reparației mijloacelor (depășirea limitei
d/o
locațiune suportată pe din Codul fiscal mijloacelor fixe fixe (suma din rubrica 4, privind cheltuielile de
(arendă) parcursul luate în locațiune dar nu mai mare decît reparație,
perioadei (arendă) cea din rubrica 3) nedeductibile)
fiscale

A 1 2 3 (2х%) 4 5 6 (4-5)

Total X * ** ***

Atragem atenția că, tabelul dat nu diferă de tabelul prevăzut de metoda veche de
amortizare a mijloacelor fixe. Cu datele din coloanele 4-6 din acest tabel se va completa
rîndul 03034 din Declarația privind impozitul pe venit VEN12. Totodată, sumele din coloana
6, vor completa coloana 6 din Registru MF în scopuri fiscale.
(12) Nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția
cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.
Notă: Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale” imobilizările primite cu titlu gratuit
(ca donație) se evaluează conform datelor din documentele primare de intrare, cu
suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în documentele
primare de intrare nu este indicată valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se
determină prin expertiză independentă. Înregistrarea contabilă în acest caz va fi: Dt
„Imobilizări corporale” - Ct „Venituri curente”.
Menționăm că, conform lit. j) art. 20 din Codul Fiscal, veniturile de la primirea gratuită a
proprietății conform deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale administrației
publice locale sînt surse de venit neimpozabile. Respectiv, în aceste cazuri mijloacele fixe
nu se vor include în Registrul MF în scopuri fiscale.
În practică, des se întâlnesc cazuri cînd contribuabilii transmit bunuri cu titlu gratuit cu
scopul promovării produselor sale. De exemplu, un producător transmite standuri cu mostre
a produselor sale, valoare cărora poate depăși 6 000 lei. Respectiv, în acest caz venitul din
recunoașterea standului ca mijloc fix va fi unul impozabil și totodată standul va fi inclus în
Registru MF în scopuri fiscale și se va calcula amortizarea în scopuri fiscale.
(13) În cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce
constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către
întreprindere.
(14) Prin derogare de la alin. (12) și (13), suma subvențiilor obținute ca urmare a efectuării
investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influențează asupra
mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.
29.1.3.5.16 Se permite la deducere în scopuri fiscale amortizarea mijlocului fix procurat de
către producătorul agricol în cazul în care ulterior acesta a obținut subvenție pentru
compensarea (integrală sau parțială) a cheltuielilor ce țin de procurarea acestuia?
Conform prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe
care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul
contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a căror
valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioadă de
exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 de lei.
Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în
conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie
2007.
În cazul în care, agentul economic a determinat obligații privind plata unui mijloc fix, iar
ulterior a obținut o subvenție, suma subvenției obținute nu va influența mărimea bazei
valorice a mijloacelor fixe la calcularea amortizării în scopuri fiscale.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 261 alin. (14) din Codul fiscal, suma subvențiilor
obținute ca urmare a efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii
nu influențează asupra mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.
Astfel, amortizarea în scopuri fiscale aferent mijlocului fix respectiv va fi calculată din suma
valorii acestuia apreciată conform art. 27 alin. (1) sau art. 261 alin. (18) din Codul fiscal.
(15) În scopuri fiscale, nu se recunosc diferențele din reevaluarea mijloacelor fixe.
Notă: SNC “Imobilizări corporale și necorporale” stabilesc că în conformitate cu politicile
contabile ale entității, evaluarea ulterioară a imobilizărilor poate fi efectuată în baza
modelului reevaluării potrivit IAS 16 "Imobilizări corporale". Modelul de reevaluare potrivit
IAS 16 prevede că, după recunoașterea ca activ, un element din imobilizări corporale a
cărui valoarea justă poate fi evaluată în mod fiabil trebuie contabilizat la o valoare
reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării minus orice amortizare
cumulată ulterior și orice pierderi cumulate din depreciere. Prevederile IAS 16 sînt destul de
complicate și respectiv, nu prea des se aplică în practică de către entitățile locale. Totodată,
menționăm că veniturile din reevaluarea mijloacelor fixe conform lit. z9) art. 20 din CF sînt
surse de venit neimpozabile și se ajustează în Declarația VEN12 prin rîndul 02016, iar
cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe nu se permit la deduceri în baza alin. (18) art. 24
din CF și se ajustează în Declarația VEN12 prin rîndul 03041.
(16) Baza valorică a mijloacelor fixe se ajustează conform modului stabilit de Guvern.
Conform punctului 26 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale baza valorică a mijloacelor fixe se determină după cum urmează:
1) pentru mijloacele fixe nou-procurate și/sau transmise în exploatare în condițiile art.
26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix determinată în conformitate cu prevederile art.
1

261 alin. (18) din Codul fiscal, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada
exploatării acestuia sau valoarea mijlocului fix determinată conform prevederilor art.
261 alin. (18) din Codul fiscal, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma
amortizării calculate în perioada exploatării mijlocului fix;
2) pentru mijloacele fixe care au fost în exploatare și pentru care amortizarea a fost
calculată conform art. 26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de
tranziție, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau baza
valorică a mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, majorată cu suma reparației
capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia;
3) pentru mijloacele sub formă de investiții efectuate în mijloacele fixe – valoarea de
intrare micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestora;
4) pentru autoturismul specificat la art. 261 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal – valoarea
acestuia micșorată cu suma amortizării calculate sau valoarea acestuia majorată cu suma
reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate;
Notă: Ce fel de valoare? Valoarea de procurare sau valoarea cu care a fost inclus în
Registru MF în scopuri fiscale? Această valoare este importată în cazul înstrăinării
autoturismelor. Conform prevederilor Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale rezultă că această valoare reprezintă valoarea de
procurare. Considerăm că, este necesar să fie concretizat în Codul Fiscal anume care
valoare urmează a fi utilizată la determinarea bazei valorice a autoturismului a cărui
valoarea de procurare depășește 200 000 lei .
5) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare după ieșirea forțată conform art. 22 alin.
(2) din Codul fiscal – baza valorică a proprietății înlocuite majorată cu suma cheltuielilor
suportate pentru procurarea proprietății, care nu este acoperită din venitul obținut în cazul
pierderii forțate;
6) pentru mijloacele fixe constatate în calitate de plusuri la inventariere – valoarea
determinată în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și
Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale nu
menționează despre faptul cum trebuie de procedat cu mijloacele fixe baza valorică a
cărora devine egală cu zero, adică atunci cînd mijlocul fix în scopuri fiscale a fost amortizat
integral. Considerăm că, trebuie de păstrat în Registrul MF în scopuri fiscale pînă la ieșirea
lui din evidența contabilă.
(17) Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în
conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.
Notă: Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289/2007.
(18) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din prețul lor de
procurare, precum și din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de
transportare, asamblare și asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea
obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietății create cu forțe proprii
include toate impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care se deduce,
cheltuielile și plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de
pînă la punerea lor în exploatare.
Notă: Deci, iarăși apare întrebarea cum procedează entitățile care nu sânt plătitori de TVA,
includ în cost TVA sau nu? În principiu, conform SNC – urmează să fie incluse în costul de
intrare toate sumele care le-ai suportat, respectiv dacă nu se recuperează TVA pentru
entitatea aceasta se consideră cheltuială care urmează a fi inclusă în costul MF.
Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale” costul de intrare reprezintă costuri de
procurare sau creare a obiectului de evidentă și costurile direct atribuibile pentru a-l
aduce în locul și în starea necesară pentru folosirea după destinație. Costurile direct
atribuibile imobilizărilor corporale cuprind: costurile de transport, încărcare, descărcare, de
pregătire a locului de instalare, de instalare și montaj, de testare și inspecție a
funcționalității obiectului, de pregătire a terenului pentru folosire după destinație (nivelarea,
curățarea, demolarea construcțiilor vechi, costul drenajului etc.), de achitare a onorariilor
profesionale (cuvenite arhitecților și inginerilor etc.), costurile îndatorării capitalizate
conform SNC "Costurile îndatorării". Iar costul de intrare a imobilizărilor create (elaborate,
construite) de entitate în regie proprie se evaluează la costul efectiv care include: costul
proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul, contribuțiile pentru
asigurările sociale și primele de asistență medicală aferente, costurile indirecte de producție
etc.
Prin urmare, observăm că pot apărea diferențe între valoarea de intrare în scopuri fiscale și
costul de intrare determinat în evidența contabilă. Condiția de bază pentru a include o
cheltuială în costul de intrare a mijlocului fix, este ca această cheltuială să fie direct
atribuibilă pentru a aduce mijlocul fix în locul și în starea necesară pentru folosirea după
destinație. De exemplu, cheltuielile de instruire a personalului nu pot fi calificate ca parte
componentă a costului de intrare din cauza că nu sînt necesare pentru ca obiectul să fie
adus la starea la care mijlocul fix să poată funcționa după maniera dorită de conducere. Mai
mult ca atât, care sînt garanțiile că personalul care a participat la instruire va lucra în
continuare cu acest mijloc fix? Dar, din punct de vedere fiscal această cheltuială este
aferentă procurării și respectiv se include în valoarea mijlocului fix.
Un alt exemplu de diferențe, pot servi cheltuielile cu dobânzi care urmează a fi incluse în
costul de intrare a mijlocului fix. În contabilitate, pentru a determina valoarea care urmează
a fi capitalizată, este prevăzut un standard de contabilitate separat – ”Costurile îndatorării ”,
care prevede anumite proceduri și calcule (uneori destul de complicate). Însă, în scopuri
fiscale totul este simplu – să fie plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în
exploatare.
Considerăm că, este necesar de transpus prevederile legate de valoarea de intrare a
mijloacelor fixe în scopuri fiscale la prevederile SNC, astfel se vor simplifica calculele și vor
dispărea diferențele între fiscalitate și contabilitate.
Punctul 101 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale prevede că, valoarea de intrare a mijloacelor fixe pentru care se calculează
amortizarea potrivit art. 261 din Codul fiscal constituie:
1) pentru mijloacele fixe procurate sau create cu forțe proprii, mijloacele fixe luate
în leasing financiar, mijloacele fixe pentru care a fost primită subvenția – valoarea
determinată conform art. 261 alin. (18) din Codul fiscal;
2) pentru autoturisme – valoarea determinată conform art. 26 alin. (8) din Codul fiscal.
1

3) pentru mijloacele fixe sub formă de investiții – suma depășirii limitei stabilite în art.
261 alin. (11) din Codul fiscal;
4) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare – baza valorică determinată la momentul
ieșirii din exploatare;
5) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii forțate în exploatare – valoarea de
intrare determinată conform art. 22 alin. (2) din Codul fiscal;
6) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii – diferența dintre valoarea de intrare și
amortizarea calculată.
Articolul 271. Norme speciale aplicabile rezidenților parcurilor pentru tehnologia
informației pentru deducerea cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor
fixe
(1) Prin derogare de la prevederile art. 261, agenții economici care pe parcursul anului fiscal
obțin titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației nu au dreptul la deducerea în
scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe în anul fiscal
respectiv.
(2) Pentru agenții economici cărora, în conformitate cu prevederile legislației cu privire la
parcurile pentru tehnologia informației, le-a fost retras titlul de rezident al parcului pentru
tehnologia informației pentru perioada aplicării regimului de impozitare stabilit în prezentul
titlu se permite deducerea cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe
conform art. 261. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate,
în scop fiscal, este egală cu valoarea contabilă a acestor mijloace fixe la începutul lunii
următoare celei în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia
informației.
Alte comentarii asupra privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale conform metodei noi
Totodată în Monitorul Oficial nr. 499-503 din 21.12.2018 a fost publicată Hotărîrea
Guvernului nr. 1251 din 19.12.2018 cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.
289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor
fixe în scopuri fiscale. Modificările au intrat în vigoare începând cu 21 decembrie 2018.
Conform acestor modificări, a fost aprobat noul Registru privind evidența și calcularea
amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Asupra formei și modului de completare sunt
mai multe obiecții și comentarii. Forma nu prevede coloane cu baza valorică la începutul
perioadei și la sfârșitul perioadei (baza valorică este necesară în cazurile ieșirii mijloacelor
fixe, respectiv în lipsa informației privind baza valorică la ieșirea mijloacelor fixe va fi
necesar de efectuat calcule suplimentare). Totodată, nu este clar cum se va completa
coloana 6 ”Cheltuielile de reparație capitalizate” în cazul cînd la unul și același mijloc fix se
va capitaliza reparațiile în mai mulți ani sau în cazul mijlocului fix închiriat depășirea limitei
de reparație se va întâmpla pe parcursul a 2 ani consecutivi.
Conform punctului 81 din Regulament este stabilit că, durata de funcționare pentru
mijloacele fixe constatate conform art. 261 alin. (3) din Codul fiscal (investițiile efectuate în
mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, concesiune, arendă,
comodat, sublocațiune) reprezintă durata contractului încheiat. În legătură cu aceasta apare
întrebarea dacă condițiile contractului prevăd că durata contractului este un an, cu
prelungire automată pe perioade noi, cum de stabilit în acest caz durata de funcționare în
scopuri fiscale? Deoarece pot apărea discuții cu organele de control, care vor avea tentația
de a considera durata de funcționare mai mare de un an.
Totodată este un alt aspect legat de reparația capitala sau modernizarea, daca această
reparație nu modifică durata de funcționare utilă a mijlocului fix în evidența contabilă, atunci
în scopuri fiscale nu apar întrebări legate de această reparație capitalizată. Dar, în situația
în care reparația sau modernizarea conduce la modificarea duratei de funcționare utile, ce
se va întâmpla cu durata de funcționare în scopuri fiscale? Se va modifica și în scopuri
fiscale sau va rămâne neschimbată? Nici Codul Fiscal, nici Regulamentul privind evidența
și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, nu prevede cum trebuie de procedat în
astfel de situații. Totodată, punctul 81 din Regulament prevede că norma amortizării pentru
fiecare mijloc fix se determină ca raportul dintre 100% şi durata de funcționare utilă a
acestuia, stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003. Deci Regulamentul ne permite să
aplicăm prevederile Catalogului respectiv. Conform punctelor 80-81 din Catalogul MF și AN,
durata de funcționare poate fi modificată cu pînă la 25% față de durata stabilită în Catalog,
inclusiv și din cauza efectuării reparaţiei capitale a obiectelor de mijloace fixe sau realizării
investiţiilor capitale ulterioare pentru îmbunătăţirea stării acestora. În consecință, putem
trage concluzia că se poate de modificat și durata de funcționare în scopuri fiscale, dar ar fi
bine de obținut o poziție oficială din partea organelor abilitate.
Punctul 27 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale stabilește că, rezultatul înstrăinării mijloacelor fixe sau a imobilizărilor care au fost
în componența mijloacelor fixe și ulterior trecute în grupa „stoc” în scopuri fiscale se
determină ca diferența dintre venitul obținut și baza valorică a mijlocului fix sau a
imobilizărilor trecute în grupa „stoc”.
Nu este clar din prevederea dată ce urmează de făcut cu rezultatul înstrăinării după
determinarea lui? Considerăm că, acest rezultat urmează de inclus în Declarația VEN12 în
coloana ”în scopuri fiscale” rîndul 0206 (în cazul rezultatului pozitiv) sau 03020 (în cazul
rezultatului negativ). Totodată, nici Codul Fiscal nici Regulamentul nu prevede careva
proceduri concrete în cazul ieșirii sau înstrăinării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. În opinia
noastră, în aceste cazuri urmează de exclus mijloacele fixe din Registru MF în scopuri
fiscale la baza valorică stabilită la momentul ieșiri sau înstrăinării. În Registru MF în scopuri
fiscale nu sunt prevăzute careva coloane legate de ieșirea mijloacelor fixe. Probabil că
urmează a fi efectuate careva concretizări după anumite situații practice.
În același timp, nu este clar cum trebuie de procedat în cazul casării mijlocului fix, care are
o bază valorică neamortizată? Ce se întâmplă cu această bază valorică? Este ea
deductibilă în scopuri fiscale? Este clar că mijlocul fix casat se va exclude din Registru MF
în scopuri fiscale la baza valorică rămasă. Dar, ulterior această valoare urmează să
participe la ajustarea veniturilor/cheltuielilor în scopuri fiscale, deoarece ea după cum am
menționat mai sus poate să difere de valoarea contabilă? Răspuns la aceste întrebări nu se
regăsesc în legislație. Presupunem că, urmează să procedăm ca și în cazul înstrăinării
mijloacelor fixe, respectiv va fi necesar de efectuat anumite corectări în Declarația privind
impozitul pe venit VEN12.
Exemplu nr. 3. Entitatea în ianuarie 2018 a procurat un utilaj tehnologic în valoare de
42 000 lei. Durata de funcționare utilă a fost stabilită de 3 ani, durata de funcționare
conform Catalogului MF și AN este de 5 ani. În ianuarie 2020 utilajul dat a fost casat din
motive obiective – ieșirea pe piață a unui utilaj nou cu un randament dublu (să considerăm
că cheltuielile legate de casarea mijlocului fix dat sunt deductibile în scopuri fiscale). Să
determinăm rezultatul casării utilajului în scopuri fiscale pentru anul 2020.
Să determinăm valoarea amortizării acumulate la data casării. În contabilitate se va calcula
42 000 / 3 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 28 000 lei. În scopuri fiscale se va
calcula 42 000 / 5 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 16 800 lei. Deci,
observăm că în scopuri fiscale în decurs de 2 ani a fost recunoscute la cheltuieli cu 11 200
lei mai puțin (28 000 – 16 800). Această diferență este una temporară din cauza diferenței
între durata de funcționare contabilă și fiscală. În mod normal dacă casarea se încadrează
în prevederile art. 24 din CF, atunci această diferență ar trebui să fie recunoscută în scopuri
fiscale la deduceri.
La data casării din anul 2020 valoarea contabilă va fi egală cu 42 000 – 28 000 = 14 000 lei
care se va trece la cheltuielile perioadei, baza valorică a utilajului va fi egală cu 42 000 – 16
800 = 25 200 lei. Respectiv, la data casării urmează de ajustat cheltuielile în scopuri fiscale.
Declarația VEN12 după cum am menționat mai sus, la moment nu prevede un rînd pentru
astfel de situație. Luînd în considerație că această operațiune este asemănătoare cu
înstrăinarea mijloacelor fixe, propunem să fie utilizat același rînd 03020 (urmează de
solicitat poziția oficială a organelor de resort). Conform calculelor, în Declarația VEN12
pentru anul 2020 se va efectua următoarea ajustare:
Indicatori Cod Contab. financiară

A 1 2

Pierderi din vînzarea MF 03020 14 000

Prin urmare, în urma acestei ajustări observăm că și în scopuri fiscale a fost recunoscută
diferența între amortizarea calculată în scopuri financiare și cea calculată în scopuri fiscale.
În concluzie, dorim să menționăm că aplicarea metodei noi de amortizare a mijloacelor fixe
în scopuri fiscale în anul 2018 este prematură. După cum ați citit în acest material sînt
multe incertitudini legate de aplicarea prevederilor legale în formula existentă la moment.
Sperăm că pe parcursul anului 2019 vor apărea mai multe explicații oficiale. Aplicarea
metodei noi din anul 2018 poate fi avantajoasă doar în situații cînd la contribuabili sunt doar
operațiuni simple și numărul mijloacelor fixe este relativ mic sau dacă contribuabilii sînt nou
creați.

Adrian Știrbu,
auditor, contabil certificat ACAP