Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Comentarii și exemple
(Partea I)
11.03.2019 1.937 views Adrian Știrbu, auditor, contabil certificat ACAP
În acest articol vom examina prevederile legale privind amortizarea mijloacelor fixe stabilite
de articolul 261 din Codul Fiscal și Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289/2007. Totodată,
vom evidenția și aspectele problematice ale acestor prevederi și propunerile privind
perfecționarea cadrului legal. Este de menționat că, în conformitate cu art. 24 alin. (31)
din Legea nr. 1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal,
pentru perioada fiscală 2018 agenții economici pot alege modul de calcul al amortizării și
cheltuielilor pentru reparația proprietății conform art. 26 şi 27 sau art. 26 1 din Codul fiscal.
Din 2019 prevederile art. 261 devin obligatorii. Deci, în continuare vom parcurge fiecare
aliniat din acest articol și vom comenta sau exemplifica după caz.
Articolul 261. Deducerea amortizării mijloacelor fixe
(1) Mărimea deducerii amortizării calculate a mijloacelor fixe se determină în conformitate
cu prezentul articol și cu art. 24.
Notă: Referința la art. 24 condiționează că, mijloacele fixe trebuie să fie utilizate în cadrul
activității de întreprinzător și să fie ordinare și necesare activității date. În cazul în care,
mijlocul fix nu întrunește aceste condiții atunci, nu se recunoaște în scopuri fiscale
amortizarea lui, adică în scopuri fiscale va fi egală cu zero, chiar dacă în contabilitatea
financiară acest mijloc fix va fi reflectat în evidența contabilă și se va calcula amortizarea.
(2) Mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată
în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de
întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a amortizării fizice și morale și a
cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de
6000 de lei.
Notă: Conținutul acestei prevederi nu diferă de prevederea precedentă din art. 26 al
Codului Fiscal, respectiv, au rămas aceleași probleme legate de recunoașterea mijloacelor
fixe în scopuri fiscale. De fapt, introducerea metodei noi de amortizare a mijloacelor fixe
presupunea simplificarea procedurii și apropierea ei de metodele aplicate în SNC, însă în
realitate au rămas aceleași diferențe. Pe de o parte, prevederea dată ne sugerează că
calcularea amortizării se efectuează pentru mijloacelor fixe ”reflectate în bilanțul
contribuabilului în conformitate cu legislația”, aceasta ar însemna că se recunosc
prevederile SNC privind recunoașterea mijloacelor fixe. Pe de altă parte, s-a păstrat
condiția că valoarea mijloacelor fixe trebuie să depășească valoarea de 6000 lei. Deci,
dacă entitatea stabilește în politicile contabile un alt prag de semnificație în cazul
recunoașterii mijloacelor fixe (mai mic sau mai mare de 6000 lei), în scopuri fiscale se va
recunoaște ca mijloc fix doar dacă valoarea lui va depăși 6000 lei.
(3) Sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale
investițiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional,
locațiune, concesiune, arendă, comodat, sublocațiune. În sensul prezentului alineat, prin
investiție se înțelege excedentul cheltuielilor ce țin de reparație, îmbunătățire și altele
asemenea în privința mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menționate, permise
spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin. (11).
Notă: Atragem atenția că, s-au adăugat și contractele de comodat și sublocațiune, anterior
astfel de contracte nu erau incluse. Pînă la intrarea în vigoare acestei prevederi,
tratamentul cheltuielilor în cazul comodatului a fost expus de Serviciul Fiscal de Stat în
întrebarea 29.1.3.5.19 din BGPF.
Totodată, nu este clar cum procedăm în cazul reparațiilor capitalizate în evidența contabilă
la mijloacele fixe luate în locațiune? Pot fi 2 variante:
Varianta 1: Să fie recunoscut ca mijloc fix separat și în scopuri fiscale (adică să fie tratate
prin prisma alin. (2) art. 261 care acceptă prevederile SNC) și atunci se va calcula
amortizarea reieșind din valoarea de intrare stabilită conform SNC.
Varianta 2: Deoarece reparațiile capitalizate în scopuri contabile pot fi tratate ca investiții
conform alin. (3) art. 261, se va amortiza doar excedentul asupra limitei de 15% din suma
calculată a arendei (locaţiunii) suportată pe parcursul perioadei fiscale. În acest caz,
mărimea depășirii limitei de 15% se va include în Registru MF în scopuri fiscale și se va
calcula amortizarea în scopuri fiscale. Pînă în prezent în situația capitalizării reparațiilor în
evidența contabilă se aplica anume această prevedere. Însă, după cum am menționat
anterior că trecerea la metodă nouă a fost efectuată cu scopul de simplificarea calculelor,
inclusiv și în contextul alin. (10) din articolul dat care stabilește că deducerea cheltuielilor
pentru reparația proprietății se efectuează în conformitate cu Standardele Naționale de
Contabilitate, aplicarea acestei proceduri în astfel de cazuri nu este adecvată. Considerăm
că, este necesară o poziție oficială asupra aspectului dat pentru evitarea diferitor tratări.
(4) Din punct de vedere fiscal, în cazul leasingului financiar, locatarul este tratat ca
proprietar al mijloacelor fixe primite în leasing, iar în cazul leasingului operațional, calitatea
de proprietar o are locatorul. Calcularea și deducerea amortizării mijloacelor fixe care fac
obiectul unui contract de leasing se efectuează de către locatar în cazul leasingului
financiar și de către locator în cazul leasingului operațional.
(5) Evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat.
Notă: Este o prevedere benefică, va simplifica modul de evidență în scopuri fiscale și se va
putea utiliza softuri contabile care vor calcula amortizarea mijloacelor fixe în scopuri fiscale.
Totodată, pot fi situații ideale cînd nu vor fi diferențe între contabilitate și fiscalitate. Însă, în
practică considerăm că totuși vor fi diferențe din diferite cauze: stabilirea altei metode de
amortizare în politici contabile decît cea liniară, durata de funcționare utilă nu va coincide cu
durata de funcționare în scopuri fiscale, reevaluarea sau deprecierea mijloacelor fixe care
nu este acceptată în scopuri fiscale, tranziția la metoda nouă în urma căreia valoarea
contabilă nu va coincide cu baza valorică și altele.
(6) Amortizarea mijloacelor fixe se calculează începînd cu luna următoare celei în care
mijlocul fix se pune în funcțiune prin utilizarea metodei liniare de amortizare. Mărimea
amortizării mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulțirea valorii
mijloacelor fixe la norma de amortizare respectivă prevăzută la alin. (7).
Notă: Care valoare - valoarea de intrare (costul de intrare) sau valoarea contabilă (valoarea
de bilanț) a mijlocului fix? Sînt 2 valori diferite. Deci la procurarea mijlocului fix nou nu apar
probleme, se va lua în calcul valoarea de intrare. Însă, apare problema în situația cînd se
majorează valoarea mijlocului fix în cazul reparației capitale, adică la capitalizarea
cheltuielilor ulterioare conform SNC. În acest caz, dacă efectuăm calculul pornind de la
valoarea de intrare +valoarea capitalizată se va primi o diferență neamortizată la expirarea
duratei de utilizare utile în scopuri fiscale și în ultima lună va fi necesar de ajustat baza
valorică pînă la valoarea zero. Nu este o situație normală. Această ordine de idei rezultă și
din Modul de completare a Registrului MF în scopuri fiscale. Conform acestuia, este stabilit
că amortizarea se calculează ca produsul valorii mijlocului fix adunată cu suma reparației
capitale (coloana 8 din Registru) și norma de amortizare, care se determină ca raport
dintre 100% și durata de funcționare utilă conform Catalogului MF și AN (coloana 9 din
Registru). Totodată, Modul de completare nu prevede că durata de funcționare utilă a
mijlocului fix stabilită conform Catalogului MF și AN să fie revăzută sau modificată.
Respectiv, norma de amortizare rămâne neschimbată din momentul primei înregistrări în
Registru MF în scopuri fiscale. Totodată, conform punctelor 80-82 din Catalogul MF și AN
este prevăzut că durata de funcționare poate fi totuși modificată.
Baza Valo Luna Chelt Luna Valo Durata Norm
Num Denu
valori area din uielile în area de a de
ărul mirea
că mijlo care de care mijlo funcțio amort To
de mijlo Calculul amortizării lunare
a cului urmea repara a cului nare izare tal
inve cului
mijlo fix în ză a se ție fost fix cu utilă a anual
ntar fix
cului scopu calcul capita efect suma mijlocu ă
fix la ri a lizate uată repar lui fix
încep fiscal amorti repar ației confor
utul e zarea ația capit m
perio capit ale Catalog
adei ală ului
de mijloac
tranzi elor
ție fixe și
activelo
r
nemater
iale
I V
I I V V I X X
I I V II X
I V I II X I II
I I
1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 23
1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2
Total
A 1 2
A 1 2
A 1 2 3 (2х%) 4 5 6 (4-5)
Total X * ** ***
Atragem atenția că, tabelul dat nu diferă de tabelul prevăzut de metoda veche de
amortizare a mijloacelor fixe. Cu datele din coloanele 4-6 din acest tabel se va completa
rîndul 03034 din Declarația privind impozitul pe venit VEN12. Totodată, sumele din coloana
6, vor completa coloana 6 din Registru MF în scopuri fiscale.
(12) Nu se permite deducerea amortizării mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit, cu excepția
cazurilor în care valoarea acestora a fost inclusă în venitul impozabil al contribuabilului.
Notă: Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale” imobilizările primite cu titlu gratuit
(ca donație) se evaluează conform datelor din documentele primare de intrare, cu
suplimentarea în cazurile necesare a costurilor direct atribuibile. Dacă în documentele
primare de intrare nu este indicată valoarea obiectului primit, atunci costul de intrare se
determină prin expertiză independentă. Înregistrarea contabilă în acest caz va fi: Dt
„Imobilizări corporale” - Ct „Venituri curente”.
Menționăm că, conform lit. j) art. 20 din Codul Fiscal, veniturile de la primirea gratuită a
proprietății conform deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale administrației
publice locale sînt surse de venit neimpozabile. Respectiv, în aceste cazuri mijloacele fixe
nu se vor include în Registrul MF în scopuri fiscale.
În practică, des se întâlnesc cazuri cînd contribuabilii transmit bunuri cu titlu gratuit cu
scopul promovării produselor sale. De exemplu, un producător transmite standuri cu mostre
a produselor sale, valoare cărora poate depăși 6 000 lei. Respectiv, în acest caz venitul din
recunoașterea standului ca mijloc fix va fi unul impozabil și totodată standul va fi inclus în
Registru MF în scopuri fiscale și se va calcula amortizarea în scopuri fiscale.
(13) În cazul finanțării parțiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce
constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către
întreprindere.
(14) Prin derogare de la alin. (12) și (13), suma subvențiilor obținute ca urmare a efectuării
investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influențează asupra
mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.
29.1.3.5.16 Se permite la deducere în scopuri fiscale amortizarea mijlocului fix procurat de
către producătorul agricol în cazul în care ulterior acesta a obținut subvenție pentru
compensarea (integrală sau parțială) a cheltuielilor ce țin de procurarea acestuia?
Conform prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe
care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul
contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a căror
valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioadă de
exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 de lei.
Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în
conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 14 martie
2007.
În cazul în care, agentul economic a determinat obligații privind plata unui mijloc fix, iar
ulterior a obținut o subvenție, suma subvenției obținute nu va influența mărimea bazei
valorice a mijloacelor fixe la calcularea amortizării în scopuri fiscale.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 261 alin. (14) din Codul fiscal, suma subvențiilor
obținute ca urmare a efectuării investițiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii
nu influențează asupra mărimii bazei valorice a mijloacelor fixe.
Astfel, amortizarea în scopuri fiscale aferent mijlocului fix respectiv va fi calculată din suma
valorii acestuia apreciată conform art. 27 alin. (1) sau art. 261 alin. (18) din Codul fiscal.
(15) În scopuri fiscale, nu se recunosc diferențele din reevaluarea mijloacelor fixe.
Notă: SNC “Imobilizări corporale și necorporale” stabilesc că în conformitate cu politicile
contabile ale entității, evaluarea ulterioară a imobilizărilor poate fi efectuată în baza
modelului reevaluării potrivit IAS 16 "Imobilizări corporale". Modelul de reevaluare potrivit
IAS 16 prevede că, după recunoașterea ca activ, un element din imobilizări corporale a
cărui valoarea justă poate fi evaluată în mod fiabil trebuie contabilizat la o valoare
reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării minus orice amortizare
cumulată ulterior și orice pierderi cumulate din depreciere. Prevederile IAS 16 sînt destul de
complicate și respectiv, nu prea des se aplică în practică de către entitățile locale. Totodată,
menționăm că veniturile din reevaluarea mijloacelor fixe conform lit. z9) art. 20 din CF sînt
surse de venit neimpozabile și se ajustează în Declarația VEN12 prin rîndul 02016, iar
cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe nu se permit la deduceri în baza alin. (18) art. 24
din CF și se ajustează în Declarația VEN12 prin rîndul 03041.
(16) Baza valorică a mijloacelor fixe se ajustează conform modului stabilit de Guvern.
Conform punctului 26 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe
în scopuri fiscale baza valorică a mijloacelor fixe se determină după cum urmează:
1) pentru mijloacele fixe nou-procurate și/sau transmise în exploatare în condițiile art.
26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix determinată în conformitate cu prevederile art.
1
261 alin. (18) din Codul fiscal, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada
exploatării acestuia sau valoarea mijlocului fix determinată conform prevederilor art.
261 alin. (18) din Codul fiscal, majorată cu suma reparației capitale și micșorată cu suma
amortizării calculate în perioada exploatării mijlocului fix;
2) pentru mijloacele fixe care au fost în exploatare și pentru care amortizarea a fost
calculată conform art. 26 din Codul fiscal – valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de
tranziție, micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia sau baza
valorică a mijlocului fix la începutul perioadei de tranziție, majorată cu suma reparației
capitale și micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestuia;
3) pentru mijloacele sub formă de investiții efectuate în mijloacele fixe – valoarea de
intrare micșorată cu suma amortizării calculate în perioada exploatării acestora;
4) pentru autoturismul specificat la art. 261 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal – valoarea
acestuia micșorată cu suma amortizării calculate sau valoarea acestuia majorată cu suma
reparației capitale și micșorată cu suma amortizării calculate;
Notă: Ce fel de valoare? Valoarea de procurare sau valoarea cu care a fost inclus în
Registru MF în scopuri fiscale? Această valoare este importată în cazul înstrăinării
autoturismelor. Conform prevederilor Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii
mijloacelor fixe în scopuri fiscale rezultă că această valoare reprezintă valoarea de
procurare. Considerăm că, este necesar să fie concretizat în Codul Fiscal anume care
valoare urmează a fi utilizată la determinarea bazei valorice a autoturismului a cărui
valoarea de procurare depășește 200 000 lei .
5) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare după ieșirea forțată conform art. 22 alin.
(2) din Codul fiscal – baza valorică a proprietății înlocuite majorată cu suma cheltuielilor
suportate pentru procurarea proprietății, care nu este acoperită din venitul obținut în cazul
pierderii forțate;
6) pentru mijloacele fixe constatate în calitate de plusuri la inventariere – valoarea
determinată în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și
Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.
Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale nu
menționează despre faptul cum trebuie de procedat cu mijloacele fixe baza valorică a
cărora devine egală cu zero, adică atunci cînd mijlocul fix în scopuri fiscale a fost amortizat
integral. Considerăm că, trebuie de păstrat în Registrul MF în scopuri fiscale pînă la ieșirea
lui din evidența contabilă.
(17) Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se efectuează în
conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.
Notă: Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289/2007.
(18) Valoarea mijloacelor fixe nou-procurate se compune din prețul lor de
procurare, precum și din toate cheltuielile aferente procurării lor, inclusiv cheltuielile de
transportare, asamblare și asigurare, dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea
obiectului în exploatare. Valoarea mijloacelor fixe aferente proprietății create cu forțe proprii
include toate impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată care se deduce,
cheltuielile și plata dobînzilor aferente acestor mijloace fixe pentru întreaga perioadă de
pînă la punerea lor în exploatare.
Notă: Deci, iarăși apare întrebarea cum procedează entitățile care nu sânt plătitori de TVA,
includ în cost TVA sau nu? În principiu, conform SNC – urmează să fie incluse în costul de
intrare toate sumele care le-ai suportat, respectiv dacă nu se recuperează TVA pentru
entitatea aceasta se consideră cheltuială care urmează a fi inclusă în costul MF.
Conform SNC “Imobilizări corporale și necorporale” costul de intrare reprezintă costuri de
procurare sau creare a obiectului de evidentă și costurile direct atribuibile pentru a-l
aduce în locul și în starea necesară pentru folosirea după destinație. Costurile direct
atribuibile imobilizărilor corporale cuprind: costurile de transport, încărcare, descărcare, de
pregătire a locului de instalare, de instalare și montaj, de testare și inspecție a
funcționalității obiectului, de pregătire a terenului pentru folosire după destinație (nivelarea,
curățarea, demolarea construcțiilor vechi, costul drenajului etc.), de achitare a onorariilor
profesionale (cuvenite arhitecților și inginerilor etc.), costurile îndatorării capitalizate
conform SNC "Costurile îndatorării". Iar costul de intrare a imobilizărilor create (elaborate,
construite) de entitate în regie proprie se evaluează la costul efectiv care include: costul
proiectului, valoarea materialelor consumate, costurile cu personalul, contribuțiile pentru
asigurările sociale și primele de asistență medicală aferente, costurile indirecte de producție
etc.
Prin urmare, observăm că pot apărea diferențe între valoarea de intrare în scopuri fiscale și
costul de intrare determinat în evidența contabilă. Condiția de bază pentru a include o
cheltuială în costul de intrare a mijlocului fix, este ca această cheltuială să fie direct
atribuibilă pentru a aduce mijlocul fix în locul și în starea necesară pentru folosirea după
destinație. De exemplu, cheltuielile de instruire a personalului nu pot fi calificate ca parte
componentă a costului de intrare din cauza că nu sînt necesare pentru ca obiectul să fie
adus la starea la care mijlocul fix să poată funcționa după maniera dorită de conducere. Mai
mult ca atât, care sînt garanțiile că personalul care a participat la instruire va lucra în
continuare cu acest mijloc fix? Dar, din punct de vedere fiscal această cheltuială este
aferentă procurării și respectiv se include în valoarea mijlocului fix.
Un alt exemplu de diferențe, pot servi cheltuielile cu dobânzi care urmează a fi incluse în
costul de intrare a mijlocului fix. În contabilitate, pentru a determina valoarea care urmează
a fi capitalizată, este prevăzut un standard de contabilitate separat – ”Costurile îndatorării ”,
care prevede anumite proceduri și calcule (uneori destul de complicate). Însă, în scopuri
fiscale totul este simplu – să fie plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în
exploatare.
Considerăm că, este necesar de transpus prevederile legate de valoarea de intrare a
mijloacelor fixe în scopuri fiscale la prevederile SNC, astfel se vor simplifica calculele și vor
dispărea diferențele între fiscalitate și contabilitate.
Punctul 101 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale prevede că, valoarea de intrare a mijloacelor fixe pentru care se calculează
amortizarea potrivit art. 261 din Codul fiscal constituie:
1) pentru mijloacele fixe procurate sau create cu forțe proprii, mijloacele fixe luate
în leasing financiar, mijloacele fixe pentru care a fost primită subvenția – valoarea
determinată conform art. 261 alin. (18) din Codul fiscal;
2) pentru autoturisme – valoarea determinată conform art. 26 alin. (8) din Codul fiscal.
1
3) pentru mijloacele fixe sub formă de investiții – suma depășirii limitei stabilite în art.
261 alin. (11) din Codul fiscal;
4) pentru mijloacele fixe reintrate în exploatare – baza valorică determinată la momentul
ieșirii din exploatare;
5) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii forțate în exploatare – valoarea de
intrare determinată conform art. 22 alin. (2) din Codul fiscal;
6) pentru mijloacele fixe reintroduse ulterior ieșirii – diferența dintre valoarea de intrare și
amortizarea calculată.
Articolul 271. Norme speciale aplicabile rezidenților parcurilor pentru tehnologia
informației pentru deducerea cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor
fixe
(1) Prin derogare de la prevederile art. 261, agenții economici care pe parcursul anului fiscal
obțin titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației nu au dreptul la deducerea în
scopuri fiscale a cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe în anul fiscal
respectiv.
(2) Pentru agenții economici cărora, în conformitate cu prevederile legislației cu privire la
parcurile pentru tehnologia informației, le-a fost retras titlul de rezident al parcului pentru
tehnologia informației pentru perioada aplicării regimului de impozitare stabilit în prezentul
titlu se permite deducerea cheltuielilor privind amortizarea și reparația mijloacelor fixe
conform art. 261. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate,
în scop fiscal, este egală cu valoarea contabilă a acestor mijloace fixe la începutul lunii
următoare celei în care a fost retras titlul de rezident al parcului pentru tehnologia
informației.
Alte comentarii asupra privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale conform metodei noi
Totodată în Monitorul Oficial nr. 499-503 din 21.12.2018 a fost publicată Hotărîrea
Guvernului nr. 1251 din 19.12.2018 cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.
289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor
fixe în scopuri fiscale. Modificările au intrat în vigoare începând cu 21 decembrie 2018.
Conform acestor modificări, a fost aprobat noul Registru privind evidența și calcularea
amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. Asupra formei și modului de completare sunt
mai multe obiecții și comentarii. Forma nu prevede coloane cu baza valorică la începutul
perioadei și la sfârșitul perioadei (baza valorică este necesară în cazurile ieșirii mijloacelor
fixe, respectiv în lipsa informației privind baza valorică la ieșirea mijloacelor fixe va fi
necesar de efectuat calcule suplimentare). Totodată, nu este clar cum se va completa
coloana 6 ”Cheltuielile de reparație capitalizate” în cazul cînd la unul și același mijloc fix se
va capitaliza reparațiile în mai mulți ani sau în cazul mijlocului fix închiriat depășirea limitei
de reparație se va întâmpla pe parcursul a 2 ani consecutivi.
Conform punctului 81 din Regulament este stabilit că, durata de funcționare pentru
mijloacele fixe constatate conform art. 261 alin. (3) din Codul fiscal (investițiile efectuate în
mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, concesiune, arendă,
comodat, sublocațiune) reprezintă durata contractului încheiat. În legătură cu aceasta apare
întrebarea dacă condițiile contractului prevăd că durata contractului este un an, cu
prelungire automată pe perioade noi, cum de stabilit în acest caz durata de funcționare în
scopuri fiscale? Deoarece pot apărea discuții cu organele de control, care vor avea tentația
de a considera durata de funcționare mai mare de un an.
Totodată este un alt aspect legat de reparația capitala sau modernizarea, daca această
reparație nu modifică durata de funcționare utilă a mijlocului fix în evidența contabilă, atunci
în scopuri fiscale nu apar întrebări legate de această reparație capitalizată. Dar, în situația
în care reparația sau modernizarea conduce la modificarea duratei de funcționare utile, ce
se va întâmpla cu durata de funcționare în scopuri fiscale? Se va modifica și în scopuri
fiscale sau va rămâne neschimbată? Nici Codul Fiscal, nici Regulamentul privind evidența
și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, nu prevede cum trebuie de procedat în
astfel de situații. Totodată, punctul 81 din Regulament prevede că norma amortizării pentru
fiecare mijloc fix se determină ca raportul dintre 100% şi durata de funcționare utilă a
acestuia, stabilită în Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21.03.2003. Deci Regulamentul ne permite să
aplicăm prevederile Catalogului respectiv. Conform punctelor 80-81 din Catalogul MF și AN,
durata de funcționare poate fi modificată cu pînă la 25% față de durata stabilită în Catalog,
inclusiv și din cauza efectuării reparaţiei capitale a obiectelor de mijloace fixe sau realizării
investiţiilor capitale ulterioare pentru îmbunătăţirea stării acestora. În consecință, putem
trage concluzia că se poate de modificat și durata de funcționare în scopuri fiscale, dar ar fi
bine de obținut o poziție oficială din partea organelor abilitate.
Punctul 27 din Regulamentul privind evidența și calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri
fiscale stabilește că, rezultatul înstrăinării mijloacelor fixe sau a imobilizărilor care au fost
în componența mijloacelor fixe și ulterior trecute în grupa „stoc” în scopuri fiscale se
determină ca diferența dintre venitul obținut și baza valorică a mijlocului fix sau a
imobilizărilor trecute în grupa „stoc”.
Nu este clar din prevederea dată ce urmează de făcut cu rezultatul înstrăinării după
determinarea lui? Considerăm că, acest rezultat urmează de inclus în Declarația VEN12 în
coloana ”în scopuri fiscale” rîndul 0206 (în cazul rezultatului pozitiv) sau 03020 (în cazul
rezultatului negativ). Totodată, nici Codul Fiscal nici Regulamentul nu prevede careva
proceduri concrete în cazul ieșirii sau înstrăinării mijloacelor fixe în scopuri fiscale. În opinia
noastră, în aceste cazuri urmează de exclus mijloacele fixe din Registru MF în scopuri
fiscale la baza valorică stabilită la momentul ieșiri sau înstrăinării. În Registru MF în scopuri
fiscale nu sunt prevăzute careva coloane legate de ieșirea mijloacelor fixe. Probabil că
urmează a fi efectuate careva concretizări după anumite situații practice.
În același timp, nu este clar cum trebuie de procedat în cazul casării mijlocului fix, care are
o bază valorică neamortizată? Ce se întâmplă cu această bază valorică? Este ea
deductibilă în scopuri fiscale? Este clar că mijlocul fix casat se va exclude din Registru MF
în scopuri fiscale la baza valorică rămasă. Dar, ulterior această valoare urmează să
participe la ajustarea veniturilor/cheltuielilor în scopuri fiscale, deoarece ea după cum am
menționat mai sus poate să difere de valoarea contabilă? Răspuns la aceste întrebări nu se
regăsesc în legislație. Presupunem că, urmează să procedăm ca și în cazul înstrăinării
mijloacelor fixe, respectiv va fi necesar de efectuat anumite corectări în Declarația privind
impozitul pe venit VEN12.
Exemplu nr. 3. Entitatea în ianuarie 2018 a procurat un utilaj tehnologic în valoare de
42 000 lei. Durata de funcționare utilă a fost stabilită de 3 ani, durata de funcționare
conform Catalogului MF și AN este de 5 ani. În ianuarie 2020 utilajul dat a fost casat din
motive obiective – ieșirea pe piață a unui utilaj nou cu un randament dublu (să considerăm
că cheltuielile legate de casarea mijlocului fix dat sunt deductibile în scopuri fiscale). Să
determinăm rezultatul casării utilajului în scopuri fiscale pentru anul 2020.
Să determinăm valoarea amortizării acumulate la data casării. În contabilitate se va calcula
42 000 / 3 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 28 000 lei. În scopuri fiscale se va
calcula 42 000 / 5 ani /12 luni *24 luni (01.02.2018-31.01.2020) = 16 800 lei. Deci,
observăm că în scopuri fiscale în decurs de 2 ani a fost recunoscute la cheltuieli cu 11 200
lei mai puțin (28 000 – 16 800). Această diferență este una temporară din cauza diferenței
între durata de funcționare contabilă și fiscală. În mod normal dacă casarea se încadrează
în prevederile art. 24 din CF, atunci această diferență ar trebui să fie recunoscută în scopuri
fiscale la deduceri.
La data casării din anul 2020 valoarea contabilă va fi egală cu 42 000 – 28 000 = 14 000 lei
care se va trece la cheltuielile perioadei, baza valorică a utilajului va fi egală cu 42 000 – 16
800 = 25 200 lei. Respectiv, la data casării urmează de ajustat cheltuielile în scopuri fiscale.
Declarația VEN12 după cum am menționat mai sus, la moment nu prevede un rînd pentru
astfel de situație. Luînd în considerație că această operațiune este asemănătoare cu
înstrăinarea mijloacelor fixe, propunem să fie utilizat același rînd 03020 (urmează de
solicitat poziția oficială a organelor de resort). Conform calculelor, în Declarația VEN12
pentru anul 2020 se va efectua următoarea ajustare:
Indicatori Cod Contab. financiară
A 1 2
Prin urmare, în urma acestei ajustări observăm că și în scopuri fiscale a fost recunoscută
diferența între amortizarea calculată în scopuri financiare și cea calculată în scopuri fiscale.
În concluzie, dorim să menționăm că aplicarea metodei noi de amortizare a mijloacelor fixe
în scopuri fiscale în anul 2018 este prematură. După cum ați citit în acest material sînt
multe incertitudini legate de aplicarea prevederilor legale în formula existentă la moment.
Sperăm că pe parcursul anului 2019 vor apărea mai multe explicații oficiale. Aplicarea
metodei noi din anul 2018 poate fi avantajoasă doar în situații cînd la contribuabili sunt doar
operațiuni simple și numărul mijloacelor fixe este relativ mic sau dacă contribuabilii sînt nou
creați.
Adrian Știrbu,
auditor, contabil certificat ACAP