Teste Examen Oftalmologie

1)Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: oftalmologie rom .
colMod de punctare: A1
Pacient cu durere oculară, şi acuitate vizuală diminuată, precipitate pe endoteliul cornean, mioză, congestie pericheratică prezintă:
Conjunctivită acută
Uveită acută anterioară
Glaucom acut
Flegmonul sacului lacrimal
Episclerită acută
2)Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

Unde începe procesul vederii:
23 Conuri şi bastonaşe
24 Celulele bipolare
25Celulele ganglionare
26 În coroidă
27În nervului optic

Când eroziunea corneeană evidenţiată prin colorare are aspect dendritic se presupune prezenţa:
23 Keratitei herpetice profunde
24 Keratitei herpetice superficiale
25Ulcerului serpiginos
26 Keratitei tuberculoase
27Keratitei luetice

Acţiunea primordială a muşchiului drept superior este de:
23 Coborâre a globului ocular
24 Ridicare a globului ocular
25Adducţie
26 Abducţie
27Dilatare a pupilei

Uveita anterioră acută include toate manifestările în afară de:
23 Fotofobie
24 Injecţie pericheratică
25Dureri oculare
26 Lacrimaţie
27Edem macular

Cele mai multe ramuri de nervi senzitivi le are:
23 Conjunctiva
24 Corneea
25Sclera
26 Retina
27Coroida

Factorul primordial in antrenarea în procesul patologic al corpului ciliar în cazul inflamaţiei irisului şi invers:
23 Poziţia adiacentă
24 Vascularizare comună
25Comunitatea inervaţiei
26 Mărirea tensiunii intraoculare
27Comunitatea limfatică

Acuitatea vizuală la nou-născuţi este de:
23 Cateva sutimi
24 0,1 şi mai sus
250,6 şi mai sus
26 0,8 şi mai sus
271,0 şi mai sus
1
Frecvenţa vizitelor bolnavului de glaucom la oftalmolog:
23 Săptămânal
24 I dată în trei luni
25I dată în an
26 I datг la 3 ani
27La apariţia curcubeului în faţa ochilor
10)Intrebarea nr. 12: Intrebarea13Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 Bolnavul are
diagnosticul "Obstrucţia totală a căilor lacrimale". Metoda eficientă de tratament:
23 Înlăturarea partii palpebrale a glandei lacrimale
24 Conjunctivorinostomia
25Canaliculorinostomia
26 Dacriocistorinostomia
27Conjunctivo-hoimoro-stomia

Cataracta cauzează:
23 O scădere bruscă a acuităţii vizuale
24 O scădere treptată a acuităţii vizuale
25 Fotofobie
26 O modificare a refracţiei oculare (miopizare)
27 Blefarospasm

Examinarea orbitei se face prin:
23 Radiografie
24 Tomografie computerizată
25Perimetrie
26 Tonometrie
27Biomicroscopie

Tratamentul uveitei anterioare include:
23 Dexametazona în instilaţii
24 Antiinflamatoare nesteroidiene general şi local
25Miotice
26 Anestezice local
27Midriatice

Conjunctivita poate fi tratată cu toate cele ce urmează cu excepţia:
23 Sol. Timolol
24 Sol. Cloramfenicol
25Sol. Pilocarpină
26 Ung. Oxacilină
27Ung. Tetraciclină

Care terapie este cel mai puţin indicată pentru tratamentul cheratitei epiteliale dendritice cauzate de virusul herpes simplex:
23 Ung. Acicloviri
24 Interferon
25Sol. Pilocarpini 1%
26 Sol. Gentamycini
27Ung. Tobramycini 0,3%

Metodele de examinare enumerate necesare în caz de plagă penetrantă oculară:
23 R-grafia folosind metoda Comberg-Baltin
24 Lavajul căilor lacrimale
25Biomicroscopia
26 Exoftalmometria
27Refractometria

Hiperlăcrimarea apare în:
23 Corioretinite
2
23 Vicii de refracţie
24Cataracte
25 Eversiunea punctelor lacrimale
26Obstrucţia căilor lacrimale

Care din semnele enumerate sunt caracteristice keratitelor:
23 Dureri oculare
24 Blefarospasm
25Halouri colorate în faţa ochilor
26 Lacrimare abundentă
27Fotofobie
19)Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3 Ce

acuze prezintă bolnavii cu cataractă incipientă:
23 Tulburări ale vederii, poliopie
24 Prezenţa unor puncte negre fixate în faţa ochilor
25Dureri oculare
26 Curcubeu în jurul unei surse de lumină
27Lacrimare

Prin ce se manifestă obstrucţia arterei centrale a retinei:
23 Scăderea treptată a vederii sub formă de înceţoşare
24 Dispariţia bruscă a vederii
25În maculă-pată roşie ca cireaşa pe fond alb-lăptos al retinei
26 Atrofia glaucomatoasă a papilei nervului optic
27Simptomul "tomatei strivite"

Vascularizarea retinei:
23 Aa. ciliare posterioare lungi
24 Aa. ciliare posterioare scurte
25Artera centrală a retinei
26 Arterele ciliare anterioare
27Artera hialoidea

Manifestările stazei papilare în faza incipientă:
a) Dureri oculare
23 Scăderea marcată a acuitaţii vizuale
24Creşterea tensiunii intraoculare
25 Acuitatea vizuală-normală
26Proeminenţa convexă a papilei nervului optic

Keratita parenchimatoasă luetică:
23 Evoluează în trei stadii
24 Produce neovascularizaţie corneană
25Nu produce neovascularizaţie corneană
26 Este bilaterală
27Este monolaterală

Îngustarea sectorială a câmpului visual se poate întălni în:
23 Glaucom primar
24 Dezlipirea de retină
25Astigmatism
26 Hipermetropie
27Emetropie

Hemeralopia dobândita poate fi datorată:
23 Alimentaţiei sărace în vitamina A
24 Aterosclerozei
25Alimentaţiei sărace în vitamina B
26 Bolilor hepatice
3
23Diabet zaharat

Medicaţia antiglaucomatoasă locală şi generală utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis:
23 Antiinflamatoare steroidiene
24 Midriatice
25Miotice
26 Beta-blocante
27Inhibitori ai anhidrazei carbonice

Semnele subiective ale atacului acut de glaucom sunt:
23 Durere oculară accentuată cu hemicranie
24 Scăderea importantă a vederii
25Diplopie
26 Greţuri
27Halouri colorate in jurul sursei de luminг

Ambliopia se poate dezvolta în următoarele situaţii:
23 Cataractă congenitală
24 Strabism monolateral
25Strabism alternant
26 Cataracta senilă
27Anizometropie

Plaga penetrantă corneană se poate manifesta prin:
23 Camera anterioară adâncită
24 Reducerea camerei anterioare sau chlar dispariţia acesteia
25Hipotonie oculară
26 Inclavarea irisului în plaga corneeană
27Hifem

Corpi străini corneeni se pot manifesta prin:
23 Dureri oculare, senzaţie de corp străin
24 Scăderea sensibilităţii corneene
25Fotofobie
26 Lăcrimare
27Blefarospasm

Diagnosticul glaucomului primar cu unghi deschis se poate stabili în cazul prezenţei:
23 Hipertensiunii intraoculare
24 Ingustării campului vizual
c) Excavaţiei glaucomatoase a papilei nervului optic
23 Prezenţei unghiului deschis al camerei anterioare
24Proieminenţei nervului optic în vitros

Complicaţiile plăgilor perforante ale globului ocular:
23 Cataracta posttraumatică
24 Glaucom secundar
25Glaucom primar
26 Oftalmia simpatică
27Endoftalmită

Combustia de gradul I al globului ocular se caracterizează prin:
23 Hiperemia conjunctivei
24 Apariţia defectelor epiteliale corneene
25Paliditatea pronunţată a conjunctivei (deseori infiltrată cu mici puncte hemoragice)
26 Corneea cu aspect de porţelan
27Necroză profundă a corneei
4
Atrofia papilei nervului optic manifestă prin:
23 Paliditatea papilei nervului optic
24 Diminuarea acuităţii vizuale
25Ingustarea concentrică a campului vizual
26 Semnul "simbure de vişină"
27Semnul "tomată strivită"

Metoda de localizare a corpului străin metalic intraocular:
23 Radiografia într-o proiecţie
24 Radiografia în două proiecţii
25Radiografia după Comberg-Baltin
26 Angiografia retiniană
27Refractometria

Arătaţi semnul caracteristic al conjunctivitei difterice:
23 Edem pronunţat, în special al pleoapei superioare
24 Dureri oculare
25Secreţie purulentă abundentă
26 Prezenţa membranei fibrinoase aderate de conjunctivă
27Apariţia foliculilor conjunctivali

Şalazionul:
23 Defect congenital al pleoapei
24 Afecţiune parazitară a pleoapei
25Meibomiita cronică (cu acumulare şi incapsulare de secret)
26 Meibomiita acută
27Tumoare malignă a pleoapei

Densitatea conurilor este mai mare:
23 La periferia retinei
24 În maculă
25În regiunea papilei nervului optic
26 Uniform pe toată suprafaţă retinei
27În regiunea Ora serata

Copilul în vârstă de 3 luni suferă de dacriocistită cronică purulentă congenitală. Tactica medicului:
23 Masaj in regiunea sacului lacrimal
24 Lavajul sacului lacrimal cu furacilină
25Sondarea închisă a căilor lacrimale cu lavajul ulterior cu sol. furacilină
26 Sondarea deschisă a canalului nazo-lacrimal
27Dacricistorinostomia

Lagoftalmia este cauzată în cele mai multe cazuri de paralizia:
23 n. abducens
24 n. trochlearis
25n. facialis
26 n. oculomotor comun
27n. trigeminus

Răsfrângerea în afară a marginii ciliare a pleoapelor se numeşte:
23 Lagoftalmie
24 Blefarospasm
25Ectropion
26 Entropion
27Ptoză

Răsucirea în interior a marginii palpebrale se numeşte:
23 Lagoftalmie
24 Blefarospasm
5
23Ectropion
24 Entropion
25Ptoză

Alimentarea cristalinului are loc din:
23 Vasele irisului
24 Vasele corpului ciliar
25Vasele coroidei
26 Vasele retiniene
27Umoarea apoasă

Lagoftalmia este:
23 Imposibilitate de ridicare a pleoapei superioare
24 Fanta palpebrala pronuntat inchisa
25Imposibilitate de inchidere a fantei palpebrale
26 Eversia pleoapei inferioare
27Inversia pleoapei inferioare

Puterea de refracţie a cristalinului în repaos:
23 1-5 D
24 18-20 D
2540 D
26 44 D
2760-64D

Vasele ce alimentează substanţa cristaliniană al maturului sunt:
23 Artera hyaloidea
24 Arterele ciliare anterioare
25Arterele ciliare posterioare scurte
26 Arterele ciliare posterioare lungi
27Nu se alimentează cu sânge

La examinarea bolnavului lipseşte reflexul fundului ochiului, cristalinul este sur, acuitatea vizuală – 1/pr.l.c. Diagnosticul este:
23 Cataractă incipientă
24 Cataractă nematură
25Cataractă matură
26 Glaucom
27Neurita optica

Metoda de bază la tratamentul cataractei senile este:
23 Conservativă
24 Chirurgicală
25Nu necesită tratament
26 Tratament cu laser
27Tratament fizioterapeutic
49)Intrebarea nr. 54: Intrebarea23Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 La

debutul stazei papilei nervului optic vederea:
23 Nu se schimbă
24 Scade moderat
25Scade оnsemnat
26 Scade până la "o"
27Corect C şi D
50)Intrebarea nr. 55: Intrebarea25Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 În

caz de neurită a nervului optic vederea:
23 Nu se schimbă
24 Scade neînsemnat
25Scade însemnat
26 Variază pe parcursul zilei
27Se ameliorează fără tratament
6
Simptom ce nu e caracteristic glaucomului acut:
23 Edem cornean
24 Camera anterioară mică
25Midriază
26 Injectarea tip stază a globului ocular
e)Mioză cu reflex fotomotor păstrat

Limita superioară a tensiunii intraoculare (statistic normală) măsurate cu tonometrul Maclacov de 10 gr este:
23 20 mm Hg
24 24 mm Hg
2526 mm Hg
26 27 mm Hg
27Normă unică nu există

Producerea de bază umorii apoase este asigurată de:
23 Partea plană a corpului ciliar
24 Cilii corpului ciliar
25Iris
26 Coroida
27Retina

Acordarea primului ajutor la policlinică sau la punctul medical în caz de plagă penetrantă oculară constă în:
23 Repoziţionarea tunicilor inclavate în plagă
24 Secţionarea tunicilor inclavate şi ermetizarea plăgii
25Pansament ocular şi transportarea de urgenţă în centrul oftalmotraumatologic
26 Tratament ambulator la medicului oftalmolog din policlinică
27Administrarea mioticelor

Razele ultraviolete intense afectează în primul rînd:
23 Ochiul suportă bine iradirea ultravioletă
24 Conjunctiva şi corneea
25Irisul
26 Cristalinul
27Retina

Simptomele ptozei palpebrale sunt:
23 Acoperirea regiunii pupilei cu pleoapa superioară
24 Imobilitate subtotală sau totală a pleoapei superioare
25Ingustarea fantei palpebrale
26 Rasurirea interna a pleoapei inferioare
27Imposibilitatea inchiderii fantei palpebrale

Complicaţia posibilă a ptozei palpebrale congenitale totale:
23 Ambliopia
24 Glaucom
25Atrofia nervului optic
26 Cataracta
27Uveită

Mioticile sunt indicate în:
23 Iridociclite
24 Glaucom
25Keratite
26 Neurita
27Retinite

Complicaţiile dacriocistitei cronice purulente pot fi:
a) Ulcer cornean
7
23 Cataracta
24Conjunctivită cronică
25 Dacrioadenita
26Flegmonul sacului lacrimal

Care sunt semnele cardinale in glaucomul congenital:
23 Mărirea dimensiunilor corneei şi ale globului ocular
24 Displazia unghiului camerei anterioare
25Prezenţa precipitatelor pe endoteliul cornean
26 Creşterea PIO
27Eliminari purulente masive din sacul conjunctival

Midriaticele sunt indicate in:
23 Iridociclite
24 Glaucom
25Conjunctivite acute
26 Papilită
27Cheratouveită

Anestezicele locale se administrează în:
23 Tonometrie oculară
24 Perimetrie, controlul acuităţii vizuale
25Aprecierea sensibilităţii corneene
26 Inlăturarea corpurilor străini corneeni
27Refractometria

accesul acut de glaucom se administrează:
23 Pilocarpina
24 Atropina
25Tetracaina
26 Cloramphenicol
27Diacarb

Prin fisura orbitară superioară trec:
23 Artera oftalmica
24 Nervul optic
25I ramură a n. trigemen
26 Nervii oculomotori
27Vena oftalmică superioară sau comună

Prin canalul optic trece:
23 Artera oftalmică
24 Nervul nasociliar
25Nervul optic
26 Arterele ciliare posterioare scurte
27Arterele ciliare posterioare lungi

Ramurile arterei oftalmice sunt:
23 a. supraorbitalis, a. lacrimalis
24 a. centralis retinae
25a. ciliares anteriores
26 aa. ciliares posteriores lungi si scurte
27a. carotidă internă

Congestia pericheratică se dezvoltă în:
23 Conjunctivită
24 Glaucom primar cu unghi deschis
25Inflamaţia tractului vascular
26 Cataractă senilă
8
23Decolarea retinei

Aparatul lacrimal secretor cuprinde:
23 Glanda lacrimală
24 Punctele lacrimale
25Canaliculele lacrimale
26 Glandele lacrimale accesorii
27Sacul lacrimal

Canalul lacrimonazal se deschide in:
23 Meatul nazal inferior
24 Meatul nazal mediu
25Meatul nazal superior
26 Sinusul maxilar
27Cavitatea bucală

Cornea este alcătuită din:
23 2 straturi
24 3 straturi
254 straturi
26 5 straturi
276 straturi

Fibrele de colagen corneene sunt orientate:
23 Paralel suprafeţei corneei
24 Haotic
25Concentric
26 Perpendicular suprafeţei corneei
27Oblic suprafeţei corneei

Nutriţia corneei se realizează din:
23 Reţeaua capilară perilimbică prin difuzie
24 Artera centrală a retinei
25Arterele etmoidale
26 Artera palpebrală superioară
27Artera palpebrală inferioară

Din cate segmente e format nervul optic:
23 Unu
24 Două
25Trei
26 Patru
27Cinci

Evacuarea umorii apoase din camera anterioară se realizează prin:
23 Ligamentile Zinn
24 Capsula cristalinului
25Unghiul camerei anterioare şi sinusul scleral (canalul Schlemm)
26 Stroma corneană
27Pupila

Sclera are funcţia de:
23 Nutriţia ochiului
24 Protecţia mediilor interne ale ochiului
25Refracţie
26 Acomodaţie
27Menţinerea formei globului ocular
9
Funcţia coroidei:
23 Trofică (a retinei)
24 De refracţie
25De percepţie a luminii
26 Termică
27De acomodaţie

Funcţia retinei:
23 Refracţia
24 Trofică
25Perceperea luminii pentru realizarea actului vizual
26 Acomodaţia
27Filtraţia lichidului intraocular

Membrana Bowman se află intre:
23 Epiteliul şi stroma corneei
24 Stroma şi membrana Descemet
25Membrana Descemet şi endoteliu
26 Endoteliu şi umoarea apoasă din camera anterioară
27În grosimea stromei corneene

Cîte ţeci meningiale are nervul optic:
23 Una
24 Două
25Trei
26 Patru
27Cinci

Câţi muşchi extraoculari formează aparatul muscular oculomotor:
23 Patru
24 Cinci
25 Şase
26 Şapte
27Opt

Tendonul Zinn inelar incepe la:
23 Foramen rotundum
24 Foramen opticum
25Fissura orbitalis superior
26 Fissura orbitalis inferior
27Foramen ovalis

Arteriile ciliare posterioare scurte alimentează:
23 Corneea
24 Irisul
c) Straturile interne ale retinei
23 Straturile externe ale retinei
24Corpul ciliar

Vascularizarea corpului ciliar şi a irisului:
23 Aa. ciliares posteriores longes
24 Aa. ciliares posteriores breves
25Aa. ciliares anterioares
26 Aa. palpebrales
27A. centală a retinei

Artera centrală a retinei vascularizează:
23 Coroida
10
23 Straturile interne ale retinei
24Straturile externe ale retinei
25 Irisul
26Corpul ciliar

Nervul optic este:
23 Nerv senzorial
24 Nerv motor
25Nerv mixt
26 Simpatic
27Parasimpatic

Muşchiul drept extern e inervat de:
23 N. ocolomotoris comun
24 N. facialis
25N. abducens
26 N. trohlearis
27N. simpaticus

Funcţia de bază a analizatorului vizual este:
23 Vederea periferică
24 Acuitatea vizuală
25Vederea cromatică
26 Fotosensibilitatea
27Vederea binoculară

In cazul cand acuitatea vizuala este egala cu 1,0 (vis=1,0) detaliile optotipului citit din tabelele pentru aprecierea acuităţii vizuale se
văd sub unghiul de vedere egal cu:
23 1 min.
24 2 min.
253 min.
26 4 min.
275 min.

Dacă bolnavul deosebeşte numai primul rând al optotipului de la un metru, acuitatea vizuală este egală cu:
23 0,1
24 0,05
250,02
26 0,01
270,03

Astenopia acomodativă mai frecvent apare la:
23 Hipermetropi
24 Miopi
25Presbiopi
26 Afaci
27Emetropi

Primul ajutor medical in iridociclită acută include instilarea :
23 Pilocarpinei
24 Atropinei
25Timololului
26 Gentamicină
27Dicaină

Ectropionul se caracterizează prin:
23 Opacifierea cristalinului
24 Opacifierea corpului vitros
25Eversia marginii ciliare a pleoapei
11
23 Hemoragii retiniene
24Detaşare de retină

nu e caracteristic blefaritelor:
23 Prurit
24 Usturime
25Diminuarea acuităţii vizuale
26 Jenă oculară
27Hiperemierea marginii palpebrale

Orgeletul extern este inflamaţia glandei:
23 Meibomius
24 Zeiss
25Henle
26 Krause
27Wolfring

Şalazionul este o inflamaţie cronică a glandelor:
23 Zeiss
24 Meibomius
25Henle
26 Krause
27Wolfring

Care din tumorile palpebrale enumerate e malignă:
23 Angiom
24 Chist dermoid
25Nev
26 Adenocarcinom
27Papilom

Care din tumorile palpebrale enumerate e malignă:
23 Xantelasmul
24 Hemangiomul
25Epiteliomul bazo-celular
26 Nevul pigmentat
27Papilomul

nu este specific conjunctivitei:
23 Jenă oculară
24 Senzaţia de prezenţa corpilor străini sub pleoape
25Usturime
26 Diminuare pronunţată a acuităţii vizuale
27Prurit

Persoanele cu protanopie nu percep culoarea:
23 Verde
24 Roşie
25Albastru
26 Galben
27Violet

Ptoza palpebrală poate fi cauzată de paralizia:
23 n. facialis
24 n. oculomotor
25n. trigeminus
26 n. trohlear
27n. optic
12
maturi limita superioară a câmpului vizual la culoarea albă :
o
23 10-15
24 40-45
o
25 65-70
o
26 80-85
o
0
27 20-25
maturi limita de jos a câmpului vizual la culoarea albă :
0
23 35-40
24 45-50
0
0
25 80-90
26 60-70
0
0
27 20-30
maturi limita temporală a câmpului vizual la culoarea albă:
0
23 60-70
24 50-60
0
25 80-90
0
26 100-110
0
0
27 40-50
maturi limita nazală a câmpului vizual la culoarea albă :
0
23 20-30
24 45-55
0
25 60-70
0
26 50-60
0
0
27 70-80

Acţiunea bactericidă a lacrimei se datorează prezenţei în ea a:
23 Lidazei
24 Chimotripsinei
25Lizozimei
26 Apei
27Fosfatazei

Ambliopia este o dereglare a:
23 Simţului luminos
24 Vederii cromatice
25Vederii periferice
26 Vederii binoculare
27Acomodaţiei
107)Intrebarea nr. 123: Intrebarea108Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 O

dioptrie reprezintă puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focală de:
23 100 m
24 10 m
251 m
26 10 cm
271 cm
13
Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,5m este de:
23 4,0D
24 2,0D
251,0D
26 0,5 D
270,1D

Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 0,25m este de:
23 4,0D
24 2,0D
251,0D
26 0,5D
270,1D

Puterea de refracţie a lentilei cu distanţa focară de 2 m este de:
23 4,0D
24 2,0D
251,0D
26 0,5D
270,2D

Pacientul cu punctum remotum la 1,0 m are miopie de:
23 1,0D
24 2,0D
254,0D
26 5,0D
2710,0D

Pacientul cu punctum remotum la 0,5 m are miopie de:
23 1,0D
24 2,0D
254,0D
26 5,0D
2710,0D

Pacientul cu punctum remotum la 25 cm are miopie de:
23 1,0D
24 2,0D
254,0D
26 5,0D
2710,0D

Pacientul cu punctum remotum la 10 cm are miopie de:
23 1,0D
24 2,0D
254,0D
26 5,0D
2710,0D

Metoda subiectivă de determinare a refracţiei este:
23 Schiascopia
24 Refractometria
25Dioptrometria
26 Biomicroscopia
27Cu lentile aeriene

Pentru citire, pacientului cu hipermetropie +1,0D în vârstă de 50 de ani sunt necesari ochelari:
23 +1D
14
23 +2D
24+3D
25 +4D
26+5D

Pentru citire, emetropul în vârstă de 60 de ani are nevoie de ochelari:
23 +1D
24 +2D
25+3D
26 +4D
27+5D

Acomodaţia este:
23 Refracţia statică a globului ocular
24 Puterea de refracţie a corneei
25Axa antero-posterioară a ochiului
26 Capacitatea de a vedea clar la diferite distanţe de la ochi
27Capacitatea de a percepe lumina de diferită intensitate

Punctul proxim de vedere clară este:
23 Punctul care se află pe vârful corneei
24 Punctul situat inainte de cristalin
25Punctul situat după cristalin
26 Cel mai apropiat punct văzut clar de ochi în situaţia utilizării capacităţii maxime de acomodaţie
27Punctul în care se adună razele după trecerea prin sistemul optic al ochiului
120)Intrebarea nr. 136: Intrebarea123Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 In

ambliopie de grad foarte inalt acuitatea vizuală este:
23 0,04 şi mai joasă
24 0,05 –0,1
250,2-0,3
26 0,4-0,8
271,0 şi mai înaltă

Care medicament va produce paralizia acomodativă:
23 Instilarea Sol. Pilocarpini 1%
24 Instilarea Sol. Atropini 1%
25Instilarea Sol. Furacillini 1.5000
26 Instilarea Sol. Levomicetini 0,25%
27Instilarea Sol. Timolol 0,5%

nu e caracteristic conjunctivitei adenovirale:
23 Este o boală epidemică
24 Se manifestă prin foliculi ale conjunctivei
25Prezenţa hiperemiei conjunctivale
26 Prezenţa limfoadenopatiei regionale
27Membrane fibrinoase aderate de conjunctivă

nu e caracteristic conjunctivitei primăvăratice:
23 Este o maladie cronica, recidivantă
24 E bilaterală
25Secreţii adundente purulente
26 Este de origine alergică
27De regulă sunt afectaţi copiii cu vârsta până la 15-17 ani

Conjunctivita gonococică a adultului se manifestă:
23 În primele 3-7 zile după contaminare
24 În perioada 11-20 zile după contaminare
25În perioada 21-26 zile după contaminare
26 În perioada 27-30 zile după contaminare
15
23După 1 lună de la contaminare

nu e specific conjunctivitei difterice:
23 E provocată de bacilul Leffler
24 Prezenţa unei pelicule membranoase, care aderă de conjunctivă
25Ganglionii preauriculari dureroşi
26 Ganglionii submaxilari dureroşi
27Majorarea tensiunei intraoculare

Lentilele sferice convergente sunt utilizate pentru corecţia:
23 Miopiei
24 Astigmatismului hipermetropic simplu
25Astigmatismului miopic compus
26 Astigmatismului miopic simplu
27Hipermetropiei

Lentilele sferice divergente sunt:
23 Concave
24 Convexe
25Plan convexe
26 Biconvexe
27Astigmatice

Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
23 Cea mai slabă lentilă convergentă
24 Cea mai slabă lentilă divergentă
25Cea mai puternică lentilă divergentă
26 Cu prizme
27Cea mai puternică lentilă convergentă

Cataracta hipermatură se poate complica cu:
23 Glaucom secundar facolitic
24 Conjunctivita flictenulară
25Dezlipire de retină
26 Uveita
27Retinită

Cataractele congenitale totale se operează:
23 Precoce (în primele luni după naştere)
24 La 2 ani
25După 7 ani
26 După 14 ani
27După 60 de ani

Nervul optic este format din axonii amielinici ai celulelor retiniene:
23 Bipolare
24 Ganglionare
25Bastonaşe
26 Conuri
27Bastonaşe şi conuri

Hemianopsiile heteronime se intalnesc in:
23 Leziuni ale bandeletelor optice
24 Leziuni la nivelul scoarţei occipitale
25Leziuni ale chiasmei optice
26 Leziuni ale nervului optic
27Leziuni ale retinei
16
Focarul principal in hipermetropie este:
23 Punctiform pe retină
24 Liniar vertical după retină
25Liniar vertical inaintea retinei
26 Punctiform inaintea retinei
27Punctiform după retină

Focarul principal in miopie este:
23 Punctiform pe retină
24 Liniar vertical după retină
25Liniar vertical inaintea retinei
26 Punctiform inaintea retinei
27Punctiforn după retină

semn nu e caracteristic iridociclitelor:
23 Congestie pericheratică
24 Mioză
25Midriază
26 Sinechii iridocristaliniene posterioare
27Modificări de culoare şi relief al irisului

care maladie e specific apariţia precipitatelor pe suprafaţa posterioară a corneei:
23 Chorioidită
24 Detaşare de retină
25Iridociclita
26 Miopia forte
27Conjunctivită

nu e caracteristic dacriocistitei acute:
23 Local în regiunea sacului lacrimal se constată senzaţia de căldură
24 Edem local şi palpebral
25Eritem local
26 "Ochiul uscat"
27Durere locală

nu e caracteristic sindromului corneean:
23 Lacrimarea
24 Fotofobia
25Blefarospasmul
26 Diplopia
27Durerile oculare

Sindromul patognomonic al cheratitelor herpetice:
23 Prezenţa sensibilităţii corneene
24 Lacrimarea
25Lipsa sensibilităţii corneene
26 Fotofobia
27Blefarospasmul

nu e caracteristic cheratitei flictenuloase (scrofuloase):
23 Prezenţa flictenelor
24 Preponderent se dezvoltă la copii
25E interpretată ca o maladie alergicomicrobiană
26 E interpretată ca o maladie virală
27Se poate dezvolta în condiţiile diminuării rezistenţei organismului

semn nu e caracteristic cheratoconului:
23 Cheratoconul este o ectazie cronică bilaterală a corneei
17
23 Cheratoconul este o ectazie cronică unilaterală a corneei
24Este o maladie neinflamatorie
25 Se produce subţierea zonei centrale a corneei
26Se dezvoltă la persoane tinere

semn nu e caracteristic cheratitei sifilitice congenitale:
23 Este bilaterală
24 În evoluţie se disting trei faze (de infiltraţie, de vascularizaţie şi de resorbţie)
25Congestia pericheratică este prezentă
26 Congestia pericheratică este absentă
27Reacţia Bordet-Wassermann este pozitivă

nu e specific sindromului Sjoegren:
23 Se manifestă printr-o cheratoconjunctivită uscată
24 Afecţiunea este bilaterală
25Mai frecvent se dezvoltă la femei
26 Funcţia glandei lacrimale e normală
27Se asociează cu lipsa secreţiei sudoripare

Pterigionul este:
23 O tumoare conjunctivală malignă
24 O degenerescenţă conjunctivală
25Este o afecţiune neevolutivă
26 Este o tumoare corneană benignă
27Este o afecţiune inflamatorie

Profilaxia conjunctivitei gonococice a nou-născutului se face cu:
23 Instilaţii cu Dexametasonă
24 Instilaţii cu pilocarpină
25Instilaţii cu Sulfacil de natriu 20%
26 Instilaţii cu Cortizon
27Instilaţii cu Atropină 0,1%

Dacriocistita congenitală a nou-născutului se dezvoltă datorită :
23 Infecţiei intrauterine a sacului lacrimal
24 Dilatării prenatale a sacului lacrimal
25Impermiabilităţii canalului lacrimonazal spre momentul naşterii
26 Infecţiei bacteriene în timpul naşteri
27Naşterea copilului la 7 luni

Eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect dendritic in:
23 Keratita punctată superficială
24 Keratita herpetică
25Ulcer serpinginos
26 Keratita neuroparalitică
27Keratita luetică

nu e caracteristic combustiilor cu baze:
23 Sunt considerate mai uşoare decât cele cu acizi
24 Produc necroză de coagulare
25Produc lichefierea (colicvare) albuminelor
26 Au tendinţa spre infiltraţie şi ulceraţie în profunzime
27Au tendinţa spre agravare în zilele următoare după accident

Hipopionul de regulă e prezent în :
23 Eroziune corneeană
24 Ulcer serpijinos corneean
25Cataractă posttraumatică
26 Hemoftalm
18

Oftalmia simpatică decurge sub forma unei:
23 iridociclită fibrinoplastică la globul traumat
24 iridociclită fibrinoplastică la globul congener (netraumat)
25 neuroretinită la globul traumat
26 endoftalmită la globul traumat
27 panoftalmită la globul traumat

Oftalmia simpatică se va dezvolta nu mai devreme de:
23 2 săptămâni după traumă
255 săptămâni după traumă
27o lună după traumă

Colect de sânge în camera anterioară se va defini ca:
23 Hemoftalmus
24 Hifema
25Heterocromie
26 Rubeoză
27Hipopion

contuziile oculare pot apărea următoarele modificări cu excepţia:
23 Luxaţia, subluxaţia cristalinului
24 Hifem, hemoftalm
25Glaucomul secundar
26 Cataracta posttraumatică
27Keratocon

contuziile oculare edemul Berlin îşi va găsi sediul în:
23 Cornee
24 Iris
25Corp ciliar
26 Coroidă
27Retină

Semnul absolut al unei plagi penetrante oculare:
23 Scăderea acuităţii vizuale
24 Lacrimarea
25Fotofobia
26 Prezenţa corpului străin intraocular
27Blefarospasmul

Hipotonia oculară este simptomul caracteristic:
23 Cataractei
24 Uveitei anterioare
25Glaucomului
26 Plăgilor penetrante oculare
27Neuritelor retrobulbare

nu e caracteristic glaucomului acut:
23 Halouri colorate in jurul luminei (becului electric)
24 Durere oculară cu iradiere în hemicraniu
25Midriază
26 Mioză
27Camera anterioară e redusă
19
lezarea totală a nervului optic nu se va menţiona:
23 Cecitatea
24 Dispariţia reflexului fotomotor direct
25Midriază
26 Mioză
27Păstrarea reflexului consesual

semn nu este specific cataractei senile:
23 Mai frecvent apare după vârsta 55-60 ani
24 Este întotdeauna bilaterală
25Evoluează spre opacifierea totală a cristalinului
26 Se disting două etape de evoluţie
27Se disting patru etape de evoluţie

nu este caracteristic glaucomului primar cu unghi deschis:
23 E o maladie bilaterală
24 Evoluţia e progresivă şi asimetrică
25Se manifestă prin creşterea tensiunei intraoculare
26 Se manifestă prin accese de glaucom acut
27Se dezvoltă excavaţia glaucomatoasă

Hemianopsiile omonime sunt provocate de:
23 Lezările chiasmei
24 Leziunile căilor optice şi radiaţiilor optice
25Leziunile retinei
26 Leziunile nervului optic
27Leziunile coroidei

Metodele de examinare ale campului vizual:
23 Schiascopia
24 Campimetria
25Perimetria
26 Refractometria
27Biomicroscopia

Îngustarea periferică concentrică a câmpului vizual este caracteristică pentru:
23 Dacrioadenită
24 Iridociclită
25Atrofia nervului optic
26 Conjunctivite
27Keratita herpetică dendritică

Cea mai gravă complicaţie în miopia forte e considerată:
23 Stafilom miopic
24 Corioretinită miopică
25Cataracta miopică
26 Opacifieri in corpul vitros

Diametrul antero-posterior al globului ocular la adult are in mediu:
23 24 mm
24 26 mm
2528 mm
26 30 mm
2732 mm

semn nu e caracteristic cristalinului:
23 Este o lentilă biconvexă
20
23 Este perfect transparent şi elastic
24Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
25 Poate fi antrenat intr-un proces inflamator
26Puterea de refracţie în stare de repaos este de 18,0-20,0D

semn nu e caracterisrtic stazei papilare:
23 Reprezintă un edem neinflamator
24 Reprezintă un edem inflamator
25Dezacordul între modificările oftalmoscopice evidenţe şi tulburările funcţionale minime în perioada de debut a bolii
26 Papila nervului optic poate proemina in corpul vitros
27Tumorile intracraniene pot fi drept cauză a maladiei date

simptom nu e caracteristic coroiditelor:
23 Prezenţa fotopsiilor
24 Prezenţa durerilor oculare
25Lipsa durerilor oculare
26 Prezenţa metamorfopsiilor
27In majoritatea cazurilor procesele inflamatorii se extind şi asupra retinei

semn nu e specific in embolia trunchiului arterei centrale a retinei:
23 Dispariţia bruscă a vederii până la fotosensibilitate
24 Mioza
25Midriaza cu abolirea reflexului fotomotor direct
26 Inschemie retiniană şi un edem alb-lăptos al fundului de ochi
27Simptomul "cireaşa maculară" ("sâmburele de vişină)

semn nu e specific detaşării de retină primare:
23 Se dezvoltă mai frecvent în miopia forte
24 Apariţia unei umbre în câmpul vizual
25Dureri oculare
26 Prezenţa senzaţiilor luminoase anormale în formă de scântei (fosfene)
27Prezenţa metamorfopsiilor

semn nu e caracteristic neuritei optice retrobulbare:
23 Diminuarea marcantă a vederii centrale
24 Păstrareavederii centrale
25Prezenţa scotomului central
26 Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
27Dereglarea simţului cromatic

Complicaţii a unei coroidite pot fi:
23 Secluzia pupilei
24 Cheratopatie
25Neuroretinită
26 Decolarea de retină exudativă
27Ocluzia arterei centrale a retinei

Simptomatologia apărută după instilarea de midriatice - ochi roşu, dureros, tip hemicranie, acuitate vizuală alterată – este caracteristică
pentru:
23 Glaucom acut
24 Uveită anterioară
25Coroidită
26 Conjunctivită acută
27Neurita

Hipopionul este:
23 Tulburarea omogenă a transparenţei umorii apoase
24 Depozite alb-gălbui in camera anterioară
25Depozit de sange in camera anterioară
21
23 Precipitate corneene
24Secreţie purulentă în fanta palpebrală

Complicaţia uveitei anterioare cu secluzie pupilară:
Ulcer corneean serpiginos
Glaucom secundar
Neuropatie optică
Decolare de retină
Corioretinită

Intr-o panoftalmie tratamentul chirurgical este:
Evisceraţia
Enucleaţia
Exenteraţia
Cu extracţia cristalinului
Nevroectomia

Uveita anterioară defineşte inflamaţia:
Irisului şi corpului ciliar
Sclerei
Vitrosului
Corneei
Nervului optic

Nervul patetic (trohlear) inervează muşchiul:
Drept intern
Drept extern
Oblic mare (superior)
Oblic mic (inferior)
Drept superior

Nervul abducens inervează muşchiul:
Drept intern
Drept extern
Oblic mic (inferior)
Drept superior

"Ochi amaurotic de pisică" se întâlneşte în:
Retinoblastom
Obstructia arterei centrale a retinei
Iridociclită acută
Keratita herpetica superficiala
Glaucom incipient

Primul neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Celulelor ganglionare
Stratul epiteliul pigmentar
Stratul plexiform intern

Al doilea neuron al retinei este situat in stratul:
a) Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
celulelor amacrine
Stratul plexiform extern
22
183)Intrebarea nr. 209: Intrebarea211Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 Al
treilea neuron al retinei este situat in stratul:
Celulelor fotoreceptoare
Celulelor bipolare
Stratul epiteliului pigmentar
celulelor amacrine

Examenul fundului de ochi urmăreşte aspectul:
Papilei nervului optic, maculei, vaselor retinei
Corpului ciliar
Epiteliului cornean
Cristalinului
Irisului

Cireaşa maculară apare în:
Obstrucţia trunchiului ACR
Obstrucţia trunchiului VCR
Obstrucţia unui ram al VCR
Obstrucţia unui ram ACR
Obstrucţia arterei cilio-retinale

Hemeralopia este imposibilitatea adaptării la:
Întuneric
Lumina roşie
Lumina verde
Lumina galbenă
Lumina diurnă

Studiul modificărilor fundului de ochi prezintă interes deosebit privind starea vaselor:
Cerebrale
Coronariene
Nazo-farengiale
Periferice
Pulmonare

Corecţia optică a hipermetropiei simple se face cu:
Cea mai puternică lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai puternică lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă divergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cea mai slabă lentilă convergentă care dă cea mai bună acuitate vizuală
Cu lentile cilindrice

miopie focarul principal este situat:
Inaintea retinei
Pe retină
In spatele retinei
Pe capsula anterioară a cristalinului
Pe capsula posterioară a cristalinului

hipermetropie focarul principal este situat:
In faţa retinei
In spatele retinei
Pe retină
Pe capsula anterioară a cristalinului
Pe capsula posterioară a cristalinului

Factorii ce intervin in realizarea presiunii intraoculare sunt:
a) Umoarea apoasă şi circulaţia sa
23
Diametrul pupilar
Axul globului ocular
Mărimea cristalinului
Volumul corpului vitros

Modificările câmpului vizual în glaucomul cronic simplu incipient:
Lărgirea petei oarbe
Îngustarea concentrică
Scotom central
d) îngustare supero-temporală
e) Îngustare supero-nazală

Tratamentul chirurgical în glaucomul primar cu unghi deschis vizează:
Realizarea unei comunicări între camera anterioară şi posterioară
Crearea unei noi căi de drenare a umoarii apoasă prin operaţii fistulizante
Reducerea formării umorii apoase prin operaţii anemizante
Îmbunătăţirea aprovizionării sanguine a discului optic
Extracţia cataractei

Dicromazia este:
Lipsa de perceperea a unei culori
Lipsa de perceperea a două culori
Lipsa de perceperea a 3 culori

Protanopia:
Lipsa de percepţie a culorii roşii
Lipsa de percepţie a culorii verzi
Lipsa de percepţie a culorii albastre
Lipsa de percepţie a culorii galbene
Lipsa de percepţie a culorii ultravioletă

Deiteranopia este:
Lipsa de percepţie a culorii violetă

Tritanopia este:
Lipsa de percepţie a culorii negre

Etiologia ulcerului cornean serpiginos:
Bacteriană
Virală
Luetică
Tuberculoasă
Toxico-alergică

Etiologia kerato-conjunctivitei scrofuloase (flictenuloase):
Virală
Luetică
Tuberculoasă-alergică
Micotică
Alergică
24
Etiologia cheratitei dendritice:
Bacteriană
Virală
Luetică
Tuberculoasă
Micotică

Evoluţia cheratitelor virale este:
Cu însănătoşire fără recidive
Cu tendinţa la recidive
Fără ameliorare
Evoluţia scurtă (1-3 zile)
Evoluţia lungă (3-6 săptămani)

Care din opacităţile corneene nu provoacă o diminuare accentuată a vederii:
Nubecula
Macula
Leucomul periferic
Leucomul total
Stafilomul

ulcerul purulent corneean sunt contraindicate:
Instilaţiile cu antibiotice
Instilaţiile cu midriatice
Instilaţiile cu corticosteroizi
Instilaţiile cu antiseptice
Unguente cu antibiotice

Îmbinarea simptoamelor de fotofobie, lacrimaţie, blefarospasm, senzaţii de corpi străini sunt caracteristice:
Cataractei
Cheratitei
Decolării de retină
Atrofiei nervului optic
Trombozei venei centrale a retinei

Consecinţele cheratitei pot fi cele enumerate, cu excepţia:
Leucom corneean
Keratoconul
Nubecula corneană
Vascularizarea corneei
Macula corneană

Grosimea cristalinului şi axa antero-posterioară a ochiului se determină:
Cu ajutorul biomicroscopiei
Cu ajutorul perimetriei
Cu ajutorul oftalmografiei ultrasonore
Cu ajutorul oftalmoscopiei
Cu ajutorul refractometrului

La examinarea bolnavului în lumină trecătoare se determină reflex slab roz al fundului ochiului. La luminatul lateral cristalinul capată
nuanţă surie. Acuitatea vizuală = 0,1 fără corecţie. Diagnosticul este:
Cataractă incipientă
Cataractă nematură
Cataractă matură
Cataractă hipermatură
Lipsa cristalinului
25
Campul vizual in stadiul avansat al glaucomului este îngustat până la:
0
45
0
30
0
20
0
10
0
0
Cauza glaucomului secundar postinflamator:
Uveitele anterioare
Coroiditele
Scleritele
Dacriocistitele
Neuroretinitele

Glaucom congenital se dezvoltă datorită:
Ţesutului mezodermal restant în unghiul camerei anterioare
Neovascularizaţiei irisului
Scăderii producţiei umorii apoase
Micşorării camerei anterioare
Creşterii secreţiei umorii apoase

Sfincterul pupilei este inervat de:
Fibre nervoase simpatice
Fibre nervoase parasimpatice
Fibrele nervului trigemen
Fibrele nervului facialis
Fibrele nervului optic

Scăderea acuităţii vizuale în uveite posterioare se datorează:
Reacţie exudativă în corpul vitros
Tulburărilor de refracţie comeană
Fotofobiei
Blefaro-spasmului
Precipitate pe endoteliul cornean

ce unităţi se măsoară volumul de acomodaţie
Radiani
Dioptrii
Metri
Decimetrii
Decigram

Pacient, 60 ani, refracţia H=3,0 D. Prescrieţi ochelari pentru citire aproape.
+3,0 D
+4,0 D
+5,0 D
+6,0 D
+2,0 D

Pacient, 50 ani, refracţia M=2,0 D. Prescrieţi ochelari pentru aproape.
+1,0 D
+2,0 D
Citit fără ochelari
-2,0 D
-1,0 D
26
Funcţia principală a irisului:
Diafragm fiziologic
Absorbţia umorii apoase
De protecţie
Estetică
Producerea umoarei apoase

Mai intens acomodează:
Emetropul
Miopul
Hipermetropul
Pacientul cu afachie
Pacientul cu cristalin artificial

Funcţiile coroidei includ:
Alimentarea retinei
Menţinerea presiunii intraoculare constante
Menţinerea temperaturii oculare constante
Producţia lichidului intraocular
Acomodativă

Complicaţiile ocluziei venei centrale ale retinei:
Hemoftalm
Glaucom secundar neovascular
Leucom cornean
Iridociclită
Cataracta

Complicaţia majoră a ocluziei arterei centrale a retinei:
Iridociclită
Endoftalmită
Papilită
Cataracta
Atrofia papilei nervului optic

Scăderea bruscă a AV este caracateristică în:
Cataracta
Glaucomul primar cu unghi deschis
Ocluzia arterei centrale a retinei
Ocluzia venei centrale a retinei
Papilita

Cauzele scăderii treptate a AV:
Cataracta
Glaucomul primar cu unghi deschis
Retinopatia diabetică
Ocluzia venei centrale a retinei

Muşchiul orbicular:
Funcţia de ridicare a pleoapei superioare
Funcţia de clipire
Inervat de n. oculomotor comun
Inervat de n. facial
Este un muşchi circular format din 2 porţiuni: orbiculară şi palpebrală

Cauzele blefarospasmului reflex:
a) Corp străin cornean
27
Sinusite
Fracturi ale bazei craniului
Tumori cerebrale
Trichiazis

Cauzele blefarospasmului consecutiv:
Eroziuni corneene
Afecţiuni dentare
Hemoragii cerebrale
Fracturi ale bazei craniului
Tumori cerebrale

tratamentul conjunctivitelor acute bacteriene este contraindicată:
Instilarea antibioticelor
Instilarea dezinfectantelor
Instilarea sulfanilamidelor
Instilarea corticosteroizilor
Aplicarea pansamentului

Semnele caracteristice in glaucom acut :
Edem cornean
Micşorarea camerei anterioare
Midriază
Mioză
Majorarea presiunii intraoculare

Nutriţia corneei este realizată de:
Reţeua capilară perilimbică prin difuzie
Umoarea apoasă prin osmoză
Lacrima
Arterele ciliare posterioare lungi
Arterele ciliare posterioare scurte

Complicaţiile uveitelor anterioare :
Cataracta
Decolare de retină
Glaucom secundar
Ocluzia şi secluzia pupilei
Hipotonia şi subatrofia globului ocular

Acuzele caracteristice in cataracta senilă incipientă:
Scăderea acuităţii vizuale
Poliopie
Dureri oculare
Curcubeu în jurul sursei de lumină
Hemeralopie

Manifestările retiniene în hipertensiunea arterială:
Decolare de retină
Dilatarea venelor, sinuozităţi marcante
Semunl Salus-Gunn
Hemoragii retiniene în flacără
Exudate albe în formă de stea maculară

Ajutorul de urgenţă în arsuri cu baze:
Se înlătură fragmentele de var din sacul conjunctival
Lavajul sacului conjunctival cu apă sau dezinfectante
Colire cu antibiotice оn sacul conjunctival
Masajul palpebral
28
Unguente cu corticosteroizi in sacul conjunctival

Numiţi metodele de localizare ale obstrucţiei căilor lacrimale:
Irigarea căilor lacrimale
Sondarea căilor lacrimale
Radiografia sacului lacrimal
Proba West
Proba Şirmer

Cheratita herpetică se caracterizează prin:
Deficit de imunitate
Imunitate normală
Sensibilitate de contact a corneei scăzută
Evoluţie îndelungată (3-6 săptămâni)
Evoluţie scurtă (1-3 zile)

metode de examinare veţi folosi în diagnosticarea cataractei?
Gonioscopia
Biomicroscopia
Refractometria
Test Sokolov
Luminatul focalizat lateral

Care patologie se poat e complica cu cataracta:
Cheratita
Uveita
Embolia a. centrale a retinei
Glaucomul
Miopia forte

Metodele corecte pentru înlăturarea corpului străin parţial inclavat în straturile corneei:
Cu ajutorul acului de unică folosinţă
Cu ajutorul unui tampon de tifon
Cu magnetul (dacă este magnetic)
Irigarea corneei cu soluţii antiseptice
Cu ajutorul pensei

Care din medicamentele date pot fi folosite in tratamentul accesului acut de glaucom:
Atropină
Timolol
Albucid
Diacarb
Pilocarpină

Vascularizarea retinei:
Aa. ciliare posterioare lungi
Aa. ciliare posterioare scurte
Artera centrală a retinei
Aa.ciliare anterioare
Aa. musculare oculare

Cum veţi înlătura corpul străin din sacul conjunctival?
Lavajul sacului conjunctival
Nu se inlătură
Cu un tampon umed
Cu magnetul
Cu ajutorul acului de singură folosintă
29
Enumeraţi preparatele folosite în conjunctivitele alergice:
Instilaţii antibiotice
Antihistaminice general
Instilaţii miotice
Instilaţii B-adrenoblocante
Instilaţii antiinflamatoare corticosteroide

Primul ajutor în iridociclita acută:
Pilocarpină
Atropină
Corticosteroizi
Antibiotici
Antialergici

Complicaţiile dacriocistitei cronice purulente:
Flegmon al sacului lacrimal
Ulcer cornean
Conjunctivită cronică
Meningită
Sepsis

Cauzele cataractei complicate:
Uveita anterioară
Glaucomul
Miopia forte
Post extracţia extracapsulară
Conjunctivita bacteriană

Ocluzia pupilei se manifestă prin:
Hipertensie oculară
Bombarea irisului
Dereglarea fluxului lichidului intraocular
Dureri oculare
Dereglări ale refracţiei

Staza papilară (PNO) se manifestă prin:
Proeminenţa papilei in corpul vitros
Lărgirea petei oarbe
Valoarea hotarelor PNO
Hemoragii masive retiniene
Papila nervului optic de aspect normal

Cauzele stazei papilare:
Tumori intracraniene
Scleroza in plăci
Hemoragii intracraniene
Traumatism cranian
Glaucomul primar

Pacientul cu staza papilei nervului optic este indreptat la:
Oftalmolog
Reumatolog
Neurochirurg
Terapeut
ORL

Neurita nervului optic se manifestă prin:
Hiperemia papilei nervului optic
30
Edemul papilei nervului optic
Decolorarea papilei nervului optic
Păstrarea acuităţii vizuale

Simptomatologia glaucomului:
Diplopia
Instabilitatea tensiunii intraoculare
Îngustarea campului vizual
Diminuarea AV
Excavaţia nervului optic

Metodele de examinare ale glaucomului:
Tonometria
Testul Sokolov
Gonioscopia
Perimetria
Oftalmoscopia

Diagnosticul diferenţial al glaucomului acut şi iridociclitei acute cu hipertensie se bazează pe:
Valorile TIO
Profunzimea camerei anterioare
Diametrul pupilei
Starea cristalinului
Prezenţa sau absenţa precipitatelor corneene

Glaucomul primar cu unghi deschis:
Duce la ingustarea campului vizual
Are inceput acut
Nu provoacă dureri oculare
Duce la pierderea acuităţii vizuale
Este bilateral

Manifestările glaucomului congenital:
Mărirea dimensiunilor corneei
Mărirea dimensiunilor globului ocular
Mărirea tensiunii intraoculare
Camera anterioară adâncă
Camera anterioară mică

Formă clinică a glaucomului primar este:
Cu unghi inchis
Cu unghi deschis
Neovascular
Uveal
Facomorfic

Grupele de medicamente hipotensive:
Colinomimetice
Anticolinesterazice
Beta-adrenoblocante
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
Sulfanilamidele

Simptomele iridociclitei acute:
Fotofobie şi hiperlăcrimare
Congestie pericheratică
Dureri oculare
Modificări în valorile presiunii intraoculare
Metamorfopsii
31
Entropionul palpebral se poate complica cu:
Cheratită
Ulcer corneean
Dacriocistită
Conjunctivita cronica
Iridociclită

Dacrioadenita la copii apare ca o complicaţie după:
Rujeolă
Scarlatină
Oreion
Angină
Intoxicaţii

Semnele cardinale a dacriocistitei la nou-născuţi sunt:
Fotofobie
Stază lacrimală
Dureri oculare
Eliminări mucoase şi purulente din punctele lacrimale la apăsare în regiunea sacului lacrimal
Blefarospasm

Complicaţiile dacriocistitei netratate la nou-născuţi pot fi:
Flegmon al sacului lacrimal
Cataractă conjenitală
Flegmon al orbitei
Ulcer cornean
Glaucom congenital

Complicaţiile cataractei congenitale:
Presbiopia
Ambliopie
Strabism
Miopie
Hipermetropie

Complicaţiile miopiei maligne sunt:
Dezlipire de retină
Glaucom
Cataracta complicată
Uveite endogene
Distrucţia corpului vitros

Care preparat nu posedă efect de profilaxie a cataractelor:
Dexamethazonul
Sen catalin
Quinax
Catahrom
Vitaiodurol

Adaptarea ochiului la lumină:
Se produce in 1-6 minute
Se produce în o oră
Se produce în 45 minute
Reacţiile fotochimice sunt de recompunere a pigmenţiilor vizuali
Se realizează descompunerea substanţei fotochimice

Pentru determinarea acuităţii vizuale sunt necesare:
Cameră de examinare spaţioasă, care permite respectarea distanţei necesare între pacient şi optotip
Cameră obscură
32
Optotip iluminat sau proiector de optotipe
Biomicroscop
Oftalmoscop

Ochiul emetrop se caracterizează prin:
Putere de refracţie statică medie de 60D-64D
Focar principal pe retină
Putere de refracţie statică medie de 43D
Focar principal inaintea retinei
Focar principal după retină

ochiul hipermetrop presbiopia apare:
Mai repede ca la miop
Mai tarziu ca la emetrop
Mai repede ca la emetrop
Mai târziu ca la miop
După 60 ani

Peretele extern al orbitei comunică cu:
Sinusul frontal
Fosa temporală
Fosa pterigopalatină
Sinusul sfenoid
Sinusul maxilar

Peretele intern al orbitei comunică cu:
Sinusul sfenoid
Sinusul maxilar
Sinusul frontal
Sinusul etmoidal
Cavitatea nazală

Prin fisura orbitară superioară trec:
Ramura oftalmică a n. trigemen
Ramura a II-a a n. trigemen
Nervul oculomotor comun
Nervul trohlear
Nervul abducens

Congestia pericheratică indică prezenţa:
Conjunctivitei
Glaucomului simplu
Inflamaţiei tractului vascular (iridociclita)
Inflamaţiei corneei (keratita)
Decolării de retină

Hemeralopia se caracterizează prin:
Disfuncţia conurilor
Disfuncţia bastonaşelor
Dificultatea adaptării la întuneric
Disfuncţia celulelor bipolare
Dificultatea adaptării la lumină

Funcţiile irisului:
Dozarea pătrunderii luminii în polul posterior al ochiului
Participă în formarea umoarei apoase parţial
Funcţia cosmetică
Participă la refracţie
Vederea cromatica
33
Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizează prin:
Scăderea bruscă a acuităţii vizuale
Ingustarea vaselor retiniene
Dureri oculare
Simptomul "cireaşa maculară" (sâmburelui de vişină)
Simptomul "tomatei strivite"

Tromboza venei centrale a retinei se caracterizează prin:
Vene retiniene dilatate, tortuoase
Simptomul "cireaşa maculară" (sâmburelui de vişină)
Simptomul "tomatei strivite"
Dureri oculare marcate

Semnele caracteristice ale neuritei optice retrobulbare:
Diminuarea marcantă a vederii centrale
Vederea centrală e normală
Prezenţa scotomului central
Drept consecinţă poate surveni atrofia optică
Discromatopsii (dereglarea vederii cromatice)

Lezarea nervului optic (întretăerea acestuia) se va caracteriza prin:
Cecitate al acestui ochi
Dispariţia reflexului fotomotor direct
Midriază
Mioză
Păstrarea reflexului fotomotor consesual

Cristalinul:
Este o lentilă biconvexă
Este perfect transparent şi elastic
Este fixat de corpul ciliar prin ligamentele Zinn
Poate fi antrenat intr-un proces inflamator
Puterea de refracţie in stare de repaos este de 18,0-20,0D, iar la un efort acomodativ de 33,0D

Scăderea acuităţii vizuale în afecţiunile corneene poate fi afectată de:
Dereglări de formă şi refracţie corneană
Infiltrate corneene
Opacifieri corneene
Vascularizarea corneei
Scăderea sensibilităţii corneene

Complicaţiile ulcerului serpiginos:
Hipoestezia corneei
Apariţia flictenei pe cornee
Perforarea corneei
Endoftalmita
Leucom cornean

Contraindicaţii pentru administrarea corticosteroizilor:
Ulcer serpiginos corneean
Cherato-conjunctivită flictenuloasă
Erozie corneeană
Uveită
Plagă oculară penetrantă

Care din afecţiunile enumerate au tendinţa la recidivare:
34
Cheratitele herpetice
Cataracta
Ulcerul serpiginos corneean
Cherato-conjunctivitele flictenuloase (tbc)
Cheratita luetică

Arcul senil:
Se întâlneşte la pacienţii după 50 ani
Se întâlneşte la pacienţii după 30 ani
De origine bacteriană
De origine virală
E proces degenerativ

Cheratita luetică se întâlneşte:
La varsta 6-20 ani
Pe fon de tuberculoză
Pe fon de sifilis congenital
Pe fon de diabet zaharat
Pe fon de reumatism

Fazele cheratitei luetice:
De infiltraţie
Evolutivă
De vascularizaţie
De resorbţie
Avansată

Formele de cheratite exogene:
Tuberculoase
Luetice
Traumatice
Cheratomicoze
Autoimune

Formele cheratitelor endogene:
Luetice
Tuberculoase
Traumatice
Cheratomicoze
Virale herpetice

Presbiopia se caracterizează prin:
Pierderea elasticităţii cristalinului
Scăderea capacităţii de acomodaţie
opacifierea cristalinului
Creşterea capacităţii de acomodaţie
Diminuarea tensiunei intraoculare

Cataracta diabetică se caracterizează prin:
Proces bilateral
Asocierea opacifierii cristalinului cu schimbări la fundul ochiului
Cresterea presiunii intraoculare
Diminuarea acuităţii vizuale
Acuitatea vizuală e păstrată

Proiecţia incertă a luminii la bolnavii cu cataractă sugerează:
Patologia irisului
Patologia nervului optic
Patologia retinei
35
Patologia corneei
Patologia corpului ciliar

Stadiul glaucomului se stabileşte după indicii:
Funcţiilor vizuale (campul vizual, AV)
Oftalmotonometrie
Tabloul oftalmoscopic (excavaţia discului nervului optic)
Tabloul gonioscopic
Valorile refracţiei corneene

Cauzele glaucomului secundar traumatic sunt:
Hemoragiile masive intraoculare
Dislocarea cristalinului
Detaşarea de retină
Combustiile oculare severe
Rupturi coroidiene

Proteza Comberg-Baltin se utilizează:
În caz de plagă penetrantă a globului ocular pentru localizarea plăgii
Pentru localizarea radiografică a corpului străin intraocular
In caz de contuzia globului ocular
Pentru determinarea proprietăşilor magnetice ale corpului străin
Pentru determinarea volumui de hemoragii intravitreene

Distingem următoarele tipuri de cataractă:
Congenitală
Senilă
Posttraumatică
Complicată
Infecţioasă

Indicaţii pentru tratament cu laser în oftalmologie:
Cataractă secundară
Conjunctivită acută
Iridociclită acută
Disrucţia corpului vitros
Retinopatia diabetică

Midriaza este produsă de:
Atropină
Homatropină
Pilocarpină
Adrenalină
Mezatonă

Capul nervului optic (papila) este:
Transparent
Roz-palid
Bine delimitat
Difuz dilimitat (contururi şterse)
Decolorat (pal)

conjunctivite acute se depistează:
Modificări de culoare a conjunctivei
Modificări de relief a conjunctivei
Edem conjunctival
Stază lacrimală
Sinechii posterioare (iridocristaliniene)
36
Nervul oculomotor inervează muşchii:
Drept intern
Drept extern
Drept inferior si oblic mic
Drept superior

Leziunile traumatice oculare ce necesită chirurgia de urgenţă sunt:
Plăgi oculare penetrante cu dimensiuni peste 2 mm
Corpi străini intraoculari
Luxaţia cristalinului în camera anterioară
Contuzie oculară gravă cu ruptură subconjunctivală a sclerei
Hifemă de până la 1/3 din volumul camerei anterioare

Complicaţiile luxaţiei cristalinului in vitros sunt:
Obţinerea proprietăţilor unui ochi afac
Glaucomul secundar
Episclerita
Conjunctivita
Cheratită

Diagnosticul diferenţial al cataractei senile se face cu:
Glaucom cronic simplu
Ulcer cornean
Leucom cornean
Episclerită
Iridociclită

Acuzele pacienţilor în caz de dacriocistită cronică purulentă:
Lăcrimare
Secreţie mucopurulente
Fotofobie
Blefarospasm
Diminuarea acuităţii vizuale

Conurile asigură:
Vederea fotopică
Vederea cromatică
Vederea centrală
Vederea periferică
Vederea scotopică

Camera posterioară:
Este o altă denumire a corpului vitros
Se află între iris, cristalin şi corpul ciliar
Contine UA
Comunică cu camera anterioară
Se află între corneea şi iris

Pupila:
Midriaza este provocată de pilocarpină
Midriaza este provocată de atropină
Mioză este provocată de atropină
Mioză este provocată de pilocaprină
Mioză este provocată de fenilefrină

Atrofia nervului optic se poate dezvolta în:
În unele afecţiuni ale retinei
37
Compresia nervului optic
Afecţiuni toxice oculare
Conjunctivite
Dacrioadenite

Neurita optică:
Se asociază cu o scădere rapidă a acuităţii vizuale
Este indoloră
Poate face parte dintr-o afecţiune sistemică neurologică
Acuitatea vizuală este nemodificată
Este asociată cu o reducere a simţului cromatic

Copil de 1 an prezintă strabism. Medicul de familie a observat absenţa reflexului pupilar roşu şi prezenţa unui reflex alb-gălbui:
Prezenţa reflexului pupilar alb-gălbui este normală la un copil de 1 an
Prezenţa reflexului pupilar alb gălbui este patologic
Consultaţia urgentă a oftalmologului este necesară
Copilul poate avea glaucom congenital
Copilul poate avea retinoblastom

Care din următoarele afirmaţi sunt adevărate:
În strabismul funcţional mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional deviaţia este constantă
În strabismul paralitic mişcările oculare sunt reduse
În strabismul funcţional mişcările olobului ocular sunt în volum deplin
În strabismul paralitic este prezentă diplopie

Ambliopia:
Se referă la o reducere a AV
Poate fi cauzată de strabism
Poate fi cauzată de anizometropie nedepistată anterior
Poate fi cauzată de conjunctivita
Poate fi tratată prin corecţia optică şi ocluzie

Vederea binoculară este capacitatea analizatorului vizual:
De a vedea obiectele situate la diferite distanţe
De a percepe culorile
De a distinge intensităţi diferite de lumină
De a fuziona imaginile ambilor ochi într-o imagine finală unică
De a deosebi detaliile obiectelor

profilaxia medicamentoasă a cataractei se folosesc:
Antiinflamatoare
Corticosteroizi
Remedii antioxidante
Vasodilatante
Antivirale

Strabismul paralitic se caracterizează:
Deviaţia strabică este constantă în toate direcţiile privirii
Prezenţa diplopiei
Poziţia vicioasă a capului (torticolis)
Deviaţia strabică este variabilă în funcţie de direcţia privirii
Mişcările globului ocular sunt reduse

Complicaţiile trihiazei:
Conjunctivita cronică
Keratita
Cataracta
Ulcerul cornean
38
Dacrioadenita

Ligamentele Zinn:
Leagă cristalinul de corpul ciliar
Este o parte componentă a unghiului iridocornean
Participă în procesul acomodativ
Participă în producţia umorii apoase
Este format din ţesut muscular

conjunctivite observăm:
Hiperemie conjunctivală superficială
Hiperemie conjunctivală profundă
Sinechii posterioare
Formaţiuni nodulare conjunctivale
Secreţia muco-purulente

Care din următoarele manifestări clinice şi funcţionale nu se încadrează în simptomatologia generală a conjunctivitelor:
Blefarospasm
Secreţie muco-purulentă
Congestie pericheratică profundă
Prezenţa foliculilor

Complicaţii care pot apare în blefarite sunt:
Keratita lagoftalmică
Conjunctivita
Iridociclita
Ptoza palpebrală
Orgeletul extern

Orgeletul reprezintă inflamaţia:
Glandelor Zeiss şi Moll
Glandelor Meibomius
Glandelor Wolfring
Glandelor lacrimalis
Glandelor Krause

Şalazionul apare mai frecvent după:
Orgelet intern
Keratita
Abces palpebral
Blefaroconjunctivită cronică
Meibomiită acută

Cauzele dacriocistitei cronice sunt:
Obstrucţia de canal lacrimonazal
Secreţia insuficientă a glandei lacrimale
Suprainfectarea lacrimilor datorită stazei lor în sacul lacrimal
Hipersecreţia glandei lacrimale
Dacrioadenită

tratamentul ulcerului corneean cu hipopion utilizăm:
Midriatice
Miotice
Antibiotice în injecţii subconjunctivale
Pansament binocular
Epitalizante corneene
39
325)Intrebarea nr. 422: Intrebarea84Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3 O
dezepitelizare corneeană se pansează până când:
Dispare congestia perikeratică
Nu mai colorează cu fluoresceină
Dispare mioza
Dispare durerile
Dispare fotofobia şi lacrimarea

Complicaţiile herpesului corneean sunt:
Irita hemoragică
Ulcer serpiginos
Dezlipirea de retină
Kerato-uveită
Opacifierea corneei

Complicaţiile luxaţiei cristalinului în vitros sunt:
Neurita
Glaucomul secundar
Episclerita
Degenerescenţa retiniană
Keratită

Semnele luxaţiei anterioare a cristalinului sunt.
Camera anterioară profundă
Cameră anterioară absentă cu irisul lipit de cornee
Midriază
Edem cornean
Hipertensiune oculară

Cristalinul se examinează prin:
Biomicroscopie
Iluminat direct şi lateral
Skiascopie
Gonioscopie
Tonometrie

Cataractele patologice apar in:
Dacrioadenita
Afecţiuni toxice
Iridociclite acute
Diabet zaharat
Sclerodermie

Corecţia afachiei se face cu:
Lentile aeriene
Lentile de contact
Lentile intraoculare
Iridoplastie
Lasercoagulare a retinei

Cataracta secundară apare:
Secundar unor afecţiuni oculare
Secundar unor afecţiuni generale
Opacifiere secundară a capsulei posterioare rămasă pe loc după extracţia extracapsulară a cristalinului
După resorbţia încompletă a unei cataracte traumatice directe
După extracţia intracapsulară a cristalinului

Cristalinul:
a) Creşte pe parcursul vieţii
40
Este acoperit de o capsulă
Este cel mai puternic mediu de refracţie al globului
Este alimentat de artera centrală a retinei
Îşi schimbă curbura în timpul acomodaţiei

Corneea:
Cuprinde 3 straturi
Este un mediu refractiv important al ochiului
Stratul endotelial regenerează rapid
Stroma este formată din fibre de colagen paralele
Cuprinde 5 straturi

cazul suspiciunii unui corp străin intraocular, principalele examinări vor fi:
Radiografia orbitelor în 2 proiecţii
Tonometria
Biomicroscopia
Oftalmoscopia
Refractometria

Perforaţia corneei este certă în cazul existenţei:
Dureri oculare in momentul traumatismului
Glob hiperton
Hipotonie oculară
Camera anterioară mică sau lipseşte
Camera anterioară mai profundă

Irododoneza apare in:
Luxaţie a cristalinului în vitros
Cataracta traumatică cu absenţa luxaţiei sau subluxaţiei
În dezlipirea de retină
În glaucom primar în unghi închis
In cataracta senilă incipientă

Sunt mai grave arsurile provocate de:
Acizi
Baze
Soluţii neutre
Alcool diluat
Ser fiziologic

Vizualizarea nervului optic se realizează prin:
Oftalmoscopie
Biomicroscopia fundului de ochi
Tonometrie
Refractometrie
Perimetrie

Complicaţiile iridociclitelor cronice:
Cataracta complicată
Decolare de retină
Glaucom secundar
Secluzia şi ocluzia pupilei
Ulcer cornean serpinginos

Tratamentul neuropatiei optice ischemice anterioare se bazează pe administrarea de:
Antiinflamatorii
Vasodilatatoare
Anticoagulante
Miotice
41
Vitamine grup B

Nervul optic:
Este format din axonii celulelor bipolare ale retinei
Este format din axonii celulelor ganglionare ale retinei
Este format din 4 părţii
Are 2 tunici: dura mater şi arahnoida
Fibrele mediale se incrucişează la nivelul chiasmei

Midriază de cauză oculară apare în:
Glaucom acut
Inflamaţii ale polului anterior
Iridoplegie traumatică
Instilaţii de parasimpatomimetice
Instilaţii de simpatomimetice

Uveita anterioară toxică apare în:
Ulcer corneean
Keratită herpetică superficială
Plagă corneeană perforantă
Arsuri conjunctivo-corneene grave
Episclerită

Simptomatologia uveitei anterioare:
Pupila normală
Mioză
Midriază
Sinekii posterioare
Precipitate retrocorneene

În prezenţa sinechiilor posterioare la un ochi cu uveită acută este necesară administrarea midriaticelor pentru:
Prevenirea secluziei pupilare
Ruperea sinechiilor posterioare formate
Prevenirea detaşării de retină
Pentru ameliorarea acuităţii vizuale
Pentru majorarea tensiunii intraoculare
347)Intrebarea nr. 459: Intrebarea124Colectia: oftalmologie rom.colMod de punctare: A1

Semnul cardinal al ciclitei:
Congestie conjunctivală
Precipitate retrocorneene
Scăderea profunzimii camerei anterioare
Midriază
Mioză

Tulburările vederii binoculare:
Nictalopie
Ambliopia
Neutralizarea patologică
Hemeralopia
Deuteranopia

Vederea binoculară:
Este un reflex înnăscut, dezvoltându-se paralel cu acuitatea vizuală
Are trei stadii (grade) evolutive
Se examinează cu testul în culori Worth
Se examinează prin campimetrie
De regulă se dereglează în strabisme
350)Intrebarea nr. 463: Intrebarea602Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 Poziţia

reflexului cornean (test Hirschberg) la marginea pupilei ne denotă o deviaţie a ochiului de:
42
0°
15°
25-30°
45°
60°
351)Intrebarea nr. 464: Intrebarea603Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 Poziţia

reflexului cornean (test Hirschberg) la mijlocul irisului ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°

Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) la limb ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°
353)Intrebarea nr. 466: Intrebare605Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

Poziţia reflexului cornean (test Hirschberg) pe scleră ne denotă o deviaţie a ochiului de:
0°
15°
25-30°
45°
60°

tratamentul obstrucţiilor venoase retiniene se folosesc:
Antiagregante
Fibrinolitice
Hemostatice
Hipotensive
Antibacteriene

Semne caracteristice retinopatiei diabetice neproliferative:
Dezlipire de retină prin tracţiune
Microanevrisme simple sferice
Hemoragii intraretiniene
Exudate moi "vătoase"
Exudate dure

tratamentul obstrucţiei arterei centrale a retinei se administrează:
Vasodilatatoare
Trombolitice
Hemostatice
Anticoagulante
Midriatice

Retinopatia diabetică simplă se caracterizează prin apariţia:
Microanevrisme sferice simple
Edem papilar
Hemoragii mici dispersate retiniene
Hemoragii mari оntinse retiniene
Detaşare de retină tracţională

Retina optică aderă de straturile învecinate la nivelul:
Papilei nervului optic
Orei serrata
Macular
Corpului ciliar
43
Irisului

Neuroretinopatia hipertonică se manifestă prin:
Dilatarea arteriolelor
Edem al papilei nervului optic
Microaneurisme retiniene
Exudate moi "vătoase" retiniene
Microhemoragii retiniene

Angiopatia retiniană hipertensivă st. II prin:
Reflex arterial de "cupru"
Reflex arterial de "argint"
Edem al papilei nervului optic
Hemoragii masive retiniene
Semnul încrucişării Salus-Gunn

Retina:
Cuprinde 10 straturi
Are celule ganglionare axonii cărora formează nervul optic
Are 3 tipuri de bastonaşe responsabile pentru vederea cromatică
Este un mediu refractiv important al ochiului
Participă оn producţia umorii apoase

Lentilele sferice convergente servesc pentru corectarea:
Hipermetropiei
Miopiei
Presbiopiei
Astigmatismului miopic simplă
Afachiei

Acomodaţia este capacitatea ochiului de a-şi modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect situat:
Sub 5 m
Peste 5 m
şi se datorează Variaţiei
curburii corneei
Variaţiei puterii de refracţie a cristalinului
Variaţiei puterii de refracţie a globului ocular

Rolul acomodaţiei este de a:
Majora refracţia cristalinului
Menţine focatul principal pe retină
Diminua refracţia cristalinului
deplasa focarul principal în spatele retinei
Vedea clar obiectele situate la diferită distanţă de la ochi

Presbiopia este o tulburare a acomodaţiei:
Fiziologică
Patologică
Reducerii fiziologice a amplitudinii acomodative
Creşterii puterii de convergenţă a cristalinului
Pierderii elasticităţii cristalinului

Presbiopia se corectează cu:
Lentile sferice divergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Lentile sferice convergente adăugate la valoarea anterioară a corecţiei purtate
Cu lentile prizmatice
Se accentuează cu vârsta
Se tratează medicamentos
44
Glaucomul absolut se caracterizează prin:
Absenţa totală a vederii
Tensiune intraoculară crescută, ireductibilă medicamentos
Hipotonie oculară
Excavaţie totală a papilei şi atrofie optică
Cataractă

Cauzele glaucomului secundar:
Arsurile oculare
Uveitele anterioare
Cataracta hipermatură
Conjunctivitele
Melanom uveal

Modificările papilare în glaucomul cronic simplu evolutiv sunt:
Excavaţie papilară
Colobomul papilei nervului optic
Decolorare papilară prin atrofia nervului optic
Deplasarea nazală a vaselor retiniene ce fac cot la marginea excavaţiei
Proeminenţa papilară (edem)

Simptomatologia obiectivă a glaucomului congenital precoce este:
Dimensiuni mărite ale globului ocular
Hipertensiune oculară
Camera anterioară profundă
Excavaţie largă a papilei cu paloare
Camera anterioară micşorată

Medicaţia antiglaucomatoasă locală utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi deschis:
Cardiotonice
Sedative
Parasimpaticomimetice
Beta-blocante
Antialergice

Semnele subiective ale atacului acut de glaucom sunt:
Durere oculară accentuată cu hemicranie
Scăderea importantă a vederii
Diplopie
Greaţă
Dureri epigastrice

Formele clinice ale glaucomului primar cronic sunt:
Glaucom cronic simplu cu unghi deschis
Glaucom cronic congestiv cu unghi inchis
Glaucom cu unghi mixt
Glaucom secundar
Glaucomul facogen

Eliminarea umorii apoase din glob se face prin:
Trabeculul corneoscleral
Venele episclerale
Scurgere uveosclerală şi perinevrală
Canalul Schlemm
Difuziune

Examinarea papilei nervului optic se face prin:
a) Oftalmoscopie directă şi indirectă
45
Schiascopia
Biomicroscopia fundului de ochi cu dispozitiv special
Radiografia oculară
Diafanoscopie

Indicaţiile de tratament chirurgical în glaucomul cronic simplu:
Imposibilitatea normalizării tensiunii intraoculare prin medicaţie locală şi generală antiglaucomatoasă
Scleroza accentuată a vaselor retiniene
Progresia deficitelor perimetrice
Apariţia opacităţilor cristaliniene
Progresia excavaţiei glaucomatoase

Celulele vizuale cu conuri:
Populează regiunea maculară
Asigură vederea scotopică
Populează periferia fundului de ochi
Asigură vederea cromatică
Asigură vederea fotopică

Celulele cu bastonaşe:
Populează regiunea maculară
Populează periferia retinei
Asigură vederea scotopică
Asigură vederea fotopică
Asigură vederea cromatică

Adaptarea ochiului la intuneric:
Se realizează în 1-6 minute
Este completă după o oră
Se realizează prin descompunerea substanţei fotochimice
Creşte sensibilitatea bastonaşelor
Scade sensibilitatea bastonaşelor

Tulburările de percepţie cromatică ereditare sunt:
Genetic determinate
Unilaterale
Bilaterale
Staţionare
Evolutive

Metodele de examinare ale vederii binoculare:
Adaptometria
Testul Hirdberg
Testul in culori (Worth)
Campimetrul
Testul Socolov

Lagoftalmia :
Maladia e provocată de paralizia nervului oculomotor comun
Maladia e provocată de paralizia nervului facial
Pleoapa inferioară se va ectropioniza
Pleoapa inferioară se va entropioniza
Drept consecinţă dezvoltă xeroza corneeană

Cataracta senilă întumescentă se manifestă prin:
Se produce hidratarea cristalinului
Se micşorează camera anterioară
Creşte presiunea intraoculară
Acuitatea vizuală e redusă
46
Acuitatea vizuală păstrată

Blefarospasmul poate surveni în următoarele condiţii:
Paralizia nervului facial
Eroziuni corneene
Corpi străini corneeni
Neurită optică retrobulbară
Dacriocistită

Enumeraţi funcţiile analizatorului vizual:
Acomodaţia
Vederea centrală
Vederea periferică
Vederea cromatică
Vederea binoculară

Adeno-carţinomul palpebral:
Apare mai ales la persoanele in etate
Tumoarea e nedureroasă la palpare
Are tendinţa de invadare locală
Nu metastazează
Frecvent metastazează

Simţul cromatic poate fi determinat prin următoarele metode:
Procedee de denumire
Procedee de egalizare
Prin biomicroscipie
Procedee de discriminare
Procedee de comparaţie

Acomodaţia este capacitatea ochiului de a-şi modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect situat:
Sub 5 m
Sub 10 m
şi se datorează: Variaţiei
curburii corneene
Variaţiei puterii de refracţie a cristalinului
Variaţiei indicelui de refracţie a globului ocular

Angioscleroza retiniană hipertensivă este caracterizată prin:
Reflex arterial "de cupru"
Reflex arterial "de argint"
Hemoragii şi subretinale masive
Modificări papilare
Semnul Sallus Gunn

Emfizemul orbito-palpebral se produce in urma:
Plăgilor palpebrale perforante
Traumatisme faciale cu fractura peretilor sinusurilor
Traumatisme cu lezarea celulelor etmoidale
Sindrom de hipertensiune in sistemul venelor jugulare
Sindrom de hipertensiune in sistemul venelor episclerale

Oftalmia simpatică apare după:
Plăgi perforante cu interesarea irisului şi corpului ciliar
Keratita luetică
Plăgi oculare cu retenţie de corp străin intraocular
Keratita lagoftalmică
Dacriocistită
47
Corpul ciliar:
Constă din pars plana şi pars plicata
Produce umoarea apoasă
Este vascularizată de arterele ciliare posterioare scurte
Este responsabil de acomodaţie
Face parte din tunica externă a globului ocular
Este adevărat ca:

Muşchiul oblic superior este inserat la scleră anterior de ecuator
Muşchiul drept extern este inervat de n. abducens
Muşchiul drept extern îşi are originea în regiunea aripei nici a osului sfenoid
Muşchiul drept superior se inseră la scleră anterior de ecuator
Muşchiul oblic inferior este inervat de n. trohlear
Care dintre afirmaţia referitoare la cristalin este adevărată:

90% din greutate este datorată apei
Are inervaţie senzitivă
Capsula posterioară este mai elastică decât cea anterioară
Are o putere de refracţie în repaos de 44D
Este o lentilă sferică
Nervul optic:
Segmentul intraocular este cea mai scurtă porţiune a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracranial are cea mai variabilă lungimea
Segmentul intraorbital este cel mai vulnerabil la traumatismul indirect
Papila nervului optic este examinată prin oftalmoscopie
Nervul optic:
Segmentul intraorbitar este cea mai lungă porţiunea a nervului optic
Segmentul intracanalicular este cel mai vulnerabil la traume
Toate segmentele cu excepţia celui intraocular sunt invăluite în lichid cefalo-rahidian
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele nazale
În regiunea chiasmei se încrucişează fibrele temporale
Care segment a nervului optic poate fi vizualizat oftalmoscopic:

intraocular
intracanalicular
intraorbitar
intracranian
toate segmentele
Presiunea intraoculară:
Prezintă variaţii diurne
Prezintă variaţii sezoniere
Scade cu vârsta
Creşte cu vârsta
Este afectată de anestezia generală
Care din aceste preparate provoacă creşterea PIO:

steroizii
acetazolamida
Vit.A
Tetracyclina
B-blocantele
Conjunctivita primăvăratică
Are caracter sezonier
Se caracterizează prin apariţia foliculelor pe conjunctiva pleoapei inferioare
Se caracterizează prin apariţia papilelor pe conjunctiva pleoapei superioare
Se asociază cu secreţii muco-purulente
Se asociază cu prurit, fotofobie, lacrimare, conjestie oculară
Miopul de 5D ajunge la presbiopie:

Mai târziu ca hipermetropul
În acelaşi timp cu emetropul
Niciodată
48
La fel ca hipermetropul
Mai devreme ca emetropul
Rolul acomodaţiei este de:

A nu obosi ochiul
A menţine focarul principal pe retină
A mari curbura cristalinului
A menţine focarul principal după retină
A micşora curbura cristalinului
În cazul unei exoftalmii ireductibile, unilaterale la o pacientă de 60 ani globul fiind deviat infero-nazal suspectăm:
Maladia Basedow
Celulita orbitară
Tumoare a glandei lacrimale
Şalazion pleoapei inferioare
Bazalion pleoapei inferioare
Care dintre colirele enumerate pot provoca hipertensiune oculară: a)

Colire midriatice
b) Colire miotice
c) Colire corticosteroide d)
Colire antiseptice
e) Colire antibiotice
Examinarea câmpului vizual poate studia toate deficitele vizuale enumerate cu excepţia unuia. Care?: a)
Retinian
b) Scleral
c) Papilar
d) Chiasmatic
e) Calcarin
Care dintre examinările paraclinice enumerate ne permite confirmarea prezenţei corpului străin metalic intraocular: a)
Ionograma
b) Angiografia fluoresceinică a fundului de ochi
c) Radiografia orbitară
d) Tonometria
e) Electroencefalograma
Care dintre afecţiunile oculare enumerate nu se asociază cu dureri oculare:

Glaucom acut
Iridociclita
Decolarea de retină
Eroziune corneană posttraumatică
408. Ectropion palpebral senil este cauzat de:

O hipertonie a muşchiului ridicator a pleoapei superioare
O refracţie cicatricială
O distensie tisulară
O hipertonie a muşchiului orbicular
O hipotonie conjunctivală
Care din elementele enumerate pot favoriza apariţia glaucomului acut prin închiderea unghiului: a)
Miopia
b) Camera anterioară mică (îngustă) c)
Instilaţia Sol. Pilocarpină 1%
d) Instilaţia Sol. Atropină 1%
e) Camera anterioară profundă
În cazul retinopatiei diabetice tratamentul prin fotocoagulare laser are ca scop:

Prevenirea apariţiei proliferaţiilor vitreoretiniene
Clarificarea vitrosului în caz de hemoragie
Micşorarea zonelor de ischemie retiniană
Evitarea apariţiei neuritei optice
Evitarea apariţiei cataractei
49

Teste Examen Oftalmologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Examen Oftalmologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1)Intrebarea nr. 1: Intrebarea1Colectia: oftalmologie rom .

2)Intrebarea nr. 2: Intrebarea2Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

3)Intrebarea nr. 4: Intrebarea4Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

4)Intrebarea nr. 5: Intrebarea5Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

5)Intrebarea nr. 6: Intrebarea6Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

6)Intrebarea nr. 7: Intrebarea7Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

7)Intrebarea nr. 8: Intrebarea8Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

8)Intrebarea nr. 10: Intrebarea10Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

11)Intrebarea nr. 13: Intrebarea566Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

12)Intrebarea nr. 14: Intrebarea14Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

13)Intrebarea nr. 15: Intrebarea15Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

14)Intrebarea nr. 16: Intrebarea16Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

15)Intrebarea nr. 17: Intrebarea17Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

16)Intrebarea nr. 18: Intrebarea18Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

17)Intrebarea nr. 19: Intrebarea19Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

18)Intrebarea nr. 20: Intrebarea20Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

19)Intrebarea nr. 21: Intrebarea21Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3 Ce

20)Intrebarea nr. 22: Intrebarea22Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

21)Intrebarea nr. 23: Intrebarea23Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

22)Intrebarea nr. 24: Intrebarea24Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

23)Intrebarea nr. 26: Intrebarea27Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

24)Intrebarea nr. 27: Intrebarea31Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

25)Intrebarea nr. 28: Intrebarea32Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

26)Intrebarea nr. 30: Intrebarea34Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

27)Intrebarea nr. 31: Intrebarea35Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

28)Intrebarea nr. 32: Intrebarea37Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

29)Intrebarea nr. 33: Intrebarea41Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

30)Intrebarea nr. 34: Intrebarea42Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

31)Intrebarea nr. 35: Intrebarea43Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

32)Intrebarea nr. 36: Intrebarea44Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

33)Intrebarea nr. 37: Intrebarea46Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

35)Intrebarea nr. 39: Intrebarea1Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

36)Intrebarea nr. 40: Intrebarea2Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

37)Intrebarea nr. 41: Intrebarea3Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

38)Intrebarea nr. 42: Intrebarea4Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

39)Intrebarea nr. 43: Intrebarea5Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

40)Intrebarea nr. 44: Intrebarea6Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

41)Intrebarea nr. 45: Intrebarea7Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

42)Intrebarea nr. 46: Intrebarea8Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

43)Intrebarea nr. 47: Intrebarea9Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

44)Intrebarea nr. 48: Intrebarea10Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

45)Intrebarea nr. 49: Intrebarea12Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

46)Intrebarea nr. 50: Intrebarea15Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

47)Intrebarea nr. 51: Intrebarea16Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

48)Intrebarea nr. 52: Intrebarea19Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

49)Intrebarea nr. 54: Intrebarea23Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 La

50)Intrebarea nr. 55: Intrebarea25Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1 În

52)Intrebarea nr. 58: Intrebarea28Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

53)Intrebarea nr. 59: Intrebarea29Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

54)Intrebarea nr. 60: Intrebarea32Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

55)Intrebarea nr. 61: Intrebarea35Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

56)Intrebarea nr. 63: Intrebarea37Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

57)Intrebarea nr. 64: Intrebarea38Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

58)Intrebarea nr. 65: Intrebarea40Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1

59)Intrebarea nr. 66: Intrebarea41Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

60)Intrebarea nr. 67: Intrebarea42Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

61)Intrebarea nr. 68: Intrebarea43Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

62)Intrebarea nr. 69: Intrebarea45Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

63)Intrebarea nr. 70: Intrebarea48Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3 În

64)Intrebarea nr. 71: Intrebarea50Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

65)Intrebarea nr. 72: Intrebarea51Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

66)Intrebarea nr. 74: Intrebarea54Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A3

67)Intrebarea nr. 75: Intrebarea55Colectia: oftalmologie rom .colMod de punctare: A1