Sunteți pe pagina 1din 1

Examenul segmentului anterior

1.Luminatul lateral – tehnica simpla de examinare a segmentului anterior ce consta in proiectarea unui fascicul
de lumina pe suprafata oculara. Exista 2 variante tehnice:

a. Luminatul lateral simplu – se plaseaza o sursa de lumina de aceeasi parte cu ochiul examinat, sub un unghi
de 450, iar intre sursa de lumina si globul ocular se interpune o lentila convergenta.

b. Luminatul lateral combinat – metoda similara, se foloseste o lupa (monoculara sau binoculara).

Tehnica luminatului lateral se adreseaza medicului neoftalmolog; permite evidentierea modificarilor grosiere
din segmentul anterior al globului ocular.

2. Examenul biomicroscopic – permite evidentierea tuturor detaliilor structurilor din segmentul anterior
(conjunctiva, sclera, cornee, camera anterioara, iris, cristalin, vitrosul anterior). Metoda este utilizata de
medicul oftalmolog.

3. Determinarea presiunii intraoculare – exista 2 metode de masurare a presiunii intraoculare:

a. Aplanotonometria – masoara forta necesara pentru a aplatiza o suprafata standardizata. Aplanotonometria


Goldmann este considerata metoda “gold-standard” de determinare a presiunii intraoculare.

b. Tonometria prin indentatie (tonometrul Schiotz) estimeaza presiunea intraoculara prin masurarea deformarii
corneei indusa de aplicarea unei greutati cunoscute pe suprafata corneana.

Valoarea normala a presiunii intraoculare este cuprinsa intre 10-21 mmHg.

Aprecierea presiunii intraoculare prin metoda comparativa – presupune exercitarea unei presiuni cu indexul de
la ambele maini pe globii oculari ai pacientului, acesta avand ochii inchisi si privind in jos. Metoda este una
aproximativa si grosiera; permite evidentierea unor valori presionale extreme (foarte crescute sau foarte
scazute).

4. Gonioscopia – reprezinta examinarea unghiului camerular, zona esentiala in drenajul umorii apoase. Gradul
de deschidere a unghiului camerular este apreciat in functie de masura in care structurile unghiului camerular
sunt vizibile in cursul examinarii. In functie de tehnica folosita exista o metoda directa si una indirecta.

5. Ecografia oculara

a. ecografia conventionala – utilizata in special in evaluarea patologiei de pol posterior, atunci cand tulburarile
de transparenta nu permit examenul fundului de ochi.

b. ecografia biomicroscopica – metoda ecografica ce utilizeaza frecvente inalte si permite evaluarea exacta a
segmentului anterior, in special a structurilor din unghiul camerular (gradul de deschidere, relatia cu radacina
irisului).