Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INdicatii
si contraindicatii , avantaje si dezavantaje.
Indicatii: Restaurarea intigritatii arcadei dentare
Refacerea morfologica a dintilor cu disfunctii avantajoase eroziuni
sau abturatii extinse
Restabilirea de culoare de forma sau pozitie
Refacerea dintilor abrazati
Tratamentul tuburarilor ocluzale
Inlocuirea lucrarilor vechi
Contra indicatii: In cazul cind nu exista sufficient dintii pentru support
sufficient ca numar sau au o implantare
Igiena orala nesatisfacatoare
Afectiuni generale care contra indica anestezia si slefuirea dintilor
Pacientii cu virsta mai mica de 18-20 ani
Avantaje: sunt lucrari cimentate difinitiv care nu necesita indepartarea
periodica pentru igeinizare. 2. Adaptarea extrem de rapida de catre
pacient 3. Restabilesc functia de masticatie 4. Sunt esthetic , nu pierde
nuanta coloristica 5. Restabilesc integritatea arcadei dentare 6. Sunt
tolerate foarte fine de organism 7. Durata de virsta a puntilor dentare
sunt bune 10-15 ani 8. Sunt rezistente mechanic
Dezavantaje: Necesita slefuirea dintilor stilpi 2.Sensibilitatea la rece si
cald a dintilor stilpi daca nu sunt realizate lucrari provizorii 3. Costul
avansat 4. Dispozitivele necesare
2.Etapele clinic tehnice de realizare a coroanelor metalo-ceramice dupa tehnica
clasica
Ceramica dentară este cea mai bună alegere pe care o poate face un pacient
în cazul unei lucrări dentare, fie că este vorba de o restaurare redusă fie de o
punte dentară sau proteză mobilizabilă extinsă.
Calitățile ceramicii sunt net superioare oricărui alt material fizionomic folosit în
stomatologie, fiind singurul care are atât o estetică deosebită ( gama de culori
mare, transluciditate apropiată de cea a dinților naturali ) cît și o rezistență
excelentă la masticație.
Ceramica dentară nu este influențată de variațiile de temperatură. Nu se
fisurează și nu se crapă la consumul alimentelor prea calde sau prea reci.
Ceramica se arde în cuptoare speciale, la o temperatură de pînă la 1000 grade
C.
1. Examinarea cimpului protetic , prepararea dintilor , amprentarea 2. Realizarea
modelelor cu bont mobilizabilrealizarea modelelor auxiliary 3 .Aranjarea
modelelor in ocludator 4 . Sectionarea , gravarea coletului orizontal ,izolarea 5 .
Modelarea componentei din ceara folosint metoda clasica 6 . Realizarea canalelor
de turnare formarea chiuvetei , turnarea propriuzica 7 .Prelucrarea componentei
metalice adaptarea pe model , pregatirea componentei matalice pentru
depunerea ceramicii .
• Depunerea fiecarui strat : Metode de codinsare a ceramicii 1. Vibrare 2.
Sugativare 3.pensulare. Strat 1 -- Grundul sau opacul
• Este un strat subtire, pozitionat imediat deasupra scheletului metalic sau de
zirconiu. Este alcatuit dintr-o ceramica specifica, opaca, care impiedica
trecerea luminii. Are rolul de a nu permite metalului din schelet sa
transpara prin lucrarea ceramica. Strat 2 -- Stratul de baza
• Este stratul cel mai gros, care da forma de baza a coroanei si defineste
culoarea acesteia. In functie de datele trimise de medic, se vor pozitiona
nuantele adecvate fiecarei zone a dintelui. In mod normal, zonele dinspre
gingie au o nuanta mai inchisa iar zonele dinspre varful dintelui sunt mai
deschiseStrat 3 -- Stratul de finisare sau glanz
• Stratul de finisare asigura luciul final al ceramicii. Este extrem de subtire si
va asigura lucrarii o suprafata fina si neteda precum si transluciditatea
caracteristica care imita smaltul.
• Stratul de glanz nu va influenta in nici un fel forma sau marimea restaurarii.
In schimb, acest ultim strat poate realiza mici modificari de nuanta.
3.Etapele clinic tehnice de realizare a puntilor metalo-ceramice
dupa tehnica clasica.
Puntea dentară metalo – ceramică – reprezintă o construcție
protetică mixtă, în formă de pod, confectionată din metal și ceramică
cu scopul de a restabili integritatea morfo – funcțională a arcadelor
dentare. Puntea dentară mixtă metaloceramica reprezintă forma cea
mai modernă de tratament a edentației parțiale.
1.Examinarea cimpilui protetic, prepararea dintilor, amprentarea 2.
Realizarea modelului din gips dur cu bonturi mobilizabili ale dintilor
preparati 3. Montarea madelelor in simulator 4. Tehnici de realizare a
machete din ceara 5. Realizarea canalelor de turnare formarea chiveti,
turnarea propuizisa 6. Prelucrarea componentei metalice adaptarea pe
model 7. Pregatirea componentei matalice pentru depunerea ceramicii
.Clinic 8 stabilirea culorii componentei ceramice 9. Aplicarea si
modelarea maselor ceramice pe infrastructura metalica
- straturile ceramice se aplica succesiv si se sinterizeaza separat
insa structura rezultata este unitara, omogena si rezistenta;
- - primul strat aplicat este opacul (prin aplicare manuala, cu
pensonul, prin pulverizare sau pe cale galvanica-cea mai
eficienta).Rolul acestui strateste de a acoperi cat mai bine
infrastructura metalica;
- sinterizarea: in conditii de vid, urmarind un regim termic;
- - depunerea pastelor pentru dentina si smalt si masa de colet,
plusartificiile de culoare; urmeaza sinterizarea in cuptoare
speciale, in vid, latemperaturi ce cresc progresiv
- - apoi urmeaza aplicarea si sinterizarea(in conditii atmosferice
normale)masei de glazurare: un strat final de masa ceramica
transparenta care arerolul de a asigura luciul final si crearea unui
strat protector, care impiedica patrunderea fluidelor din mediul
oral in masele ceramice.
- 10. Proba definitive si cimentarea puntii dentare pe dintii stilpi
4.Modele utilizate in tehnica metalo ceramica . clasificarea modelelor
, factori care influenteaza proprietatile modelelor din gips.
Modelul este copia pozitivă a câmpului protetic şi serveşte la
confecţionarea machetei viitorului schelet metalic al punţii metalo-
ceramice şi ulterior la realizarea componentei fizionomice.
Modelul este alcătuit din 2 componente: modelul de lucru propriu-
zis şi soclul.
Clasificarea materialelor pentru model dupa criterial clinic a.1. Material
nemetalice.gipsuri dentare clasa a 2 ,3,4 2. Masa de ambalat 3.
Material composite 4. Cimenturi dentare 5. Rasini acrilice simple b.
Materiale metalice 1. Amalgame 2. Aliaje usor fuzibile 3. Aliaje topite si
pulvezitate 4. Aliaje depuse electrogalvanic
Dupa metoda de obtinere a modelului , prin turnare 1. Gipsuri , mase
de ambalat 2. Material comporite . prin fulare 1. Amalgam si cimenturi .
Prin depunere de metale: galvanizare si pulverizare . Model de lucru
trebuie sa indeplineasca conditii: 1. Sa fie precise 2. Rigide
nedeformabile 3. Dure 4. Sa fie rezistente la rupere 5. Presiune si
fracare
Etapele confectionarii modelelor : Amprenta se igeinizeaza si
dezinfecteaza apoi se spala sub un get de apa rece 2. Prepararea pastei
de gips 3. Turnarea pastei de gips pe partea ceam mai inalta a
amprentei 4. Formarea soclului , prize gipsului 5. Exatrea modelului de
pe amprenta 6. Inlaturerea surplusurilor cu ajutorul cutitul de gips
5.Confectionarea modelelor combinate la realizarea puntilor metolo
ceramice . Igeinizarea amprentelor , aprecierea calitatii amprentei ,
relizarea modelelor combinate din gips in baza amprentelor din mase
amprentare elastic.
Modelul reprezintă imaginea pozitivă şi fidelă a câmpului protetic
obţinută consecutiv înregistrării unei amprente. Acesta serveşte în
primul rând, la realizarea machetei viitoarei construcţii protetice, el
constituind cel mai important punct de plecare pentru întreaga execuţie
tehnologică.
Amprenta reprezintă imaginea negativă a câmpului protetic, ce
poate fi înregistrată prin tehnici şi cu materiale diferite, în funcţie de
particularităţile cazului clinic.
Pregătirea amprentei în vederea turnării modelului, urmăreşte:
verificarea, igienizarea amprentei şi tratamentul specific al suprafeţei
modelului.
Varianta modelelor cu bonturi mobilizabile este foarte des adoptata
pentru elaborarea protezelor unidentare, puntilor si protezarilor
compozite.
1. Igeinizarea amprenei 2. Introducerea pinului in amprente in
mijlocul dintelui preparat 3. Pregatirea gipsului 4. Turnarea
gipsului cu 5 mm mai sus de cervical , asteptarea prize gispului 5.
Izolarea 6. Se toarna soclul din gips dur cu vibrare manuala sau
macanica , grosimea gipsului este de 2-3 mm 7. Demularea
amprentei 8. Sectionarea
Amprenta elastic : Se prezinta sub forma de 2 paste sau un
praf si un lichid ( care poate fi apa ). Au o consistenta mai
moale inainte de priza, iar dupa priza devin elastice. Sunt
usor de preparat si folosit avand o precizie destul de buna.
Se aplica in cavitatea bucala cu ajutorul lingurilor de
amprenta.
6. Montarea modelelor in simulator ale aparatul dento-maxilar in
refacerea morfofunctionala cu lucrari protetice metalo ceramice .
Tehnica de fixare a modelelor in ocluzare . Etapele : pregatirea
modelelor , pozitionarea modelelor , fasonarea gisului.
Simulatoarele aparatului dento-maxilar sunt instrumente care reproduc
mai mult sau mai puţin mişcările mandibulare, mai exact anumite
condiţii mecanice ale acestor mişcări fără a avea aspectul aparatului
dento-dentar.
1.examinarea cab. Buc, amprentarea 2. Igeinizarea amprentei 3.
Alegerea si verificarea ocluzorului , pregatirea modelelor 4. Pregatirea
gipsului 5. Montarea modelelor in ocluzor 6. Reducerea in panta ,
realizarea santurilor 7. Solidarizarea si planul de orientare acluzala ,
planul medio sagittal 8. Montarea bratului inferior , montarea bratului
superior 9. Inlaturarea surplusurilor
8. Macheta componentei metalice a coroanelor metalo ceramice ,
metodele clasice de realizare a machete in tehnica metalo ceramic ,
cerintele
Metoda de machetare in metoda clasice sunt de doua tipuri : picurare
si racier progresiva .Cerintele: Indiferent de materialul cit si de tehnica
de machetare , machete componentei metalice a coroanei
metaceramice trebuie sa indeplinesca urmatoarele obiective 1. Sa
permita prin forma sustinerea masei ceramice pentru modelare 2. Sa
asigure rezistenta mecanica a scheletului metallic prin grosimea 0,3-1,5
mm 3. Sa respecte cerintele fizionomice prin mentinerea unui spatiu
sufficient de 1,2-1,5 mm pentru masa ceramic 4. Sa realizeze o
conturare marginalaastfel incit sa se respecte limitele preparatiei
cervicale 5. Sa realizeze o trecere corecta aliaj masa ceramic
9. Macheta componentei metalice a coroanelor metalo ceramice ,
metodele moderne de realizare a machetei in thnica metalo ceramice
cerintele.
Metode de machetare in metode moderna sunt: din ceara prefabricate
2. Elemente prefabricate 3. Prin termo plastificare ambutisare unor
discuri termolpastice 4. Utilizarea rasinilor diacrilice composite foto
polimerizabil 5. Prin frezare , folosirea sistemului CAD-CAM 6.
Electroeroziune. Cerintele: Indiferent de materialul cit si de tehnica de
machetare , machete componentei metalice a coroanei metaceramice
trebuie sa indeplinesca urmatoarele obiective 1. Sa permita prin forma
sustinerea masei ceramice pentru modelare 2. Sa asigure rezistenta
mecanica a scheletului metallic prin grosimea 0,3-1,5 mm 3. Sa
respecte cerintele fizionomice prin mentinerea unui spatiu sufficient de
1,2-1,5 mm pentru masa ceramic 4. Sa realizeze o conturare
marginalaastfel incit sa se respecte limitele preparatiei cervicale 5. Sa
realizeze o trecere corecta aliaj masa ceramic
10 . Macheta componentei metalice a coroanelor metalo ceramice
utilizind metode de machetare probond (Reinfer) , cerintele.
In 1989 firma Reinfer pentru a micsora si a economisi aliajul de aur
propune de a folosi plasa prefabricate pe suprafete vestibulare a
coroanei ce are grosimea fibrelor de 0,4 mm firile avind o forma de
semicerc . Astfel sa se asigure o reducere a cantitatii de aliaj de 40% .
Pe sectiune , nervurilor plasei au o forma de semicerc , suprafata plata
venind in raport cu rodelul substructurale , iar suprafata convexa cu
masa ceramic , marind astfel suprafata de contact dintre metal si
ceramic cu 20%
11.Macheta componentei matalice a coroanelor metalo ceramice
utilizind metoda de machetare INzoma ( Ivoclar) , cerintele .
Tehnica Inzoma propusa de firma Ivoclar . Se recomanda de a modela
componenta din ceara sub forma concava si guleras.Si se bazeaza pe
principalul lui shore , confirm caruia ceramica atinge valori maxime ale
rezistentei mecanice , daca se arde pe un substrat metallic cu surafete
concave .Macheta corpului de punte filigrante sunt prefabricate din
ceara sau masa plastice calcinabile . In treimea incizala sau ocluzala
prezinta o proeminenta sub forma de guleras .Machetale vor fi
individualizate pe model de lucru cu bonturi mobilizabile . Dupa
transformarea machete in piesa matalica , se va arde pe suprafata
acestuia un agent de legatura –Boding Agent –care se prezinta sub
forma unei pulberi metalice INSOMA-P pentru aliajele nobile si
INZOMA-NP , pentru aliajele nenobile . Prin aceasta tehnica se obtin
proteze fixe cu o foarte buna rezistenta mecanica , o legatura puternica
metalo-ceramica , si o importanta reducere a consumului de aliaj de
40%
12. aliajele utulizate in tehnica realizarii coroanei si puntilor metalo
ceramice , realizarea prin turnare , etapele turnarii.
Aliaj este un amestec omogen cu proprietati metalice a doua sau mai
multe elemente chimice , din care cel putin unul este metal si de obicei
se afla in cantitatea cea mai mare .Proprietatile fizice si chimice ale
aliajelor sunt in general difirite de cele ale substantelor componente ,
uneori semnificativ.
Evidentierea impuritatile in aliaj – cu migrarea lor pe suprafata
coronitelor fiind apoi indepartate . Aliajele nobile temperature de
topire 1150 C -1250 C in depedenta de substantele sau elementele pe
care le contin
Aurul platinat- se mai numeste primalor , este de o culoare galbena ,
aurul platinat se mai numeste degucast
Paladiu pors on -4 . Titlurile de aur ce le folosim la conf. coroanelor ,
puntilor protezele scheletate . Titlul 916 contine aur 91,6% ,argint 4,7%
si cupru 4,7% titlul 900 aur 90% argint 4% cupru 6% . Au o culoare
galbena , este plastic rezistent la corozie este viscos , fluid , usor se
supune stantarii si turnarii laminarii .
Aliajele inibile crom nikel temperature de topire 1350 C – 1450 C ,
cromcobalt – genesis , dentitah si visil . pe baza de titan aurul platinat
aur 62%, paladiu 28,4% zinc 8% geliu 1,5%, temperature de topire 1110
-1250 C , turnarea 1400 C . Aurul platinat – aur 78,5% , platina 9,8%
paladiu 7,7% . culoarea galbena , densitatea 17.6g\ cm 3 temperatura
de topire 1110-1230 C , turnare 1400 C
Realizarea canalelor de turnare : Machetele canalelor de turnare sunt
realizate cu scopul crearii tunelelor sau retelelor prin care curge aliajul
topit in timpul turnarii se umple cavitatile tiparului , aceste machete
sun reprezentate din tije de metal , ceara, materiale plastice de lungime
si grosime diferita care se solidarizeaza la macheta protezei sau la piesa
necesara.
Lungimea , grosimea , si numarul tijelor depinde de marimea piesei
protetice.
Metoda de turnare a aliajului topit in tipar precum si aliajului utilizat.
In dependenta de aceasta tijele trebuie sa contribuie la turnarea
omogena atit la suprafata cit si in interiorul componentei metalice.
Pentru realizarea acestui scop tijele se pozitioneaza respectind
urmatoarele cerinte:
1.se situiaza pe locul cel mai gros al machetei dar nu in zona unde pot
modifica morfologia coronara.
2.se situiaza pe suprafata machetei ce nu prezinta relief ascutit pentru
ca in timpul turnarii aliajul fluid sa nu loveasca direct in aceasta,
reliefuri imprimate.
3.aliajul fluid sa umple tiparul intr-un timp minim tija este orientata in
directia de rotatie a centrifugii.
4.diametrul tijei utilizate la turnare a aliajelor nobile pentru proteze
unidentare trebuie sa fie de 1,2-1,5 mm , iar la utilizarea aliajelor
inobile de 1,7-3 mm.cu cit piesa protetica este mai voluminoasa sau
prezinta mai multe unitati.solidarizarea tijei va fi mai mare si se vor
realiza tije pentru fiecare unitate , astfel pentru protezele unidentare
pot fi utilizate tije metalice care prin incalzire unei extrimitati se fixeaza
la suprafata machetei si la o distanta de 2-3 mm de macheta se
realizeaza o sfera cu diametrul de 3-4 mm ce nu va servi ca
rezervor.Macheta pregatita astfel poate fi ambalata pentru a realiza
tiparul.
13. caracteristica aliajelor nobile ( Au pl pd) utilizarea .
Aurul platinat se mai numeste degudent primalor , este de o culoare
galbena . Aurul paladiu – degucast , paladiu –pors on -4 . Tipurile de aur
ce le folosim la conf. coroanele , puntile proteze scheletate . Titlul 916
contine aur 91,6% , argint 4,7%, cupru 4,7% . Titlul 900 – aur 90% ,
argint 4% , cupru 6% , au o culoare galbena , este plastic ,rezistent la
corozie , este viscos , fluid , usor se supune stantarii si turnarii , avind o
greutate de 5g
14. Caracteristica aliajelor inobile (CrCo , CrNi).
Cromcobalt a fost descoperit in anul 1933 sub denumirea de vitalium cu
proprietati bune si anume densitate , fluiditate . Aceste aliaje , pot sa
produca allergic , pot fi toxice de eceea e de droit la in component lor
sa intre 85% din crom cobalt si nichel . trebuie sa mai contine
mobildent fier creumii , valofrom , cupru , si beriliu , Cromul in aliaj
mareste rezistenta la corozie cind este mai putin de 12-13% .Nichelul
mareste plasticitatea , cromul contine 14-25%, fier 64-72% nichelul 4-
19%
31.Ordinea aplicarii si arderii stratului de dentina infrastructura .
Masa de dentina se depune cu ajutorul unei spatula sau pensule in
cantitati mici sau mari sub vibrare excesul sau surplusul de lichid se va
indeparta cu ajutorul hirtiei de filtru modelarea se face in exces
deoarece a masei ceramice de aprox 25% in toate sensurile . Dupa
aplicarea masei de dentina si modelarea corespunzatoare morfologiei
supradimensionate se va aplica masa de smalt , pentru a obtine
trasparenta incizala . In aces scop masa de dentina la nivelul machete
incizala sa taie in bison cu ajutorul unui instrument bine ascutit apoi pe
versantul vestibulare se aplca masa de smalt iar pe versantul palatinal
masa
25.Aplicarea ceramicii dentare pe suprafata metalica . Conditii de
lucru in etapa tehnica de placare .
Pregatirea componentei metalice pentru oxidare .Conditionarea
componentei metalice in vederea acoperii cu mase ceremice . Rolul
oxidarii instrumentariu si aparatura necesara placarii componentelor
metalice cu mase ceramice . Metoda de condensare a maselor
ceramice . Etapele tehnice de placare a componentei metalice cu mase
ceramice . Dup ace am efectuat turnarea propruzisa conformatorul ce
raceste la temp. ceamicii se taie masa de formare cu discuri inlaturam
cit e posibil masa de turnare de pe component metalica inlaturam
canalele de turnare apoi efectuam sablarea piesa se va curate prin
pulverizare cu un get de aburi si se continua prin badijanare pentru un
timp de 15 min cu acid de florhidric de 35% apoi piesa metalica s ava
introduce intr-un vas cu apa distilata la temp de 100 C si se va fierbe
timp de 5 min . Pentru a imbunatati depunerea si fixarea maselor
ceramice pe suprafata a aliajului scheletat metallic necesita sa fie supus
reactiei de oxidare ce va fi desfasurat in cuptorul de sentirizare in
conditii atmosferice normale . Reactia de oxidare variaza in functie de
aliajile utilizat fiind in general de 8-10 min la o temperature de 960-980
C .In cazul aliajelor nobile si de 30 secunde la o temp de 1035 C in cazul
aliajelor nenobile . Rolul oxidarii consta in : realizarea unui strat
superficial de oxozi metalici ce vor interationa si vor lega prin legatura
fizicochimica masa ceramica de component metalica 2. Eliminarea
gazelor din structura aleajelor prin omoginizarea acestora 3. Anularea
tensiunilor interne 4. Evidenta impuritatilor in aliaj si migrarea lor la
suprafata putind usor inlaturate stratul de oxizi se evedentiaza printr-o
suprafata mata a masei turnate de o culoare gri deschisa sau gri de
culoare galbena in depedenta de aliaj . daca pelicula de oxizi sa format
neagra reiese ca stratul are o grosime prea mare si unirea dintre metal
si ceramic va fi slaba . sa devenit ca dac stratul de axizi este mai subtire
cu atit unirea dintre metal si ceramica va fi mai buna . dupa oxidare
peisa metalica turnata poate fi splacata cu mase cersimice
. Sistemele CAD/CAM