Subiecte

pentru testele la disciplina

„DREPTUL AFACERILOR”
(pregătite la Catedra Dreptul antreprenoriatului, Faculatea Drept,
USM pentru examenul din luna decembrie 2012)
Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le 3 pct.
reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.
Drept al afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale
patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de
intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate.
Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea
economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:
- R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de
intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor,
reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor
PF);
- R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea
si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de
bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);
- R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator
(legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera
activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula,
dreptul comercial isi are originea in lege speciala – cod comercial.
Dreptul antreprenoriatului
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De
exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul
distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte
legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe
care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au
calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, 5 pct.
practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea
ierarhie:
1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa,
concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle
Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor
si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care
RM este parte.
3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta
in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi),
legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In
cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in
detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica
prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme
juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine
norme juridice speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de
lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor
 sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde
norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru
institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor).
Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara
nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a
Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) –
ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza
din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de
drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de
important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii
afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul
afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate.
Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a
persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea
intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP
si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:
- Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si
efectuarea de modificari in acest registru;
- Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate
de intreprinzator
- Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;
- Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;
- Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3 pct.
. Definitia-pagina 49+; Elementele- pag. 50-56:
• practicata de cetateni si de asociatiile lor;
• independenta;
• din proprie initiativa;
• in nume propriu;
• pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie;
• permanenta;
• aducatoare de beneficii;
• profesionista;
• legala.
1.2 Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.
. Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64.
Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati:
fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga
un gen de activitate – comercializarea produselor).
Alta clasificare (pag.58) – activitati interzise; monopol de stat; monopol natural;
 activitati supuse licentierii; activitati practicate in baza patentei de intreprinzator;
activitati care pot fi practicate liber.
1.3 Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) 7 pct.
. actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la
tarabă-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-NU;
e) activitatea acţionarului-DA; f) activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului
brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului
invitat la domiciliul clientului-DA;

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte

2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate 3 pct.
economică, antreprenoriat, afaceri.
Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de
prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Despre activitate economica – pag.45
Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46.
2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural. 5 pct.
1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de
stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre
AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat;
prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si
comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a
armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea
acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea,
procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub
controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de
concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul
poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele
consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale, construcţiile de
arbă şi serviciile de exploatare a acestora;
staţiile şi punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de
tren (materialului rulant);
gările feroviare;
autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de
protecţie, construcţiile de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora;
căile nevigabile naturale şi artificiale, cu sistemele de navigaţie şi condiţiile
navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalaţiile portuare, debarcaderele şi danele de acostare de
folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu serviciile de întreţinere
şi exploatare a lor;
întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu exepţia taximetrilor;
reţele magistrale de telecomunicaţii;
reţele de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
reţele publice de radiodifuziune prin fir;
reţele de telecomunicaţii internaţionale;
reţeaua de difuziune a presei periodice.
în complexul termico-energetic:
întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la
 sistemul energetic unic;
reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale sistemului
energetic unic;
reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin
conducte.
întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de
aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare;
serviciile pentru colectarea gunoiului şi curăţirea zăpezii;
întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;
întreprinderile pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor
substanţe dăunătoare.
aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor,
sistemelor de dirijare a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de
asigurare a securităţii decolării şi aterizării aeronavelor.
2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea 7 pct.
numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor
1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor
solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de
înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor
numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”,
stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de
înmatriculare.

Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie

să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de
înmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de
stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la
reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin
licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de
inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura 3 pct.
. activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al
legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001
avem notiunea: licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea
de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul
titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate
indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de
licenţiere;
1.2 Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către 5 pct.
. Camera de Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal,
prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate,
semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:
a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
licenţiere a activităţii de întreprinzător);
b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul
stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt
document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de
înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei
responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu
anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din
Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei
responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a
originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de
Licenţiere.
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si
documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se
expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data
înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei
de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se
înregistrează în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre
refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare
a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din
ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit
temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de
licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA
LICENŢEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în
cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima
zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele
8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat
următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de
Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de
licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea
cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea
licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat)
înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să
anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea
licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător
stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii,
solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de
încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în
termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează
licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele
prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere -

Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor
farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea
licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de
lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se
percepe; pe un termen de 5 ani).

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI

Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana
imputernicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu
semnătură
digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana
care depune
declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art.
10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
licenţiere a activităţii de intreprinzător);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a
imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite
de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea
destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si
normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea
intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de
Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei
farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si
42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a
sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al
Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor
legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin.
(2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire
la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a
diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin.
(2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică);
f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor
specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr.
411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre
angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor
acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si
evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din
24.12.2007 privind carnetul de muncă.);
h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la
activitatea farmaceutică).
Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a
originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de
Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează
conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de
licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura
persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă
este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se
temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o
nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor
anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei
in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57
(orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
 Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se
comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea
de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către
solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea
licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să
anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea
licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător
stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce
reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii,
solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in
termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează
licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele
prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

1.3 Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea 7 pct.
. particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de
licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive.
Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie
retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de
desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să
obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere
să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru
acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare
de detectiv şi de pază
(1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă,
eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie,
luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi
juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice
prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se
efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de
detectiv şi de pază
(1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor
servicii:
a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;
b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la
 proces;
c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insuflă încredere;
d) protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie
contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;
h) căutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date în cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de
drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.
(2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:
a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;
b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor
acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza şi însoţirea încărcăturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea
securităţii oamenilor;
g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.

Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din

98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de explodare şi pirotehnică;
(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din
speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. 3 pct.
Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Camera de Licenţiere;
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate:
a) de către Camera de Licenţiere:
1) activitatea de audit;
2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile;
3) activitatea burselor de mărfuri;
4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;
5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu
excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu
privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu
cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive;
6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a
producţiei alcoolice şi/sau a berii importate;
7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea
angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni;
8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului;
fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a
tutunului fermentat;
9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii
desfăşurate de serviciul veterinar de stat);
 10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
11) transportul auto de călători în folos public;
12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi
reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări;
13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-
edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările;
14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale
potabile;
15) activitatea topogeodezică şi cartografică;
16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi
deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare
prelucrată;
17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi
materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj;
18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor;
19) activitatea particulară de detectiv sau de pază;
20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de
stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în
caz de incendiu;
21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi
muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă;
22) producerea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea şi
efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil;
23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor
pirotehnice şi prestarea serviciului „Spectacole pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole
pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională;
24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice
şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a
informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei
(cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu acest drept prin lege);
25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope,
desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru întreprinderile şi
instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd
se modifică ori se completează genul de activitate;
26) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale,
inclusiv a opticii;
27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru
instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd
se modifică ori se completează genul de activitate;
28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate,
activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care
prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de
timp, în perioada vacanţei de vară;
29) activitatea de turism;
30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru
cereale;
31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;
32) activitatea de broker vamal;
b) de către Banca Naţională a Moldovei:
33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile);
c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare:
34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare;
35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii;
36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;
37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare;
38) activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică:
39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau
a gazului lichefiat la staţiile de alimentare;
40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de
dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife
reglementate sau nereglementate;
 41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil;
transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate
sau nereglementate;
e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi
Tehnologia Informaţiei:
42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul
furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice;
43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor
informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program;
f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică
terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre.
Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte
administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru
confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect.
Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de
baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru
exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de
Guvern.
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea 5 pct.
valabilităţii licenţei. (din carte pag 68- 72).
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era 7 pct.
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un
avocat cu următoarele întrebări:

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată
de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei
ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în
original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru
verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.

Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de

activitate. Camera de licentiere.

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1 Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a 3 pct.
. titularului de licenţă – pag.66
2.2 Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.
. de retragere a licenţei. RETRAGEREA – pag.72 si SUSPENDAREA-pag.71.
2.3 Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
. căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă
pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa
pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru
genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru
evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera
de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea
prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare
pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori
persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere
respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă
de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de
această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori
de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se
depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor
pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului
unic.
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care
necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării
licenţei.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi
informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei,
autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în
care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua
adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit
temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de
licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
 Subiectul 7. Evidenţa contabilă.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct.
pentru însăşi persoana juridică.
Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea
informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile,
obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in
relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta
contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza
informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
1.2. Analizaţi ciclul contabil. De la pagina 77 pina la pagina 80. Ciclul contabil al entitatiii 5 pct.
cuprinde:
a)оntocmirea documentelor primare єi centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare.
Documentele primare se оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este
imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii sau dupг producerea evenimentului
b)evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile;
Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile
S.I.R.F(Standarde Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de
Consiliul pentru Standarde Internaюionale de Contabilitate, care devin valabile оn Republica
Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)
c)reflectarea informaюiilor оn conturile contabile;
Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza
conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile єi metodologia privind
utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se elaboreazг єi se
aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza
Planului general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea
care aplicг S.I.R.F. poate sг elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor
S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice se elaboreazг єi se aprobг de
Ministerul Finanюelor.
d)întocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se
prelucreazг оn registrele contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc
de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind de la necesitгюile informaюionale proprii,
юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor stabileєte registre
contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг
S.I.R.F. Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг
registrul contabil este оntocmit оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor
autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hоrtie.
Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare..
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul și regulile de efectuare a inventarierii se elaborează și se aprobă de Ministerul
Finanțelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaborează
de organele centrale de specialitate ale administraюiei publice єi de autoritгюile
administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul
Finanțelor
f) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare.

1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile 7 pct.
de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu
răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.
Raspuns :
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul
veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
 lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune –
cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate
in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag 75-76 din carte.

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE 3 pct.
. – pag.83:
• liberalizarea comertului;
• existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
• liberlizarea preturilor si tarifelor;
• asigurarea unui cadru legal.
FUNCTIILE – pag.85:
• regulator al cererii si ofertei;
• factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;
• mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in
productia si dstributia marfurilor.
1.2 Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – pag.85: 5 pct.
. • practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
• concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau
reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si
copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si
comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
1.3 Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o 7 pct.
. cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti
şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari
pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea
în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători
care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să
funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care
activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat
că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi
cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat
litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia
primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in
esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata
si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă 3 pct.
neloială reglementate în legislaţia R. Moldova.
Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile
comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului
economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului
de catre alti agenti economici.
Actele de concurenta neloiala – pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei
ca acte de concurenta neloiala sunt:
 a) raspindirea de informații false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent
economic și (sau) pot prejudicia reputația lui;
b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la
proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor;
c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu
mгrfurile altor agenюi economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de
afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in
scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor
obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma,
ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in
utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia ,
creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de
identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent
economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta
spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de
dezorganizare a intreprinderilor rivale

1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta 5 pct.
concurenţa. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele
de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile
anticoncurentiale si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor

actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti

economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt ,
sa stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor
agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe
piata , majorarea /reducerea preturilor

1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de 7 pct.
judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu
marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a
menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea
poartă marca respectivă.
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în
drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de
confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între
semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova,
iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul
distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de
ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste
scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
 d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în
BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea
mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat,
pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi
interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de
cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea
mărcii nu au fost publicate.

2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei
mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la
crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le
deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude
încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd
există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va
conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate,
precum şi de interesele persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa
de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare
a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a
unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ
pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin
încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare
a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor
pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi
în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă
sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe
care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea
despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi,
după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea
drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin,
valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut
autorizaţia de a utiliza marca respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti
acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse
titularului de drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop 3 pct.
. lucrativ- pag. 140, care sunt:
1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;
 2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte
administrative, dupa caz.
3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o
societate); obtinerea si impartirea beneficiilor.

1.2 Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei 5 pct.
. întreprinderi de stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
STATUTUL-MODEL
al întreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea întreprinderii, inclusiv abreviată)
I. Dispoziţii generale
1. Denumirea: Întreprinderea de Stat "________________"
(completă)
(Î.S. "____________________________________________")
(abreviată)
(în continuare - Întreprinderea).
2. Sediul Întreprinderii: _____________________________
(adresa poştală)
3. Întreprinderea este creată prin
______________________________________________
______________________________________________________________________
_
(numărul, data şi denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Întreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (în continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a Întreprinderii ________________________.
6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza
proprietăţii ce i-a fost transmisă în gestiune.
7. Întreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei
de stat la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
8. În calitatea sa de persoană juridică, Întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu
Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa completă sau abreviată în limba de
stat, cu sintagma "Republica Moldova", numărul de identificare de stat (IDNO). Pe
blancheta Întreprinderii poate fi indicată, de asemenea, adresa, telefonul de contact,
contul bancar şi altă informaţie.
Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi
reclamant sau pîrît în instanţele judecătoreşti.
9. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie
2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea
nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi
acte normative şi de prezentul Statut.
10. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din
următoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social;
b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;
c) suma uzurii şi amortizării calculate;
d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii,
aprobat de Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la
data aprobării Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii.
Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul
cadastral.
12. Suprafaţa terenului atribuit Întreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se
anexează.
13. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care
dispune. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile Întreprinderii.
Întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligaţiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formează din următoarele surse:
a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;
b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor
naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaţie.
15. Capitalul social al Întreprinderii constituie __________ lei. În capitalul social au fost
incluse bunuri în valoare de _____________ lei şi mijloace băneşti în sumă de
___________ lei. Lista bunurilor depuse în capitalul social şi valoarea lor se anexează la
prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi,
după caz, numărul cadastral.
16. Bunurile şi mijloacele băneşti transmise în capitalul social al Întreprinderii se
evaluează în lei moldoveneşti.
17. La propunerea Consiliului de administraţie, mărimea capitalului social al
Întreprinderii poate fi modificată (majorată sau redusă), în baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezervă
18. Capitalul de rezervă al Întreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul
net pînă la atingerea mărimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul
defalcărilor anuale în capitalul de rezervă se stabileşte în mărime de _____ % din
profitul net al Întreprinderii.
20. Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a
mijloacelor fondurilor speciale ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se
folosesc pentru acoperirea pierderilor Întreprinderii.
IV. Drepturile şi obligaţiile Întreprinderii
21. Întreprinderea are dreptul:
a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova
şi în alte ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de
_______________________,
(de sine stătător)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraţie)
c) să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă
în gestiune;
d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din
străinătate, să extindă activitatea de întreprinzător;
e) să încheie contracte de comercializare sau de procurare a producţiei, efectuare a
lucrărilor, prestare a serviciilor şi alte contracte economice;
f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc.,
precum şi normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care,
conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către stat;
g) să stabilească structura internă organizaţională a Întreprinderii, să determine statutul
juridic al subdiviziunilor;
h) să creeze filiale şi reprezentanţe;
i) să îmbunătăţească condiţiile de trai şi odihnă ale salariaţilor, să acorde ajutor
familiilor acestora, precum şi să ia parte la activitatea de binefacere, să aloce mijloace
pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, educaţie fizică şi
sport, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j) să angajeze lucrători, inclusiv prin contract, şi să-i concedieze în corespundere cu
legislaţia muncii;
k) să primească bunuri materiale şi alte bunuri repartizate de stat în mod centralizat, la
preţuri stabilite de stat sau la preţuri contractuale;
l) să ceară compensarea pagubei cauzate de acţiunile ilicite ale persoanelor fizice sau
juridice.
22. Întreprinderea este obligată:
a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat,
transmise în gestiune;
b) să onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţie şi contractele încheiate;
c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;
d) să achite integral plăţile salariale conform
contractelor (acordurilor) încheiate, independent de starea financiară a Întreprinderii;
e) să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii ale
salariaţilor, să le creeze condiţii adecvate pentru activitate, conform legislaţiei şi
contractului colectiv de muncă;
f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale
autorităţilor administraţiei publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor
persoane cu posibilităţi de muncă limitate;
g) să achite la timp impozitele şi alte plăţii în modul şi în mărimile stabilite de legislaţie;
h) să iniţieze procedura de insolvabilitate a Întreprinderii, în cazul apariţiei
imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile faţă de creditori;
i) să prezinte, în mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare şi fiscale,
dările de seamă statistice şi de alte tipuri;
j) să asigure remunerarea muncii angajaţilor la un nivel nu mai mic decît salariul minim
stabilit pe ţară;
k) să asigure condiţii adecvate de muncă, respectarea securităţii muncii, normelor de
producţie şi sanitare, securităţii antiincendiare, precum şi protecţia mediului ambiant;
l) să obţină licenţe, în modul stabilit de legislaţie, pentru a desfăşura activităţi ce
necesită dispunerea de licenţă.
23. Întreprinderea nu este în drept, fără autorizaţia Fondatorului:
a) să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale;
b) să comercializeze activele neutilizate în procesul tehnologic;
c) să caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) să conserveze bunurile a căror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se
prevede;
e) să intre în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni, în baza contractelor
încheiate;
f) să participe cu bunurile sale în activitatea structurilor nestatale;
g) să investească patrimoniul de stat în alte state. Modul unei atare investiţii este
determinat de către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia
Republicii Moldova;
h) să transmită fondurile fixe şi alte active.
V. Organele de conducere ale Întreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul
Consiliului de administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul încheie cu Administratorul Întreprinderii un contract pentru transmiterea
proprietăţii de stat în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii
de întreprinzător.
26. Fondatorul are următoarele atribuţii principale:
a) aprobă Statutul Întreprinderii, modificările şi completările acestuia;
b) stabileşte indicatorii economici ai Întreprinderii;
c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;
d) desemnează membrii Consiliului de administraţie şi îi revocă;
e) stabileşte mărimea indemnizaţiilor lunare pentru membrii Consiliului de
administraţie;
f) desemnează Administratorul Întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea
Consiliului de administraţie;
g) asigură supravegherea activităţii economico-financiare a Întreprinderii, fără a
interveni nemijlocit în activitatea acesteia;
h) stabileşte mărimea creditelor contractate şi acordate de Întreprindere.
27. La solicitarea Întreprinderii, Fondatorul examinează materialele şi eliberează
autorizaţii privind:
a) darea în arendă (locaţiune) sau depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor Întreprinderii în capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat în alte state.
28. Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii,
operarea modificărilor şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea
Întreprinderii.
În Statut pot fi prevăzute şi alte drepturi şi obligaţii ale Fondatorului, care nu contravin
legislaţiei în vigoare.
Consiliul de administraţie
29. Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii,
reprezintă interesele statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16
iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, prezentului Statut şi Regulamentului
Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de
_______ (pînă la 3) ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor,
Ministerului Economiei şi Comerţului, colectivului de muncă.
31. Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în
număr de ____ (număr impar, nu mai mic de 3) persoane, în funcţie de indicii
economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai
Întreprinderii.
32. În componenţa Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi
ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai
Fondatorului şi ai colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot
intra, de asemenea, reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale,
specialişti în domeniul de activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept.
33. Preşedintele Consiliului de administraţie este desemnat de Fondator. Membrii
Consiliului de administraţie, propuşi din partea colectivului de muncă, sînt aleşi la
adunarea generală (conferinţa) a colectivului de muncă. Administratorul Întreprinderii
nu poate fi desemnat în calitate de membru al Consiliului de administraţie.
34. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare ale Întreprinderii;
b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor Întreprinderii;
c) soluţionează, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea
Întreprinderii în asociaţii şi alte uniuni şi ieşirea din ele;
d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul
(pierderea) perioadei de gestiune;
e) exercită controlul selectiv al activităţii economico-financiare a Întreprinderii;
f) prezintă Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a
Întreprinderii, precum şi rezultatele auditului activităţii economico-financiare, după caz;
g) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor, în mărimea
stabilită de Fondator;
h) prezintă Fondatorului propuneri privind modificarea şi completarea Statutului
Întreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selectează prin concurs şi propune Fondatorului candidatura Administratorului
Întreprinderii şi, după caz, eliberarea lui din funcţie;
j) aprobă, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al
Întreprinderii;
k) aprobă darile de seamă trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele
activităţii economico-financiare ale Întreprinderii;
l) examinează materialele ce ţin de darea în arendă (locaţiune), depunerea în gaj a
bunurilor Întreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în
procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea
fondurilor fixe şi altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efectuării auditului Întreprinderii;
n) examinează şi informează Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului
social.
În Statutul Întreprinderii şi în Regulamentul Consiliului de administraţie pot fi prevăzute
şi alte atribuţii ale Consiliului de administraţie, care nu contravin legislaţiei în vigoare.
35. Consiliul de administraţie nu are dreptul că intervină în activitatea
Administratorului, desfăşurată întru exercitarea funcţiilor, stipulate în contractul încheiat
cu Fondatorul Întreprinderii.
36. Conform legislaţiei, membrii Consiliului de administraţie răspund solidar faţă de
Întreprindere pentru prejudiciile cauzate de îndeplinirea, cu abateri de la legislaţie, a
hotărîrilor adoptate de ei, a Statutului Întreprinderii şi a Regulamentului Consiliului de
administraţie. Membrul Consiliului de administraţie care a votat împotriva unor astfel de
hotărîri este scutit de repararea prejudiciilor, dacă în procesul-verbal al şedinţei a fost
fixat protestul lui. Este absolvit de răspundere şi membrul Consiliului de administraţie
care nu a participat la şedinţa respectivă.
37. Membrul Consiliului de administraţie poate fi scutit de reparaţia prejudiciilor
cauzate de el în timpul îndeplinirii obligaţiilor sale, dacă el a acţionat conform
documentelor Întreprinderii, indicaţiilor în scris ale autorităţii pe care o reprezintă sau
în limitele unui risc normal de producţie sau gestiune.
Organul executiv al Întreprinderii - Administratorul
38. Administratorul conduce activitatea Întreprinderii şi îşi exercită funcţiile ce-i revin
în conformitate cu legislaţia, prezentul Statut şi contractul (acordul) încheiat cu
Fondatorul.
39. Administratorul are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă;
b) acţionează fără procură în numele Întreprinderii;
c) reprezintă interesele Întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum
şi cu organele de justiţie, acordînd atare împuterniciri în unele probleme şi altor lucrători
ai Întreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectivă;
d) asigură executarea deciziilor Fondatorului şi Consiliului de administraţie;
e) asigură, conform deciziei Consiliului de administraţie, auditul activităţii economico-
financiare a Întreprinderii;
f) prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la
activitatea economico-financiară a Întreprinderii şi, după caz, actul auditului;
g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;
h) prezintă Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraţie privind
schimbarea componenţei, reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică a bunurilor
transmise în gestiunea Întreprinderii;
i) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a
obligaţiilor stabilite în contract;
j) asigură prezentarea, în modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare şi fiscale, a
dărilor de seamă statistice şi de alte tipuri în organele respective de stat;
k) asigură transferarea în termen a plăţilor în bugetul public naţional;
l) angajează şi concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii
angajaţilor, sancţionarea sau tragerea lor la răspundere;
m) asigură achitarea salariilor, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;
n) îndeplineşte şi alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii
Întreprinderii, conform legislaţiei.
40. Administratorul Întreprinderii este obligat să asigure integritatea bunurilor primite
în gestiune operativă, utilizarea şi reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale
Întreprinderii nu trebuie să fie mai mică decît mărimea capitalului social. În caz contrar,
se interzice de a plăti prime din contul profitului net obţinut.
VI. Activitatea de întreprinzător a Întreprinderii
41. Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu
excepţia celor interzise de legislaţie.
42. Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de
indicii economici stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea
producţiei către consumatori şi necesitatea de a asigura dezvoltarea Întreprinderii.
43. Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în
unităţile comerţului angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de
aprovizionare tehnico-materială etc.
44. Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile
de producţie la preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative
- la preţuri şi tarife reglementate de stat.
45. Profitul (pierderile) Întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie.
Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne
la dispoziţia Întreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
b) formarea capitalului de rezervă;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei;
d) defalcări în bugetul de stat;
e) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie
anual, la propunerea Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează
după anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi,
pentru formarea capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în
cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ anual al Întreprinderii,
este mai mică decît capitalul social al Întreprinderii sau va deveni mai mică în urma
repartizării lui în alte scopuri.
49. Pierderile Întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia
Întreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau
subvenţii.
50. Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior,
valoarea activelor nete ale Întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai
mică decît mărimea capitalului social, Consiliul de administraţie va informa Fondatorul
despre necesitatea modificării capitalului social al Întreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Întreprinderii
51. Întreprinderea se reorganizează prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare
(divizare, separare) sau transformare, în baza deciziei Fondatorului, în care se prevede
modul şi termenele de reorganizare.
52. Întreprinderea îşi încetează activitatea şi se lichidează în temeiurile prevăzute de
legislaţie, inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotărîrea Fondatorului;
d) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti;
e) în cazul insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu
insuficienţa masei debitoare.
53. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin
hotărîrea Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea
activităţii curente a Întreprinderii.
54. În cazul încetării activităţii Întreprinderii, potrivit deciziei instanţei judecătoreşti
competente, componenţa comisiei de lichidare, modul, termenele şi alte condiţii de
activitate a ei sînt determinate de această instanţă.
55. Întreprinderea se consideră lichidată odată cu radierea ei din Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor.
VIII. Dispoziţii finale
56. Prezentul Statut este întocmit în ___ exemplare, fiecare dintre ele avînd aceeaşi
putere juridică. Anexele la Statut constituie parte integrantă a lui.
57. Prezentul Statut, modificările şi completările acestuia intră în vigoare la data
 înregistrării lui la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.
58. Prevederile prezentului Statut sînt obligatorii pentru toţi angajaţii Întreprinderii.
59. Litigiile apărute în procesul activităţii Întreprinderii şi/sau reorganizării, lichidării ei
se vor soluţiona în instanţele judecătoreşti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre
fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati
straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de
Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul
PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii
PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a
organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea,
dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.
1.3 În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni 7 pct.
. invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde
prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de
nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a
societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al
fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare
al fondatorului persoanг juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare,
dacг au fost fгcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentantele societatii;
Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe
actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de
actiuni de fiecare clasa;
c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
d) modul de tinere a registrelor societatii;
f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă 3 pct.
caractistică. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in
nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de
lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta
de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii
ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) 5 pct.
 antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara
activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere ,
etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un
patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг
dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale,
sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu skopul de a obtine profit.

1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată 7 pct.
la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în
sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar:
- banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar – persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei
Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice;
- persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni
de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată
exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu
investiţii străine, care deţin licenţă de activitate.
c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
 e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd
consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor
petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică
de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri
neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor
legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni
şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei
concurenţe.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de 3 pct.
. întreprinzător făcând o caracteristică a acestora – pag. 114.
1.2 Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea 5 pct.
. activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule
în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de
cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi
are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.
(2) În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se
prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă
calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei
p/u patentă;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul
de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3 Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct.
. cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat
îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri
încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a
suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi
cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator,
cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
 Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor
stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a
prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după
înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a
activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează
autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii
respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru
perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu- 3 pct.
vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale 5 pct.
titularului patentei de întreprinzător.

1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate

neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.

2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de

intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura
in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta
persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind
sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este
in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in
patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la
 efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si
articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere)
actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale.
Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi
urmarite.

2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le 7 pct.
poate desfăşura:
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku 3 pct.
. skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv(este societatea comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul
de constituire, activitate de întreprinzător în numele societății și răspund solidar єi
nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea
comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate
de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia
(comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu
participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului
depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea
comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de
constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii),
SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat
оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii),
intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice,
organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile
comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip deskis, hibrid.
1.2 Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate 5 pct.
. comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in
carte nu-i.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Întreprinderea
1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.
2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată
de antreprenor în modul stabilit de legislaţie.
3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în
conformitate cu prezenta Lege.
 Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi
drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.
4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
1.3 Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula 7 pct.
. înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi
nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În
motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să
procedeze instanţa? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării 3 pct.
cererii de înregistrare a persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea
fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de
inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare.
1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat 5 pct.
cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152
1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane 7 pct.
juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a
înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare
cerintelor prevazute de lege
c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau
reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale
persoanei juridice.

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un 3 pct.
. fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică
străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire
la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individual-
Actele necesare sunt:
-cererea de inregistrare;
-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;
-actele de identitate ale fondatorilor:
a)cetatean al R.M: buletinul de identitate
b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe
actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau
capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in
limba romana si legalizate;
c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si
respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii.
 -bonul de plata al taxei de timbru;
-bonul de plata a taxei de inregistrare;
-actul bancar;
-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social;
a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele
statului,adica Guvernul imputernicit prin lege.
(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngă
documentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;
c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul
competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova.
1.2 Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind 5 pct.
. destinaţia, deţinătorul şi conţinutul.
I.Registrul actionarilor – SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu
exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic
de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia
prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea
persoanelor care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra
actiunii.Registrul este, pentru societatea emitenta,pentru actionari si pentru comisia
nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii dispozitiilor de
transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si
documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina
registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele
juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor.
II.Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur.
si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
hotarirea a organului suprem de decizie.

1.3 Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de 7 pct.
. Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este
reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o
societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului p
1.1 Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3
. - Sa contribuie la formarea capitalului social
- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.
- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de
constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat
societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie
necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa
 indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in
caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul
trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta
regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la
data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data
inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la
inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare
asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul
stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru
inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce
informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in
numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l
poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii
acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea
generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara
acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se
prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau
informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate.

1.2 Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: 5

. a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de
varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din
valoarea aportului la care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti
este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa
transmita aporturi in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la data
inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la
inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in
ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii
domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor
si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii
astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii
comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA
plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu
art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin
40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea
capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data
cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre
convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul
actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
 De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul
societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la
proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea
dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.

1.3 Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul 7
. Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse
integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia,
iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a 3 pct.
. participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend;
dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii
comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de
lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii
si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de
lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii,
proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea
creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda
alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la
conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii
asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea
de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie
de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni,
actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta,
persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor
impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si
modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de
cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea
controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat
proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat
primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La
repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial
a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are
dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit
societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2 Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului 5 pct.
. comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a
asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de
catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
 conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si
asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de
vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus
la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea
ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si
obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri
profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si
solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
1.3 Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct.
. solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii
beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse
precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea
forţată a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se
adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii.
Beneficiul se plateste asociatilor оn forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data
adoptarii hotarоrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a
stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa
adopte hotarire privind distribuirea beneficiului оntre asociati 1.pina la varsarea
integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete
ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva.
Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in
stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii
beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa
plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL. 3 pct.
- Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea
functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra
bunurilor materiale;
- Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului,
infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau
de persoane care gestioneaza organizatii comerciale.
- Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata.

1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5 pct.
 gestionează. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei
care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului
daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica
raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca
administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic
dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de
societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de
munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In
ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in
numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul
administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual
deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati,
concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi
reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul
general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros.
Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face
orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta
adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii 7 pct.
cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii
este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit
ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre
adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala
extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi
convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din
aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta
data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a
hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data
valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu
art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar
sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit
bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea
generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a
unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens
in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag. 3 pct.
. 182.
1.2 Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5 pct.
. patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
 loc fara asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
1.3 Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al 7 pct.
. S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să
înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei
şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de
judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea
societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar
daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea
pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru
satisfacerea necesitatilor activitatii sale.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea 3 pct.
capitalului social al societăţilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se
face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de
transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura
bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207.
1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» 5 pct.
„parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. Capitalul social se divizeaza in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de
participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei
participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul
social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor
suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele
asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale
tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece
anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
 mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din
capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului
єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг
dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi
dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia
1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse 7 pct.
cu titlu de aport în capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le
deţine în S.A. “Tîmplarul” referindu-vă la la termenul de vărsare, modul de evaluare şi
de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate
de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la
оnregistrarea de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat
unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг
caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la
оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de
оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi
evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM
art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al
societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul
reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct.
. şi explicându-le esenţa- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul
persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr
asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului
commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra
inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor
de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze
in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni
civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un
element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine
dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat
pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei
de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea
elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata
(alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si
de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul
activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de
comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect
marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se
impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure
persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice
sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului
commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti
intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme
interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara
constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si
 efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite
sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a
operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate
fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului
sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza
unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a
drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un
titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2 Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul 5 pct.

. apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în
cazul confruntării acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere
si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
1.3 Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de 7 pct.
. producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de
evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale
poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest
caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un
bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea
marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se
finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea
acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in
natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu
de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor 3 pct.
societăţi comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social.
a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si
functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru
localitatile rurale-15 mii $;
b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;
 c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;
d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei
de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;
e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii
lei;
f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de
investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1
milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii
de lei;
g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;
h) legea cu privire la asigurari;
i) legea cu privire la SRL - 5400lei;
j) legea cu privire la SA – 20000lei.
Functiile capitalului social:
1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.
(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)
1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, 5 pct.
„pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. intre notiunile
de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al
societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu
expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din
capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului
єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг
dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi
dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.
Pag.198-199.
1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” 7 pct.
din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul
social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este
mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care
norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la
SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa,
pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari
speciale – capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de
25000 $ iar, iar in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la
aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet
(lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace
adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa
decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354. 3 pct.
. Articolul 33. Majorarea capitalului social
(1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală
a aporturilor subscrise.
(2) Capitalul social se va majora prin:
a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau
din mijloacele capitalului de rezervă;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au
devenit asociaţi.
(3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu
respectarea prevederilor art.24 alin. (6).
(4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat
 al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează
după vărsarea efectivă a aporturilor. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării
aporturilor.
(5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de
la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea
actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile suplimentare transmise ei. În
cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este
obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.
1.2 Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
. nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociaţi- pag.354-355.
1.3 Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de 7 pct.
. Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean
străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat
înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi
efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”.
SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi
Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este
neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează
după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La
înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3 pct.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
(pag. 407-409)
1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor 5 pct.
cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni.
Pag.408-409.
1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin 7 pct.
care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În
motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru
acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi
valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social
trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a
menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile
ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul?
Despre actiune ordinara si preferentiala – la pagina 417. Solutia – nu stiu.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355. 3 pct.
. Articolul 34. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi
reducă capitalul social.
(2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către
 asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după
înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări
determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data
înregistrării de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
1.2 Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active 5 pct.
. între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea
activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

1.3 Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o 7 pct.
. cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi
constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie
soluţionat litigiul?
CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu
este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede
ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este
mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar
urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va
reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata.

Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită. 3 pct.
Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau
mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate
comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz,
nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al
raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor 5 pct.
societăţii în nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de
asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
 - De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea
de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume
colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu
au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in
comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea
comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul
care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte
din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si
majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si
intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din
beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se
cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota
comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca
actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se
dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social,
dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din
patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase
dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala
valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului
social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa
se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte
din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din
societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
-
1.3. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului „ciobanu” 7 pct.
şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei societăţi,
 explicând efectele pe care le generează aceste includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita”
sau abrevierea “SC”, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau
denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau
denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat “si compania” sau
abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului
(ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a 3 pct.
. SRL.
Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor
(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:
a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o
nouă redacţie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de
termen a acestora;
d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societăţii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii;
f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilanţului contabil anual;
h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net;
i) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea
bilanţului de lichidare;
k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii;
l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului
societăţii şi cenzorului;
m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor;
n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
o) aprobarea fondării altor persoane juridice;
p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a
asociaţilor ţin:
a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;
b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului;
c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societăţii;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societăţii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii;
g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa
adunării generale a asociaţilor.
1.2 Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, 5 pct.
. cu referire la modul de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de
adoptare a hotărârilor şi întocmire a procesului verbal- pag.333-340.
Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării
generale a asociaţilor
În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data,
ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi
puse la dispoziţia asociaţilor.
Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor
necesare pentru participarea la adunarea generală
 a asociaţilor
(1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind
convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare.
Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia
convoacă adunarea generală a asociaţilor.
(2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse
suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor
asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se
transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte
de data ţinerii adunării.
(4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a
asociaţilor.
Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea
adunării generale a asociaţilor
(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la
cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile
înainte de data ţinerii adunării.
(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre
convocarea adunării generale a asociaţilor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a
asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a
termenelor de înştiinţare.
Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat
este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi.
Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale
a asociaţilor
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:
1) cu votul unanim al asociaţilor pentru:
a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii;
c) completarea ordinii de zi;
d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere
nelimitată;
2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru:
a) modificarea şi completarea actului de constituire;
b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;
c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite
proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii;
e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
f) aprobarea fondării altor persoane juridice;
g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice;
h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;
3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:
a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net între asociaţi;
c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi
cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor.
(2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
1.3 Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul 7 pct.
. Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia
să-l verse încă până la 1 noiembrie 2004, precum şi nici nu a participat la ultimele 3
adunări generale, a pierdut legătura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să nu-
 i restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu
în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea
ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din
patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea
contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea judecătorească nu prevede
altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia în
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat
societăţii. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin
aportul vărsat.
(4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net
pînă la data excluderii sale. Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la
data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limită de adoptare a
unei astfel de hotărîri.

(5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile
făcute de societate pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în
momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în curs de executare, asociatul
este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la prevederile
alin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după
terminarea acelor operaţiuni.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).

Conţinutul subiectului
Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi
despre dependenţa valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat
si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat,
acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire
nu prevede altfel.
Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul de stat al
persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.
- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii
sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)
- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt
veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.

Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de
vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu
(cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra
părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune ,
ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului
executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al
societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă
administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data
transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune,
fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca
drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică
notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat 3 pct.
. naştere în rezultatul divizării- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului
de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org
supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua
societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor
cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de
repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CÎS.
1.2 Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele 5 pct.
. operaţiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea
de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
1.3 Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” 7 pct.
. prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de
stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a)
Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b)
Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe
când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A.
„Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum
urmează a fi soluţionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni 3 pct.
rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii
de stat.
 2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu
raspundere limitata participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce
confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie 5 pct.
evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei
persoane jurdice de o altă persoană juridică. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou
subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati

1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, 7 pct.
care are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL
„Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare :
societ absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii – absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se
dizolva la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le
detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si
obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct.
. prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege
pentru forma juridică de organizare în care se transformă.

1.2 1.2 Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu 5 pct.
. răspundere limitată în societate pe acţiuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin ¾ din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
 constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.

1.3 Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru 7 pct.
. însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va
plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a
răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat
suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la
instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi
compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au
vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de
bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi
obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice. 3 pct.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii.
Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe
pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei
sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile 5 pct.
cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:
1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.
2. Atingerea scopului propus.
3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.
4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.
Temeiuri de dizolvare fortata:
1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui
notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire
nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social
ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost
respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.
3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.
4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.
5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.
(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236)
1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL 7 pct.
«Buzduganul« care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către
Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat.
Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a
acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
 Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare 3 pct.
. pentru radierea persoanei juridice- pag.240-242
1.2 Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi 5 pct.
. ale administratorului fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebesc-
pag.240-242+pag. 238-239.
1.3 Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I 7 pct.
. restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în
urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă
parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicaţii în Monitorul Oficial şi respectiv dacă nu s-a adresat în termenul
stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de
lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul
IKKEL.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare. 3 pct.
1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea
comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru
lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina
la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile.
Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea bilantului
de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a
activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile
necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.
2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este
pe prim plan .),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse
de conditiile active decid sa lichideze societatea
3) Lichidarea societatii este obligatorie-

1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare 5 pct.
operaţiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor.
Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput
despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua
editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea
acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si
formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi
inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca
creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in
drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la
data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a
15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare
care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant
rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA
DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea
trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la
cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii
accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea
formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in
bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor
de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de
 data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are
calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta.
In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta
impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor.
Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului
pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca
fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la
timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul
ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de
debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in
care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile
de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un
proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta
trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca
impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor.
Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase
si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru 7 pct.
încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în
sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o
informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă
ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut
cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii
de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a
împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să
procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii 3 pct.
. INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi
articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate este incapacitatea de platг a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraоndatorarea
debitorului, оn cazul оn care debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг
de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest caz, la baza evaluгrii
patrimoniului debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa
ceva conform circumstanюelor.
1.2 Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de 5 pct.
. insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru
creditorii societăţii insolvabile-
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-
280
 - Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a
patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de
instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii
apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune
de ele)
- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
insolvabil: - pag.281
- Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.

1.3 Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de 7 pct.

. garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune.
Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii.
Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din
cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu
dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o
cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL
„Trianon”. Cum urmează să procedeze instanţa?
Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit litigiul tine de
competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a’si
onora obligatiile pecuniare.

Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia. 3 pct.
Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate,
reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de
masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei
debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si
tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi
obtinut printr-o simpla lichidare.
Etapele procedurii planului:
1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data
solicitarii.
 2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu
poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile
fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in
termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea
ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara
dovada insolvabilitatii.
1.2. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. 5 pct.

I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de

insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan
complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a
masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat
intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta
parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-
o simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in
procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti
in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de
drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de
insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a
fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in
procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un
cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea
nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa
activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa
intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare
ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-
ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor
alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune
efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de
interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie
a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de
gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi
conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare
este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si
a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de
raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare
a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza
buna asupra lor.

1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de 7 pct.
către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică
şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti
pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite.
Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a
procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa)
sau supraindatorarea (insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz,
activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la
proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se
prevad in planul propus de debitor.
 Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile 3 pct.
. care nu se include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- Conform legii
LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data
intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le
recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn
devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii
doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de
judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu
dispoziюiile Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii,
hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa
debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin
rezilierea sau anularea unor contracte.
Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare
(1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care,
conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile
patrimoniale inalienabile ale debitorului.
(2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul
notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile
din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг
restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil.
(3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг
comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul
prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a
acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice
locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt
transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea
оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.
Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau
de ambii.

1.2 Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe 5 pct.
. cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu
sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii
creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu
stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa
debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina
la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau
concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
 problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu
este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.

1.3 Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul 7 pct.

. persoanei juridice anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de
insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln.
lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu
două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua
intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datorieâi anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L
insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea
actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu
gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor
creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a),
sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).
b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea
contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de
insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a
bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme
sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele
juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public,
in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul
se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor
sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor
calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta
candva.

Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil. 3 pct.
Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5
operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de
constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului
civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale
cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii
lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.
Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru
obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de
acţiuni de fiecare clasă;
d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator;
f) modul de ţinere a registrelor societăţii;
 g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni
Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între
acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional
numărului şi valorii acţiunilor subscrise.
Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între
fondatori.
Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii
pe acţiuni dacă aportul este în numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea
de stat dacă aportul este în natură.
În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani
financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a
acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă.

1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de 5 pct.
Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând
soluţia corectă. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura
de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai
prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui
contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii
constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o
singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in
legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele
fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice
capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state
străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii
Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de
legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul
autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.
Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în
cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură
persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi
numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot
fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu,
înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi
pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe
cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul
de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de
stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din
documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările
şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de
identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei
Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru
introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta
următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind
modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind
Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii
societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea
capitalului social; etc.
1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator 7 pct.
unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele
nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”,
motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei
în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

Subiectul 40. Drepturile acţionarilor

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 3 pct.
. 10% şi 25 % din acţiunile cu drept de vot ale societăţii-pag.373
Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă
drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta
lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;
b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de
cenzori;
d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă
drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege,
de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului
organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a
societăţii;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare
a societăţii;
c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat
societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau
grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă
drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale
extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.

1.2 Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile- 5 pct.

. PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.
1.3 Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea 7 pct.
. hotărârii de majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În
motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a
invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar
după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost
invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau
mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit
numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea
acţionarului, considerând-o neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către
instanţă?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii
capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf
Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii
de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale
ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia
despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din
cauza maririi capitalului social.
 Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta 3 pct.
titularului. conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de
certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui
(acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o
parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii

1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. 5 pct.
1.2
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a
acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în
cazul lichidării acesteia.
---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul
acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul
dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie
în cazul lichidării ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea
ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se
transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv
pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire
inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al
valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
--- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la
acţionarul societăţii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al
societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin
impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3. 1.3 Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă 7 pct.
din acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de
înstrăinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă
proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia
cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în
decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a
dividendelor acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea
drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori
lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care
dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale
 plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau
de statutul societăţii.
2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau
mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate
şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.

Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi 3 pct.
. drepturile acordate de obligaţiune titularului-pag.423.
Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de
obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi
dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaţiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele
stabilite;
Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de
obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul
societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti
1.2 Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii 5 pct.
. de acţiune-pag.423+pag.416;
Deosebiri:
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende,
obligatiunea- atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în
termenele stabilite;
c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori
a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca
aceasta sa decis la adunarea generala;
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor – pag.424.
1.3 Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care 7 pct.
. prevăd plata dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă
societatea timp de 3 ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi
recomandaţi-i posibilele variante de a-şi apăra dreptul.
In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari
la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea
obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul
nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente.

Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu 3 pct.
propriile hartii de valoare sunt:
- Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului
actiunilor.
 - Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe
altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a
actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2. Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a 5 pct.

propriilor acţiuni de societatea emitentă. Achizitionarea
Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul
ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de
ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de
achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii
capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;
b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii
cursului lor.
În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi
numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc
achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar
termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa
fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea
de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa.
Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le
achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele
acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate,
acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.
Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:
1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în
procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;
2) dacă, conform ultimului bilanţ:
a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau
b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau
va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;
3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita
stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).
–, rascumpararea – pag.
Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute
de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:
a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau
b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau
c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau
d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;
e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor
art.39 alin.(6).
Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:
a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a
luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru
adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul
prevăzut la alin.(6);
c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii
de proporţii.
Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu
prevede altfel. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor
ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de
adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la
alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii
cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii
incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute
la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în
 cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.

1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să 7 pct.
răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a
participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu
S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia
prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Cum trebuie
soluţionat litigiul?

Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte

1.1 Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul 3 pct.
. de a încheia acte juridice (tranzacţii) de proporţii-pag.427
Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii
(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc,
efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:
a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj,
darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit),
fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie
peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau
b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu
drept de vot plasate ale societăţii; sau
c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale
societăţii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în
procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.

1.2 Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu 5 pct.
. tranzacţiile de proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la
procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate
a unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în
unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei
tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de
încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.
a) bunurile ce constituie peste 25% şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei
tranzacţii; sau
b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în
asemenea acţiuni şi plasate în cantitatea arătată la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii,
dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul
societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social.
(2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii
neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în
care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui
important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii
ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului
despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării
generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre
achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei
tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul
de presă specificat în statutul societăţii.
Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate
reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de
tranzacţii; şi
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu
coincide cu interesele societăţii.
1
(1 ) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de
acţiuni.
(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră
persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste
25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu răspundere completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii
legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
(3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta
consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date
suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este
obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de
conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi
alin. (4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în
conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a
tranzacţiei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de
societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a
acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va
constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut
la art.76.
(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei
cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt
persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.
(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii
sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai
prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu
conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se
adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt
interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru
cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care,
prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei
persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la
stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această
persoană nu a participat la votare.
 (7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese
şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului
organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a
prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.
(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost
încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate
nevalabile în alte temeiuri.
(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de
încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile
obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane
interesate în efectuarea tranzacţiei.

1.3 Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în 7 pct.
. judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA
“Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii
împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului.
În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul
de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul
social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a
menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea
acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate
solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant.
Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea
lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre
societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a
adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern
nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile
debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii
generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea
un alt efect.

Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului puncte

1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale 3 pct.
şi formele de ţinere a adunării generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in
dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub
formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai
tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă
anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină
adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut
 de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul
societăţii sau de adunarea generală.
Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia
consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a
cererii de a ţine o astfel de adunare.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă 5 pct.
în special la: întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de
adoptarea a hotărârilor şi întocmire a proceselor verbale. Adunarea generală ordinară a
acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului
societăţii.
În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea
adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia
organului executiv al societăţii.
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în
temeiul deciziei consiliului societăţii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista
candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii,
ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din
acţiunile cu drept de vot ale societăţii
Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a
acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele
(denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care
le aparţin.
Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi
înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10
ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze
acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui
gestionar.
Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa
acestora: va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal
de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista
acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul
de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni
Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă
mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal
de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă
indicat în statutul societăţii.
Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi
sediul societăţii
Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o
altă persoană aleasă de adunarea generală.
Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă
se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind
alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte
chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot
- un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată
care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a
acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de
numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul
votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu
prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin
corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau
prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor
intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative
sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare.
Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a
 acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin
două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de
secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori
în exerciţiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:
a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii;
c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;
d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi
prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;
h) anexele la procesul-verbal.
1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, 7 pct.
au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei
Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A.
„Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării
generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au
votat împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată.
Ceilalţi acţionari, precum şi Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale
au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire
a SA si implicit majorarea capitalului social.

Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni .

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Identificaţi importanţa Consiliului în structura organelor societăţii pe acţiuni şi 3 pct.
. caracterizaţi atribuţiile acestuia-pag.392.
(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările
generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul
asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a
acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are
următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de
proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin.
(1);
d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;
e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu
aceasta statutul societăţii;
g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor
convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale
societăţii;
i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata
dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;
k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor
 arătate la art.50 alin. (4), dacă statutul
societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre
examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin.
(3).
(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu
legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu regulamentul
consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii
de răspundere.
(6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.
1.2 1.2 Demonstraţi cum sunt promovate şi protejate interesele acţionarilor minoritari la 5 pct.
. fomarea Consiliului societăţii evidenţiind importanţa votului cumulativ- Orice
tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate
numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a
acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu
conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se
adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care
nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt
persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai
prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a
convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes… si deci hotarirea se va
adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot
a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor
consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:
a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau
b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia
de membru al consiliului societăţii.
În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate
prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în
considerare la calcularea voturilor.
(9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii
candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de
voturi.
1.3 Acţionarul S.A. „I-KEL” Pereanu a depus o cerere în judecată prin care a solicitat 7 pct.
. anularea contractului de vânzare cumpărare a unui imobil în valoare de 2 mln. lei,
încheiat de S.A. „I-KEL” (vânzător) şi fiul administratorului S.A. „I-KEL” Popa
(cumpărător). În motivaţie reclamantul a arătat că, potrivit legii, acest contract este un
contract cu conflict de interese şi, deci, este anulabil. Vânzătorul şi cumpărătorul în
referinţele depuse au solicitat instanţei să fie respinsă cererea, căci reclamantul nu este
parte al contractului şi, respectiv nu are dreptul să ceară anularea lui. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul ?
Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoană interesată în efectuarea de către
societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste
25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu răspundere completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii
legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
 art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese
şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului
organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a
prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.
Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu
care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7)
sau declarate nevalabile în alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul
societatii- altfel contractul este nevalabil.

Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special 3 pct.
de societatea comercială şi de cooperative de producţie.
Art 437 si pag.454
Societatea comerciala – societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator.
1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota 5 pct.
preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător.
Cotă ordinară - cota care acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa,
drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv
dreptul de vot, şi care se compune din cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus.
Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui membru sau unui membru asociat al
cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei.
Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care
trebuie să fie dat în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a
cererii de procurare de către un terţ a acestei cote. În acest caz, alţi membri ai cooperativei au
dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul cooperativei nu prevede
altfel.
Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă
dreptul exclusiv la dividende şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul
lichidării cooperative.
1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă 7 pct.
de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de
întreprinzător.

Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS)

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470 3 pct.
. Întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparţine în
întregime statului.
Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană
juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate
de întreprinzător.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate
aceasta imputernicire prin acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr
publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe
primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul
de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in
arenda
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate
monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.
1.2 Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei 5 pct.
. societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
a)societatea comerciala:
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa
fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si
societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la
fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala:
cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o
intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) –
cat si cele de niv II – raioane.
c)cooperativa:
Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu
privire la cooperativa de productie.
Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al
cooperativei – persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si
detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.

1.3 Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă 7 pct.
. cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de
Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să
semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi
administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus,
dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care,
de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.

Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţii

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii. 3 pct.
Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar
mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori
mobiliare ale altor emitenti.
Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1. Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind
la cererea actionarului.
2. Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara
oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de
emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.
Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:
1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste
70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor
 emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:
- De actiuni
- De obligatiuni
- De actiuni si obligatiuni
- De hirtii de valoare de stat
- Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii
sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat – altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi
active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat,
pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea
propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a
mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in
diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de
investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10
emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a
valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui
emitent.
1.2. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care 5 pct.
practică activitatea de producţie.
2 Organele de conducere ale societăţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul societăţii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit în continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile
stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea
managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului.
În componenţa comisiei de numărare a voturilor a adunării generale a acţionarilor fondului
de investiţii, pe lîngă persoanele menţionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe
acţiuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind
ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre
reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzează prin
intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională.
Consiliul fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea
privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
În plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de
competenţa consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de
hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din
prezenta lege, precum şi a modificărilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniţiativa managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.
(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componenţa consiliului fondului, în afară de persoanele indicate la art.66 alin.(5) şi
art.73 alin.(5) ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului
fondului;
b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
 depozitarului şi auditorului fondului;
c) persoanele fizice care exercită controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului,
registratorului sau auditorului fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul
fondului.
1.3. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile 7 pct.
mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă
investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi
productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile
şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza
dividende?
a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi investească şi reinvestească mijloacele numai în
următoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emitenţi;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii
Fondul de investiţii nu are dreptul:
a) să efectueze tranzacţii de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare asupra cărora nu are
drept de proprietate;
b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de
legislaţia cu privire la privatizare;
c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi;
d) să contracteze credite şi împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane;
f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii
consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de
prezenta lege.
b) Fondul de investiţii este obligat să repartizeze pentru plata dividendelor acţionarilor săi cel
puţin 50 la sută din profitul net.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1 Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop 3 pct.
. lucrativ-pag.179:
• revocarea administratorului;
• renuntarea administratorului.
2.2 Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179: 5 pct.
. • de a tine evidenta contabila;
• de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
• de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
• de a convoa adunarea generala;
• de a pastra documentele PJ;
• de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe
carora este subordonat;
• de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
• de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna
functionare a PJ pe care o administreaza.
2.3 Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi-pag.180: 7 pct.
. de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator
incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe
care le’a intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa
administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor
creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. 3 pct.
1.2. Analizaţi aspectele privind: 5 pct.
1. desemnarea administratorului; - pag.176
 2. durata exercitării funcţiei de administrator; - pag 177
3. publicarea numelui administratorului, - pag.177
4. remunerarea administratorului.- pag. 177
1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să 7 pct.
întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte
interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu
terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului.
Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea
intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la
incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul
juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in
cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana
juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului
administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca
imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle
adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate
face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor
ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

Subiectul 52. Întreprinderea municipală

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1 Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce 3 pct.
. intră în activul ei- pag.475
III. Patrimoniul întreprinderii
11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin
acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice.
12. Patrimoniul întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante,
precum şi din alte valori, costul cărora este reflectat în balanta autonomă a
întreprinderii.
13. Întreprinderea îşi poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele,
mijloacele de transport şi alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, cu
excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se prevede altceva.
14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse:
cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social);
veniturile obţinute din comercializarea producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor,
precum şi din alte genuri de activitate;
veniturile aduse de hîrtiile de valoare;
creditele băncilor şi ale altor creditori;
investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare locale;
veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor,
loteriilor şi altor activităţi similare;
vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si juridice;
alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare.
15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul
său.
Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea
nu este răspunzătoare pentru obligaţiile fondatorului.
1.2 Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct.
.
1.3 Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru 7 pct.
. gestionarea şi repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea
acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul
Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi,
deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu
răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în
calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate.
Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei?
Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar
 întreprinderi municipale?
Întreprinderea municipală (în continuare - întreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridică, constituit în exclusivitate pe baza proprietătii municipale, care,
prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri (producţie), execută
lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale
unitătii administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale şi
economice ale colectivului de muncă.
II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei
6. Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul
autoadministrării locale (în continuare - fondatorul).
În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotărîrea privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai
dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca
fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al
intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea
ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor

nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie. 3 pct.
Factori pozitivi:
- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;
- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce
la pierderea capitalului plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica
interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate,
blocada economica,etc).
- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si
dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul
investit.
- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.
- Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:
- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale
concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;
- Modificarea frecventa a legislatiei;
- Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a
llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;
- Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi
privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport,
servicii hoteliere,etc).
2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldov Articolul 9. 5 pct.
Garanţia respectării drepturilor investitorului
(1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este
îndreptăţit să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.
Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor
sau contra unor alte acţiuni similare
(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei,
cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii:
a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă
despăgubire, şi nu este discriminatorie;
b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-
privat.
[Art.10 al.(2) în redacţia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia
privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului
(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia
 prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi
şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei
dispoziţii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii
ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu funcţie de
răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii
Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autorităţii publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valuta în care a fost efectuată investiţia sau în
orice altă valută convertibilă dacă investiţia a fost efectuată în valută convertibilă.
Articolul 12. Garanţii suplimentare
Autorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în
condiţiile parteneriatului public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamale
Investitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi
vamală a Republicii Moldova.
a.
2.3. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială 7 pct.
în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în
calitate de registrator, consultaţi, potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii
străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii?
Pag.508
c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica
Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta – unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini – unitatea al carei capital social se constituie numai din
investitii straine.
Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul
să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele
întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale
înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral
investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se
înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de
persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică.Întreprinderile cu investiţii
străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este prevăzut în documentele lor de
constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în străinătate.
Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu
investiţii străine nu sînt persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice.

nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1 Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială-pag.479, pag.483; 3 pct.
. pag.484. Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica
Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate –
şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care
Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara
sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele
de reprezentare, sau o parte din ele.
2.2 Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate 5 pct.
. în Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane
juridice străine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si
intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor
persoanelor juridice
(1) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării
în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
şi sediul acestora.
(2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea
statutului de persoană juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor
persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice
autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.
(3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare;
d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor
financiare;
e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
(4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine
care le-a creat.
2.3 Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor 7 pct.
. juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu
şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la
cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de
Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest
contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze.
Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări
servicii în numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este în drept:
a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute
în actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;
b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi
în instanţele de judecată;
c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice,
dacă aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de
consiliul societăţii conform competenţei lor.
(2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de
reprezentare egale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

nr. Conţinutul subiectului puncte

2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie 3 pct.
Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)
cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
 de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici
ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.
2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele 5 pct.
acordate rezidenţilor în zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.
- Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime
sau celor minime şi fără obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac
şi reexportate din zonă după prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca
investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
În special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce
necesită a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuse
unor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.
2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor 7 pct.
comerciale la categoria de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă
administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să
fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate
agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se
manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor mici şi mijlocii?
Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in
Legea cu privire la reglementarea valutara.
3. Facilitatile – din punctul 2.2 .