INTERVALELE MUZICALE

Intervalul reprezinta distanta dintre doua sunete / trepte diferite.

a) După desfășurarea lor în timp intervalele pot fi melodice – daca notele se canta succesiv sau
armonice – daca notele se canta simultan (in acelasi timp).
b) După direcția lor, intervalele pot fi: ascendente (suitoare) sau descendente (coborâtoare).
c) După numărul treptelor pe care le cuprind, intervalele au diferite denumiri și anume: prima,
secunda, terța, cvarta, cvinta, sexta, septima, octava.
d) După numărul tonurilor și semitonurilor pe care le conțin, intervalele pot fi: perfecte (p), mari (M),
mici (m), mărite (+) și micșorate (-).
Intervalele perfecte sunt: prima, cvarta, cvinta și octava
Intervalele mari și mici sunt: secunda, terța, sexta și septima
Intervalele mărite și micșorate pot fi atât cele perfecte, cât și cele mari și mic i, formându-se cu
ajutorul semnelor de alterație.

1) PRIMA

Cel mai mic interval ce cuprinde o treaptă repetată, de ex. do-do.

Ea nu poate fi decât perfectă.
Cu ajutorul semnelor de alterație poate deveni primă mărită, (dar niciodata micșorata!)

2) SECUNDA (TON, SEMITON)

Secunda cuprinde două trepte vecine, de ex. do-re. După conținut ea este de doua feluri:
Secunda mare (ton, T) 2M = 1T si
Secunda mica (semiton, sT sau T/2), 2m = 1sT.
Secunda mare (tonul, T) este formata din 2 secunde mici (2 semitonuri, 2sT): 1T = 2sT
În gama Do major sunt 5 secunde mari (T) si 2 mici (sT).
Semitonurile în gama Do major sunt : mi-fa; si-do.

Cu ajutorul semnelor de alterație secunda mare (2M) se poate transforma în secundă mica (2m) iar
secunda mică (2m) în secundă mare (2M).
De asemenea, tot cu semne de alterație, din secunda mare(2M) se poate obține secunda mărită
(2+), iar din secunda mică (2m) se poate obține secunda micșorată (2-).

Ex. 2+ conține un ton și un semiton:

2+ = 1T + 1sT. De ex. do – re # (suitoare) sau mi – re (coborâtoare).

1
 3) TERȚ A

Terţa cuprinde 3 trepte vecine, de ex. do-mi. După conținut ea este de două feluri
Terţa mare, 3M, formata din 2 secunde mari (2 tonuri), 3M = 2T
Terţa mica, 3m formata dintr-o secunda mare (un ton, 1T) si o secunda mica (un semiton, 1sT),
3m = 1T + 1sT.
Aşadar terţele mici sunt cele care cuprind semitonurile mi-fa sau si-do. Vom avea deci:
terţele mari, 3M: do-mi, fa-la, sol-si, adică pe treptele I, IV, V, si
terţele mici, 3m: re-fa, mi-sol, la-do, si-re, adică pe treptele II, III, VI, VII.

Cu ajutorul semnelor de alterație terța mare (3M) se poate transforma în terță mica (3m) iar terța mică
(3m) în terță mare (3M).
De asemenea, tot cu semne de alterație, din terță mare(3M) se poate obține terța mărită (3+), iar din
terța mica (3 m) se poate obține terța micșorată (3-).

4) CVARTA

Intervalul de cvarta cuprinde 4 trepte vecine. În gama Do major întâlnim cvarta perfecta (4p) si
cvarta mărita (4+):
Cvarte perfecte (4p = 2T.+1 sT),
Cvarte mărite (4+ = 3T); se mai numește și triton si

Deci:
cvarta perfecta (4p) se gaseste pe treptele I, II, III, V, VI, VII, iar
cvarta mărita (4+) pe treapta a IV-a (fa-si).
Mai uşor putem retine ca: pe toate treptele gamei do major sunt cvarte perfecte, în afara de treapta
a IV-a care e mărita.

Cu ajutorul semnelor de alterație cvarta perfectă (4p) se poate transforma în cvartă mărită (4+) sau în
cvartă micșorată (4-).
Cvarte micşorate (4-=1T+2sT).

2
 5) CVINTA

Intervalul de cvintă cuprinde 5 trepte vecine. În gama do major cvintele pot fi:
Cvinte perfecte (5p = 3T+1sT),
Cvinte micşorate (5- = 2T+2sT), si

Vom avea deci cvinta perfecta (p) pe tr. I, II, III, IV, V, VI si
cvinta micşorata (5-m) pe treapta a VII-a (si-fa).
Asemănător cu cvartele, sunt deci 6 cvinte perfecte, si una micşorata (pe tr. a VII-a, si-fa).
Cvinta mărită (5+) cuprinde 5+ = 4T+ 1sT).
Cu ajutorul semnelor de alterație cvinta perfectă (5p) se poate transforma în cvintă mărită (5+) sau în
cvintă micșorată (5-).

6) SEXTA

Intervalul de sexta, 6 cuprinde 6 trepte vecine.

După conținut, s extele sunt:
sexte mici (6m = 3T + 2sT) si
sexte mari (6M = 4T + 1sT).
În gama Do major întâlnim sexte mici, 6m si mari, 6M. Sextele care cuprind ambele semitonuri
(mi-fa, si-do) sunt mici, iar cele care cuprind un singur semiton sunt mari.

Așadar sexte mici vor fi pe treptele III, VI, VII iar cele mari pe treptele I, II, IV, V.

Cu ajutorul semnelor de alterație sexta mare (6M) se poate transforma în sextă mica (6m) iar sexta
mică (6m) în sextă mare (6M).
De asemenea, tot cu semne de alterație, din sextă mare(6M) se poate obține sextă mărită (6+), iar
din sextă mica (6m) se poate obține sextă micșorată (6-).

3
 7) SEPTIMA

Intervalul de septima cuprinde 7 trepte vecine. După conținut, septimele pot fi:
Septime mici (7m = 4T + 2sT),
Septime mari (7M = 5T+1sT),
În gama Do major sunt și septime mici (cuprind ambele semitonuri) si mari (cuprind un singur
semiton).

Sunt deci 5 septime mici pe treptele II, III, V, VI, VII si 2 mari pe treptele I (do-si) si IV (fa-mi).
Septime micşorate (7- = 3T+3sT)
Septime mărită (7+ = 6T)
Cu ajutorul semnelor de alterație septima mare (7M) se poate transforma în septimă mica (7m) iar
septima mică (7m) în septimă mare (7M).
De asemenea, tot cu semne de alterație, din septimă mare(7M) se poate obține septimă mărită (7+),
iar din septimă mica (7m) se poate obține septimă micșorată (7-).

8) OCTAVA

Intervalul de octavă cuprinde 8 trepte vecine. După conținut, octavele nu poate fi decât perfectă :
Octave perfectă (8p = 5T + 2sT),

În do major, pe toate treptele se formează doar octave perfecte.

Cu ajutorul semnelor de alterație, din octavă perfectă (8p) se poate obține octavă mărită (8+) sau
octavă micșorată (8-).

Concluzie: In gama Do major octava se imparte in 12 intervale egale egale cu semitonuri (cel mai
mic interval): 8 = 12sT. Intrucat 1T = 2sT = 2x(T/2), se mai poate spune ca octava este constituita din
6 tonuri: 8 = 6T = 12sT.

4
 Recapitularea intervalelor gamei Do major
II IV V
M VI
I 5

2
m III VII 2

M 3
I IV V

3
m VI VII 4
II III

p VII 6
I II III V VI

4
+ 1
IV

p III IV V VI 6
I II

5
- 1
VII

M 4
I II IV V

6
m III VI 3
VII

M 2
I IV

7
m III 5
II V VI VII