Sanatatea orala

Sănătatea orală înseamnă mult mai mult decât un zâmbet plăcut.

Problemele dentare netratate pot avea urmări grave nu doar pentru
sănătatea bucală, ci şi pentru întregul
organism.
Astfel, în multe situaţii, starea de sănătate orală indică starea generală a
organismului. 90% din bolile organismului se manifestă şi la nivelul
cavităţii bucale – ceea ce înseamnă că medicul dentist poate să atragă
atenţia asupra unei probleme de sănătate.
Conform principiului “a preveni este mai uşor decât a trata”, un studiu
realizat recent in Statele Unite ale Americii a evidenţiat faptul ca o buna
comunicare intre medicii dentişti si pacienţi poate duce la conştientizarea
acestora in privinţa importantei igienei dentare corespunzătoare,
contribuind esenţial la menţinerea stării de sănătate orala si a organismului
in general. Astfel, medicii stomatologi pot deveni un instrument activ al
păstrării integrităţii structurale, funcţionale si psio-sociale ale pacientului,
prin implicarea lor in combaterea unor
probleme ca fumatul si igiena precara sau chiar a disfuncţiilor aparatului
digestiv.
Igiena Dentara -Sănătatea cavităţii orale nu se datorează numai
alimentaţiei echilibrate ci, mai ales, unei igiene corect efectuate. Curăţarea
danturii se începe înainte de apariţia primilor dinţi de lapte,fiecare vârstă
impunând anumite particularităţi de îngrijire a danturii, în vederea
susţinerii structurale şi funcţionale a evoluţiei dinţilor şi cavitaţii bucale, în
general, pe tot parcursulvieţii.
Factorul principal al menţinerii igienei bucale îl constituie în primul rând
periajul dentarcorect. Totuşi, folosirea regulată a tehnicilor de curăţare
doar cu ajutorul periuţei de dinţi nueste suficientă. Aceasta asigură o
curăţare numai la nivelul marginilor gingiilor, neajungând
şi în locurile greu accesibile de la nivelul coletului sau dintre dinţi. Astfel,
apariţia neaşteptată a gingivitei şi a cariei proximale se explica prin
curăţarea defectuoasă a spaţiilor interdentare şi a şanţului gingival. În
aceste condiţii se impune utilizarea unor mijloace auxiliare periajului
dentar care sunt reprezentate de aţa dentară, apa de gură şi dispozitivele
de curăţare a limbii. De asemenea, la pacienţii care prezintă în cavitatea
bucală aparate
ortodontice, implanturi, coroane şi punţi dentare, proteze fixe sau mobile
se indică utilizarea în plus a periuţelor interdentare şi a duşurilor bucale.
Astfel, menţinerea unei igiene bucale corespunzătoare devine un proces
amplu şi complex ce se poate desfăşura complet şi corect numai în
condiţiile unei foarte bune comunicări şi colaborări între pacient şi medicul
dentist.
Acesta din urmă poate astfel să prevină apariţia sau agravarea eventualelor
afecţiuni la nivelul cavităţii bucale, dovedindu-se în acest fel mult
mai eficienţă în lupta pentru restabilirea sănătăţii orale decât în cazul
tratării propriu-zise a diverselor leziuni.
Dieta si cariile - toate alimentele si bauturile contin carbohidrati care sunt
folositi de placa dentara bacteriana pentru a produce acizi, implicati apoi in
aparitia si evolutia procesului carios. In continuare vom lua in considerare
rolul pe care il are in practica procesul carios.

Contrar, unei conceptii des intalnite, astazi se stie ca nu exista nici o

corelatie, sau cel mult una mica, intre zaharul consumat si nivelul cariilor.
Studii efectuate in cateva tari au aratat ca nu s-a inregistrat un declin
semnificativ al cariilor odata cu schimbarea semnificativa a dietei, desii
zaharurile raman un factor de risc major pentru persoanele susceptibile la
carie.

Studii mai vechi, arata ca de fapt exista o legatura intre dieta si numarul
cariilor. Totusi este important de retinut faptul ca aceste studii au fost
efectuate inainte ca pastele de dinti pe baza de fluoruri sa fie larg
raspandite. Astazi, asa cum am vazut deja, in masura in care raspandirea
pastelor de dinti fluorurate este foarte mare, dieta este mai putin
importanta in ce priveste incidenta cariilor dentare.

Multe din criticile aduse consumului de dulciuri sunt datorate mai degraba
frecventei consumului acestora. Totusi, la o privire mai atenta asupra
consumului de dulciuri, aceste critici sunt nefondate.

In toate domeniile stiintei este intotdeauna cate ceva nou de invatat:

cariologia nu face exceptie de la aceasta regula. In ultimii ani s-au aflat
multe lucruri noi care au ajutat oamenii de stiinta sa lupte impotriva acestei
afectiuni dentare.

Caria este o afectiune multifactoriala, care necesita existenta unui teren

susceptibil, existenta bacteriilor, hrana pentru acestea si timp pentru ca
procesul carios sa se apara. Inlaturarea unuia dintre acesti factori va duce la
disparitia procesului carios.

Rolul carbohidratilor in etiologia cariei dentare nu este inca bine lamurit.

Este unanim acceptata, in randul comunitatii stomatologilor, ideea ca toate
alimentele contin carbohidrati care pot fermenta si au potentialul de
ainfluenta evolutia procesului carios. De exemplu, in 1989 intr-o conferinta
europeana s-a adoptat aceasta pozitie si la aceiasi concluzie a ajuns si
Federatia Dentara Internationala.

Desii, rolul alimentatiei in etiologia cariei dentare s-a aratat a fi mic, totusi
acesta nu este nesemnificativ. Persoanele care consuma frecvent
carbohidrati au un risc crescut de a face carii, si deci este necesar sa isi
modifice dieta si/sau sa manifeste o mai mare atentia fata de sanatatea lor
orala.

Oricum, pentru marea ajoritate a oamenilor, factorul dieta este relativ, un

factor relativ redus in comparatie cu importanta acordata igienei bucale,
prin folosirea produsilor fluorurati. Imbinarea unei diete preferate si a unei
sanatati orale bune, este posibila daca se respecta cateva reguli simple:
- spalarea dintilor de cel putin doua ori pe zi cu o pasta de dinti cu fluoruri.
- limitarea meselor la maxim 6/zi
- o dieta echilibrata

Din cauza ritmului de viata alert, unui adult ii ramane foarte putin timp
pentru grija pe care trebuie sa o acorde sanatatii dintilor. Din pacate,
neglijarea igienei orale duce la afectiuni parodontale, cauza principala a
pierderii dintilor la adulti.

Descoperirea la timp a unei astfel de afectiuni reduce riscul imbolnavirii

permanente a gingiilor si dintilor si usureaza posibilele tratamente
costisitoare si de lunga durata. Vizitele regulate la medicul stomatolog - de
doua ori pe an sau la recomandarea acestuia, vor mentine sanatatea
dintilor. De asemenea, in cadrul unei vizite la cabinetul stomatologic,
medicul poate identifica o afectiune dentara in stadiu incipient.

In aceste cazuri, tratamentele sunt usoare si nedureroase. Cariile reprezinta

cea mai frecventa problema dentara la pacientii adulti. Ele pot fi prevenite
in mare masura printr-un periaj corect si constant, de cel putin doua ori pe
zi. in general, colorarea dintilor este efectul consumului de cafea si al
fumatului. Redobandirea albului natural al dintilor se obtine, in prezent,
prin diverse metode. E recomandat sa se inceapa cu un detartraj riguros si
cu un periaj profesional (care va restabili culoarea naturala a dintilor)
efectuat de catre medicul stomatolog sau igienistul dentar. Pentru
mentinerea cat mai indelungata a culorii dintilor, se poate folosi o pasta cu
agenti de albire.

Sanatatea orala este foarte importanta si pentru sanatatea intregului

organism - cercetarile au aratat ca exista o legatura intre sanatatea orala si
afectiuni precum boli de inima, nastere prematura si nou-nascuti cu
greutate sub limita normala. Desi aceste cercetari sunt inca in desfasurare,
efectele evidente ale degradarii sanatatii orale sunt durerea, caderea
dintilor si respiratia urat mirositoare.

Bolile cavitatii bucale au factori de risc comuni cu ai celor mai importante

boli cronice - bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice si
diabetul - incluzand dieta neechilibrata, tabagismul si alcoolismul. Un alt
factor de risc este si igiena bucala deficitara. Aspecte ale realitatii privind
sanatatea orala:
- Cele mai obisnuite boli orale sunt cariile si bolile parodontale.
- Intre 60 si 90% dintre copii din lumea intreaga au carii.
- Intre 5 si 20% dintre adulti prezinta boli parodontale grave, ce duc la
caderea dintilor.
- Din totalul de nasteri, un bebelus din 500 - 700 de nou-nascuti sufera de
cheilopalatoschizis (gura de lup) sau cheiloschizis (buza de iepure).
- 40 - 50% dintre persoanele infectate cu virusul HIV prezinta infectii orale
bacteriene sau micotice, acestea aparand in primul stadiu al infectari cu
virusul HIV.
- Sanatatea dentara traditionala reprezinta o povara economica majora
pentru multe tari cu venit mare, in care 5 - 10% din cheltuielile pentru
sanatate sunt legate de sanatatea orala.

Calitatea vietii corelata cu sanatatea orala este un aspect al vietii cu

implicatii si cu valoare multidimensional. Sanatatea constituie o
dimensiune esentiala iar sanatatea orala este importanta din cel putin
urmatoarele perspective: estetica (aspectul fizic) al pacientului, durerea,
confortul functiilor specific ale aparatului dento-maxilar(masticatie,
fonatie, deglutitie , autocuratire), integrare sociala, implinire profesionala si
nu in ultimul rand acesibilitatea la serviciile de ingrijiri de sanatate cu
specific de medicina dentara.