Tratamentul de reechilibrare ocluzală la pacienţii cu boală

parodontală

Terapia de reechilibrare ocluzală în boală parodontală are rolul de a preveni sau de a trata
disfuncţia ocluzală şi se poate realiza practic prin mai multe tipuri de proceduri:

1.ajustare ocluzală

2.restaurări protetice

3.tratamente ortodontice

4.imobilizari şi tratamentul parodontal specific

1.AJUSTAREA OCLUZALĂ
-se realizează în faza etiologică sau etiotropă şi în faza de terapie corectivă restauratoare

-ajustarea ocluzală se mai numeşte şi coronoplastie şi constă în slefuirea selectivă a zonelor

ocluzale coronare ce dau suprasolicitări parodontale manifeste

-duce la o modificare ireversibilă, permanentă şi directă a schemei ocluzale

Principiile ajustării ocluzale:

1.Forţele ocluzale nocive duc la leziuni tisulare şi mobilitate atunci când acţionează timp
îndelungat.

Odată eliminate simptomele dispar.

2.Normalizarea forţelor ocluzale prin creare de contacte funcţionale, furnizează o stimulare

trofică benefică parodontiului, musculaturii şi ATM-ului.

Momentul ajustării ocluzale

-concomitent sau după eliminarea inflamatiei şi a pungilor

-înainte sau în acelaşi timp cu tehnică de eliminare a pungii,pentru a creea conditii optime de
reparare a leziunii osoase

1
-înainte sau în acelaşi timp cu tratamentul inflamaţiei în cazul chirurgiei muco-gingivale cât şi
atunci când trauma din ocluzie este cofactor important în etiolgia mobilităţii dentare

Forţele ocluzale afectează conturul post-terapeutic al corticalei vestibulare.

Obiectivele şi rezultatele pozitive ale ajustării ocluzale sunt:

→modificarea formei şi intensităţii impulsurilor aferente

→diminuarea mobilităţii dentare

→crearea de contacte ocluzale simultane, multiple şi uniforme ce determină stabilitatea ocluzală

a mandibulei

→optimizarea funcţiei de masticaţie şi deglutiţie

→stabilirea unor scheme de deplasari mandibulare multidirecţionale

Contraindicaţii
-nu se face preventiv la dinţii foarte abrazati, ocluzie adâncă, dinţii cu mobilitate 2-3, ocluzie
încrucişată din interpoziţia limbii, edentaţii întinse

Indicaţiile ajustării ocluzale:

●trauma din ocluzie manifestată prin:

-afectare parodontală: mobilitate dentară excesivă, liza osoasă, pungi infraosoase, leziuni de
furcaţie, migrarea dinţilor frontali

-disfuncţie musculară şi tulburări ATM

●instabilitate ocluzală consecutivă unei terapii ocluzale

Principii de realizare:
a)analiza clinică a ocluziei cu înregistrarea contactelor premature şi a interferentelor lucrătoare şi
nelucrătoare

b)analiză pe modelul de studiu montat în articulator şi înregistrarea punctelor de contact centrice

şi excentrice

Relaţiile intermaxilare se înregistrează cu arcul facial.

2
c)echilibrări în mai multe şedinţe spatiate la 48 h urmate de lustruire atentă şi efectuarea unui
bilanţ ocluzal între şedinţe şi la final.

d)nu se reduce din înălţimea cuspidului de sprijn sau din creasta vestibulo-ocluzală de sprijin

e)-se desfiinţează contactele premature din RC şi se realizează LC

-se desfiinţează interferenţele ocluzale din mişcările de lateralitate şi apoi propulsive

-controlul contactelor ocluzale în IM

Metode de ajustare ocluzală- de îndepărtare a contactelor premature

1. Prepararea şanţurilor de dezvoltare (cu instrument diamantat efilat)- se restabileşte
adâncimea şanţurilor diminuate prin abrazie ocluzală

2. Remodelaj sferoidal

-pentru reducerea prematuritatilor prin mişcări de pensulare şi readucerea dimensiunii V-O la

parametrii iniţiale

3. Efilaj- restaurarea conturului sau vârfului cuspizilor cu instrumente rotative

-prematuritatile >de clasa 1- pe dinţii mandibulari

>de clasa a 2-a şi a 3-a- pe dinţii maxilari şi mandibulari

Etapele reechilibrării
a)Desfiinţarea contactelor premature din RC şi realizarea LC

b)Interferenţele lucrătoare din lateralitate

c)Interferenţele lucrătoare din propulsie

d)Contacteleocluzale în IM

a)Regulă MUDL pentru contactele premature în plan sagital (versant mezial superior al
cuspidului palatinal al Pm 1 superior şi versant distal inferior), la alunecarea mandibulei în
lateralitate pantă cuspidiana a versantului superior orientat în acelaşi sens cu mişcarea

b)Interferenţe în propulsie: DUML-versant distal la maxilar şi mezial la mandibulă.

3
Terapia ortodontică în boală parodontală

Tratamentul ortodontic asociat procedurilor terapeutice ale bolii parodontale are următoarele
scopuri:

1.reducerea riscurilor de retenţie a placii bacteriene în incongruenţele dento-alveolare cu

înghesuiri dentare

2.îmbunătăţirea formei marginii gingivale, a rebordului osos, a fizionomiei în special la dinţii

frontali inferiori şi superiori

3.facilitarea refacerilor protetice

Contraindicaţii
-persistenţa zonelor de inflamaţie activă în urmă fazei etiologice bine conduse

Indicaţii
-incongruenţe dento-alveolare cu înghesuiri dentare

-închiderea diastemelor frontale

-bascularea mezială a molarilor

-contacte interdentare deschise

Tratamentul ortodontic poate fi realizat de sine stătător sau în asociere cu tratamentul

chirurgical.

Intervenţia chirurgicală constă în efectuarea unei operaţii cu lambou total reflectat, îndepărtând
ţesuturile patologice, creşterea volumului de ţesut moale prin grefe libere de mucoasă, sutură în
puncte separate menţinută 10 zile

Condiţii
Pentru instituirea tratamntului ortodontic din acest moment:

-adâncimea iniţială a pungilor trebuie să fie 6-8 mm

-resorbtia osoasă situată pe un versant de preferinţă mezial la Ic superiori

-migrarea unui I sup spre vestibular cu aproximativ 1-2 mm faţă de Ic vecin

4
Acestea sunt condiţiile de alegere a dinţilor parodontotici pentru realizarea intruziei chirurgical
ortodontice!

Se folosesc aparate fixe, cu forţă controlată (10-15 g) pentru închiderea spaţiilor interdentare şi
intruzia dinţilor migraţi patologic vertical.

Se realizează contenţie prin:

-sine de material compozit

-aparatul şină MAMLOCK asigură contenţia rigidă, permanentă

Succesul tratamentului ortodontic la pacienţii parodontopati depinde de:

-folosirea unor forţe ortodontice controlabile, continuie în absenţa inflamaţiei gingivo-

parodontale

-mentinera igienei bucale riguroase pentru a realiza în bune condiţii intruzia ortodontică şi să se
formeze neoinsertia epitelială

ANTISEPTICE

Antisepticele care denaturează proteinele microbiene

Acizi

Acidul citric

Utilizat pentru condiţionarea chimică a suprafeţei radiculare

ph 0,5 – 0,25;

utilizat în scopul unei bune regenerări conjunctive şi a reacolarii gingivale.

Acid fosforic şi EDTA – alternative cu rezultate mai slabe

Decontaminarea bacteriană a suprafeţelor radiculare – acid citric.

Acidul cromic

Aplicaţii scurte, 5 – 6 sec. urmate de spălături cu ser fiziologic

5
 Indicaţii:

- Pungi parodontale cu exsudat purulent pentru sistarea secreţiei

- Fistule apico – gingivale

- Ulceraţii gingivale de cauza microbiană

Necroze de vecinătate – nu se fac atingeri cu acid cromic pe ulceratiile herpetice.

Acidul maleic

Asociat cu Triclosan şi Metoxietilen în pastele de dinţi măreşte capacitatea

antibacteriană a acestuia

Acid rosmarinic

– soluţie 5%, reduce inflamaţia gingivală, acumularea de placă bacteriană.

Acidul salicilic

Proprietăţi keratolitice, keratoplastice

concentraţie 1%; indicat în tratamentul medicamentos al gingivitelor şi parodontitelor

marginale cronice (produsul Pyralvex).

Acid tanic

Agent deflector astringent gingival şi agent deflector.

Baze

Bicarbonat de sodiu

– soluţie 20% ;

- adjuvant al tratamentului antimicrobian de urgenţă în GSUN;

- eficienţa antimicrobiană creşte prin asocierea cu apă oxigenata, încorporate în dentifrice

(metodă KEYES)

– realizează o ”slabare”a suprafeţei dentare şi neutralizează ph ul acid de la nivelul gingiei

inflamate

6
Alcooli

Alcoolul etilic 70%

- folosit înaintea infiltraţiilor anestezice

-vehicul pentru produse cu acţiune antimicrobiană şi antiinflamatoare.

Listerina - 26,9% concentraţie alcool, 4,2 ph

Aminoalcooli – delmopinol – utilizat în ape de gură în concentraţie 0,1 – 0,2 %

Antiseptice care blochează enzimele microbiene

Substanţe oxidante

Peroxidul de hidrogen 3%

-sub formă de apă oxigenata

– antiseptic

– se utilizează ca atare sau diluată ¼ pentru spălături cu acţiune antiseptică, hemostatică şi de

îndepărtare a detritusurilor organice în:

- Gingivite acute sau subacute

- Pungi parodontale

- Abcese parodontale

- Gingivostomatita ulceronecrotica

- Plăgi traumatice infectate

- Plăgi chirurgicale parodontale

- Plăgi chirurgicale protejate

7
 Soluţia de perhidrol

– peroxid de hidrogen 30%

- acţiune antimicrobiană asupra germenilor anaerobi, în hiperplaziile de sarcina, în cursul

tratamentului conservator de temporizare a exciziei gingivale.

-poate fi incorporta într-o ceară albă aplicată pe o faţă a unei benzi din matial plastic de 7 cm
lungime şi 1,5 cm lăţime.

-Banda de plastic de aplică pe partea încărcată peste gingia inflamată a unui grup de dinţi:frontal
sau lateral.

-Efectul este antimicrobian şi antiinflamator.

-Indicaţii:

>gingivite cronice

>prodontite marginale cronice superficiale (produsul Gingivox)

Permanganat de potasiu

-utilizat sub formă de spălături

– soluţie 1/5000 – 1/10.000;

-Indicaţii:

>gingivite acute şi subacute

>gingivostomatita ulceronecrotica

>după intervenţii chirurgicale;

Compuşi halogenati
Cloramină B

– soluţie 3% - se utilizează sub formă de spălături în:

●Gingivite acute şi subacute

●Pungi parodontale cu exsudat purulent

●Abcese parodontale

8
●Gingivostomatita ulceronecrotica

●Stomatite şi gingivostomatite acute şi subacute

Iodul

– în combinaţie cu detergenţi anionici iodofori, activi faţă de bacili fuziformi, fungi.

-Acţiune antimicrobiană, în urmă irigaţiilor subgingivale, în pungi parodontale, o dată pe zi timp

de 14 zile, cu povidon-iodin 1% (produsul Betadine).

Iodisol

– diluat 1/20 – utilizat prin spălături, clătire, irigaţii subgingivale.

Combinaţii ale metalelor

Clorură de zinc

– soluţie 5 – 10 % şi 20%

- acţiune bacteriostatică şi uşor astringentă prin efect vasoconstrictor,

- efect hemostatic,

-efect de cauterizare,

-acţiune cicatrizantă.

Sulfat de zinc

– în compoziţia apei de gură;

●Alte combinaţii ale metalelor:sulfat de aluminiu, clorură de aluminiu

– acţiune antiseptică şi de lărgire a şanţului gingival.

Protargol

– soluţie 1% proteinat de argint

– acţiune oligodinamică cu efect bacteriostatic

-este neiritant.

Indicaţii:

9
- Gingivite acute şi subacute

- Gingivite şi parodontite marginale cronice după detartraj

- Şanţul gingival şi pungile parodontale cu exsudat inflamator sub formă de irigaţii sau
meşe

- Tratamentul abscesului parodontal marginal

- Aplicaţii prin tamponare, badijonare largă.

Azotatul de argint

– argint 30%

- acţiune cauterizanta şi bactericidă.

Indicaţii:

- Afte

- Porţiuni mici, burjonate, de ţesut de granulaţie restant

Fenosept

– soluţie 2%

- acţiune bacteriostatică, antifungica, antivirală.

Indicat în gingivostomatit ulceronecrotica; aici soluţia se folosste diluată la 0.01% – 0.05%

pentru clătire sau spălături.

Coloranţii au acţiune antienzimatica şi de distrugere a acizilor nucleici.

Violet de genţiană 1%

- pt leziuni herpetice infectate (produsul Violin)

Albastru de metilen 2%

- acţiune antiseptică.

Rivanol 1/5000

– antiseptic în gingivostoatita ulceronecrotica ;

- se utilizează sub formă de spălături bucale largi.

10
 Roşul de Congo

– hemostatic, inhibitor al unor enzime, stimulator al proliferării epiteliale şi cicatrizant.

-Utilizat în tratamentul stomatitei ulceronecrotice, afte bucale, herpes.

Antiseptice care distrug membrană celulei microbiene

Derivaţii fenolici – fenolul 2%

- folosit în chimioterapia antimicrobiană a cementului radicular. (clorhexidrina)

Codecam spray

Faringosept

Modalităţi de aplicare a substanţelor medicamentoase în tratamentul

antimicrobian (şi implicit antiinflamator) al gingivitelor şi parodontitelor
marginale superficiale, agresive şi cronice

●Tamponamentul, badijonajul

-atingeri uşoare sau medii , controlate, cu sferule (bulete cu diametru de 3-5 mm) de vată sau
tampoane din tifon

-se face prin ştergerea unei suprafeţe de mucoasă gingivală şi bucală

!!!Badijonajul prin miscari circulare, deplasări sub presiune contraindicat în:

▪abcesul parodontal marginal

▪GSUN

▪gingivite acute

●Meşa gingivală (mesajul şanţului gingival)

-se obţine din vată sterilă sau fibre de acetat de vinil (diam 0,5-1mm, lungime 1-2cm)

11
-se umectează în soluţii antiseptice sau antibiotice

-se introduce în şanţul gingival cu vârf bont al unei sonde vechi secţionate sau cu o spatulă

●Aplicarea cu sondă/ spatulă

-prin umectarea capătului în diferite substanţe

●Pulverizaţii

-asupra mucoasei bucalecu cu spray-uri antiseptice sau anestezice şi cu acţiune antiseptică

●Spălături

-cu soluţii antiseptice provenite din seringă sau spray

-indicate în gingivite şi stomatite acute, GSUN

●Clătirea gurii

-după periaj are acţiune antiplaca şi de prvenire a depunerii acesteia

●Irigaţii gingivale

-irigaţii subgingivale cu soluţie de clorhexidină 0,2%, soluţie de fluorură stanoasă 1,65% şi

betadina 1% (acţiune antibacteriană)

●Dizolvarea

-dizolvarea prin supt în cavitatea bucală a unor tablete, comprimate sau drajeuri cu acţiune
antiseptică (Faringosept, Fenosept), antimicotică (Stamicin) sau de revelare a prezenţei plăcii
microbiene

●Instilaţii în pungile parodontale

-în parodontitele marginale cronice profunde cu exudat purulent pentru diminuarea sau sistarea
acesteia înaintea unei intervenţii chirurgicale

-se utilizează metronidazol sub formă de gel dentar 25% sau neomicină în asociere cu
corticosteroizi în produse tipizate cu acţiune antimicrobiană şi implicit antiinflamatorie

●Aplicaţii subgingivale de substanţe medicamentoase cu eliberare lentă

-în tratamentul antimicrobian al pungilor parodontale şi al abcesului parodontal marginal se

utilizează substanţe ca tetraciclină, metronidazolul şi clorhexidina

12
Exemplu:

Sisteme semisolide: Tubi semipermeabili de celuloză cu clorhexidină 20%

Sisteme biodegradabile: Periochips- membrană solidă biodegradabilă cu clorhexidină, activă 7

zile

●Infiltraţii submucozale cu soluţii de biostimulare sau infiltraţii cu soluţii anestezice

13