COEZIUNE SI PERFORMANTA

-intr-o clasa de elevi-

INTRODUCERE

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina
- nivelul performantei clasei- individuale si grupale
- interinfluentarea acestor doua variabile

In mod specific, am investigat urmatoarele subteme:

- Comunicarea dintre elevi
- Realizarea activitatilor de cooperare
 - Perceptia elevilor fata de performanta
- Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta
- Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare
- Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta grupului
- Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale: pozitiva,
indiferenta sau negativa
Ipotezele cercetarii sunt:
1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza
nivelul performantei ( individuale si de grup)
2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale,
atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor
3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei
apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei
4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta
elevilor nu influenteaza coeziunea

REPERE TEORETICE

Zaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare coeziunea
grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca atitudinile grupului sustin
obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta indeplinirii obiectivelor rezulta din
combinarea unor atitudini pozitive de grup si conservarea energiei necesare mentinerii
armoniei grupului. De aici rezulta doua ipoteze:
1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua experimente
separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat membrii sunt mai atrasi de
grup, cu atat grupul are mai multa influenta asupra lor.
 2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta relatie
devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi, dovezile
pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de laborator, Berkowitz si
Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune ridicata tind sa fie mai putin
productive atunci cand exista atitudini negative fata de productivitate. Pentru
membrii cu atitudini pozitive, grupurile pozitive nu au fost mai productive decat
grupurile non-coezive.
Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de
apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru indeplinirea
obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism, stabilitate si controlul
comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a avut de-a lungul timpului trei
semnificatii diferite:
- atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia
colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile sociometrice,
nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul personalitatii a fost
evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii nevoilor: autoritate sau
dominanta
- morala grupului sau nivelul motivatiei
- baza coordonarii eforturilor grupului
Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile cu
coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de performanta si
pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului. Shaw si Shaw au
descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si prietenoase, folosind o forma
democratica de control al comportamentului. In grupurile cu coeziune redusa, membrii
erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau incantati cand colegii lor faceau greseli si au
adoptat un stil autocratic de luare a deciziei.
Myers si Sherif au descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica de
ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca “in unele situatii, coeziunea
poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al grupului. Mai mult,
membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor celorlalti membrii”
Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in conditiile
existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste productivitatea pana la un
anumit punct, dupa care devine disfunctionala, reducand productivitatea grupului, dar
nu la un punct atat de scazut ca si cand nu ar fii existat coeziune de la bun inceput.
Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat dimensiunea
realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate facilita aceste doua
dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot forta grupurile sa adopte
norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland) in timp ce performanta sociala
necesita autoadministrarea recompenselor in cadrul grupului
Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a grupului,
vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei (Cota, Evans, Dion,
Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950; Festinger, Schachter, &
Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965; Mudrack, 1989; Zander, Stotland, &
Wolfe, 1960). Coeziunea masoara importanta sau atasamentul membrilor fata de grup-
gradul in care membrii grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna.
Pe langa perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui
grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca
membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o coeziune
mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare
(Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta puternica a
grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes sarcinile grupului,
coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care dezvolta norme puternice in
grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o mai mare coeziune(Back, 1951;
Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984; Roethlisberger& Dickson, 1939).
Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg, 1992).
Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului – mai putina anxietate, mai
multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente de la intalniri (
Seashore, 1954)
Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai ostili
fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au aratat mai
multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de rezultatele pozitive si
negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv (Brawley, Carron, &Widmeyer,
1987; Zander, 1971/1996).
Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii
optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului asupra
realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai coezive vor fii mai
productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca
grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea increzatoare in abilitatea de a realiza
sarcinile si nu vor discuta pe deplin problemele importante sau vor cauta in exterior
informatii pentru a lua deciziile in privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac
reciproc, exista posibilitatea ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa
realizeze sarcinile.
In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu
neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron, 1980;
Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985; Mullen &
Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis, Probasco, & Leve,
1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis, 1995). O explicatie pentru
aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi, coeziunea grupului nu influenteaza prin
ea insasi performanta, coeziunea totusi creste conformitatea la normele grupului.
Asadar, coeziunea este dependenta de norme pentru a creste sau reduce performanta.
Daca norma este de a lucra mult si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L.
Berkowitz, 1954; Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).

Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta acelasi
lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu ceilalti membrii ai
grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de mult indivizii se simt o parte
din grup sau cat de importanta este de a face parte dintr-un anumit grup (Branscombe,
Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, & Reynolds, 1995; Prentice, Miller, &
Lightdale,1994). Identitatea sociala implica o atractie catre grup ca intreg decat o
atractie fata de indivizii particulari din grup.
Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status)
influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala.
Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni:
1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul insusi
2. angajamentul fata de sarcinle grupului
3. mandria grupului
Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si socializarii
organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma: coeziunea si
solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului celorlalti membrii.
Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile, credintele si atitudinile grupului,
cu atat grupul va fi mai coeziv.
Procesele interactive de grup determina fie “castiguri” sau “pierderi” ale productiei in
cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la efectele sinergetice
obtinute prin construirea pozitiva a echipei. Aceasta poate fi obtinuta printr-o colaborare
cu alti membrii, la strategiile sarcinilor sau co,petentelor, colaborare necesara pentru a
produce mai multe idei originale care nu ar putea fi obtinute daca s-ar actiona solitar (
Osborn, 1957). Pierderile productiei apar cand coeziunea grupului determina “ gandirea
de grup” ( Jani, 1972), cand norma grupului este opusa eficientei grupului, sau cand
grupul isi pierde motivatia sau coordonarea ( Steiner, 1972).
Procesele interactive cauzeaza pierderi ale productiei: blocarea productiei( apare cand
membrii grupului sunt impiedicati sa contribuie la discutiile de grup); perceperea
evaluarii- provine de la perceperea generala a evaluarii negative de catre grup;
competitia- apare cand membrii considera ca aportul lor este dispensabil si trebuie sa
concureze cu altii pentru oportunitatea de a contribui
( Dennis& Valacich, 1993)
Importanta coeziunii a fost considerata ca fiind cheia grupurilor de munca eficiente
(Carless & De Paola, 2000; Cohen & Bailey, 1997; Forsyth; 1990; Yang & Tang,
2004). Mai mult, conceptualizarea si masurarea coeziunii grupului este bazata pe
modele care cuprind o varietate de factori. Mullen si Copper(1994) au testat relatia
dintre coeziune si un singur factor- atractia interpersoanla in grup. Widmeyer, Brawley
si Carron( 1985) disting intre atractia individului fata de grup si integrarea in grup. Cota,
Evans, Dion, Kilik si Longman apreciaza ca, coeziunea grupului are patru dimensiuni:
- Integrarea sarcinilor in grup
- Integrarea sociala in grup
- Atractia indivizilor fata de sarcinile grupului
- Atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului.
Integrarea sarcinilor grupului este definita ca perceptia similaritatii si coerenta din cadrul
echipei de a indeplini sarcinile, in timp ce integrarea sociala in grup reflecta perceptia
coerentei si legaturii cu privire la activitatile sociale ale echipei. Atractia indivizilor fata
de sarcinile grupului descrie sentimentele membrilor despre implicarea personala in
sarcinile grupului, in timp ce atractia indivizilor fata de aspectele sociale ale grupului
reflecta sentimentele despre implicarea personala in interactiunea sociala a grupului
Carless si De Paola( 2000) au recomandatat separarea conceptelor de coeziunea
sarcinilor si coeziunea sociala atunci cand definim coeziunea grupului. Cei doi autori au
concluzionat ca, coeziunea grupului este multidimensionala si include coeziunea
sarcinii- gradul motivatiei in realizarea obiectivelor organizationale; coeziunea sociala -
motivatia de a dezvolta si mentine relatii sociale in grup. In plus, coeziunea grupului
influenteaza performanta (Klein & Mulvey, 1995; Podsakoff, MacKenzie, & Ahearne,
1997; Spink & Carron, 1993). Grupurile cu o coeziune ridicata- realizarea sarcinilor si
atractivitatea sociala- ating o performanta mai mare. Recent, Yoo si Alavi( 2001) au
descoperit ca participarea la realizarea sarcinilor joaca un rol mai important decat
prezenta sociala in determinarea consensului printre membrii grupurilor. Rezultatele
demonstreaza existenta unei corelatii pozitive intre grupurile orientate spre realizarea
sarcinilor si performanta ridicata, neexistand dovezi ca atractivitatea sociala si
participarea au efecte negative sau pozitive asupra performantei.
Collins si Gueskow au concluzionat ca cercetarile care investigheaza relatia dintre
coeziune si performanta nu sunt decisive, relevante.
 ARIA SI METODOLOGIA
CERCETARII

ARIA CERCETARII
Cercetarea Coeziune si performanta intr-o organizatie este alcatuita din doua parti:
teoretica si practica. Realizarea cercetarii in toate fazele ei- proiectare, de teren,
redactare- a fost efectuata de catre un singur cercetator.
Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 20 de elevi in clasa a –VIII-a. Trebuie
specificat ca in aceasta cercetare pe langa informatiile culese din redactarea
chestionarelor, vor exista completeri de informatii rezultate din observatii si convorbiri
non-directive.
Completarea chestionarelor s-a realizat prin adunarea elevilor in aceeasi incapere din
cadrul unitatii scolare in care invata. De asemenea, au fost rugati sa completeze
chestionarele intr-un cadru organizat in acelasi timp. Am recurs la aceasta procedura
deoarece nu am dorit ca respondentii sa prelucreze raspunsurile si sa se piarda
spontaneitatea lor. In aceeasi masura, subiectilor nu le-a fost dezvaluit subiectul
cercetarii inainte de inmanarea chestionarelor pentru a nu pregati atitudinea lor fata de
tema cercetarii. Chestionarele au fost autoadministrate.

Dupa criteriul apartenentei la categoria de sex, structura populatiei cuprinse in cercetare

este urmatoarea
Masculin Feminin Total
A % A % A %
10 50 10 50 20 100

Factorul determinant in procesul de selectie al acestei clase l-a constituit nivelul

performantelor scolare, cadrele didactice, elevii altor clase si proprii colegi evaluand
aceasta clasa ca avand performante slabe.
Distributia mediilor generale este urmatoarea:

Rom Lb.e Lb. f Mate Fizica Chimie Bio Cult Istorie Geogra Media
civ. generala
elev 5 5.50 6 6 5 5 5.50 6 5.50 5 6.94
elev 6 9 10 7 7 7 7 8.50 8.50 7.50 8.47
elev 6 7 7 7 6 6 7 9 7.50 6 7.94
elev 5 5 6 6 5 5.50 5 5.50 5.50 5
elev 7 9.50 8 6.50 6 7 8 10 8 7.50 8.64
elev 8 9.50 9 9 7 8 9 10 9 9.50 9.29
elev 7 10 7.50 8 7.50 8 7.50 9.50 7.50 7 8.79
elev 5 6.50 8 6.50 6.50 7.50 6.50 9 7 7 8.20
elev 7 9 8.50 8 8 8 8.50 9 9.50 8.50 8.96
elev 5 5 6 6 5 6 5 8.50 6.50 6 7.52
elev 6 8.50 8.50 7 6.50 6 6 6 7.50 8 8.14
elev 5 5 5.50 5 5 5.50 5 5 6 5.50 6.79
elev 6 7.50 6.50 6 6.50 6 7.50 7.50 8.50 6 8.11
elev 6.50 8.50 8.50 7 8.50 7.50 8.50 9.50 9.50 8.50 8.97
elev 7 7 9 6.50 6.50 6.50 7 8 7.50 7.50 8.38
elev 5 5 5.50 5 5 5.50 5 5 5 5 6.67
elev 6 8.50 9 6.50 7 8.50 6.50 10 7 8 8.61
elev 8 10 9.50 7.50 7 8 7 9.50 7.50 8 8.87
elev 6 5 5.50 5.50 5 5 5 5 5 5
elev 5 7.50 7 6.50 6.50 5.50 6 6 5 5.50 7.44

METODOLOGIA CERCETARII
Aceasta cercetare sociologica este o ancheta indirecta care se bazeaza pe
autoadministrarea chestionarului. Din punct de vedere al scopului este o ancheta de
diagnostic, pentru ca exista ipoteze care se supun verificarii, care apreciaza o stare de
lucruri. Din punct de vedere a metodologiei folosite, este o ancheta descriptiva
deoarece se refera la masurarea efectelor. Spre exemplu, aceasta cercetare isi
propune sa evidentieze legatura dintre componentele coeziunii grupului/ colectivului si
performanta. Din punct de vedere al universului cercetarii este o cercetare restransa.
Un lucru foarte important este acela ca este o ancheta incompleta, insa o parte a
populatiei nu a fost eliminate in mod arbitrar.
Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul autoadministrat.
Chestionarul este alcatuit din 20 intrebari dintre care:
1.Dupa continutul lor
- intrebari factuale( intrebarile 19, 20)
- intrebari de opinie( toate celelalte intrebari)
2. Dupa forma raspunsului
- intrebari deschise( intrebarea 15)
-intrebari cu raspuns inchis
-intrebari cu raspunsuri policotomice (intrebarile
3.Dupa functia instrumentala pe care o au in chestionar
-nu exista intrebare de debut
- nu exista intrebari de filtraj
 ANALIZA SI INTERPRETARE

Coeziunea
Coeziunea este o proprietate a grupului care poate reprezenta intr-un anumit cadru
social un factor determinant in obtinerea unui anumit nivel de performanta.
Acest cadru social este analizat ca un ansamblu de relatii interpersonale consolidate pe
parcursul unei perioade indelungate de timp. Caracterul relatiilor interpersonale redau
un mediu social competitional, de indiferenta sau prietenie. In aceasta cercetare, am
investigat natura relatiilor interpersonale( Figura 1)

100

80

60
relatii in clasa
40

20

0
competitie indiferenta prietenie nu stiu

Figura 1 Relatiile in clasa

Putem constata ca elevii au declarat, intr-o majoritate covarsitoare, ca relatiile dintre

elevi sunt caracterizate de prietenie. Aceasta informatie ne releva existenta unui nivel
ridicat de coeziune in cadrul clasei.
 100

80

60
a invata in alta clasa
40

20

0
Da Nu Nu stiu

Figura 2 A invata in alta clasa

Relatiile de prietenie existente la nivelul clasei demonstreaza ca scoala atinge atat

obiectivele instructionale, cat si pe cele sociale. Climatul social in care exista relatii
afective stranse ne arata in ce masura elevii sunt deschisi sau rezistenti la schimbare,
mai precis prin integrarea lor in alta clasa. Din figura 2 putem observa ca trei sferturi
dintre elevi au declarat ca nu doresc sa invete in alta clasa, desi un sfert dintre ei si-au
exprimat disponibilitatea de a se transfera.
Figura 3 ilustreaza, mai exact, aprecierile elevilor fata de mediul social reprezentat de
clasa, mediu in care exista obiective precise, norme si valori specifice.

100

80

60
clasa reprezinta
40

20

0
clasa in care ati clasa in care v-ati Nu stiu
invatat facut prieteni

Figura 3 Clasa reprezinta

Constatam ca trei sferturi dintre elevii investigati au opinat ca clasa reprezinta, in
principal, mediul in care s-au stabilit relatii de prietenie, iar un sfert au accentuat
importanta activitatilor de invatare realizate in mediul scolar.
Aceasta informatie ne arata un nivel ridicat de coeziune in clasa, dar in
acelasi timp reprezinta un indicator despre performanta: invatarea- activitate de
realizare a performantei scolare- nu reprezinta un reper pentru elevii din acesta clasa.

100

80

60
unii colegi sa paraseasca clasa
40

20

0
DA Nu Nu stiu

Figura 4 Unii colegi sa paraseasca clasa

Daca am analizat rezistenta la schimbare- reprezentata de propria transferare in alta

clasa, vom investiga atitudinea elevilor fata de excluderea unor colegi din clasa. Figura
4 arata ca aproape doua treimi dintre elevi nu sunt de acord ca unii colegi sa
paraseasca clasa, insa un sfert au au atitudine pozitiva fata de excluderea lor.
Remarcam ca au crescut procentele care reflecta atitudinea pozitiva sau nehotararea in
legatura cu detasarea fata de unii colegi ( procente mai reduse pentru atitudinea
pozitiva sau nehotarare fata de propria plecare). Totusi, apreciem ca si aceasta
evaluare ne releva existenta unui nivel ridicat de coeziune.
 100

80

60

40 Intensitatea comunicarii

20

0
des nici des, rar deloc
nici rar

Figura 5 Intensitatea comunicarii

Am remarcat existenta unui nivel ridicat de coeziune al clasei. In aceasta cercetare, din
ansamblul de factori care influenteaza coeziunea clasei vom selecta intensitatea
comunicarii si continutul comunicarii. Procesele comunicationale sunt inerente oricarui
mediu social, dar anumite particularitati ale acestora sunt determinante pentru dinamica
grupurilor integrate in acele medii. Figura 5 ne arata ca peste jumatate dintre
respondenti au declarat ca elevii comunica des unii cu ceilalti, pe cand un sfert dintre ei
au afirmat ca exista o comunicare moderata. In acelasi timp, aproape un sfert sunt de
parere ca exista un grad redus de comunicare. Aceste intensitati ale comunicarii pot fi
relevante daca acceptam ideea ca in clasa exista o performanta globala, grupala, dar si
o performanta individuala.
Consideram ca si intensitatea comunicarii reprezinta un indicator pertinent al nivelului
ridicat de coeziune al clasei.

100

80

60
subiectul comunicarii
40

20

0
scoala ne-scoala ambele nu stiu

Figura 6 Subiectul comunicarii

Continutul comunicarii este esential in dinamica grupurilor sociale. Comunicarea
reprezinta un mijloc prin care se transmit valori, norme, standarde, nevoi, trebuinte si, in
acelasi timp, se transmit modalitatile prin care se indeplinesc scopurile grupale si
individuale. Figura 6 indica faptul ca peste jumatate dintre elevi au afirmat ca discuta
subiecte legate de scoala si subiecte care nu au legatura cu scoala. Acest procent
releva existenta premisei realizarii unei coeziuni si performante ridicate a clasei.

100

80

60
cooperare
40

20

0
Da Nu Nu stiu

Figura 7 Cooperarea cu ceilalti colegi in realizarea

sarcinilor

Comunicarea este inerenta realizarii activitatilor de cooperare. Cooperarea este

considerata mai mult un efect al coeziunii grupului. In acelasi timp, cooperarea poate fi
un factor important in realizarea performantei. Figura 7 ne indica faptul ca elevii, intr-o
majoritate indiscutabila, au declarat ca au realizat activitati de cooperare. Intr-adevar,
nu s-a analizat care este frecventa realizarii acestor activitati de cooperare. Totusi,
figura 8 ne releva daca aceste activitati de cooperare au un caracter obligatoriu sau
voluntar. Am constatat ca jumatate dintre elevi a afirmat ca aceste activitati au fost
impuse de scoala/ profesori, iar o treime considera ca ele au fost realizate din proprie
initiativa.
 100

80

60
activitati impuse
40

20

0
Da Nu Nu stiu

Figura 8 Cooperare bazata pe activitati impuse

In clasa exista un o retea de legaturi interpersonale formate pentru realizarea anumitor

scopuri individuale sau grupale. Relatiile interpersonale, prin caracterul si intensitatea
lor, se rasfrang asupra comportamentului si starii afective. Aceste variabile, corelate cu
nivelul performantei clasei, determina elevilor sentimente diverse fata de apartenenta la
acea clasa. Figura 9 ilustreaza ca aproape jumatate dintre elevii chestionati si-au
exprimat multumirea fata de apartenenta lor la aceasta clasa, insa un sfert au declarat
nefericirea fata de includerea lor in aceasta clasa.

100

80

60
sentimente
40

20

0
mandru multumit fericit nefericit nu stiu

Figura 9 Sentimentele in aceasta clasa

PERFORMANTA

In acesta cercetare, apreciem ca performanta este rezultatul activitatilor realizate pentru

atingerea unui scop determinat. Performanta poate fi analizata atat in corelatie cu
obiectivele propuse, cat si prin corespondenta cu rezultate atinse de grupuri care
urmaresc aceleasi obiective. Comparatia elevilor cu performantele altor clase de elevi
poate constitui un factor de schimbare: revizuirea obiectivelor ( un nivel mai redicat de
performanta); o strategie de atingere a obiectivelor. Aceste doua obiective secundare
necesita existenta unor relatii de cooperare intre elevi, cooperare care este prezenta,
indeosebi, intr-un grup coeziv. Figura 10 ne arata care este opinia elevilor fata de
performanta propriei clase, comparativ cu celelalte clase: aproape doua treimi
apreciaza ca aceasta performanta este mai redusa, iar aproape un sfert considera ca
performanta este similara cu a celorlalte clase.

100
80
60
40
rezultate scolare
20
0
mai aceleasi mai nu are nu stiu
bune putine rezultate
bune

Figura 10 Rezultatele scolare comparativ cu celelalte clase

Obiectivele pot fi stabilite individual sau grupal, iar performanta poate fi analizata
individual sau grupal. Figura 11 releva parerile elevilor fata de numarul colegilor care
au rezultate scolare bune: o treime dintre elevi sunt de parere ca mai putin de jumatate
dintre elevi au rezultate scolare bune, iar aproape o treime considera ca doar cativa
colegi au rezultate scolare bune.
 100

80

60

40 elevii
20

0
toti cei mai jumatate mai cativa nici unul
multi putin de
jumatate

Figura 11 Elevii cu rezultate bune

In aceasta cercetare, sintagma “ rezultate scolare bune” nu se refera la dimensiunea

comportamentala, ci la un interval de note care reflecta o performanta specifica. Figura
12 ofera informatii indirecte despre perceptia elevilor fata de relatia obiective ( note) si
performanta ( nivelul notelor). Aceasta figura nu arata dimensiunea performantei
asumate de elevi, ci dimensiunea performantei recunoscute de ei. Asadar, doua treimi
au opinat ca un elev cu rezultate scolare bune in situatia in care are o medie a notelor
peste 9, iar aproape un sfert se refera la intervalul 8.1-9.

100

80

60
note
40

20

0
sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

Figura 12 Relatia dintre rezultate scolare bune si note

Pentru realizarea obiectivelor si atingerea performantei este necesara realizarea unor
activitati. In mediul scolar, putem vorbi in principal despre activitatile de invatare:
insusirea unor cunostinte noi si reactualizarea acestora. Activitatile de invatare sunt
modalitatile prin care obtinem note. Dar, acesta nu este obiectivul esential si de lunga
durata. Activitatile de invatare sunt importante si necesare in conditiile in care ele
determina progresul intelectual si cultural al elevului. Activitatile de invatare sunt diverse
si ar trebui ghidate de armonizarea nevoilor elevilor cu necesitatea realizarii acelui
progres.
Obiectivele pot fi stabilite extrapersonal: ele sunt inaintea noastra si sunt impuse in mod
egal tuturor. In unele cazuri, nu exista constientizarea necesitatii realizarii acestor
obiective ( progresul intelectual si cultural). Interdependenta acestor factori determina
formarea anumitor atitudini-pozitive sau negative- fata de activitatile de invatare.

100

80

60
activitatea de
40
invatare

20

0
necesara importanta frumoasa nu este nu este nu este
necesara importanta frumoasa

Figura 13 Opinia fata de activitatea de invatare

Figura 13 infatiseaza urmatoarele: o treime dintre elevi considera

ca activitatile de invatare sunt necesare, iar o treime dintre ei apreciaza ca activitatile
de invatare sunt importante. Asadar, putem conchide ca elevii au o atitudine pozitiva
fata de activitatile de invatare, dar nu putem enunta ideea ca in cultura clasei exista
norme si valori de performanta. In acest context, se pune accentul pe finalitatea
procesului instructiv, si nu pe continutul activitatilor instructive.
 100
80
60
40
scopul elevilor
20
0
a lua note mari a ajuta pe nu stiu
ceilalti sa ia
note mari

Figura 14 Relatia dintre solidaritatate/ individualism si note

Figura 14 prezinta, indubitabil, relatia dintre motivatia de a-si atinge doar obiectivul
instructiv personal si motivatia de a atinge si un obiectiv interpersonal. Putem constata
ca aproape jumatate dintre elevii investigati sunt de parere ca ceilalti colegi sunt
preocupati de atingerea unei performante individuale, iar cealalta jumatate nu si-a
exprimat nici o opinie fata de acesta relatie. Aceasta situatie este contradictorie in
contextul in care exista o comunicare intensa intre colegi si au realizat activitati de
colaborare.

100

80

60
clasa
40

20

0
clasa A clasa B clasa C clasa D

Figura 15 Clasa care ar castiga un concurs de matematica

Figura 15 ne arata opiniile elevilor fata de performanta clasei intr-o competitie cu alte
clase de acelasi nivel ( clasa a-VIII-a). Aceasta competitie inseamna expunerea
ansamblului de cunostinte asimilat pe parcursul timpului, ansamblu reflectat in note,
notele ilustrand in mare masura performantele scolare ale elevilor. Aproape doua treimi
dintre elevi au declarat ca o alta clasa ar castiga un concurs de matematica,. Acest
aspect este discutabil in conditiile in care clasa investigata are rezultate slabe la
disciplina “ matematica”, au declarat ca doar cativa elevi au rezultate scolare bune,
insa o treime sustine ca propria clasa ar castiga concursul.

100

80

60
rezultate scolare bune
40

20

0
Da Nu Nu stiu

Figura 16 Perceptia propriilor rezultate scolare ca fiind bune

Daca am analizat aprecierile elevilor fata de rezultatele scolare ale colegilor,

performanta clasei, trebuie sa vedem care este aprecierea fata de propriile rezultate.
Figura 16 ne arata ca aproape trei sferturi dintre elevi au o parere buna fata de nivelul
rezultatelor scolare, si doar un sfert le considera necorespunzatoare.

100

80

60
medii
40

20

0
sub 7 7.1-8 8.1-9 peste 9

Figura 17 Mediile generale

In figura 17 observam nivelul real al rezultatelor scolare. Asadar, elevii si-au exprimat
parerea conform careia elevii cu rezultate scolare bune sunt cei cu note peste 9, au
apreciat ca propriile rezultate sunt bune, dar constatam ca aproape o treime au mediile
cuprinse in intervalul 7.1-8, iar aproape jumatate au medii cuprinse in intervalul 8.1-9.
 100

80

60

40 intensitatea influentei

20

0
in mare in masura in mica deloc nu stiu
masura potrivita masura

Figura 18 Intensitatea influentei rezultatelor scolare

asupra intemeierii relatiilor de prietenie

Tema acestei cercetari se refera la relatia dintre coeziunea clasei si

performanta. Daca am analizat aceste dimensiuni in mod distinct, figura 18 ilustreaza
interdependenta dintre performanta si natura relatiile interpersonale
( indicator al coeziunii grupului). Constatam ca peste jumatate dintre elevi a afirmat ca
rezultatele scolare pe care le au nu determina stabilirea unor relatii de prietenie ( de
colaborare) cu ceilalti, iar aproape un sfert este de parere ca exista o influenta in mare
masura. Acest aspect poate fi explicat prin urmatoarea idée: notele elevilor din aceasta
clasa se concentreaza in jurul aceleiasi valori, adica nu exista o distributie inegala a
notelor. Notele nu reprezinta un factor care ii diferentiaza, ci este un aspect comun
care determina mai degraba relatii de apropiere, intelegere.
Deci, prin aceasta firgura am analizat relatia dintre performanta- factor determinant al
coeziunii grupului.

100

80

60

40 rezultate scolare

20

0
mai bune aceleasi mai putin nici unul nu stiu
bune

Figura 19 Perceptia elevilor fata de propriile rezultate

scolare in alta clasa
In aceasta figura am analizat relatia: coeziune- factor determinant al performantei. Am
remarcat ca aproape doua treimi au declarat ca in conditiile transferarii in alta clasa
rezultatele scolare vor fi la acelasi nivel. Putem conchide ca nivelul rezultatelor scolare
ale elevilor este influentat in mai mare masura de factori personali ( motivatie, vointa,
capacitate, aspiratii) decat de factori organizationali. Insa, sa nu uitam ca aceasta idée
se bazeaza pe perceptiile elevilor care nu sunt intemeiate pe constientizarea influentei
conjugate a tuturor factorilor mediului inconjurator.
Din aceasta figura, am constatat ca nu exista o determinare a ansamblului relatiilor
interpersonale asupra nivelului performantei.
 CONCLUZII

In aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte:

- nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina
- nivelul performantei clasei- individuale si grupale
- interinfluentarea acestor doua variabile
In acest ultim capitol, incercam sa descoperim daca ipotezele pe care se bazeaza
aceasta cercetare sunt confirmate sau infirmare.
Asadar, prima ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci
coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) s-a confirmat.
Nivelul ridicat al coeziunii ne-a fost relevat prin urmatoarele aspecte: in clasa exista
relatii de prietenie, prin urmare elevii nu vor sa-si paraseasca propria clasa si nu doresc
ca ceilalti colegi sa paraseasca aceasta clasa; exista o comunicare in mare masura,
abordand diverse subiecte; s-au realizat activitati de cooperare. Nivelul performantei a
fost infatisat astfel: elevii au recunoscut ca au note bune, desi aceste note sunt mult
mai mici in comparatie cu cele descrise de elevii investigati ca ar corespunde unor elevi
cu rezultate scolare bune; pe de alta parte, clasa nu ar castiga un concurs de
matematica, dar se apreciaza ca ar fi clasata pe locul 2 ( conform evaluarilor cadrelor
didactice, aceasta clasa nu ar ocupa o pozitie fruntasa).
Consideram ca aceasta clasa are un nivel de coeziune ridicat in conditiile in care un
factor important in intensificarea relatiilor interpersonale pozitive il reprezinta nivelul
performantei individuale ( cei mai multi elevi au note, rezultate scolare asemanatoare,
de unde rezulta o apropiere mai evidenta intre ei)- de aici rezulta o ipoteza
complementare: daca clasa are un nivel de perfoamnta individual asemanator,
atunci clasa are o coeziune ridicata. Aceasta coeziune, dublata de ansamblu de
valori specice clasei conform careia activitatile de invatare sunt importante, dar
performantele scolare nu sunt importante, isi pune amprenta asupra performantei-
individuale si grupale.
A doua ipoteza- Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii
interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea
sarcinilor – s-a confirmat. Am aflat ca in clasa exista relatii de prietenie, ca nu vor sa
paraseasca clasa si nu doresc ca ceilalti elevi sa plece din clasa, comunica des. Pe de
alta parte, au realizat activitati de cooperare, chiar daca, in mare parte ele au avut un
caracter obligatoriu. Apartenenta la aceasta clasa confera sentimente de multumire si
mandrie.
A treia ipoteza- Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat,
cu atat ei apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei - s-a confirmat partial. Am
descoperit ca performanta elevilor este sub standardul stabilit de ei ca reprezentand
rezultatele scolare bune, desi acesti elevi considera ca ei au rezultate scolare bune. Ei
sunt de parere ca clasa in care invata are rezultate scolare mai purin bune decat
celelalte clase, si doar cativa elevi au rezultate scolare bune. Remarcam aici tendinta
elevilor de a-si supraestima propriile performante, si de a subevalua performantele
proprilor colegi sau propriei clase.
A patra ipoteza- Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat
performanta elevilor nu influenteaza coeziunea – s-a confirmat partial. Elevii au
marturisit ca transferal lor in alta clasa nu ar duce la imbunatatirea performantelor
individuale, iar relatiile de prietenie dintre elevii din clasa nu se stabilesc pe baza
nivelului performantei individuale.
Totusi, putem spune ca intre coeziune si performanta este o relatie interdependenta:
nivelul performantei poate influenta coeziunea ( atunci cand exista rezultate scolare in
jurul aceleiasi medii, relatiile armonioase apar in mai mare masura), iar relatiile
interpersonale stranse( coeziunea) influenteaza performanta in condiitile in care aceste
relatii nu s-au format intr-un mediu competitiv, ci intr-unul “ egalitar”.
In final, putem afirma ca coeziunea este un factor care influenteaza in mare masura
performanta unui individ, grup de elevi sau unei echipe de munca.