Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate Cultura Afacerilor-Lilia Covas
Subiecte Rezolvate Cultura Afacerilor-Lilia Covas
1
&ulturile slabe se înt*lnesc, de regulă, în marile corporaţii. #istemul de valori este
orientat spre interesele corporatiste, ignor*nd sau minimaliz*nd interesele clienţilor,
acţionarilor sau ale personalului.anagerii fr*nează orice sc+imbare în cadrul organizaţiei,
în special, cele provenite din partea subordonaţilor.
Cultura axată pe putere
-rganizaţia evoluează în jurul unei singure persoane sau al unui mic grup, fiind
dominantă de acesta. oate deciziile se fac cu referinţă la 'centru(,dată cu creşterea
companiei, menţinerea controlului devine tot mai dificilă pentru centru. !n acest caz fie că
organizaţia se modifică, fie că ea generează un nou subgrup cu un lider propriu care,
respectiv, se subordonează centrului iniţial.
Cultura axată pe roluri
/istă un mic grup de manageri superiori care iau deciziile finale, dar aceste decizii
se bazează pe proceduri, sisteme şi reguli de comunicare bine definite. -rganizaţia ar
putea fi considerată c+iar birocratică, dar temeinică şi trainică. - astfel de cultură ar putea
fi caracterizată prin planificare strategică formalizată.
Cultura axată pe sarcini
-rganizaţia este modelată să abordeze sarcini şi proiecte identificate. #e lucrează în
ec+ipe fleibile care abordează probleme concrete. Puterea aparţine ec+ipei, care poate
cuprinde şi eperţi pentru a înlesni decizia de grup. &ultura este fleibilă şi sensibilă la
sc+imbare.
Cultura axată pe persoană
ndividul lucrează şi eistă doar pentru sine, astfel de organizaţii eistă rar în mediul
economic, dar pot fi înt*lnite în cazul organizaţiilor nonprofit. anagementul unor astfel
de persoane nu este uşor, iar gradul lor de loialitate faţă de organizaţie este foarte mic.
culturii
cuprinse%organizaţionale, transmit şiclădirilor
dimensiunea şi ar+itectura consolidează unele mesaje
administrative culturale amplasarea
şi de producţie1 în ele suntşi
mobilierul birourilor, amenajarea spaţiilor desc+ise1 facilităţi pentru crearea confortului.
De exemplu% vestimentaţie în care predomină halatul de lucru sau salopeta, indică
orientarea spre muncă şi poate fi des întâlnit în organizaţiile cu profil industrial, agricol,
de construcţii. Utilizarea în designul încăperii sticlă, oglinzi, metale plastice, precum şi
metale strălucitoare de tipul argintului vorbesc despre independenţă, transparenţă,
dorinţa de a face schimbări.
Chiar şi culorile folosite în încăperi au o anumită influenţă psihologică asupra
persoanelor, ce se află mai mult timp în ele.
2n simbol poate fi însăşi denumirea organizaţiei, prin intermediul denumirii se
transmit mesaje culturale ce contribuie la formarea unei imagini pozitive sau negative.
#imbolurile culturale servesc pentru a eprima anumite concepţii şi a promova anumite
valori şi comportamente în cadrul firmei.
4. Componentele culturii organizaţională : produsele artificiale de
comportament
Produsele artificiale
ale organizaţiei, de comportament
aceste au la organizaţiei
produse în cadrul bază obişnuinţele,
pot fi tradiţiile, regulile
sistematizate nescrise
în ritualu ri şi
ceremonii.
Ritualul 3 reprezintă o acţiune care se repetă după un anumit scenariu.
4iecare din ritualuri servesc atingerii anumitor scopuri importante pentru organizaţie.
Ceremonia 3 reprezintă un montaj artistic de grup mai mult sau mai puţin informal, al
cărui mod de desfăşurare s"a conturat în timp şi care îşi propune să sublinieze şi să
promoveze anumite valori organizaţionale.
Exemplu! celebrarea unor evenimente sociale importante #$nul %ou, împlinirea unui
număr de ani de la înfiinţarea firmei& etc.
5u toţi membrii organizaţiei aderă automat la comportamentele cerute de ritualuri. 2nii
dintre ei refuză participarea la asemenea manifestări pe care le consideră un fel de
făţărnicie.
Factori interni:
$. 4ondatorii firmei.
. storia organizaţiei.
8. 9imensiunile organizaţiei.
:. #tabilitatea valorilor şi
concepţiilor.
1. Fondatorii firmei sau alţi lideri apăruţi pe parcurs. &ultura unei organizaţii reflectă
viziunea sau misiunea fondatorilor acesteia. 9eoarece fondatorii au idei srcinale, ei au
influenţe, de asemenea, asupra modalităţilor în care ideea este acceptată şi implementată.
2neori, cultura, care a fost iniţiată de fondatori poate provoca conflicte atunci c*nd
managementul de v*rf doreşte să determine o sc+imbare de direcţie pentru organizaţie.
Factori externi:
$. &ultura naţională.
. &lienţii.
8. 4actorii te+nici şi
te+nologici.
:. 4actorii juridici.
Pentru a efectua
•
o investigare
)niţiativa individuluicompletă sunt
, gradul de necesare abordări
responsabilitate, specifice.
libertate şi independenţă de care
se bucură indivizii.
• *oleranţa faţă de risc, gradul în care salariaţii sunt încurajaţi să fie agresivi,
riscanţi.
• +irecţia, gradul în care organizaţia formulează obiective clare.
• )ntegrarea, gradul în care unităţile din organizaţie sunt încurajate să acţioneze într"
un mod coordonată.
• pri"inul managementului, nivelul în care managerii indică o comunicare clară,
sprijin pentru subordonaţii lui.
• Controlul, numărul regulilor, supraveg+erile directe car e sun folosite pentru a
controla comportamentul salariatului.
• )dentitatea, gradul în care membrii se identifică cu organizaţia ca un întreg mai
mult dec*t cu propriul lor grup de muncă.
• istemul de recompensare, nivelul în care alocaţiile de recompensare sunt bazate
pe criteriile de performanţă ale salariaţilor.
• *oleranţa conflictului evaluarea în care salariaţii sunt încurajaţi să rezolve
conflictele şi să fie desc+işi la critică.
• -odelele de comunicare, evaluarea în care comunicaţiile organizaţionale sunt
restricţionate la autoritatea ierar+iei formale.
- altă metodă, care permite de a investiga cultura organizaţională este% mplicarea
&onsecvenţa
)daptabilitatea
isiunea.
consumatorilor,
4olosireaasocietăţii şi c+earpoate
eticii în afaceri a concurenţilor.
îmbunătăţi sănătatea generală a firmei în trei
domenii importante% productivitate, relaţii cu partenerii şi reglementările guvernamentale.
#roductivitatea. salariaţii firmlor constituie unul dintre principalele grupuri de parteneri
care sunt influenţate de practicile de management. &*nd managementul este +otăr*t să
acţioneze etic în privinţa partenerilor, atunci salariaţii vor fi influenţaţi pozitiv.
$elaţiile cu partenerii. practicile etice de management îmbunătăţesc sănătatea firmei este
cel al influenţării pozitive a partenerilor 'din afară(, cum ar fi furnizorii şi clienţii.
$eglementările guvernamentale practicile etice de management pot îmbunătăţi sănătatea
firmei este minimizarea reglementărilor guvernamentale. )colo unde firmele nu
acţionează etic, publicul este înclinat să"i preseze pe cei ce adoptă legil e şi pe alţi oficiali
guvernamentali pentru a reglementa activitatea acestor firme sau pentru a le obliga să
respecte reglementările eistente.
1. eglementările guvernamentale.
2. Codurile de etică
3. Caracteristicile individuale
4. egulamentele firmei
. /resiunea socială şi gradul de profitabilitate a firmei
Caracteristicile individuale
valori care este influenţat depărinţi,
fiecare profesori,
persoană încă din copilărie
prieteni, societate.îşi4iecare
dezvoltă un set de
persoană
învaţă să distingă între 'bine( şi 'rău(, între 'corect( şi 'incorrect.
egulamentele firmei " angajaţii organizaţiei tind să respecte condui t corectă prescrisă
de regulamentele de organizare şi funcţionare, diverse norme pentru unele activităţi
specifice.
/resiunea socială şi gradul de profitabilitate a firmei sunt factorii care au o influenţă
importantă asupra eticii afacerilor şi a responsabilităţii sociale. !n situaţii dificile sau de
criză, firmele sunt atrase să reducă responsabilităţile sociale şi standardele etice.
1. $tadii de dezvoltare morală a unei firme
Firme imorale. sistemul de valori este orientat spre obţinerea c*ştigului, practicile
manageriale ale acestor firme sunt, de regulă, în afara legii. Valoarea dominantă este
profitul, iar preocuparea pentru etică apare numai după ce firma a fost surprinsă că face
afaceri incorecte.
Firme orientate spre respectarea prevederilor legii . cultura managerială se
bazează pe respectarea legilor 'tot ceea ce nu este interzis prin lege, este permis(, aceste
întreprinderi aderă mai mult la legalitate dec*t la etica afacerilor. Principalii acţionari
controlează afacerile, ceilalţi neav*nd nici un rol.
Firme responsabile. în firmele responsabile, productivitatea şi legalitatea
predomină mai mult decît prifitul. 4irma începe să accepte mai mult atitudinea
'cetăţeanul
recunosc*nd căresponsabil(, iar managerii însunt
firma are şi responsabilităţi acestmai sensibili la cerinţele sociale,
domeniu.
Firme orientate spre respectarea principiilor eticii . valorile eticii devin o parte a
culturii manageriale, servind la orientarea managerilor şi a salariaţilor în diferite situaţii.
#e realizează, în acelaşi timp, un mai mare ec+ilibru între profituri şi etică. anagerii
încearcă să adopte un comportament etic, dar le lipseşte eperienţa.
Firme etice. promovează un ec+ilibru între etică şi profit, iar valorile etice stau la
baza comportamentului zilnic al acţiunilor individuale. Prin ansamblu de sancţiuni se
urmăreşte penalizarea şi corectarea comportamentului acelora care iau decizii greşite,
deciziile sunt juste, cinstite şi profitabile.
1-. $pecificul dilemelor etice
etice.
&naliza etică este bazată pe pro cesele de g*ndi re raţională, managerul va trebui să
acţioneze întotdeauna în concordanţă cu anumite principii de comportament, care mai
sunt denumite 'standarde etice(.
1/. Caracteristica standartelor etice
0tica profesională 3 întreprinde acţiuni care vor fi percepute drept adecvate, corecte
de către un grup dezinteresat de colegi care au aceeaşi profesie.
*estul *1 3 managerii trebuie să se întrebe întotdeauna şi să eplic unele audienţe
naţionale la V şi de ce a întreprins o asemenea acţiune.
2. %rocesul de luare a deciziei etice
•
majoritatea deciziilor etice au consecinţe ample ce nu se limitează la un singur
nivel managerial1
• consecinţele deciziilor etice sunt, în general, nesigure şi greu de estimat1
• cele mai multe decizii etice au implicaţii personale asupra vieţii şi carierei
managerilor
• cele mai multe decizii etice au multiple variante, ele nu reprezintă o simplă alegere
între 'da( şi 'nu(.
/tapele procesului de luare a deciziilor etice sunt următoarele%
$< colectarea informaţiilor
< se acumulează normele etice corespunzătoare diferitor nivele
8< după ecluderea variantelor inacceptabile se pregătesc două varinte
argumentabil etic ;varianta dorită şi varianta minimă acceptabilă<
:< se determnă dacă e posibil de modificat varianta minimă acceptabilă în cea
dorită
=< cînd nu este clar fund amentată decizia din punct de vedere etic, este nec esar de
condus de alte aspecte.
Codul etic este o declaraţie formală care constituie un g+id etic pentru modul în
care oamenii dintr"o organizaţie trebuie să acţioneze şi să ia decizii.
Codurile etice abordează, de regulă, probleme cum ar f conictele,
oerirea cadourilor, precum şi oerirea şi primirea sponsorizărilor,
managerii nu pot să considere că doar prin aptul că au conceput şi au
popularizat un cod etic, angajaţii întreprinderii vor dispune de sfaturile de care au nevoie
pentru a stabili ceea ce este etic.
Formarea comitetelor de etică o altă acţiune pe care o pot întreprinde managerii
este cea de a înfiinţa un birou sau un compartiment responsabil cu urmărirea eticii
practicilor din organizaţie.
Instruirea 'n ceea ce priveşte comportamentul etic astfel de programe nu
urmăresc să"i înveţe pe manageri ceea ce este moral sau etic , ci le oferă criterii pe care le
pot folosi pentru a stabili c*t de etică ar putea fi o anumită acţiune.
$eviziile sociale sunt propuse în scopul evaluării şi formulării dărilor de seamă
referitor la comportamentul etic al întreprinderii., poate fi utilizată această acţiune, în cazul
petrecerii unor concurs între mai multe firme.
22. Responsa!ilitatea so cială a 6n treprinderii: n oţiunea, a! ordări
-ar5eting legat de o cauză 6 este un tip de program prin care compania se angajează să
doneze în favoarea unei cauze o sumă care depinde de vănzările pe care le realizează
într"o anumită perioadă.
&ind este potrivită o companie de mar5eting legat de o cauză!
− )u produse care se adresează unei baze mari de clienţi
− )u canale de distribuţie eistente şi bine puse la punct
− )u nevoie să"şi diferenţieze produsele faţă de produsele concurente
voluntariat în comunitate6 este un tip de iniţiativă pri care angajaţii companiei contribuie
la sprijinul comunităţii a unei organizaţii non"guvernamentale sau a unei cauze voluntar
Cînd se recomandă de folosit acest program!
− Pentru a consolida spiritul de ec+ipă al angajaţilor
− Pentu a crea o imagine mai bună a întreprinderii
− &înd se doreşte să sprigine alt program
practici de afaceri responsabile social 6 cînd o companie în mod voluntar îşi
îmbunătăţeşte activitatea sa, astfel contribuind la binele general al companiei şi la
protejarea mediului.
- persoană
adreseze cu mai t*nără ar latrebui
prenumele, să aştepte ca
fel, subalternul o persoană
trebuie mai ca
să aştepte în man
v*rstăagerul
să o roage să i se
să"l roage să
se adreseze cu numele mic. /ste o c+estiune de percepere a respectivului.
32. Cărţiledevizită
A 9acă sună telefonul în timpul unei discuţii cu un vizitator, cereţi"vă scuze şi răspundeţi la
apelul telefonic. 5u este politicos să întrerupi discuţia cu oaspetele, pentru a discuta la
telefon.
7 5u este politicos de întrebat direct cine sună, dacă persoana nu s"a prezentat singură. !n
acest caz, e necesar să ne interesăm cu ce putem să ajutăm această persoană.
B !n cazul c*nd s"a întrerupt discuţia primul trebuie să reia legătura acel, care a sunat.
ulţi oameni de afaceri sunt suspecioşi în acceptarea cadourilor dar totuşi rolul lor au o
însemnătate mare în consolidarea unor relaţii
Cadoul nu este o demonstrare a bogăţiei şi dărniciei, dar sesizării intereselor celui, cui i
se cadonează. 9e aceea nu e primit de cadonat bani 3 poate fi tratat ca un dispreţ faţă de
persoană.
5u se recomandă%
" de a dărui ceea ce puţin probabil că va fi de folos persoanei respective, c+iar dacă este un
lucru bun şi scump1
" de a cadona cadouri foarte scumpe.
" de a dărui cadouri foarte ieftine, deoarece va fi tratat ca lipsă de interes faţă de această
persoană1
" de a dărui bărbatului dulciuri şi flori, dacă el nu celebrează un jubileu1
" de a cadona femeii bric+etă, scrumieră indiferent dacă fumează sau nu1
" de a cadona femeii băuturi alcoolice, inclusiv şi vinuri de calitate1
" de a rupe de pe cadou etic+eta.
" c*nd se dăruie cadoul el nu trebuie de lăudat, accentu*nd c*t de greu a fost cumpărat1
Venind în ospeţie cu un cadou pentru copii, mai înt*i e necesar de întrebat părinţii, dacă
ei acceptă pentru copilul lor aşa cadou.
&adourile trebuie să fie frumos ambalate.
9acă aţi fost în vizită peste +otare, atunci familia cu care aţi stat trebuie mulţumită. Puteţi
cadona un lucru care va prinde bine în casă.
păruluieltrebuie
birou trebuiesă
săfie
fie pînă
prins.la umeri, în cazul dacă femeia doreşte să poarte păr lung, la
-achia"ul unei femeie trebuie să fie simplu, gene false, pudra aurie nu se folosesc la
birou. 4emeia de afaceri trebuie să"şi şteargă rujul de pe buze, sau să folosească un
ruj, ce nu lase amprente înainte de a participa la o masă de afaceri.
&umpăr*nd un parfum, nu este suficient doar de evaluat mirosul lui. / necesar
de verificat cum se combină acest miros cu mirosul pielii. Pentru aceasta se
recomandă de turnat o picătură de parfum la înc+eietura m*nii şi doar peste c*teva
clipe îl alegem. Parfumul trebuie să fie puternic.
6a femei mirosul parfumului poate fi simţit la o distanţă de :0 cm, iar la
bărbaţi la distanţa de $= cm.
3. 7iferenţele de cultură. %rocesul de integrare 6tr*o cultură străină.
Persoanele din ţări diferite au moduri diferite de a evalua lucrurilor, cu atitudini şi
eperienţe diferite, cu puncte forte şi slăbiciuni diferite.
9iferenţele de culturi naţionale nu influenţează numai comportamentul superficial, ci
sunt şi condiţii esenţiale pentru înţelegerea valorilor adoptate da oameni de afaceri.
4iecare persoană vine la masa tratativelor cu deprinderi şi obiceiuri de care de multe ori
nu este conştient şi eistă doar în subconştient.
&*nd se merge în străinătate pentru o scurtă călătorie de afaceri, sau pentru a lucra
într"o anumită ramură a profesiunii c*ţiva ani, persoana respectivă reprezintă at*t patria
sa c*t şi compania din care face parte. )jung*nd într"o altă ţară, dacă nu se cunoaşte
nimic despre ea, acest lucru va provoca în mod automat o insultă adusă poporului acestei
ţări. -amenii vor crede că sunt consideraţi lipsiţi de importanţă, că nu interesează cine şi
ce sunt.
!n străinătate eistă multe aspecte legate de afaceri, eistă obiceiuri şi atitudini
ad*nc înrădăcinate în propria sa cultură, este sarcina gazdei să"l facă pe oaspetele său să
se simtă liber şi nu încordat. 6a fel, gazda va fi impresionată de atenţia cu care a fost
acordată nevoilor sale prin respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor proprii acestui popor.
9acă vor urma tratative în altă ţară, nu uitaţi, că veţi comunica nu numai cu
reprezentanţii businessului, dar şi cu populaţia băştinaşă, care nu sunt familiarizaţi cu
detaliile etic+etei în afacerile internaţionale. Pentru a evita confuzii, iar uneori şi
conflicte, mai bine
comportamentului din timpacestei
caracteristic de făcut
ţări. cunoştinţă cu specificul comunicării şi
2n om de afaceri
!n timpul american
discuţiei va începe
de afaceri negocierile cunu
se concentrează entuziasm,
numai pe urmărind
aspectec*ştigul.
generale ale
subiectului, dar şi pe detalii, referitor la realizarea proiectului. -mul de afaceri american
îşi pregăteşte înt*lnirea în detaliu% cunoaşte foarte bine dosarul, are pregătit un plan
adaptabil în funcţie de situaţia de moment, şi"a prevăzut obiectivele probabile ale
partenerului său şi modalităţile de a le contracta. )mericanii sunt mai îndrăzneţi şi mai
liberi în relaţiile cu partenerii, americanii sunt interesaţi at*t de viaţa profesională, c*t şi
de cea personală.
!n #2), femeia este din ce în ce mai mult prezentă în lumea afacerilor şi revendică
egalitatea cu bărbaţii şi în acest domeniu.
. Caracteristici ale stilului asiatic
8aponia
-mul de afaceri japonez este deosebit de politicos, amabil, dar şi foarte riguros, ceea
ce ne obligă să fim foarte atenţi la tot ce spunem, pentru că urmăreşte cu stricteţe dacă
vorbele sunt urmate de fapte.
Faponezii sunt simpli şi punctuali. 9erularea înt*lnirii are o anumită compleitate,
pentru că negociatorii japonezi practică subtil abaterea şi ocolirea. /i sunt capabili să se
înv*rte în jurul problemei fără a o aborda direct.
!n Faponia salutul obişnuit nu este o str*ngere de m*nă, ci o lungă şi ad*ncă
plecăciune. /a are o mare importanţă din punct de vedere al ritualurilor. 9ar c*nd sunt
peste +otare ei se aşteaptă la o simplă str*ngere de m*nă.
5u trebuie de adresat niciodată omului de afaceri japonez cu prenumele. 5umai
membrii familiei şi prietenii foarte apropiaţi fac acest lucru.
&ărţile de vizită trebuie sc+imbate la prima înt*lnire şi ele trebuie oferite şi acceptate
cu ambele m*ni. Poate fi considerată ca o ofensă, dacă la oferirea cărţii de vizită nu se
înm*nează cartea de vizită a partenerului. /ste necesar de respectat strict ierar+ia în cazul
oferirii cărţii de vizită.
5imeni nu deţine într"o măsură mai mare arta de a dărui cadouri dec*t japonezii. 9e
două ori pe an, în decembrie şi în iulie, japonezii fac sc+imburi de cadouri cu partenerii
de afaceri, pentru a"şi eprima aprecierea. Faponezii consideră oferirea cadourilor drept o
necesitate. &adourile
sau cu fundiţe<. trebuie
Vorbind să fie
despre împac+etate
sine în +*rtie
japonezii arată pastelnu
cu m*na ;niciodată
la piept,încum
+*rtie albă
o fac
europenii, dar la nas.
China
&el mai important element pentru ei este reputaţia. &artea de vizită ce îi este oferită
trebuie să fie foarte elegantă. 5u trebuie să fie afectată reputaţia sau să fie forţaţi să se
retragă în faţa unei oferte prea ferme
-amenii de afaceri din &+ina preferă să ducă tratative pe teritoriul său. @usinessmanii
din &+ina acordă o atenţie mare relaţiilor neformale cu partenerii de afaceri din
străinătate şi le acordă multe întrebări despre v*rstă, familie, copii, dar se strădui să
evite discuţii despre politică. astfel o să"i afectaţi reputaţia. &+inezii sunt persoane
foarte ospitaliere. ) face un cadou este un lucru dificil în &+ina. 9acă se dăruieşte un
3buc+et
florilenuviitrebuie de combinat
de diferite flori
nuanţe ale de culoare
culorii roşii şialbă şi albastră.
cu verdeaţă &ea mai bună combinaţie
decorativă.
#alutarea în mod arab reprezintă o întreagă ceremonie, ce este însoţită de multe întrebări
cu privire la sănătatea 9vs., la afacerile 9vs., şi ele pot să se repete pe parcursul întregii
convorbiri. #alutul în majoritatea ţărilor arabe este '#alaam alaGa?um( fie însoţit, fie
urmat de o str*ngere de m*nă.
#osirea cu înt*rziere la înt*lniri nu este considerată o impoliteţe în majoritatea ţărilor
arabe, în special atunci c*nd oaspetele este mai bogat sau o persoană mai importantă dec*t
gazda.
6a înt*lnirile de afaceri negociatorul arab evită să"şi pună partenerul într"o postură
nefavorabilă. /l îl respectă. ai mult, are o deosebită capacitate de a lua decizii şi ştie să
se facă ascultat, car tea de vizită nu trebuie uitată. /tic+eta arabă nu admite ca oamenii să
fie categorici, de aceea nu cereţi de la parteneri în timpul înt*lnirilor de afaceri un
răspuns concret 'da( sau 'nu(.
4iţi pregătiţi
dovadă ca discuţiile
de nerăbdare, oric*tsădedureze
tare numai mult
v"aţi dec*t
grăbi. 6acuînt*lniri
vizitatorii occidentali
nu staţi şi nu daţi
într"o poziţie care
să"i arate oaspetelui talpa pantofilor 9vs. şi nici nu fiţi surprinşi dacă oaspetele se va
descălţa în biroul 9vs. 6a mesele arabe tradiţionale este folosită numai m*na dreaptă
pentru a m*nca.
5u trebuie de lăudat nici un obiect din casă sau din biroul partenerului arab, pentru că se
poate simţi obligat să"ţi dăruiască ceea ce admiri. !mbrăcămintea potrivită pentru un
bărbat de afaceri din /st este +aina de culoare înc+isă, dar subţire, cămaşa albă şi pantofi
cu şireturi. #pre deosebire de Faponia, oferirea de cadouri nu are o importanţă majoră,
micile cadouri sunt obişnuite atunci c*nd participi la o masă.
/. Caracteristici ale stilului mediteranean, caracteristic ţărilor din estul eu ropii
Viaţa întreprinderilor din zona /uropei este condiţionată de valori tradiţionale, cum ar
fi% respectul pentru ceilalţi, politeţea, valorizarea partenerului prin calitatea limbajului,
respectul pentru familie.
-mul de afaceri mediteranean vorbeşte mai mult prin corpul său dec*t prin cuvinte şi
nu"şi ascunde emoţiile, el este întotdeauna o companie agreabilă. Partenerii din această
zonă se consideră că sunt mai puţin preocupaţi de punctualita te şi de caracterul oficial
al înt*lnirilor dec*t omologii lor din nordul /uropei. Viaţa familială este privită ca
av*nd o importanţă considerabilă şi este politicos să te informezi despre sănătatea
familiei înainte de începerea afacerii.
&adourile de afaceri şi mesele interminabile sunt foarte practicate şi nu se refuză.
mesele#pre deosebire
de afaceri de regulile
organizate etic+eteişampania
în republică de afaceriseutilizate
oferă laînînceputul
ţările occidentale
înt*lnirii la
şi
se spun multe toasturi. &adourile sunt acceptate, uneori c+iar aşteptate.
-amenii din republică sunt ospitalieri, nu fac o diferenţiere mare dintre viaţa
profesională şi particulară, de aceea eistă o probabilitate înaltă că partenerii
străini vor fi invitaţi acasă la întreprinzăto rii auto+toni. !n acest caz, se recomandă
de venit cu un cadou pentru gazde% bomboane, vin, fructe. Eazdele vor avea grijă
să servească cu ce au mai bun şi se vor ofensa dacă sunt refuzaţi . 9e asemenea, ei
vor avea grijă de oaspeţii lor pe tot parcursul vizitei, distr*ndu"i şi familiariz*ndu"i
cu cultura şi tradiţiile ţării.