Carnea şi riscul de cancer

Un studiu recent arată că persoanele care consumă frecvent carne au mult mai des probleme de
tranzit intestinal, constipaţie, o imunitate redusă, sensibilitate hepatică mărită şi o tendinţă mult mai
mare de a acumula ţesut adipos şi de a creşte în greutate. Mai grav este că, la ora actuală, medicii
au observat cum consumul frecvent de carne a fost asociat cu apariţia mai multor forme de cancer,
printre care cancerul de colon, de rect, hepatic şi ovarian.

Şi persoanele care mănâncă în mod regulat carne friptă sau prăjită prea mult au un risc cu 60% mai
mare să se îmbolnăvească de cancer pancreatic, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din
Minnesota. “Am găsit dovezi că reducerea expunerii la căldură, atunci când se găteşte carnea, este
o modalitate foarte eficientă pentru anumite persoane de a reduce riscul îmbolnăvirii de cancer
pancreatic”, a declarat dr. Kristin Anderson, de la Universitatea din Minnesota.

Carnea bine făcută, aproape arsă, la grătar, pe tavă sau în ulei conţine chimicale care cauzează
cancer, printre care aminele heterociclice. Mai multe studii au arătat o legătură între aceşti compuşi
chimici şi ricul de cancer. Pe lista afecţiunilor produse de consumul de carne mai putem adăuga
afecţiunile cardiovasculare şi insuficienţa cardiacă, litiaza renală cu oxalaţi, arterita obliterantă.

În plus, nitriţii din unele cărnuri şi mezeluri pot provoca alergii sau intoleranţe alimentare. Hormonii
prezenţi în carne pot genera tulburări endocrine, acnee şi celulită, dar şi dereglarea greutăţii.

Carne roşie, dar nu în exces

Carnea în exces determină virarea mediului intern înspre un pH acid, adică acela care favorizează
inflamaţia şi declanşarea majorităţii bolilor. În plus, în urma degradării cărnii, deci a proteinelor şi
aminoacizilor conţinuţi, rezultă mult amoniac, toxic pentru organism, în special pentru sistemul
nervos. Corpul face un efort uriaş prin ficat şi rinichi, pentru a detoxifia acest amoniac.

Consumul excesiv de carne generează şi acumularea de alţi produşi metabolici, cum ar fi

homocisteina. Excesul de homocisteină determină agregare plachetară şi modifică nivelele factorilor
coagulării, favorizând coagularea, promovând ateroscleroza prin lezarea endoteliului vascular,
facilitarea depunerii lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL) şi multiplicarea fibrelor musculare
netede vasculare.

În timp, acest fenomen poate duce la afecţiuni severe, cum ar fi accidentul vascular cerebral,
infarctul miocardic şi embolismul pulmonar. De asemenea, poate duce la scăderea aptitudinilor
mentale. Nivelurile de homocisteină sunt în general stabile până în jurul vârstei de 40 de ani, apoi în
mod normal încep să crească, în special după vârsta de 70 ani.

La gravide nivelele ridicate ale homocisteinei par a creşte riscul de apariţie a defectelor de tub
neural, de aceea şi gravidele ar trebui să facă o pauză la 2, 3 zile de carne, în special carne de
vită sau carne de porc.