CALITATEA PROCESULUI DIDACTIC

Conform legislaţiei româneşti în vigoare, „calitatea educaţiei este ansamblul de

caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt
îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate” (Legea educaţiei,
art.3). Definiţia dată are două componente: o latură subiectivă („aşteptările beneficiarilor”,
diferite de la o unitate şcolară la alta) şi o latură obiectivă („standardele de calitate” care ar
trebui să fie aceleaşi pentru toate unităţile de învâţământ). În practică există mai mulţi
factori contextuali care diferenţiază înţelegerea şi aplicarea conceptului de calitate. În timp,
pot fi identificate trei etape de înţelegere şi promovare a calităţii în învăţământ:
• Calitatea se referă la atingerea obiectivelor, considerându-se că nu există produs fără
defecte.
• Calitatea se referă la satisfacerea nevoilor beneficiarilor.
• Calitatea se referă la satisfacerea nevoilor actuale şi viitoare ale beneficiarilor.

Aplicaţie:
Prezintă, cu argumente, în ce etapă a evoluţiei conceptului de calitate te situezi din
perspectiva activităţii la clasă.

Cercul calităţii la nivelul procesului didactic

„Ciclul lui Deming”

Edward Deming, considerat părintele mişcării moderne în domeniul calităţii, a
introdus noţiunea de „ciclu de proiectare al produsului” (product desidn cycle), diferit de
managementul procesului, cunoscut mai târziu sub denumirea de ciclu de tip PDCA (proiect
ează – realizează – verifică – acţionează), circuit care, reluat permanent, asigură
îmbunătăţirea calităţii:
Planificarea (engl. plan)
Este o activitate orientată spre viitor, stabileşte obiectivele şi ceea ce trebuie făcut
pentru realizarea acestora. Obiectivele trebuie stabilite cu claritate, conform grilei SMART,
adică să fie:
• Specifice: să se refere la activitatea pentru care obiectivele se constituie ca ţinte.
• Măsurabile: să existe posibilitatea măsurării realizării lor prin indicatori şi
instrumente de evaluare cantitativă şi calitativă.
• Accesibile: să poată fi atinse cu resursele avute la dispoziţie (inclusiv resursa timp).
• Relevante: să aibă semnificaţie pentru domeniul la care se referă obiectivul – inclusiv
politicile, strategiile, contextul în care funcţionează organizaţia.
• Să fie încadrate într-o perioadă clară de Timp (referire la un interval de timp bine
precizat în care să se realizeze obiectivul).
În această etapă este nevoie de inspiraţie pentru a ne defini obiectivele în raport cu
cele ale instituţiei (ex.: creştere cu 20 % a calificativelor FB la limbă şi comunicare, clasa a III-
a), stabilite în urma evaluărilor interne.

Aplicaţii:
1. Stabileşte care sunt obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ în care lucrezi
(vezi PDI, PAS, PDŞ şi planul operaţional al instituţiei) şi identifică modalităţile în care
acestea se reflectă în activitatea ta la clasă.
2. Descrie etapele de proiectare în procesele de predare şi de evaluare realizate la clasa
ta. Enumeră cel puţin două activităţi realizate în această etapă.
3. Stabileşte ce activităţi trebuie să realizezi/ce atitudine trebuie să ai în realizarea
activităţilor curente la clasă astfel încât să contribui la realizarea ţintelor/ obiectivelor
strategice de dezvoltare a unităţilor de învăţământ.
4. Defineşte un obiectiv de tip SMART.

Acţiunea (engl. Do)

Este etapa de aplicare, de realizare a activităţii proiectate. Este nevoie acum de
mobilizarea celor care trebuie să realizeze cele proiectate în etapa aterioară. De asemenea,
este nevoie de monitorizarea derulării activităţii pentru identificarea şi depăşirea
obstacolelor apărute, care ar putea împiedica împiedica atingerea obiectivelor planificate.

Aplicaţii:
1. Stabileşte cel puţin o metodă prin care să mobilizezi copii la clasă pentru realizarea
celor proiectate de tine.
2. Explică ce mecanisme de monitorizare foloseşti în această etapă în activitatea ta.
3. Descrie o situaţie în care a trebuit să iei o decizie rapidă pentru evitarea/depăşirea
unui obstacol neprevăzut apărut în etapa de implementare a unei activităţi.

Verificarea (engl. Check)

Verificarea rezultatelor obţinute se face prin raportarea la indicatorii propuşi şi la
obiectivele stabilite în etapa de proiectare. În această etapă sunt implicate persoanele care
au avut un comportament adecvat în derularea activităţilor pentru a le motiva şi pentru a
contribui la dezvoltarea lor personală. Evaluarea presupune culegerea de informaţii prin
observaţii directe, interviu individual/în grup, chestionare, anchete etc., feed-back de la
beneficiari pentru identificarea punctelor slabe şi a măsurilor necesare de îmbunătăţire din
etapa următoare.

Aplicaţii:
1. Stabileşte cel puţin două modalităţi prin care colectezi feed-back-ul de la elevii tăi la
finalul unei activităţi (lecţie, activitate extracurriculară etc.).
2. Explică importanţa feed-back-ului beneficiarilor după derularea unei activităţi.

Acţiunea corectivă (engl. Act)

Îmbunătăţire constituie cheia întregii activităţi deoarece acum se stabilesc, pe baza
experienţei anterioare, punctele slabe şi măsurile de eliminare a acestora, se identifică
posibilităţile adecvate de ameliorare a situaţiei, astfel încât în următorul ciclu să fie puncte
de plecare în obţinerea unui îmbunătăţiri superioare; este nevoie acum de reflecţie, de
analiza efectelor şi identificarea cauzelor pentru a nu repeta aceleaşi greşeli şi pentru a
stabili direcţia corectă în obţinerea unor rezultate mai bune.

Aplicaţii:
1. Enumeră două măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor din analiza unei lecţii prin
culegerea feed-back-ului de la elevi.
2. Stabileşte cel puţin două modalităţi prin care încurajezi elevii să ofere feed-back şi să
stabilească măsuri de îmbunătăţire.

Teme de reflecţie:

 Ce fac în situaţia neconcordanţei proiectării cu realizarea activităţii?

 Care etapă din ciclul calităţii o consideraţi mai dificilă?
 Cum încurajez elevii să ofere un feed back corect, obiectiv, real al unei lecţii, chiar
dacă nu sunt sub protecţia anonimatului?
 Când un feed back negativ este confundat cu obrăznicia? Cum pot evita aceste
situaţii în activitatea cu elevii mei?
 Comentează afirmaţiile: „nu poţi îmbunătăţi ceea ce nu poţi măsura”; „calitatea
educaţiei se generează la nivelul relaţiei profesor – elev”.

Exemplu: Plan de acţiune pentru îmbunătăţirea activităţii la clasă (elaborat

după observarea acesteia)
Aspecte care trebuie avute în vedere pentru elaborarea unui plan de acţiune:
 Care este obiectivul principal/rezultatul urmărit? (Care va fi schimbarea observabilă
după implementarea planului? )
 Care sunt activităţile necesare pentru atingerea obiectivului?/ rezultatului? (ex.: Ce
voi face eu, ca profesor, diferit faţă de ceea ce făceam pentru a avea un impact real
asupra elevilor?)
  De ce sprijin /resurse am nevoie? (Ce nume? Când? De la cine? Din ce sursă?)
 Care este termenul pentru atingerea obiectivului / obţinerea rezultatului? (Mai
precis: când voi implementa acţiunile şi când voi obţine rezultatul dorit?)
 Când va avea loc o evaluare de etapă? (Când planific o activitate de autoevaluare şi /
sau o discuţie cu un evaluator extern? De ce dovezi / evidenţe voi avea nevoie pentru
susţinerea acestei evaluări?)

Obiectivul urmărit: îmbunătăţirea modului în care realizez evaluarea continuă a

progresului elevilor din clasa a IV-a în folosirea comunicării orale pe parcursul semestrului I.
Acţiuni:
• Voi folosi mai mulţi itemi cu răspuns deschis şi îi voi include în planificarea activităţii
la clasă.
• Voi folosi activităţile frontale cu clasa pentru a adresa întrebări unui grup de elevi sau
unor anumiţi elevi.
• Voi crea situaţii de comunicare care să permită diversificarea, nuanţarea comunicării
orale folosind texte literare şi nonliterare.
Planificare în timp:
Voi începe săptămâna viitoare şi voi include una sau mai multe dintre aceste activităţi
în lecţiile de limbă şi literatură română.
Resurse, sprijin necesar:
Voi solicita posibilitatea de a observa un alt profesor din şcoală pe parcursul unei lecţii
de limbă şi comunicare. Voi solicita şefului de catedră să asiste la cel puţin o oră pe lună la
activităţile de la clasa mea.
Revizuire:
Voi realiza un scurt raport de autoevaluare la fiecare două luni şi îl voi discuta cu şeful
de catedră în octombrie şi în decembrie.