Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii Vest a fost finalizat şi aprobat de
către Consiliul de Dezvoltare Regională Vest în data de 23 noiembrie 2006, în cadrul
şedinţei Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CDR) Vest de la Consiliul Judeţean
Hunedoara, prin Hotărârea nr.18/2006.
Din ianuarie 2007 PRAM Regiunea Vest se află în stadiul de implementare, stadiu
urmărit prin activităţi de monitorizare a implementării. Monitorizarea este un proces
permanent, care începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul
demarării procesului de revizuire.
Număr Număr
Termen Număr Număr Număr Număr Total
acţiuni acţiuni în
de acţiuni acţiuni acţiuni acţiuni
realizate curs de acţiuni
realizare realizate nerealizate amânate anulate
în avans realizare
Permane 50 - - - - 1 51
nte
≤ 2010 97 - 29 - - 2 128
> 2010 - - - 21 - - 21
Intrucat toate proiectele necesita o buna corelare intre timp, resurse si rezultate pentru
indeplinirea actiunilor, se impune utilizarea unor tehnici de management care sa asigure
incadrarea in timp si buget a actiunile respective. Informatiile privind gestionarea
timpului alocat fiecarei masuri si actiuni sunt insuficiente, intrucat responsabilii cu
implementarea planului nu detin si mijloacele financiare necesare, astfel incat sa se
incadreze in calendarul propus.
În anul 2008 au fost emise 2 avize de închidere, pentru două depozite neconforme
clasa ,,b” din municipiul Arad. Aceste două depozite, de pe str. Câmpul Liniştii şi str.
Poetului nu au fost incluse în HG 349/2005. În judeţul Arad au fost închise şi ecologizate
113 spaţii de depozitare, inclusiv depozitele oraşelor Pecica şi Sântana. Prin Autorizaţia
de mediu nr. 9081/ 29.03.2010 emisă pentru depozitul din Nădlac este specificată sistarea
activităţii de depozitare la 16 iulie 2010 şi realizarea măsurilor din programul pentru
conformare până la data de 16.09.2012. Pentru depozitul de deşeuri municipale neconfom
din oraşul Curtici s-a emis Avizul de Mediu nr. 40/11.06.2007, activitatea de depozitare
fiind sistată din anul 2006.
În judeţul Arad s-a sistat depozitarea în spaţiile de depozitare din mediu rural. În
perioada 2010 – 2013 în judeţul Arad se vor închide 10 depozite neconforme urbane:
Arad (de pe Câmpul Liniştii), Arad (str. Poetului), Nădlac, Pecica, Sântana, Ineu, Curtici,
Chişineu-Criş, Ineu şi Sebiş precum şi 113 spaţii de depozitare din mediul rural. SC. ASA
SERVICII ECOLOGICE deţine autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie care cuprinde
şi extinderea pt. care în prealabil a fost emis acord de mediu. Conform acordului de
mediu nr. 15/21.08.2006 valabil pe perioada de punere în aplicare a proiectului, depozitul
are capacitatea de depozitare de 1.500.000 mc deşeuri repartizate în 15 celule.
Sunt în curs de recultivare celulele 1-3 ajunse la capacitatea proiectată. Se
captează biogazul din celulele în curs de recultivare şi se arde într-un motor cu ardere
internă, urmând achiziţionarea unei staţii de cogenerare. În operare sunt celulele 4, 5 şi 6,
iar celula 7 are pregătită baza de impermeabilizare. In prezent în cadrul depozitului
conform se depozitează deşeuri municipale provenite din municipiul Arad, oraşul Curtici,
comunele din jud. Arad: Bata, Bârzava, Birchiş, Brazii, Buteni, Chisindia, Covăsânţ,
Conop, Dorobanţi, Fântânele, Felnac, Frumuşeni, Ghioroc, Iratoş, Livada, Macea, Păuliş,
Petriş, Peregu Mare, Şagu, Săvârşin, Secusigiu, Şeitin, Şiria, Şofronea, Ususău, Vărădia
de Mureş, Vladimirescu, Vinga, Zădăreni, Zerind, Zimandu Nou şi comunele Ortişoara şi
Bucovat din jud. Timiş.
Depozitul zonal SC ASA Servicii Ecologice SRL deţine autorizaţie integrată de mediu.
Conform SF-ului proiectului ,”Sistem de management integrat al deşeurilor solide în
judeţul Arad”, staţiile de transfer au termen de realizare 2011. Ele vor fi amplasate la
Chişineu Criş (capacitate 8.000 t/an), Sebiş (capacitate 8.300 t/an), Bârzava (capacitate
6.500 t/an), Mocrea (capacitate 6.000 t/an). Conform aplicaţiei aprobate, construcţia
staţiilor de transfer va începe din noiembrie 2010. Statia de transfer din Hateg si de la
Brad sunt functionale. In cadrul statiei de transfer Brad este prevazuta si o instalatie
pentru compostarea deseurilor biodegradabile, care va intra in functiune in primavara
anului 2011.
În ceea ce priveşte staţia de transfer Timişoara, nu au fost începute lucrările, nu a
fost demarată nici procedura de licitaţie pentru construcţia acesteia, deoarece nu a fost
finalizat Studiul de fezabilitate pentru proiectul „Sistem integrat de management al
deşeurilor in judeţul Timiş”. Staţia de sortare a deşeurilor Timişoara, a fost realizată de
SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA şi a fost pusă in funcţiune în 11.06.2010.
În judeţul Arad aproximativ 80% din mediul rural a contractat servicii de salubritate, cu
clauză de revizuire la intrarea în implementare a proiectului Sistem Integrat de
Gestionare a Deşeurilor. În acest moment cantităţile de deşeuri colectate din mediul rural
nu sunt monitorizate. A fost sistată depozitarea în mediul rural pe depozitele existente
neconforme. Deşeurile sunt transportate de operatori la depozitele din mediul urban care
au încă perioadă de tranziţie aprobată. Ecologizarea se va realiza din fondurile proiectului
Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor. În mediul rural, 59 de localităţi au
concesionat servicii de salubritate. Odata cu concesionrea serviciului de salubritate către
un operator privat, se poate realiza şi monitorizarea cantităţilor de deşeuri colectate.
În municipiul Timişoara a fost implementat sistemul de colectare duală a
deşeurilor la toţi utilizatorii serviciului de salubrizare. Sistemul presupune colectarea
deşeurilor diferenţiat, pe două recipiente – materiale reciclabile intr- un recipient,
reziduuri menajere umede în alt recipient. În 11.06.2010 a fost pusă in funcţiune şi staţia
de sortare a deşeurilor. Au fost tipărite şi distribuite pliante privind modul de gestionare a
A fost realizata baza de date la nivel judetean şi regional cu agenţii economici specializaţi
în gestionarea bateriilor, anvelopelor si uleiurilor uzate. Se fac raportări periodice privind
aceste tipuri de deşeuri. La nivelul judeţului Arad există 3 operatori economici care
colectează uleiuri uzate, 11 operatori care colectează acumulatori auto uzaţi, 4 operatori
care colectează anvelope uzate. Toţi deţin autorizaţie de mediu.
In Regiunea Vest exista 5 municipii in care s-a inceput colectarea selectiva a deseurilor:
Timisoara, Lugoj, Deva, Hunedoara si Vulcan. Fractiile colectate selectiv de catre
serviciile de salubritate, sunt: ambalaje PET, ambalaje plastic, ambalaje hartie/carton. SC
RETIM ECOLOGIC SERVICE SA continua extinderea sistemului de colectare duala (in
doua fractiuni) in municipiul Timisoara. Cea mai mare cantitate de ambalaje este
colectată şi valorificată prin agenţi economici autorizaţi de tip REMAT. În cartierul Alfa a
fost implementată colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje prin aport voluntar de
către operatorul de salubritate SC POLARIS M HOLDING SRL. S-au întreprins acţiuni
de conştientizare cu ocazia difuzării PJGD şi a instruirii personalului din CL-uri cu
privire la aplicarea sa.În cadrul Phare-CES, o serie de proiecte cum ar fi: Colectarea
selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad, Gestionarea deşeurilor
pentru zona turistică Lipova, ECO-Ineu. SC RER ECOLOGIC SERVICE ORADEA SA a
implementat colectarea selectivă în localităţile Chişineu Criş, Şimand şi Sintea Mare.
Prin implementarea sistemului de colectare duală a deşeurilor şi punerea în
funcţiune a staţiei de sortare a deşeurilor in municipiul Timisoara, s-au încheiat
protocoale de colaborare cu hypermarket-urile REAL privind implementarea unui sistem
de colectare şi valorificare a deşeurilor de ambalaje, din sticlă, de la populaţie. Pe primele
4 luni din semestrul II s-a colectat cantitatea de 2574,08 tone din care s-au valorificat
energetic 2480,34 tone reprezentând 96,36% şi s-au predat pentru reciclare 93,7 tone
reprezentând 3,64 %.
Există unele progrese evidente în gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nivelul
administraţiilor locale:
la nivelul regiunii este implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de
ambalaje în 11 localităţi ce deservesc 469.244 locuitori.
capacităţile de sortare pentru deşeurile de ambalaje prevăzute a se construi pentru
atingerea ţintelor din 2010 nu sunt încă finalizate; până în prezent la nivelul
regiunii funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/zi la
Arad.
în acest moment nu se poate face un bilanţ al capacităţilor de sortare proiectate la
nivel regional întrucât nu sunt finalizate proiectele judeţene privind gestionarea
integrată a deşeurilor.
În cadrul programului PHARE CES 2004 ”Schema de investiţii pentru proiecte mici de
gestionare a deşeurilor”, au fost implementate o serie de proiecte care vizeaza colectarea
selectiva a deseurilor cum ar fi:
Colectarea selectivă a deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului Arad;
Gestionarea deşeurilor pentru zona turistică Lipova, ECO-Ineu; ECO
BRAD - proiect pentru implementarea unui sistem eficace de gestionare a
deşeurilor în oraşul Brad si localităţile partenere, Crişcior si Ribiţa;
Sistem de colectare selectivă şi depozitare deşeuri în Ţara Haţegului;
Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de pe raza municipiului
Vulcan;
Colectarea selectivă a deşeurilor în comunele Satchinez, Variaş, Şandra,
Becicherecu Mic, Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara;
Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic;
Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Băile Herculane.
Cele 3 depozite de deseuri industriale nepericuloase care isi vor sista depozitarea
deseurilor lichide ( CET ARAD in 2013, Electrocentrale Deva – Bejan in 2009 si
Electrocentrale Deva Paroseni – Caprisoara in 2010 ) intra sub incidenta IPPC. Planurile
de actiune anexate autorizatiilor integrate de mediu prevad si masuri pentru conformarea
depozitarii deseurilor. Cet Arad are perioadă de tranziţie până în 2013. Batalul de la
Turnu si-a încetat activitatea.
SC CET Arad SA are perioadă de tranziţie până în 2013. Batalul de la Turnu şi-a
încetat activitatea. În data de 18.01.2010 reprezentanţii APM Arad au încheiat procesul
verbal nr. 550/18.01.2010 prin care s-a constatat sistarea activităţii de stocare temporală
la Celula nr. 1. Prin adresa Petrom nr. 2178/29.09.2010 şi înregistrată la APM Arad cu nr.
1227/30.09.2010, operatorul a înştiinţat că intenţionează să închidă Celula nr. 1, urmând
ca acest obiectiv să fie inclus în programul de ecologizare stabilit pentru Celulele 2 şi 3
ale Batalului Turnu Nord, program în consens cu discuţiile şi recomandările ANPM.
ARPM Timisoara a fost implicata in anul 2010 in consilierea autorităţilor publice locale
la pregatirea cererilor de finantare nerambursabila din FEDR, in vederea realizarii
sistemelor de gestionare integrata a deseurilor, care vor cuprinde investitiile de baza cum
sunt: depozite, statii de transfer, statii de sortare, centre de colectare.
Actiunea de pregătire şi propunere de proiecte eligibile pentru accesarea finanţării
din fonduri de preaderare, fonduri structurale şi de coeziune pentru realizarea depozitelor
s-a concretizat prin obtinerea finantarii pentru următoarele proiecte:
14 proiecte de gestionare a deşeurilor din sectorul public (75 localităţi implicate),
finanţate prin programul PHARE 2004 CES ”Schema de investiţii pentru proiecte
mici de gestionare a deşeurilor”
2 proiecte de gestionare a deşeurilor din sectorul public (3 localităţi implicate),
finanţate prin programul PHARE 2005 CES ”Schema de investiţii pentru
sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”
6 proiecte de gestionare a deşeurilor din sectorul privat, finanţate prin programul
PHARE 2005 CES ”Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului
public în sectoarele prioritare de mediu”
2 proiecte de gestionare a deşeurilor din sectorul public (6 localităţi implicate),
finanţate prin programul PHARE 2006 CES ”Schema de investiţii pentru
sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”
3 proiecte de gestionare a deşeurilor, finanţate prin Administraţia Fondului de
Mediu
Proiectele menţionate mai sus vizează următoarele tipuri de investiţii: sisteme de
colectare selectivă şi sortare deşeuri, îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor
urbane solide, colectarea şi transportul deşeurilor/statii de transfer. Instruirile tematice
privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor au avut o contribuţie
importantă în obţinerea acestor rezultate.
Pe lângă proiectele mici de gestionare a deşeurilor, mai exista in faza de pregatire a
documentaţiei, proiecte mari de gestionare a deşeurilor:
Sistem integrat de gestiune a deseurilor pentru judetul Arad - PHARE CES 2005
Infrastructura mare
Sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Caras-Severin -ISPA
2005
Managementul integrat al deseurilor in judetul Timis - ISPA 2005
La acţiunile propuse pentru acest obiectiv s-a constatat demararea lucrarilor, care se
realizează prin finanţare din diverse surse (proprii sau externe). O parte a localităţilor
(oraşe şi comune) din judeţul Arad au ca operator al infrastructurii de apă canal, serviciul
public organizat în cadrul primăriilor locale. Un număr de 22 comune au în exploatare şi
întreţinere proprie sistemul de alimentare cu apă (şi canalizare), în afara de cele care sunt
în operarea şi exploatarea operatorilor de pe teritoriul judeţului Arad.
În urma solicitarii efectuate de Laboratorul APM Timis au fost primite oferte de la citeva
firme de consultanta in domeniul acreditarii laboratoarelor. A avut loc prima selecţie de
oferte pentru firma care va acredita activitatea laboratorului APM Timiş. A avut loc, în
luna noiembrie, prima întâlnire din cadrul consultanţei asigurată de “Pegas Sisteme de
management”.
În decursul anului 2008 s-a generalizat monitorizarea automată a calităţii aerului în toată
ţara, inclusiv în cele 4 judeţe ale Regiunii Vest. Aceasta se încadrează în procesul de
transpunere a legislaţiei europene în România în ceea ce priveşte gestionarea calităţii
aerului înconjurător. În consecinţă, poluanţii monotorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia
europeană, iar prin OM nr.592/2002 se impun valorile limită (VL), stabilite în aşa fel
încât să se prevină şi să se poată reduce efectele negative ale poluării aerului asupra
sănătăţii umane şi a mediului. Staţiile sunt prevăzute cu senzori meteorologici pentru
înregistrarea acelor parametri meteorologici care influenţează dispersia poluanţilor şi
ajută la explicarea anumitor fenomene de poluare.
Staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului din Regiunea Vest, care fac
parte din reţeaua naţională, sunt următoarele:
Judeţul Arad:
- Staţie de trafic /industrie– staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu
trafic intens;
- Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta
Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă
rezidenţială
Judeţul Caras Severin:
- Staţia CS1- amplasată în municipiul Reşiţa – staţie de tip industrial 1,
- Staţia CS2 - amplasată în oraşul Oţelu Roşu - staţie de tip industrial 1,
- Staţia EM2 - amplasată pe muntele Semenic - staţie de tip EMEP, nepusă în
funcţiune în cursul anului 2008.
Judeţul Hunedoara
- Staţia HD 1- staţie fond urban – Deva str. Carpaţi
- Staţia HD 2 - staţie fond industrial 1– Deva, Calea Zarandului;
- Staţia HD3 - staţie fond industrial 1- Hunedoara, str.Bicicliştilor;
- Staţia HD4 - staţie fond industrial 1- Călan, str.Furnalistului
Judeţul Timiş
- 2 Staţii de trafic – amplasate în două zone de trafic greu, respectiv TM1 Calea
Şagului şi TM 5 - Calea Aradului.
- Staţie industrială TM 4 – amplasată în apropierea zonei industriale din sud-
estul aglomerării Timişoara, pe str. Astrelor.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10
automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p –
xilen ) şi parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10
automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p –
xilen),parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10),
PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili ( benzen, toluen, etilbenzen,
o,m,p– xilen).
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3,
PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p –
xilen) şi parametrii meteo.
APM Arad are personal specializat în efectuarea de măsurători. Aparatura utilizată e cea
aflată în dotarea APM Arad. S-au achizitionat si amplasat in teren statii automate de
monitorizare a calitatii aerului. S-a achizitionat aparatura si echipamente necesare
monitorizarii (prelevator pulberi PM 10; PM 2,5; spectrofotometru; balanta analitica;
digestor; purificator de apa, etc).
S-a constituit Comitetul de coordonare pentru elaborarea PJGD, (Instituţii partenere: CJ,
APM, ARPM, GNM), Grupul de monitorizare PJGD (Instituţii: CJ Arad, APM, ARPM,
GNM), Comitetul de monitorizare PRAM (Instituţii: ARPM, APM-uri, Consiliile
Judeţene, Autorităţile de Sănătate Publică, Direcţia Apelor Banat).
În Regiunea Vest au fost finalizate planurile judetene de gestionare a deseurilor
din judetele Arad, Caras – Severin si Hunedoara. Planul judetean Timis a fost revizuit şi
aprobat prin HCJ 34/ 24.03.2009. S-a sprijinit elaborarea acestor Planuri, delegand
personalul specializat al ARPM să participe la grupurile de lucru constituite la nivelul
Consiliilor Judetene pentru elaborarea lor. ARPM Timisoara a avizat aceste planuri, fiind
autoritatea competenta pentru derularea procedurii SEA. PJGD-urile au fost aprobate prin
Hotarari ale Consiliilor Judetene. Aceste planuri stau la baza proiectelor pentru
managementul integrat al deseurilor care au fost elaborate in aceste judete, in vederea
accesarii de finantare nerambursabila din fonduri comunitare.
O atentie deosebita s-a acordat mentinerii si continuarii relatiilor de buna
colaborare intre ARPM si GNM. Reprezentantii GNM fac parte din Comisia de analiza
tehnica in cadrul procedurii de emitere a acordurilor si autorizatiilor integrate de mediu,
din Comitetul special si Grupurile de lucru in cadrul procedurilor SEA (evaluarea de
mediu pentru planuri si programe). A fost stabilit un plan de actiune comun anual; s-a
participat la actiuni comune cu GNM, cum au fost: controale comune, participari la
aceleasi instruiri, dezbateri comune cu consultarea publicului, sedinte comune (CAT).
Deasemenea, exista schimb de informatii privind situatia realizarii investitiilor de
mediu, stadiul conformarii si situatia reglementarii activitatii agentilor economici, etc.
Rezultatele au contribuit la imbunatatirea bazei de date , iar procesele verbale de
constatare comune au mai armonizat punctele de vedere ale celor doua institutii, in
spiritul prevederilor legislatiei de mediu in vigoare.
Pentru oraşele din judeţul Caraş-Severin sunt în derulare proiecte finanţate prin
programul ISPA, iar pentru localitaţile rurale sunt elaborate 17 proiecte pe Ordonanţa
7/2006. În localităţile rurale din judetul Arad sunt în derulare 36 proiecte de alimentare cu
apă şi extindere reţele. S-a aprobat finanţarea proiectului de reabilitare a reţelei de apă şi
canal din judetul Arad.
Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul unui
sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea S.C.
Compania de Apă Arad SA. În judeţul Arad sunt şi alţi operatori ai sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare: SC Aquavest SRL, SC Termo-Construct SRL, SC
Urbiserv SA, SC Apoterm Nădlac SA.
Pentru asigurarea cu apă potabilă a zonelor rurale s-au realizat studii de
fezabilitate în 21% din comunele judeţului Hunedoara. Îmbunatatirea calitatii apei se
realizează prin imbunatatirea fluxului de tratare si realibilitarea sistemului de distributie
în Călan, Haţeg, Geoagiu, Simeria, Brad, Orăştie.
În mediul urban al judeţului Timiş, o pondere de 99,71 % din populaţie are acces la apa
potabilă, distribuită prin sisteme autorizate sanitar. Localitatea Buziaş dispune de 32,9 km
reţea de alimentare cu apă, care deservesc 5.735 persoane, respectiv aproximativ 50% din
populaţia oraşului. În Municipiul Lugoj reţeaua de apă potabilă este administrată de firma
SC. Meridian 22 Lugoj. Lungimea reţelei de apă potabilă este de 104 km şi deserveşte
40.350 persoane.
Master Planul Apă - Canal al judeţului Arad este Programul Operaţional Sectorial de
Mediu.
În municipiul Timişoara, până în prezent s-au realizat extinderi ale sistemului
centralizat de alimentare cu apă ajungându-se la 616 km reţea.
La Buziaş, reabilitarea si extinderea retelei de apa se realizeaza in functie de
fondurile alocate, in functie de solicitarea cetatenilor, ajungându-se la 90% (57,65 km
retea).
Aderarea Consiliului Local al oraşului Ciacova la “Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitară Timiş” şi desemnarea SC Aquatim ca Operator Regional ce asigură
implementarea proiectelor investiţionale în infrastructura de apă şi apă uzată în judeţul
Timiş, pentru reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice aferente va determina
realizarea acestei acţiuni şi în cadrul Primăriei Ciacova. Direcţia de Sănătate Publică
Hunedoara monitorizeaza si urmareste Indicatori de calitate a apei (chimici şi
microbiologici) în conformitate cu HGR 974/2004, Legea 458/2002 completată cu Legea
311/2004 – transpune Directiva 98/83/EC.
Alimentarea cu apă a populaţiei judeţului Arad este asigurată în majoritate din subteran.
Apele de medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului
constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta satisface calitativ. Există 4
captări din ape de suprafaţă pentru alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi
Moneasa care totalizează un volum de 564 mii m3/an.
Municipiul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, în cadrul
unui sistem microzonal de alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea
S.C. Compania de Apă Arad SA.
Pe lângă municipiului Arad, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele
localităţi: Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz,
Zimandu Nou, Andrei Şaguna, Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin,
Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.
Sursa de apă pentru municipiul Arad este sursa subterană si anume - frontul de
captare Nord: cu 92 foraje pe raza localităţilor Arad, Zimandul Nou şi Şimand. Apa
potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct de vedere
calitativ şi în cantitate suficientă. În cursul anului 2010 Directiile de Sanatate Publica au
monitorizat conform HGR 974/2004 calitatea apei potabile furnizată de către toate
Staţiile de tratare a apei din judeţ. De asemenea se monitorizează şi reţelele de distribuţie
de apă potabilă din toate localităţile din judeţ care au sisteme centralizate de apă potabilă.
Analizele efectuate în cursul anului 2008 la apa brută în cadrul monitorizării de
control efectuată de către producătorii de apă şi cu ocazia expertizării tehnico-sanitare pe
treptele de tratare efectuate în staţii cu ocazia vizării anuale ale autorizaţiilor sanitare de
funcţionare, au relevat faptul că apa care provine din sursele de suprafaţă şi care este
tratată în vederea potabilizării se încadrează în condiţiile prevăzute de NTPA 013/2005
într-un procent de 100% din cazuri în condiţiile prevăzute în categoria 1.
Baza de date privind calitatea apei potabile la nivelul producătorilor de apă
potabilă şi/sau a primăriilor se realizează de către Autorităţile de Sănătate Publică pe
suport electronic.
În cadrul Primăriei Timişoara există o bază de date privind investiţiile realizate,
lucrările de reabilitare executate şi proiecţia investiţională pe termen mediu şi lung, prin
serviciul de specialitate (apă-canal). Rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice
sunt introduse în baza de date realizată în anul 2007. Apa potabilă din reţeaua Timişoara
se analizează zilnic în 5 puncte din oraş. În total sunt verificate 27 de puncte pe
săptămână. Lunar se transmit rezultatele monitorizării. Calitatea apei potabile din reţea
este afişată lunar la sediul Aquatim.
La Buziaş monitorizarea se realizeaza in laboratorul SC Aquatim SA, de
asemenea exista un laborator de analiza a apei in cadrul S.C. Phoenix S.A. Mediatizarea
datelor existente, referitoare la calitatea apei potabile se realizează prin informări în mass-
media locală (conferinţe de presă, note de presă, interviuri) şi anual prin raportul
primarului.
Identificarea tuturor surselor individuale de alimentare cu apă potabilă din mediul urban
şi rural si implementarea unui sistem de monitorizare a calităţii surselor individuale prin
creşterea capacităţii de prelevare şi analiză a laboratoarelor de specialitate, se realizează
conform HGR 974/2004, doar la solicitare contra cost, de către Autoritatea de Sănătate
Publică.
La nivelul Municipului Timişoara au fost forate şi amenajate un număr de 112
fântâni publice de mare adâncime care deservesc populaţia din toate carierele oraşului.
Populaţia racordată la sisteme de alimentare cu apă în judeţul Arad la nivelul judeţului
62%; în mediul rural 40%; în mediul urban 80%; municipiul Arad 97%. Lungimea totală
a reţelei de alimentare cu apă: 1871 km. Mureşul constituie de departe cea mai importanta
sursa de alimentare cu apa pentru judet.
Conform Master Planului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul
Arad, lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă este de 1871 km. Populaţia care
beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat în judeţul Arad este de cca. 62% din
populaţie.
În ceea ce priveşte râul Mureş, resursa de suprafaţă (teoretică=187 mc/s şi
utilizabilă=162 mc/s), resursa din subteran (teoretică=11,4 mc/s şi utilizabilă 9,0 mc/s). În
ceea ce priveşte Crişul Alb, resursa de suprafaţă (teoretică=3116,4 mil. mc şi
utilizabilă=744,734 mil.mc). Alimentarea cu apă a populatiei judetului Arad este asigurata
in majoritate din subteran. Apele de medie adancime cantonate in conul aluvionar al
Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă de apă pentru populaţie şi aceasta
satisface calitativ. Calitatea apelor de suprafata din Bazinul Hidrografic Mures este
supravegheata prin laboratorul apartinand filialei Arad a Directiei Apelor Târgu Mureş.
Calitatea apelor de suprafata din Bazinul Hidrografic Crisul Alb este supravegheata prin
laboratorul Directiei Apelor Oradea.
Municipiul Orăştie este beneficiar a lucrărilor din programul SAMTID prin care
s-au înlocuit reţelele vechi cu altele noi în lungime de 18 km, iar totalul reţelelor care au
fost înlocuite în ultimii 5 ani este de aproximativ 25 km. Pe această lungime s-au executat
branşamente noi şi un procent de 96% din consumatori sunt contorizaţi individual,
contorizare care la încheierea programului în luna IV 2009 ajunge 100%.
Municipiul Orăştie este alimentat în totalitate cu apă potabilă, nu mai există nici o
stradă fără reţea de apă potabilă, toate gospodăriile sunt racordate la reţea şi apa
corespunde din punct de vedere sanitar.
La îndeplinirea obiectivului contribuie şi următoarele proiecte finanţate prin programe
PHARE, ISPA, SAPARD şi SAMTID:
3 proiecte de alimentare cu apă (4 localităţi implicate), în implementare, finanţate
prin programul PHARE 2005 CES ”Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”
3 proiecte de alimentare cu apă (4 localităţi implicate), în implementare, finanţate
prin programul PHARE 2006 CES ”Schema de investiţii pentru sprijinirea
iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu”
16 proiecte de alimentare cu apă (22 localităţi implicate) finanţate prin programul
SAPARD
Proiect SAMTID – Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă
în oraşele Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica şi Sântana
3 proiecte ISPA:
- Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare
în oraşele Deva şi Hunedoara
- Reabilitare reţea de alimentare cu apa, canalizare şi epurare ape uzate in
judeţul Caraş-Severin (8 oraşe)
- Plan de Prevenire Integrată a Poluării. Proiectul conţine măsuri pentru
protecţia resurselor de apă din judeţul Caraş-Severin (oraşele Anina, Băile
Herculane, Bocşa, Caransebeş, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa)
Este în curs de realizare, marea majoritate a oraşelor au realizat sau demarat construirea
şoselelor de centură:
S-a realizat şoseaua de centură a municipiului Arad.
În curs de realizare este autostrada Nădlac-Arad-Lugoj-Sibiu.
La nivelul judeţului Arad au obţinut acorduri de mediu pt realizarea de şosele de
centură oraşele Ineu şi Chişineu-Criş.
Este în curs de realizare documentaţia pentru autostrada (se vor ocoli oraşele-
Deva, Simeria, Orăştie).
În oraşul Haţeg s-a făcut centură ocolitoare a oraşului.
În unele oraşe s-au realizat sisteme de monitorizare a emisiilor. În oraşe s-au executat
sensuri giratorii pentru fluidizarea circulaţiei.
APM Arad realizează o monitorizare săptămânala a poluării datorate traficului. S-
a realizat tronson din şoseaua de centură E Micălaca - Subcetate din centura municipiului
Arad şi centura oraşului Ineu. În curs de realizare autostrada Arad-Timişoara, care
cuprinde tronsonul de centură din S-V-ul oraşului Arad în regim de autostradă.
Autostrada Nădlac-Arad este în faza de identificare a proprietarilor în vederea
exproprierii terenurilor. S-a obţinut acord de mediu pt. realizarea şoselei de centură a
oraşului Chişineu-Criş.
Avand in vedere ca unul din rolurile cele mai importante ale autoritatii de mediu
este constientizarea populatiei privind necesitatea protejarii naturii, a resurselor naturale
si a mediului inconjurator, ARPM Timisoara a coordonat organizarea si participarea la
campanii de informare si educare a publicului, in functie de tematica campaniilor.
Din calendarul de mediu pe anul 2010, s-au organizat actiuni si au fost mediatizate
urmatoarele evenimente:
Ziua mondiala a Zonelor Umede
ARPM Timisoara a participat la o campanie de educatie ecologica pentru elevii claselor
de la Şcoala Generală cu clasele I-VIII Nr. 18 Timişoara prezentare power point si
concurs de referate cu tema „Efectele poluarii apelor”.
Luna padurii 15 martie – 15 aprilie
- Plantarea unor seminţe de arbori (nuci) în ghivece la clasa a I-a C a Liceului Teoretic
Nikolaus Lenau, obiectivul acţiunii fiind conştientizarea asupra importanţei pădurii ca
ecosistem şi educarea elevilor în privinţa modului de ingrijire a unei plante, de la
însămânţare până ajunge la maturitate;
- Plantarea unor puieţi în curtea Liceul Sportiv Banatul, obiectivul acţiunii fiind
conştientizarea asupra importanţei pădurii ca ecosistem şi educarea elevilor în spiritul
dobândirii respectului faţă de mediu;
- A VI-a ediţie a concursului destinat şcolilor din Timişoara ”Eu şi Mediul”.
22 aprilie Ziua Mondiala a Pamantului
- Celebrare Ziua Pământului, elevi şi preşcolari Liceul Teoretic Iris din Timisoara,
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 32 din Timişoara;
- Ecologizare în zona Pădurea Verde Poliţia Comunitară Timişoara Scoala Generală nr.22
Timisoara;
- Simpozion ”Căsuţa verde a prichindelului”. Concurs de machete realizate de preşcolarii
din 18 grădiniţe din judeţul Timiş, organizat de Grupul Şcolar Silvic Timişoara.
Ziua Mediului 5 iunie
- Acţiune de educatie ecologica folosind pestera ca sala de clasa in aer liber in cadrul
proiectului LIFE ”Managementul conservativ al habitatului 8310 din Situl Natura 2000
Semenic – Cheile Caraşului, au participat elevi de la Liceul Teoretic Traian Lalescu
Resita si Scoala Generala cu clasele I-VIII Nr 1 Resita;
APM Arad are încheiat mai multe acorduri de parteneriat atât în ceea ce priveşte
acţiunile cuprinse în calendarul ecologic cât şi în scopul desfăşurării unor proiecte
specifice cu tematica. APM Arad promovează voluntariatul prin aplicarea exemplului
respectiv prin desfăşurarea de acţiuni proprii de igenizare a parcurilor şi a malurilor de
apă, precum şi a diverselor zone de agrement (Pădurea Ceala, Faleza Muresului),
comunicate de presă, sau cu prilejul onorării diverselor întâlniri televizate la care are
statutul de invitat. Reprezentanţii unităţilor de învăţământ şi ai ONG-urilor participa la
toate invitaţiile care vizează formarea de experţi în vederea obţineri de finanţări europene.
În domeniul protectiei solului si subsolului, cea mai importanta actiune a fost finalizarea
listelor cu siturile contaminate/potenţial contaminate. S-a urmărit, la nivel regional,
respectarea termenelor prevăzute în planul de implementare a HG 1408/2007, privind
modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, Etapa I –
identificarea şi realizarea listelor siturilor contaminate /potenţial contaminate.
La nivelul Regiunii Vest au fost identificate un număr de 82 situri potential
contaminate ( din care: 10 in judetul Arad, 44 in judetul Caras-Severin, 22 in judetul
Hunedoara si 6 in judetul Timis) şi 28 de situri contaminate (23 jud. Arad, 1 sit in jud.
Caraş-Severin şi 4 situri în judeţul Timiş).
De asemenea în cadrul acestei etape s-a realizat şi lista privind siturile poluate
istoric aflate in administrarea/proprietatea sau custodia autoritatilor publice locale. In
cursul acestui an ARPM Timisoara a continuat acţiunea de completare in baza de date
online „Inventarul national al situri contaminate”, verificând totodata informatiile
introduse de către APM-urile din regiune.
Parţial realizat:
există hotărârea 26/28.03.2000 a Consiliului Judetean Arad, întocmită pe baza
unui studiu de specialitate, care stabileşte 70 locaţii în bazinul hidrografic Mureş
cu eroziune la mal si 79 în bazinul hidrografic Crişuri.
Există un studiu şi o hotărâre a Consiliului Judetean privind realizarea lucrărilor
de specialitate la Archiş, sat Groşeni, o parte din lucrări (1/3) au fost efectuate
prin fonduri accesate de Direcţia Apelor Crisuri, iar pentru celelalte se va depune
o nouă cerere de finanţare.
Sunt executate studii privind oportunitatea dezvoltării unui sistem alternativ de producere
a agentului termic la nivelul municipiului Timisoara de catre Primaria Timisoara. In
funcţie de rezultatele cost beneficiu ale studiilor realizate se vor demara investiţiile
propriu-zise.
La nivelul judeţului Arad a fost elaborată Strategia turistică, prin care se urmăreşte
punerea la dispoziţia partenerilor (posibili investitori) a analizei complexe asupra ceea ce
înseamnă potenţialul şi perspectivele turismului arădean, crearea cadrului constructiv de
colaborare a tuturor celor interesaţi pentru o dezvoltare durabilă a turismului, elaborarea
La nivelul Primăriei Ciacova s-a eleborat studiul de fezabilitate si proiectul tehnic pentru
reabilitarea si conservarea monumentelor istorice din orasul Ciacova si introducerea lor in
circuitul turistic.
În perioada vacanţei de vară 2008-2009 au funcţionat centrele de vacanţă
Chevereşu Mare şi Poieni Strâmbu aparţinând Direcţiei Judeţene pentru Tineret Timiş şi
Tabăra Nădrag – Caritas aparţinând Diecezei Romano-Catolice Timişoara, Centrul de
jurnalism Româneşti al SC MVM Holiday SRL.
Au fost verificate SC VENERACOM SRL Baia de Cris, SC CRISTALDO IMPEX
SRL-HANUL HAIDUCILOR Petrosani, unitati turistice; se constata respectarea
normelor de protectia mediului si existenta contractelor cu unitati specializate pentru
preluarea apelor uzate si a deseurilor menajere.
S-au obtinut finantari pentru proiecte de îmbunătăţire a infrastructurii de turism,
respectiv de gestionare a deşeurilor menajere în zonele turistice, în vederea practicării
turismului durabil, respectiv 4 proiecte finanţate prin programul PHARE 2003 CES
(Infrastructură mare):
”Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii balneo-climaterice Moneasa”
”Infrastructura pentru turism durabil în zona Parâng-Petroşani”
”Reabilitarea zonei urbane ”Dealul Cetăţii” monument al naturii si istoric, cu
valoare turistică ridicată, din municipiul Deva”
”Protejarea şi dezvoltarea Luncii Râului Mureş”
Artă şi Muzică Sigismund Toduţă Deva, Şccoala Generala Băiţa, Şcoala Generala Veţel)
sau Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Hunedoara.
S-a completat baza de date pentru desemnarea siturilor Natura 2000 şi au fost aprobate la
nivelul regiunii un număr de 34 SCI şi 15 SPA.
In Reteaua Europeana Natura 2000 a ariilor speciale de conservare se efectueaza
monitorizarea si protejarea speciilor si habitatelor prin studiile de evaluare impuse de
APM in cazul in care un proiect este susceptibil de a produce un impact asupra ariei
naturale protejate.
S-au dat 30 puncte de vedere pentru proiectele susceptibile de a produce un impact
asupra ariei naturale protejate.
O activitate permanenta a ARPM Timişoara a constituit-o acordarea de asistenţă
tehnică APM-urilor în domeniul conservării habitatelor naturale, a florei şi faunei,
protectiei solului şi subsolului. S-au făcut observaţii pe marginea ultimelor variante ale
Ordinului pentru aprobarea metodologiei de evaluare a impactului asupra mediului şi
evaluarea adecvată şi Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor
potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar. A apărut “ Cartea roşie a plantelor vasculare din România” la editura
Academiei Române Bucureşti.
A apărut Ghidul Solicitantului Axa Prioritară 4 - POS Mediu, secţiunea de
selecţie nr. 4/2010 Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia
Naturii. Au apărut Ordin nr. 181/2010 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a
Programului vizând educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului
Ordin nr. 989/2010 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de îmbunătăţire
a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. Pe parcursul anului
2010 nu au fost identificate specii sau habitate, altele decat cele incluse in siturile
Natura 2000 deja existente care sa necesite introducerea lor in baza de date a
speciilor/habitatelor de pasari.
S-a realizat o buna comunicare cu autoritatile implicate in protectia naturii
referitoare la managementul siturilor Natura 2000.
se suprapune peste parcul natural. APM Hunedoara a colaborat cu custozii unor arii
naturale protejate şi cu cu biologii de la parcurile nationale si naturale din judet in
actiuni de identificare a speciilor de interes comunitar.
catre agenti economici, in caz contrar fiind impuse masuri de intocmire a acestora.
Compartimentul Voluntar Situaţii de Urgenţă Timişoara a fost dotat cu echipament
specific (bărci de salvare, mijloace de transport, echipamente de salvare, etc)
Pentru incendierea miriştilor se respectă prevederile art.94, alin.1 lit.n din OUG 195/2005
aprobată prin Legea 265/2006. APM Hunedoara a interzis in anul 2009 arderea
vegetatiei rezultate din livezi si a solicitat gasirea altor solutii pentru distrugerea
acestora
Au fost identificati agentii economici care intra sub incidenta Directivei 2003/87/CE
privind instituirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de sera si s-au eliberat autorizatii pentru perioada 2008-2012.
Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional din anul 2010 a demarat la data
de 18 februarie, având un buget total de 722 milioane lei, în scopul scoaterii din uz a
190.000 autovehicule mai vechi de 10 ani de la data fabricaţiei. La nivel naţional, în anul
2010 au fost casate 183.625 de autoturisme vechi. APM Arad deţine o bază de date cu nr.
de autovehicule aflate în circulaţie în judeţul Arad. La nivelul municipiului Arad pe
anumite artere este interzisă circulaţia dacă se depăşeşte un anumit tonaj.
Primăria Timişoara a continuat programul investiţional de achiziţie a mijloacelor
nepoluante şi cu un grad de zgomot redus pentru transportul in comun. Există 55
autobuze noi in circulatie achizitionate pana in 2007 şi 50 troleibuze noi achizitionate in
2008. Primăria Timişoara a continuat şi în anul 2010 programul investiţional de achiziţie
a mijloacelor nepoluante şi cu un grad de zgomot redus pentru transportul in comun (se
utilizează autobuze Euro 3, troleibuze tip Skoda Euro 4 şi tramvaie cu grad redus de
poluare fonică). Au fost achiziţionate 30 autobuze articulate Euro 5. In toate orasele mari
au fost achiziţionate mijloace de transport noi, destinate transportului în comun.
A fost realizată in anul 2010 centura de ocolire (tronsonul Calea Aradului – Calea
Lugojului). A fost aprobat prin HCL decizia şi studiile pentru demararea lucrărilor la
tronsonul Calea Şagului – Calea Lugojului.
Realizarea perdelelor de protectie se face prin plantare de arbori, această condiţie fiind
impusă prin acte de reglementare. În vederea realizării măsurii s-a încercat implicarea
agenţilor economici din zona industrială prin programul Milioane de oameni milioane de
copaci. Concretizat prin aproximativ 14 km de aliniamente de arbori şi gard viu. (650 de
arbori, 450 conifere, 49 000 fire gard viu). S-au amplasat panouri fono-absorbante pe
Calea Aradului pe o lungime de 36 m.
In decursul anului 2010 pe raza judetului Hunedoara s-au efectuat plantari de copaci cu
rol de protectie si determinari pentru stabilirea calitatii factorilor de mediu, in zona
iazurilor de decantare Ribita, Rovina si Valea Mealului. Prin prevederea în
documentaţiile de urbanism a spatiilor de recreere si tampon, a aliniamentelor de
circulaţie şi a penetraţiilor, prevederea ca parcările să fie înierbate. Realizare
aliniamentelor de arbori şi gard viu, extinderea perdelelor de protecţie, plantări în zonele
cu risc la poluare.
În decursul anului 2008 s-a generalizat monitorizarea automată a calităţii aerului în toată
ţara, inclusiv în cele 4 judeţe ale Regiunii Vest. Aceasta se încadrează în procesul de
transpunere a legislaţiei europene în România în ceea ce priveşte gestionarea calităţii
aerului înconjurător. În consecinţă, poluanţii monotorizaţi sunt cei prevăzuţi în legislaţia
europeană, iar prin OM nr.592/2002 se impun valorile limită (VL), stabilite în aşa fel
încât să se prevină şi să se poată reduce efectele negative ale poluării aerului asupra
sănătăţii umane şi a mediului. Staţiile sunt prevăzute cu senzori meteorologici pentru
înregistrarea acelor parametri meteorologici care influenţează dispersia poluanţilor şi
ajută la explicarea anumitor fenomene de poluare.
Staţiile de monitorizare automată a calităţii aerului din Regiunea Vest, care fac
parte din reţeaua naţională, sunt următoarele:
Judeţul Arad:
- Staţie de trafic /industrie– staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu
trafic intens;
- Staţie de fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta
Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă
rezidenţială
Judeţul Caras Severin:
- Staţia CS1- amplasată în municipiul Reşiţa – staţie de tip industrial 1,
- Staţia CS2 - amplasată în oraşul Oţelu Roşu - staţie de tip industrial 1,
- Staţia EM2 - amplasată pe muntele Semenic - staţie de tip EMEP, nepusă în
funcţiune în cursul anului 2008.
Judeţul Hunedoara
- Staţia HD 1- staţie fond urban – Deva str. Carpaţi
- Staţia HD 2 - staţie fond industrial 1– Deva, Calea Zarandului;
- Staţia HD3 - staţie fond industrial 1- Hunedoara, str.Bicicliştilor;
- Staţia HD4 - staţie fond industrial 1- Călan, str.Furnalistului
Judeţul Timiş
- 2 Staţii de trafic – amplasate în două zone de trafic greu, respectiv TM1 Calea
Şagului şi TM 5 - Calea Aradului.
- Staţie industrială TM 4 – amplasată în apropierea zonei industriale din sud-
estul aglomerării Timişoara, pe str. Astrelor.
- Staţie de fond urban TM2 - amplasată în zona centrală a oraşului, în Piaţa
Libertăţii, la distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de
expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană
- Staţie de fond suburban TM 3 – amplasată în localitatea Carani.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond urban sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10
automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,o, m, p –
xilen) şi parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile industriale sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO,O3, PM10
automat (light scattering), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, o,m, p –
xilen),parametrii meteo.
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de trafic sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10),
PM10 automat (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,
o,m,p– xilen).
Poluanţii monitorizaţi în staţiile de fond suburban sunt: SO2, NO, NO2,
NOx, CO, O3, PM10 (nefelometric), compuşi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen,
o,m, p – xilen) şi parametrii meteo.
În Municipiul Deva s-a deschis un nou parc pentru populaţia municipiului (peste 1 ha). S-
au amenajat spatii verzi in orasul Aninoasa şi au mai fost realizate: reabilitare si extindere
Parcul Tineretului Brad, parc de recreere pentru tineri si varsnici Lupeni precum şi
initierea de proiecte prin programul – realizarea de spatii verzi.
Consiliul Judetean Arad a transmis o adresă tuturor primăriilor de oraşe, prin
Serviciul de urbanism, în sensul respectării prevederilor legale. APM Arad a transmis
adrese către Consiliul Judeţean şi Primării, privind respectarea legislaţiei în vigoare.
Primăria Municipiului Arad va investi 1,8 milioane lei pentru inventarierea spaţiilor verzi
din oraş: „Elaborarea registrului local de spaţii verzi ca un sistem informaţional de tip
GIS”. Prin actele de reglementare se impune agenţilor economici realizarea de spaţii
verzi. Instituţia Arhitectului Şef participă la întâlnirile care au loc în cadrul Direcţiei de
Mediu a P.M.T. având ca temă “Strategia Dezvoltării spaţiilor verzi 2010-2020”,
contribuind cu date referitor la: dezvoltarea spaţială a aglomerării urbane şi definirea
concepţiei peisagistice în noul context; dezvoltarea spaţiilor verzi intravilane şi
extravilane; dezvoltare spaţiilor verzi în cartierele de locuinţe individuale şi colective;
planul de acţiune privind conservarea reţelei de spaţii verzi; dezvoltarea aliniamentelor de
circulaţie şi a penetraţiilor. Primăria a elaborat Strategia de Dezvoltare Durabilă –
proiecţia 2030 şi a fost elaborată Timişoara Ecologică – document care se constituie într-
un Plan Municipal de Acţiune privind Protecţia Mediului. Ambele documente au fost
aprobate prin HCL-uri.
Suprafaţa ocupată cu spatiu verde (mp/locuitor), pentru municipiile reşedinţă de judeţ
este următoarea:
Este în curs de realizare pentru municipiul Arad. S-a organizat şi derulat licitaţia pentru
studiile necesare realizării unei piste de biciclete în municipiu şi se estimează ca în
aproximativ 3 ani acestea se vor pune în funcţiune. În Municipiul Deva a început
realizarea unei piste pentru biciclete. În municipiul Timişoara, pistele actuale de biciclete
sunt periodic întreţinute/reamenajate şi prin studii de trafic va continua acţiunea de
creştere a numărului de km astfel amenajaţi. Până în prezent s-au realizat 50 de km de
piste.
6. Concluzii
Prin eforturi susţinute ale autorităţilor publice şi agenţilor economici, s-a acţionat în
vederea creşterii performanţelor de mediu în toate domeniile de activitate.
Pentru a avea rezultatele aşteptate în toate domeniile vizate, sunt necesare acţiuni mai
ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de implicare a publicului în
implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.
Atat autorităţile locale cat si operatorii privaţi trebuie să se orienteze spre identificarea
surselor şi programelor de finanţare in functie de problemele cu care se confruntă, de