UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Direcția ID / IFR

Program de studii: Pedagogia învățământului primar și preșcolar

FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI
SPECIALE
TEMA 1 - REALIZAREA UNEI ANALIZA SWOT PENTRU CONSTRUCȚIA
STRATEGIEI DE RECUPERARE EDUCAȚIONALĂ PENTRU ELEVII CU TULBURĂRI
DE LIMBAJ.

În rezolvarea temei am ales să efectuez o analiză SWOT pentru deficiența de limbaj a

unui băiețel de 5 ani.
1. PUNCTE TARI:
- Interacționează cu adulții pe care îi cunoaște;
- Răsfoiește cărți;
- Se joacă cu jucării;
- Are o dezvoltare fizică armonioasă;
- Coordonare motrică generală bună;
- Înțelege informația verbală;
- sociabil.
2. PUNCTE SLABE:
- Măzgălește cărțile, nu colorează;
- Vocabular sărac;
- Folosește semne pentru a transmite un mesaj (mesaj mimico-gesticular);
- Dificultăți de pronunție;
- Imaginație destul de săracă;
- Instabil din punct de vedere emotiv;
- Uneori violent, agresiv cu alți copii;
- Dezinteresat de activități practice;
- Stil de muncă greoi;
- Se plictisește ușor;
- Neîncredere în sine, egoism.
3. OPORTUNITĂȚI:
- Venirea zilnică în colectiv ar facilita achiziționarea unor deprinderi de limbaj;
- Începerea unor ședințe de logopedie ar facilita exprimarea și ar înlătura
frustrarea datorată faptului că nu este înțeles.
4. AMENINȚĂRI:
- Exprimarea este extrem de greoaie (se străduiește să ’’arunce˝ cuvintele, să le
elibereze);
- Părinții nu acceptă sugestia că ar avea nevoie de ajutor specializat ;
- absenteismul.
TEMA 2 - STRATEGII DE INTERACȚIUNE EDUCATIV-TERAPEUTICE ÎN CLASA
INCLUZIVĂ - ESEU

În urma studierii cărții lui Augusto Cury, am înțeles mult mai bine ce înseamnă a
educa: a te ocupa de arta inteligenței, a crede în viață chiar cu prețul lacrimilor, să ai
speranță în viitor chiar dacă prezentul te decepționează, să semeni înțelepciune, să
culegi răbdare precum și multe alte lucruri care nu fac altceva decât să te determine să
peivești în interior și peste ceea ce se vede la exterior.
Într-o lume plină de oameni înstrăinați, care nu se gândesc la viitor, care nu au
proiecte de dezvoltare personală și care și-au pierdut entuziasmul de a trăi este mare
nevoie de umanizarea educației.
De fapt, este vorba de umanizarea în primul rând a educatorului. Acesta, mai
ales interacționând cu un copil cu CES, trebuie să își dezvolte propria inteligență
emoțională pentru a putea realiza atât integrarea acestuia în colectiv, cât și pentru a
reuși acceptarea lui de către colectiv.
Un fapt observat în rândul tinerilor estă că empatia se manifestă din ce în ce mai
slab. Educatorul are o sarcină foarte grea. El trebuie pe de o parte să se perfecționeze
pe plan profesional, să-și însușească temeinic informațiile despre abordarea copiilor cu
CES. Asta presupune participarea la cursuri, seminarii, conferințe și folosirea oricăror
mijloace de informare. Pentru asta este nevoie de timp și de resurse materiale alocate
în acest scop.
Pe de altă parte, educatorul trebuie să dezvolte și inteligența emoțională a
celorlalți elevi din colectiv, astfel încât aceștia să empatizeze cu cel care are nevoi
speciale pentru a se putea realiza incluziunea.
Într-un fel, integrarea unui copil cu CES într-o clasă presupune abordarea acelui
grup într-un mod special; cu alte cuvinte și pentru acel colectiv apar niște cerințe
educative speciale.
Cea mai importantă dintre cheile succesului incluziunii se află în mâna
educatorului. De el depinde în cea mai mare măsură ca un copil cu CES să fie integrat
nu numai în clasă, ci și în societate.