PLANUL DE INTERVENȚIE

PERSONALIZAT LA
COPII/ELEVII CU TSA
Nu cu foarte mult timp în urmă, autismul era catalogat ca un polihandicap sever fără
şanse spre o viaţă socială autonomă, chiar în formele uşoare, dar în prezent, din ce în ce mai
mulţi specialişti consideră că persoana autistă are reale şanse de dezvoltare/ameliorare prin
programe educaţionale bazate pe depistarea timpurie, intervenţie precoce şi intensivă.
Diagnosticarea şi intervenţia cât mai precoce îl poate ajuta pe copilul cu autism să se
dezvolte la potenţialul său maxim. Principalul obiectiv este îmbunătăţirea capacităţii generale
a copilului de a "funcţiona".
La intrarea în şcoală se realizează evaluarea iniţială de către o echipă multidisciplinară
(profesor psihopedagog, logoped, kinetoterapeut, consilier, medic)care se centrează pe
identificarea punctelor forte, a achiziţiilor existente şi a domeniilor posibile de dezvoltare
Traseul corectiv-compensator porneşte de la ideea de a exploata la maximum potenţialul
copilului și se concretizează într-un Plan de Intervenţie Personalizat (PIP) care se
actualizează în permanenţă, pe baza evaluărilor formative continue.

Integrarea școlară a copiilor cu CES, implicit și a celor cu TSA, este susținută printr-o
serie de servicii de sprijin educațional printre care se enumeră: adaptarea curriculară,
profesorul itinerant și de sprijin, planul de servicii individualizat și programul de
intervenție personalizată.
Adaptarea copilului cu TSA la mediul școlar este determinată de modul în care cadrul
didactic știe să gestioneze atât comportamentele dezadaptative ale acestuia, cât mai ales de
modul în care știe să-l integreze în colectiv în sensul de a-l face să fie acceptat de ceilalți copii
și de a sprijini interacțiunile acestuia cu colegii lui. Deschiderea cadrului didactic de a învăța
de la părinți și/sau terapeuți cum să lucreze efectiv cu un copil cu TSA este esențială pentru
succesul integrării.
Integrarea școlară a copiilor cu TSA se poate face în funcție de nivelul de afectare a
respectivei persoane, fie în unități școlare de masă, fie în unități de învățământ special.
Programele destinate copiilor autişti trebuie să ţină seama de câteva caracteristici
esenţiale:
1. Autismul este o tulburare complexă caracterizată printr-o dezvoltare şi
uncomportament atipic.
2. Nu există un tipar unic al copilului autist. Fiecare persoană autistă este unică înfelul
său şi cu nevoi educaţionale strict individualizate.
3. Majoritatea copiilor cu autism (75 %) sunt afectaţi în multiple arii ale psihicului:
comunicare, gândire, motricitate, percepţie.
 4. Un obiectiv important al educaţiei şi recuperării acestor copii este dezvoltarea
autonomiei personale şi dezvoltarea unor comportamente adaptative la medii din ce în cemai
puţin restrictive.
5. Programele de educaţie pentru autişti sunt deosebit de complexe, strategiile
educaţionale şi curriculum-ul trebuie să aibă ca obiectiv prioritar funcţionarea independentă a
copilului.
6. Obiectivele esenţiale ale programelor educaţionale trebuie să vizeze:
 facilitarea dezvoltării sociale;

 facilitarea dezvoltării limbajului şi a comunicării;- diminuarea comportamentelor indezirabile;

 dezvoltarea unor abilităţi necesare pentru funcţionarea independentă a copilului autist;

 sprijinirea familiei.

Intervenţia cuprinde tehnici educative şi modalităţi terapeutice diverse, personalizate:

 Terapie cognitiv – comportamentală (elemente din programul ABA): urmăreşte
îmbunătăţirea deprinderilor comportamentale adaptative ex. comunicarea şi descurajarea
comportamentelor disruptive de tipul agresităţii
 Învăţarea operantă a vorbirii (crearea unor noi căi de comunicare – PECS)
 Strategii şi tehnici de intervenţie din sistemul TEACCH
 Însuşirea deprinderilor de bază şi formarea autonomiei personale
 Terapia tulburărilor de limbaj
 Kinetoterapie
 Terapii complementare prin muzică şi artă (stimulare tactilă, vizuală şi auditivă)
 Terapie ocupaţională
La reuşita demersurilor întreprinse, considerăm că o contribuţie importantă o au şi
următoarele aspecte:

 Realizarea unui program zilnic, structurat prin adaptarea sarcinilor şcolare (învăţarea
individuală/personalizată şi în grup)
 Ambianţa creată în clasă care este una securizantă
 Sistemul de lucru în parteneriat în vederea stimulării comunicării şi implicării totale
 Utilizarea de materiale didactice, softuri educaţionale şi echipamente moderne care
asigură implementarea optimă a programelor educaţionale
 Numărul redus de elevi din grupă/clasă
 Asigurarea transportului de la/ la domiciliul elevului cu supraveghere calificată pe toată
durata acestuia
 Accent pe formarea de priceperi şi deprinderi cu precădere orientate către viitoare
posibile activităţi specifice unui Centru de zi/Atelier protejat
Programele destinate copiilor autişti trebuie să ţină seama de câteva caracteristici
esenţiale:
 1. Autismul este o tulburare complexă caracterizată printr-o dezvoltare şi
uncomportament atipic.
2. Nu există un tipar unic al copilului autist. Fiecare persoană autistă este unică înfelul
său şi cu nevoi educaţionale strict individualizate.
3. Majoritatea copiilor cu autism (75 %) sunt afectaţi în multiple arii ale psihicului:
comunicare, gândire, motricitate, percepţie.
4. Un obiectiv important al educaţiei şi recuperării acestor copii este dezvoltarea
autonomiei personale şi dezvoltarea unor comportamente adaptative la medii din ce în cemai
puţin restrictive.
5. Programele de educaţie pentru autişti sunt deosebit de complexe, strategiile
educaţionale şi curriculum-ul trebuie să aibă ca obiectiv prioritar funcţionarea independentă a
copilului.
6. Obiectivele esenţiale ale programelor educaţionale trebuie să vizeze:
 facilitarea dezvoltării sociale;

 facilitarea dezvoltării limbajului şi a comunicării;- diminuarea comportamentelor indezirabile;

 dezvoltarea unor abilităţi necesare pentru funcţionarea independentă a copilului autist;

 sprijinirea familiei.

Planul de intervenție se adresează psihopedagogilor, dar cuprinde si sugestii pentru

cadrul didactic de la clasă/grupă, precum si pentru părinți, pentru persoanele din anturajul
copilului autist si trebuie individualizat, selectându-se domeniile prioritare, necesare realizării
unor progrese in dezvoltare.
Planul de intervenție se axează asupra domeniului comunicării funcționale, in general,
al problemelor comportamentale, precum si al autonomiei personale, vizându-se creșterea
gradului de independența.
Vom prezenta un program de intervenție personalizat pentru un copil diagnosticat cu TSA:

PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

(PIP)
Numele şi prenumele beneficiarului:
Data şi locul naşterii:
Domiciliul:
Şcoala/Instituţia:
Probleme cu care se confruntă copilul/ elevul(rezultate ale evaluării complexe): întârziere în
apariţia şi dezvoltarea limbajului/ TSA/alte dificultăți: Autism infantil, retard psihomotor,
întârziere în dezvoltarea limbajului expresiv. B este un băiat de 6 ani cu probleme de
dezvoltare cognitivă și de dezvoltare a limbajului.
Priorităţi pentru anul școlar 2017-2018;
Domenii / arii de intervenţie:

 Psihomotric: creşterea nivelului de dezvoltare şi coordonare psiho- motrică,orientare şi organizare spaţio-

temporală;
 Comunicare: limbajul receptiv, limbajul expresiv, răspunsul la comunicare, capacitatea de a urma
instrucţiuni;
 Cognitiv: achiziţionarea de informaţii şi menţinerea acestora;
 Socializare: imitarea, jocul, interacţiunea;

STRUCTURA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

Obiectiv Metode şi mijloace de Perioad Criterii minimale de Metode şi
e/ realizare a de apreciere a progreselor instrumente
Conţinu interve de evaluare
turi nţie
1. Să PECS –Sistem de anul 1. Îşi aşteaptă rândul; Joc structurat
imite comunicare prin școlar ce implică
şi să intermediul schimbului 2017- 2. Face schimb de obiecte aşteptarea
se de imagini. 2018 cu interlocutorul; rândului(cel
joace puţin doi
( metodă folosită în
; 3. Comunică jucători);
vederea construirii de
spontan(participând la
către copil a Observaţia ;
2. Să cântece, poezii, poveşti);
propoziţiilor simple cu
comu Chestionarea
ajutorul pictogramelor-
nice 4. Înţelege şi respectă directă,
„eu vreau…”, „eu
verba cerinţele unui adult într- întrebări
mănânc…” însoţite de
l şi un mediu mai complex, simple şi la
pictogramele
/sau cu mai mulţi distractori; obiect;
reprezentând obiectul
nonve
dorit. Treptat Grile de
rbal ; 5. Imită acţiunile
propoziţiile vor fi evaluare/obse
interlocutorului/interlocut
dezvoltate prin rvare a
3. Să orilor/altor copii/adulţi
adăugarea de atribute comportamen
achizi în cadrul jocurilor cu
„eu vreau creionul- tului;
ţionez mişcare;
verde”, pentru a
e Produsele
răspunde la întrebarea
abilit 6. Participă la joc şi permite activităţii;
„ce vrei?”, „ce auzi?,
ăţi prezenţa altor copii;
învaţă să formuleze Fişe de
social
independent propoziţii evaluare;
e 7. Interacţionează adecvat
pentru a începe o
adecv sau minimal cu copii de Fişe de lucru;
conversaţie:”eu aud”,
ate ; aceeaşi vârstă;
„eu văd”, „eu simt”;
4. Să Terapia axată pe 8. Aplică noţiunile învăţate
răspu comportamente în cadrul programelor
ndă verbale – folosită individuale;
corect pentru îmbunătăţirea
la capacităţii copilului de 9. Acceptă o atenţie
întreb a învăţa limbajul distribuită a adultului(
 ările : funcţional – se lucrează atunci când adultul oferă
ce ?, la aptitudinea de limbaj instrucţiuni tuturor
cine ? expresiv cum ar copiilor din colectivul de
, fi mand-ul(formularea elevi);
cum ? cererilor), tactarea(co
, mentariile şi denumirea 10. Lucrează fără o
unde obiectelor), recompensă specifică şi
? completarea versurilor devine tot mai motivată
când lipsă din cântece; de încurajarea socială;
?, de
Abilitatea limbajului
ce ?. 11. Finalizează sarcina
receptiv este predată
al cui primită sau execută
înaintea celui expresiv.
este ? parţial sarcina de lucru;
ale Analiza
cui Comportamentală 12. Identificarea/denumirea/c
sunt ? Aplicată(ABA) lasificarea/ utilitatea
obiectelor;
5. Să DTT – Predarea prin
urme exerciţii distincte- 13. Orientarea spaţio-
ze metoda Lovaas temporală, distingerea
instru Fiecare exerciţiu este unei acțiuni față de alta,
cţiuni însoţit de contactul succesiunea
le vizual! evenimentelor dintr-o
primit zi(mă scol, mă spăl pe
e şi să Fiecare abilitate este dinți, plec
finali învăţată separat înainte la grădiniţă/ şcoală, acolo
zeze de a trece la random mă joc, etc), diferențierea
sarcin între comenzi.( momentelor zilei,
a în random- amestecarea în diferențierea zi/noapte,
ritm cadrul aceluiaşi diferențierea și
propri exerciţiu a activităţilor succesiunea zilelor
u; învăţate anterior). săptămânii, succesiunea
Se are în vedere: anotimpurilor(schimbăril
e din natură,
-segmentarea îmbrăcămintea specifică)
abilităţilor în paşi mici;
-predarea fiecărui pas 14. Formarea de propoziții și
intensiv, până la fraze, însușirea
învăţare; atributelor(adjectivelor),
perceperea de concepte
-repetarea constantă a mare-mic, diferența fată-
cunoştinţelor învăţate; băiat ( însușirea genului
-promptarea substantivelor) ;
răspunsurilor corecte şi
diminuarea treptată a
promptului până când
copilul răspunde
complet independent de
fiecare dată;
 -formularea
instrucţiunilor simple,
clare şi concise;
-îmbunătăţirea
limbajului şi reducerea
comportamentelor
problemă;
Metoda „Give me
5”(CE? CUM? CÂND?
UNDE? CINE?)
Ce – Tot ceea ce
trebuie să facă copilul;
Cum- modul în care
trebuie să o facă;
Când- când începe o
sarcină şi când se
termină;
Unde- în ce loc trebuie
să facă această sarcină;
Cine- sarcina o va face
el? ce face celălalt?;
Învăţarea
comportamentelor noi
se va face prin: imitare,
modelare, înlănţuire,
alăturare;
Evaluarea periodică:
– se va completa de către cadrul didactic care lucrează direct cu elevul (învățătorul clasei
și/sau învățător de sprijin) la sfârșitul perioadei de valabilitate a planului
Competențe dobândite, dificultăţi întâmpinate, metode cu impact ridicat: pozitiv și negativ
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
Revizuirea programului de intervenţie educaţional-terapeutică (în funcţie de rezultatele
evaluărilor periodice)
- se va completa de către cadrul didactic care lucrează direct cu elevul (învățătorul clasei și
/sau învățător de sprijin) la sfârșitul perioadei de valabilitate a planului
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Rolul şi modul de implicare a părinţilor în program:
Mama va ține legătura cu specialiștii care lucrează cu copilul și îi va informa despre
schimbările de rutină, dacă acestea apar, pentru armonizarea demersului didactic, în sensul
eliminării stresului determinat de aceste schimbări asupra copilului.
Evaluarea continuă a progreselor se realizează prin notarea fiecarui raspuns al
copilului si a fiecărei schimbări de comportament. Iar reevaluarea periodică este esentială
pentru stabilirea de noi obiective în conformitate cu evoluția copilului si cu nevoile sale de
dezvoltare.
Bibliografie:

1. Ecaterina Vrăşmaş, Educație timpurie, Bucureşti 2014, Editura Arlequin;

2. Diana Seach, Jocul interactiv pentru copii cu autism, Iaşi 2011, Editura Fides;
3. Theo Peeters, Autismul – teorie şi intervenţie educaţională, Iaşi 2009, Editura Polirom;
4. Catherine Maurice, Lasă-mă să-ţi aud glasul, Bucureşti 2008, Editura Curtea Veche