Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Riscuri de Mediu in Industria de Petrol
Riscuri de Mediu in Industria de Petrol
Ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană, România, s-a aliniat cerinţelor pe care
dezvoltarea economică durabilă le presupune, corelând dezvoltarea economică cu luarea de măsuri
concrete de protecţie a mediului, în acest scop făcând eforturi de a transpune acquis-ul comunitar, la
nivelul legislaţiei naţionale. În lucrarea de faţă ne-am propus ca, prin corelarea abordărilor clasice cu
cele moderne, să cercetăm aspectele principale ale impactului industriei petrolului asupra mediului,
cu precădere pe domeniul rafinării.
Emisiile de agenţi de poluare a aerului In rafinării provin, în principal, de la următoarele surse [2]:
procese de combustie; instalaţii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de răcire şi bazine
separatoare cu suprafaţă deschisă; utilaje dinamice, ştuţuri de probă, ventile, flanşe, conducte;
rampe de încărcare - descărcare; mijloace şi reţele de transport auto şi căi ferate.
- dirijate (evacuate prin coşuri de dispersie sau tubulaturi metalice, guri de ventilaţie, guri de aerisire,
ţevi de eşapament etc.);
Referitor la procesele de combustie, fiecare cuptor dintr-o instalaţie tehnologicăeste o sursă majoră
de agenţi de poluare care se găsesc în gazele rezultate prin arderea combustibililor (dioxid de carbon,
oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, în principal hidrocarburi,
particule solide de diverse dimensiuni). De asemenea, în rafinării mai au loc şi alte procese de
combustie dintre care se pot menţiona: regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică, producerea
sulfului în sobe Claus, operaţiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite
instalaţii tehnologice, regenerarea periodică a catalizatorilor din alte procese catalitice, incinerarea
nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide.
Prin complexitatea proceselor de prelucrare, printr-o activitate în flux continuu şi, mai ales, prin
capacităţile mari ale instalaţiilor, rafinăriile utilizeazăcantităţi foarte mari de apă, fapt care conduce la
un volum mare de ape uzate. În majoritatea proceselor, efluenţii rezultaţi au un grad mare de
poluare ca urmare a contaminării apei cu gaze, lichide sau solide.
Apele reziduale evacuate dintr-o rafinărie sunt rezultatul însumării apelor uzate provenite din
multitudinea de procese de prelucrare primară la care este supus petrolul brut, cât şi fracţiunile
supuse unor procese de prelucrare secundară în scopul unei valorificări superioare.
Poluarea apei folosite în rafinării depinde de calitatea ţiţeiului şi de modul de prelucrare a acestuia în
vederea obţinerii unor produse cu anumite caracteristici.
După sursele de provenienţă, apele contaminate din rafinării pot fi clasificate astfel: ape tehnologice,
ape de răcire, ape meteorice şi ape menajere.
Epurarea apelor uzate cuprinde următoarele două mari grupe de operaţii succesive:
- prelucrarea substanţelor rezultate din prima operaţie sub diverse forme (nămoluri, emulsii, spume
etc.).
În urma procesului de epurare rezultăprodusul petrolier returnat în rafinărie, nămol şi apa tratată.
Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, fiind un loc de acumulare a elementelor
poluante. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul sectorului de explorare şi producţie a
ţiţeiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimentează parcurile schelelor, la
care se pot produce scăpări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ, cum este cazul Schelei Poeni,
Sucursala Videle a „Petrom”. De exemplu, ca urmare a exploatărilor tradiţionale ale Schelei de
Extracţie Boldeşti - Scăieni, solul a fost poluat cu ţiţei şi apă sărată de zăcământ.
Caracteristica principală a poluării cauzate de rafinării şi combinate petrochimice constă din aceea că
sursa de poluare este activă, de cele mai multe ori, pe o perioadă scurtă de timp, însă are o
intensitate importantă, agentul poluant fiind constituit de regulă din fracţii petroliere înguste. De
asemenea, în cele mai multe dintre cazurile de scurgeri accidentale de produse petroliere, suprafaţa
de sol afectatăeste mult mai mică decât suprafaţa contaminată a primului acvifer întâlnit de frontul
de poluare.
- directă, datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfăşurarea
proceselor tehnologice;
- indirectă, din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtaţi de vânt, care se depun pe sol şi
sunt spălaţi de precipitaţii, infiltrându-se în subteran.
Reziduurile solide, nedepozitate corespunzător, care pot polua solul, provin din [4]: impurităţi solide
antrenate în ţiţei, nămoluri de la epurarea apei uzate şi de la tratarea apei brute, reziduuri solide
provenite din operaţiile de întreţinere şi curăţire, cenuşă de la incineratorul de nămoluri, cocs de la
instalaţiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, praf de catalizator.
2. Factorii care influenţează pierderile de hidrocarburi (ţiţei şi gaze, apă-sărată) cu impact major
asupra mediului.
Analizând literatura de specialitate, dar si numeroasele cazuri concrete întâlnite in PETROM se poate
sistematiza următoarea schema a surselor care generează pierderi de producţie petroliere (titei, gaze
si apa sărata).
e) Statii de injectie apa reziduala in zacaminte (pentru pierderile de apa sarata): construcţie,
mentenanata, neetanseitati, avarii
g) Instalatii de procesare gaze (dezbenzinare – uscare gaze): tehnologie, gaze evacuate, avarii,
neetanseitatii.
Efectele poluanţilor specifici rafinării petrolului degajaţi în atmosferă se pot manifesta asupra:
omului (deteriorări serioase ale stării de sănătate), vegetaţiei Poluarea produsă de industria
petrolului şi protecţia factorilor de mediu (cloroze şi necroze, reducerea fotosintezei şi a
transpiraţiei), apei şi solului (creşterea acidităţii apei, a opacităţii acesteia, afectarea faunei şi florei
acvatice, a florei spontane şi de cultură etc.), construcţiilor (degradarea accelerată a materialelor de
construcţie, coroziunea, mătuirea, găurirea metalelor etc.) şi instalaţiilor (apar probleme la
instalaţiile electrice datorită corodării contactelor şi a cablurilor etc.).