Universitatea "Dunărea de Jos Galați"

Facultatea de Inginerie și Agronomie Brăila

Departament S.I.M.
Disciplina Mașini și Echipamente Tehnologice
Terasiere (M.E.T.T.)

Îndrumar de proiectare pentru calculul

parametrilor constructivi, funcționali și tehnologici
ai unui încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Coordonator științific: Șef lucrări univ. ec. dr. ing. Fănel Dorel Șcheaua

- Îndrumar de proiectare -
 Universitatea "Dunărea de Jos Galați"
Facultatea de Inginerie și Agronomie Brăila
Departament S.I.M.
Disciplina Mașini și Echipamente Tehnologice
Terasiere (M.E.T.T.)

Calculul parametrilor constructivi, funcționali și tehnologici pentru încărcătorul

frontal cu o cupă cu direcție prin derapare va fi efectuat pe baza datelor de intrare
prezentate în Tabelul 1:

Tabelul 1. Date inițiale necesare calculului de proiectare al echipamentului de

lucru al încărcătorului frontal
Nr. Crt. Denumire/simbol Interval de calcul/valori
1. Volumul nominal al cupei  vn  vn   0,2  0,5 m3
2. Lățimea cupei  Be  Be  1550  1650  mm

Înălțimea articulației de prindere a

3. H 0  1700  1900  mm
brațului la șasiul mașinii de bază  H 0 
Înălțimea oblonului benei mijlocului de
4. hm  2000 mm
transport tehnologic  hm 
Distanța de gardă între punctul de
5. articulare a cupei la braț și planul vertical Lg  120  130  mm
tangent la pneu  Lg 
6. Unghiul de descărcare al cupei  αd  
αd  45  50 
7. Viteza minimă de lucru  vd  vd   3  5  km
h
Forța specifică de pătrundere a cupei în
8. q p   8  15  N
grămada de pământ  q p  cm

9. Coeficientul de rezistență la rulare  f  f   0,1  0,15

10. Coeficientul de aderență  φad  φad   0,5  0, 7 

11. Coeficientul de patinare  k p  k p   0,1  0,15

Randamentul transmisiei motor-roată

12. ηtr   0, 64  0, 7 
motoare  ηtr 
13. Rezistența specifică la tăiere  kt  kt   2  3 daN
cm2
Greutatea specifică a materialelor
14. pulverulente sau mărunte care se încarcă γ p   2100  2500  daN
m3
γp 

- Îndrumar de proiectare -
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Cuprins

Capitolul 1. Principii de bază privind procesul săpării pământurilor

1.1 Generalităţi
1.2 Influienţa proprietăţilor fizico-mecanice a pământurilor asupra săpării şi rezistenţei
la săpare
1.3 Procesul săpării pământurilor
1.4 Interacţiunea mediu-organ de săpare. Rezistențele la săpare
Capitolul 2. Maşini pentru încărcarea materialelor şi săparea pământurilor
2.1 Generalităţi
2.2 Încărcătoare frontale cu o cupă
2.2.1 Clasificare
2.2.2 Descriere. Funcţionare
2.3 Parametri de bază ai încărcătoarelor
2.4 Stadiul actual al încărcătoarelor cu o cupă
2.4.1 Situaţia pe plan mondial
2.4.2 Situaţia pe plan intern
2.5 Soluţii adoptate
Capitolul 3. Calculul parametrilor constructivi, funcționali şi tehnologici ai
echipamentului de lucru
3.1 Calculul greutăţii utilajului
3.2 Elemente geometrice ale echipamentului de lucru
3.3 Bilanţul de tracţiune. Parametri de acţiune
3.4 Calculul grosimii brazdei de pământ săpate
3.6 Determinarea forţelor din cilindrii hidraulici
3.7 Calculul de rezistenţă al braţului
3.8 Calculul sistemului hidrostatic

- Îndrumar de proiectare - 3
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Capitolul 1. Principii de bază privind procesul săpării pământurilor

1.1. Generalităţi

Realizarea lucrărilor din domeniul construcţiilor industriale şi agricole presupun

studierea pământurilor şi a organului de lucru a utilajului.
Pământul este un material sedimentar natural alcătuit din particule minerale de
natură, mărime şi forme diferite necimentate sau slab cimentate, amestecate cu granule
organice rezultate din descompunerea substanţelor de origine vegetală sau animală.
Pe baza naturii legăturilor dintre particule, o prima grupare a pământurilor se face
împărţindu-le în două categorii: pământuri coezive şi necoezive.
Prin coezivitate se înţelege proprietatea pământurilor de a-şi conserva stabilitatea
forţelor interioare.
Din punct de vedere al rezistenţei la săpare, pământurile se împart în şase categorii,
şi anume:
Categoria I : nisip, nisipuri argiloase, pământuri vegetale;
Categoria II : argile nisipoase, loess umed, nisipuri argiloase;
Categoria III : argile mijlocii, loess uscat, pietrisuri de dimensiuni 15 - 40 mm;
Categoria IV : argile groase;
Categoria V : pământuri stâncoase moi;
Categoria VI : pământuri stâncoase tari;
Din grupa pământurilor necoezive fac parte: nisipul fin, bolovănişul şi blocurile de
piatră.
Din grupa pământurilor coezive se înscriu: argilă groasă, argilă, argilă nisipoasă,
argilă prăfoasă, praf argilos, praf nisipos, nisip prăfos.

- Îndrumar de proiectare - 4
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

1.2. Influenţa proprietăţilor fizico-mecanice asupra săpării şi rezistenţei la săpare

Procesul săpării şi rezistentele la săpare a pământurilor depind de caracteristicile

fizico-mecanice ale acestora cât şi de parametrii organului de săpare
Dintre caracteristicile pământului, cele mai importante care influenţează procesul
săpării şi valorile rezistenţelor la săpare sunt următoarele: greutatea volumica, afânarea,
frecările interioare şi exterioare, coezivitatea, umiditatea şi plasticitatea.
Caracteristică granulogica reprezintă masă unei fracţiuni, raportată la masă totală a
materialului suspus determinării experimentale. Conţinutul granulometric al unui
pământ reprezintă unul din principalii paramentrii ai stării fizice ai acestuia. După
dimensiunea lor, particulele de pământ pot fi împărţite în următoarele grupe: argiloase
<0,005 mm, prăfoase 0,005:0,05 mm, nisipoase 0,05:2 mm, pietriş 2-20 mm, prundiş
20:200 mm, bolovani >200 mm
Granulozitatea unui material poate da o informaţie asupra compactităţii lui, acesta
având o mare influenţă asupra rezistenţelor la tăiere şi săpare. Astfel, cu cât
granulozitatea este mai mare, compactitatea materialului de săpat este mai mare şi deci
rezistenţă la tăiere şi săpare este mai mare. De exemplu, rezistenţa la săpare a nisipului
este mai mică decât cea a argilei, de aceeaşi umiditate.
Greutatea volumică  p este greutatea unui m3 de pământ în stare naturală şi este

dependentă de masa specifică a scheletului pământului şi a apei, precum şi starea de

afânare şi umiditate. Greutatea volumică influenţează asupra valorilor rezistenţei la
săpare şi lucrului mecanic necesar ridicării pământului săpat.
Pentru pământuri obişnuite, greutatea volumică are valori cuprinse între 1100 şi
2000 daN/m3 în funcţie de natura pământului, umiditate şi afânare.
Pentru o determinare precisă a greutăţii volumice a pământului se poate folosi

- Îndrumar de proiectare - 5
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

relaţia:
 n   W 
 p  1    s 1  
 100   100 

 s - greutatea specifică a pământului săpat;

W = umiditatea.

Afânarea este proprietatea pământurilor de a-şi mari volumul prin spare, în mod
corespunzător văzând greutatea specifică. Pământul care în masiv are caracterul de
mediu compact, în procesul săpării lui se transferă în material în bucari sau se
fărămiţează, cu un volum de pori şi de goluri mai mari.
Afânarea pământurilor depinde de construcţia parii tăietoare a organului de lucru şi
este legată de energia de săpare şi de productivitatea maşinii de construcţii.
Afânarea se măsoare prin coeficientul de afânare dat de relaţia:

Va
Ka 
Vc

Va - volumul pământului după săpare;

Vc - volumul pământului în stare naturală

Pentru: -nisipuri K a  1,12

-argile K a  1,3
Frecările interioare sunt frecările dintre particulele de pământ din interiorul
pământului. Aceste frecări împreună cu forţele de coeziune C reprezintă principalii
factori care determină rezistențele la tăiere ale pământului.
Unghiul de frecare se notează cu 2 , iar coeficientul de frecare interioară se notează
cu  2 şi se calculează cu relaţia:
 2  tg 2

- Îndrumar de proiectare - 6
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Frecările interioare asigura stabilitatea pământului care a pierdut proprietatea de

coeziune, datorită fie afânării, fie uscării, în cazul nisipului sau creşterii umidităţii în
cazul argilelor.
Frecările exterioare sunt frecările dintre organul de lucru şi suprafaţă terenului.
Frecările exterioare sunt definite prin unghiul de frecare , iar coeficientul de frecare
exterioară se calculează cu relaţia:
1  tg1

între coeficientul de frecare interioară a pământului  2 şi 1 există relaţia:

1  0.752

Umiditatea influenţează de asemenea rezistenţă la săpare. Odată cu creşterea

umidităţii are loc misorarea frecărilor exterioare şi deci micşorarea rezistenţei la săpare.
Plasticitatea este proprietatea pământului de a-şi modifică formă sub acţiunea
forţelor exterioare fără a-şi schimbă volumul. Pământurile plastice asigura o bună
umpelere a cupei, însă se descarcă greu.
Abrazivitatea apare datorită prezenţei particulelor de cuarţ, printre particulele
scheletului pământului ceea ce duce la acţiuni abrozive asupra organului de săpare, cât
şi a organelor de rulare (pneuri sau senile), reducându-le dimensiunile. Uzură părţii
tăietoare a organului de săpare duce la creşterea rezistenţei la săpare. De asemenea,
cresc eforturile ce solicită maşină ceea ce face că la proiectare să se ţină seama de uzură
organului de săpare. În caz contrar, se reduce durata de viaţă a maşinii de lucru.
Adezivitatea se manifestă prin aceea că pământurile argiloase care au o umiditate
adera la suprafaţă organului de săpat îngreunând descărcarea acestuia. Această
proprietate influenţează rezistenţă la tăiere prin mişcarea acesteia şi are că rezultat o
productivitate mai scăzută.

- Îndrumar de proiectare - 7
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Rezistenţa la tăiere a pământului este determinată de efortul unitar  la forfecare a

acestuia, care la rândul lui depinde de efortul unitar normal  , coezivitatea C şi
coeficientul de frecare interioară:
  C    C 2

1.3 Procesul săpării pământului

Procesul săpării este influenţat pe de o parte de proprietăţile fizico-mecanice ale

pământului, iar pe de altă parte de paramentrii organului de lucru care execută săparea.
În cazul maşinilor de construcţii, organele de lucru sunt: lame în cazul buldozerelor,
cupe în cazul excavatoarelor sau încărcătoarelor şi dinţi în cazul maşinilor
(echipamentelor) de sapar şanţuri şi gropi sau scarificatoarelor.
Săparea este rezultatul deplasării relative ireversibile ale particulelor scheletului
pământului că urmare a acţiunii organului de lucru asupra pământului.
Prin pătrunderea organului de lucru la săpare în pământ, la început are loc o
deformaţie a pământului iar după aceea se produce desprinderea brozdei.
În funcţie de natură şi starea pământului în care se lucrează, brazdă săpată poate avea
diferite forme. Astfel, în cazul pământurilor tari de umiditate mijlocie sau uscată,
fenomenul săpării începe cu apariţia crăpăturilor şi continuă cu desprinderea bucăţilor
săpate (fig 1 a şi b):

Figura 1.

- Îndrumar de proiectare - 8
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

La pământurile plastice umede, brazda ia forma unei brazde continue (fig 2c). În
cazul pământurilor nisipoase are loc o deformare şi o aglomerare a brazdei în fața
organului de săpare (fig 2d).

Figura 2.

Asupra procesului săpării are o mare influienţă şi poziţia traiectoriei de săpare.

Astfel, în cazul în care traiectoria cupei este orizontală sau sub un unghi mai mic decât
unchiul de taluz natural, în timpul deplasării cupei, în faţa cupei se formează o prismă
de pământ săpat. Marginile acestei prisme ies în afara lăţimii cupei. Pe măsură ce
volumul prismei se măreşte, creşte şi rezistenţa la săpare a acesteia.

1.4 Interacţiunea mediu-organ de săpare. Rezistențele la săpare

În urma experimentelor făcute pe diferite tipuri de excavatoare, pe diferite

pământuri, s-a constatat că în timpul săpării pământul opune o rezistenţă specifică la
săpare (RS). Aceasta poate fi descompusă după două direcţii și anume:
- după direcţia traiectoriei de săpare, (RST);
- după direcţia perpendiculară traiectoriei de săpare, (RSN).
Componenta (RST) poartă denumirea de rezistenţă la săpare, iar componenta (RSN)
reprezintă reacţiunea normală a terenului. În cazul general rezistenţa la săpare (RST)
este determinată de mai multe componente şi anume:
- rezistenţa la tăiere a pământului, (Rv);

- Îndrumar de proiectare - 9
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

- rezistenţa datorată frecării organului de săpare de teren, (Rf);

- rezistenţa datorată deplasării prismei din faţă şi a deplasării pământului săpat în
lungul sau sau în sensul lamei, sau în interiorul cupei.
Deci se poate scrie că:
R st  R t  R f  R pr
Pentru calculul rezistenţei la săpare s-a introdus noţiunea de rezistenţă specifică la
săpare K1 , definită că raportul dintre rezistenţa la săpare şi suprafaţa secţiunii brazdei
săpate:
R st
K1  [ daN / cm 2 ]
bh
unde b şi h sunt lăţimea, respectiv grosimea brazdei săpate. Rezistenţa specifică de
săpare K 1 a fost determinată pentru diferite categorii de pământuri şi condiţii de săpare,
aceasta regăsindu-se tabelar în literatura de specialitate.

În practică, pentru calculul rezistenţei Rst care apare la partea tăietoare a cupelor
de excavare se poate utiliza relaţia simplificată:
R st  k 1  b  h[ daN ]
Reacţiunea normală a terenului este diferită de relaţia:

Rsn = ΨRst [daN]

Unde: Ψ = 0,11..0,15 pentru un organ de lucru prevăzut cu cuţite ascuţite şi pentru

pământuri omogene, putând creşte de 1,5.. 2 ori în cazul pământurilor neomogene.
Ulterior o serie de cercetări au studiat procesul săpării în spaţiu ţinând seama de
complexitatea fenomenului şi de legile mecanice ale pământului.
Astfel A. Vetrov stabileşte următoarele relaţii pentru determinarea rezistenţelor la

- Îndrumar de proiectare - 10
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

săpare pentru cupe sau lame suspendate (fig 3 a, b):

R st = R + R pr + R n

R sn = Rnt + Rnpr + R nu

Figura 3. Procesul săpării pământurilor cu diferite tipuri de organe de lucru

- pentru cupe care se târăsc pe teren (fig 3 c):

R st = Rt + R pr + Rn + R f
R sn = Rnt + Rnpr + Rnu + Rnf

unde R pr şi Rnpr sunt rezistențele (tangenţială şi normală) la deplasarea prismei de

pământ pe teren;
Ru şi Rnu sunt rezistențele (tangenţială şi normală) la pătrunderea pământului în
cupă.

Capitolul 2. Maşini pentru încărcarea materialelor şi săparea pământurilor

2.1 Generalităţi

Încărcătoarele fac parte din categoria utilajelor terasiere şi sunt destinate încărcării,
transportului pe distanţe scurte şi descărcării fie în mijlocul de transport, fie în grămadă
a diferitelor materiale coezive fragmentate şi dislocate cu alte utilaje, precum şi a
materialelor necoezive (granulare), având densităţi de 1400 - 5000 [kg/m3]. De

- Îndrumar de proiectare - 11
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

asemenea, încărcătoarele frontale pot fi utilizate şi la săparea pământurilor la adâncimi

de până la 150 mm.
Multitudinea de echipamente auxiliare, cu care sunt prevăzute asemenea utilaje le
fac utilizabile şi în lucrările industriale şi agricole.
În ultimii ani, odată cu apariţia încărcătoarelor compacte s-au diversificat mult
categoriile de lucrări ce pot fi executate de încărcătoarele frontale, apărând în domeniile
de utilizare, cum ar fi: încărcarea - descărcarea vagoanelor, a containerelor şi a vaselor
maritime ce transportă materiale în vrac, a lucrărilor în subteran (lucrări miniere,
tuneluri) şi în general a lucrărilor în spaţii închise unde celelalte tipuri de încărcătoare
nu aveau posibilitatea de acces.
Totodată s-a dezvoltat o gamă întreagă de echipamente de lucru ataşabile
încărcătoarelor frontale, care au lărgit şi mai mult domeniile de utilizare ale acestora,
extinzându-se la lucrări ce nu puteau fi executate de încărcătoare, cum ar fi:
- în domeniul forestier (transportul buștenilor, forajul gropilor);
- în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor de drumuri (spargerea plăcilor de beton,
frezarea îmbrăcăminţilor asfaltice, tasarea lucrărilor terasiere);
- în domeniul agricol (încărcarea - descărcarea baloţilor, tăierea lăstărişurilor,
săparea continuă de şanţuri);
- în domeniul edilitar (executarea de lucări de excavare, în lucrări de curăţare şi
măturare a drumurilor).
Tot din grupa utilajelor terasiere mai fac parte buldozerele şi autogrederelor.
Buldozerele sunt destinate în principal săpării pământurilor la adâncimi de 100 - 300
mm şi transportului pământului săpat la distanţe relativ scurte. Sunt utilizate la lucrări
de nivelare a terenurilor, la repartizarea uniformă a pământului descărcat din mijloacele
de transport, la astuparea şanţurilor etc.

- Îndrumar de proiectare - 12
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Autogrederele, comparativ cu buldozerele se caracterizează printr-o mare

manevrabilitate a echipamentului de lucru. Lama este orientabilă în plan orizontal,
vertical şi deplasabilă lateral. Autogrederele se utilizează la nivelarea şi formarea
patului drumului, executarea de umpluturi cu înălţimea de până la 1 m, profilarea şi
nivelarea drumurilor agricole etc.

2.2 ÎNCĂRCĂTOARE FRONTALE CU O CUPĂ

2.2.1 CLASIFICARE

Particularităţile constructive ale încărcătoarelor frontale încadrează aceste utilaje în

soluţii tehnice din cele mai diferite.
Având în vedere posibilităţile de grupare a soluţiilor constructive, încărcătoarele
frontale cu o cupă se pot clasifica astfel:
a) după organele de deplasare a sistemului de deplasare:
- încărcătoare pe pneuri;
- încărcătoare pe senile;

b) după realizarea direcţiei de deplasare a maşinii:

- realizarea direcţiei prin roţi directoare;
- cu realizarea direcţiei prin derapare;

Din categoria celor cu roţi directoare, se pot încadra încărcătoare frontale cu o cupa cu:
- roţi directoare faţă (a);
- roţi directoare spate (b);
- cu toare roţilor directoare (c);

- Îndrumar de proiectare - 13
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

În categoria celor cu direcţia prin derapare se află încărcătoare frontale cu realizarea

direcţiei:
- prin derapare pe pneuri (e);
- prin derapare pe senile (f);
- indiferent de fiecare senilă (g);

Figura 4. Încărcătoarele frontale cu o cupă și buldozere

- Îndrumar de proiectare - 14
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

c) după realizarea tracţiunii se pot casifica încărcătoare:

- cu roţi motoare faţă;
- cu roţi motoare spate;
- cu toare roţile motoare;
d) după amplasarea motorului:
- motor faţă
- motor spate

2.2.2. DESCRIEREA FUNCȚIONĂRII

Încărcătoarele frontale cu o cupă sunt alcătuite din:

- echipamentul de lucru
- maşină de bază
Maşina de bază este articulată cu echipamentul de lucru prin intermediul unor bolţuri:
două bolţuri pentru articulaţiile de braţ - cupa şi unul sau două pentru articulaţiile cupa -
mecanism de basculare după (în funcţie de numărul de cilindrii la cupă)
Braţele sunt articulate cu şasiul utilajului prin intermediul unor bolţuri şi sunt acţionate
de sistemul de ridicare al braţelor, care la rândul lui este articulat de şasiu.
Sistemul de basculare a cupei îndeplineşte următoarele funcţiuni:
- asigură transmiterea corespunzătoare a mişcării pentru bascularea cupei în orice
poziţie a braţului la parametrii tehnologici impuşi
- asigură transmiterea eforturilor necesare cupei în fazele de săpare - încărcare şi
descărcare
- realizează parametrii cinematici astfel încât cupa să păstreze o poziţie sincronizată dată
de la începutul şi până la sfârşitul cursei de ridicare a braţului.

- Îndrumar de proiectare - 15
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

În funcţie de modul realizare a sincronizării poziţiei cupei, există mai multe soluţii:
- sincronizare mecanică, la care sistemul de basculare a cupei este alcătuit din bare de
transmitere a mişcării, balansier şi element de acţionare (cilindrul hidraulic).
Se realizează în două variante constructive: de mecanism paralelogram şi
antiparalelogram
- sincronizare hidraulică, la care sistemul de basculare a cupei este compus numai din
elementul de acţionare, sincronizarea fiind asigurată de elementele schemei hidraulice
Şasiul este în general o construcţie sudată care trebuie să reziste la toate solicitările
transmise de echipamentul de lucru şi la solicitările impuse de mecanismul de deplasare.
Şasiul poate fi articulat sau monobloc.
La încărcătoarele cu direcţii prin deplasare, şasiul este o construcţie sudată monobloc
foarte robustă, el trebuind să preia şi eforturile suplimentare datorate procesului de
derapare.
Mecanismul de deplasare este prin de şasiu şi este alcătuit dintr-un sistem de transmisie
şi organele de deplasare.
Mecanismul de deplasare poate fi:
- pur mecanic, în care sistemul de transmisie mecanic preia energia mecanică de la
grupul energetic şi o transmite organelor de deplasare (roţi sau senile)
- mecanism - hidraulic, în care sistemul de transmisie este hidraulic, compus din mai
multe grupe care transformă energia hidraulică, care este transmisă unor motoare
hidraulice ce preia energia hidraulică şi o transformă în energie mecanică. Energia
mecanică este transmisă organelor de deplasare prin intermediul unor reductoare
mecanice.
- hidraulic, în care transmisia este hidraulică şi organele de execuţie a mişcării sunt tot
hidraulice.

- Îndrumar de proiectare - 16
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Este compus din una sau mai multe grupe care preiuau energia mecanică de la motor, o
transformă în energie hidraulică, transmisă mai departe unor roţi motoare.
Grupul energetic este compus de regulă dintr-un motor termic, cuplat cu un grup de
pompare hidraulică.
După modul de amplasare pe utilaj, grupul energetic poate fi:
- longitudinal - axa să de rotaţie este paralelă cu axa longitudinală a utilajului
- transversal - axa să de rotaţie este perpendiculară pe axa longitudinală a utilajului
Cabina adăposteşte postul de comandă şi este amplasată astfel încât să asigure o bună
vizibilitate a cupei, vizibilitate laterală şi pe cât posibil şi în spate pentru a asigura o
manevrabilitate bună a utilajului.
Cabina este de regulă basculantă spre faţă sau spre spate pentru a facilita accesul
mecanicilor pentru reglaje şi întreţinere la mecanismele situate sub cabina.

2.3. PARAMETRII DE BAZĂ AI ÎNCĂRCĂTOARELOR

2.3.1 CARACTERISTICI FUNCŢIONALE

Prin caracteristici funcţionale se înţelege totalitatea performanţelor mecanice ale

utilajului care asigura atingerea parametrilor tehnologici. În consecinţă, realizarea
parametrilor funcţionali la nivelul de performanţă cerut, într-un interval de timp,
evidenţiază capacitatea utilajului de a fi apt prin obţinerea parametrilor tehnologici în
frontul de lucru. Astfel parametrii funcţionali caracteristici sunt:
- turaţia de regim şi puterea motorului de acţionare
- viteză de basculare a cupei, în faza de încărcare şi descărcare
- viteză de ridicare a braţului între poziţiile extreme
- viteză de deplasare a utilajului între punctele de lucru

- Îndrumar de proiectare - 17
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

- forţă maximă de tracţiune în aliniament şi viraj, pe limita de aderenţa.

Realizarea şi menţinerea acestui parametru în timpul exploatării constituie un indicator
asupra modului de funcţionare a sistemului de acţionare şi de deplasare a utilajului.
- presiunea, debitul şi temperaturea mediului hidraulic pentru diverse funcţii ale
sistemului de acţionare. Pentru verificarea acestor parametri este necesar să se prevadă
asamblarea unor prize rapide de cuplare a testerului hidraulic. Această face posibilă
diagnosticarea stării tehnice a maşinii în timpul exploatării prin verificarea modului de
variaţie a parametrilor hidraulici şi depistarea eventualelor defecţiuni sau acumulări în
funcţionare.
- sarcina maximă 1200 daN
- putere moror 45 CP
- viteză maximă 10 km/h
- încărcătorul frontal prin derapare tip IFD 45 produs de "NICOLINA" - IAŞI având
următorii parametrii:
- greutate operaţională 4,6t
- sarcina maximă 1200 daN
- putere motor 45 CP
- viteză maximă 8 km/h
2.5 SOLUŢII ADOPTATE

Pentru sistemul de deplasare, toate încărcătoarele cu direcţie prin derapare sunt

echipate cu patru roţi motrice. Pentru a realiza acestea, se cunosc mai multe soluţii:
- echiparea cu 4 roţi motoare, utilizată în încărcătorul tip DD 45.1
- echiparea cu două motoare hidraulice amplasate central pe două punţi laterare (stânga
şi dreapta) şi care transmit mişcarea la roţile faţă şi spate prin intermediul a trei grupui

- Îndrumar de proiectare - 18
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

de angrenaje conice, utilizată la DD 45.2 şi LOCUST.

- echiparea cu două motoreductoare planetare amplasate pe cele două punţi care
transmit mişcarea directă la roţile faţă şi prin lanţ cu role la roţile din spate utilizată la
încărcătoarele BOBCAT 400 - 900 şi la DAEWOO DSL 600.

A fost aleasă ultima soluţie, deoarece este cea mai performantă la ora actuală pe plan
mondial, având următoarele avantaje:
- greutate redusă
- preţ de cost mai scăzut
- fiabilitate mai ridicată
Instalaţia hidraulică de acţionare a deplasării poate fi rezlizata în:
- circuit inchis, utilizat la IDM 45, BOBCAT
- circuit deschis, utlizat la DD 45.
A fost aleasă varianta în circuit închis, deoarece are următoarele avantaje:
- evita pericolul cavitaţiei
- permite utilizarea unui volum mult mai mic a rezervorului hidraulic
Pentru instalaţia hidraulică a echipamentului se cunosc următoarele soluţii:
- distribuitoare cu comandă hidraulică tip baterie acţionate de telecomenzi hidraulice
(utilizate de exemplu la DD 45)
- distribuitoare proporţionale cu comandă electrică tip baterie echipate cu sistem LOAD
SENSING utlizate la IDM 45.
A fost aleasă a două variantă deoarece reduce foarte mult numărul şi lungimea
traseelor hidraulice şi totodată realizează o reducere a consumului de energie prin
sistemul LOAD SENSING de sesizare a sarcinii utilajului şi de adoptare optimă la
această.

- Îndrumar de proiectare - 19
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

Pentru mecanismul de basculare a cupei se cunosc următoarele soluţii

- mecanism patrulator, format din tije, pârghii şi eclise, utilizat la DD45, IFD45,
UNC600.
- sistem de basculare directă fără mecanism patrulater, cu bloc electro - hidraulic de
menţinere a orizontalităţii cupei, utilizat la IDM45, BOBCAT 751, GEHLMAX
SL1625, DAEWOO DSL 600 etc.
A fost aleasă soluţia sistemului de basculare directă, deoarece are următoarele
avantaje:
- reduce mult greutatea echipamentului de lucru şi deci, permite creşterea greutăţii
sarcinii ce poate fi ridicată
- simplifică construcţia metalică a echipamentului
Pentru sistemul de comandă a deplasării şi direcţiei se cunosc următoarele soluţii:
- telecomenzi hidraulice amplasate în cabina ce acţionează distribuitoare cu comandă de
presiune care la rândul lor controlează viteză de deplasare a utilajului prin droselizarea
debitului de ulei provenit de la pompe, soluţie utilizată la MMT45, DD45.
- manete amplasate în cabina ce acţionează servocomenzi hidraulice amplasate direct pe
pompe, controlul şi variaţia vitezei de deplasare obţinându-se prin bascularea
proporţională a pompelor, utilizată la IDM45, BOBCAT 751, DSL 600.
A fost aleasă cea de-a două soluţie deoarece are următoarele avantaje:
- permite un control mult mai precis al vitezei şi direcţiei de deplasare
- poate menţine viteză constanţa indiferent de rezistenţă la înaintare întâmpinată de
utliaj în timpul deplasării
- reduce consumul de energie (putere) şi deci reduce consumul de combustibil
- simplifică mult instalaria hidraulică prin eliminarea telecomenzilor şi distribuitoarelor
şi a tuturor conductelor şi furtunurilor aferente lor

- Îndrumar de proiectare - 20
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

- reduce greutate utilajului

Încărcătorul frontal cu deviaţie prin derapare prezentat în această lucrare are punţile
motoare echipate cu câte un motoreductor planetar cu frână timp RR 500F, care
antrenează prin priză directă roţile din faţă şi prin intermediul unei transmisii mecanice
cu lanţ roţile din spate.
Reductoarele sunt antrenate de câte un motor hidraulic tip OMT200 produse de
Dansfoss - Danemarca alimentate la rândul lor de două pompe tandem tip HTP40
produse de DANFOSS. Pompele sunt cuplate direct cu motorul termic şi prevăzute cu
servocomandă mecanico - hidraulică de basculare. Motorul termic este de tipul D115 de
42CP la 2400 rot/min şi este amplasat pe şasiu prin intermediul unor tampoane elastice.
Pe şasiu se află şi instalaţia hidraulică de acţionare a echipamentului echipată cu o
pompă cu roţi dinţate tip PRD19 produsă de IM PLOPENI şi o baterie de distribuitoare
proporţionale electrice de tip PVG32 comandate de pedale tip Joystick amplasate în
cabina.
Echipamentul de lucru este alcătuit dintr-o pereche de braţe de ridicare solidarizate
printr-o traversa, acţionată de 2 cilindri şi o placă frontală acţionată de cei 2 cilindri ai
cupei. Pe placă frontală se prinde cupa de încărcare printr-un mecanism de cuplare -
decuplare rapidă.
Echipamentul de lucru nu are mecanism paralelogram de menţinere a orizontalităţii
cupei, rolul acestuia fiind preluat de un bloc electro-hidraulic din instalaţia hidraulică.
Sistemul de comandă a direcţie şi deplasării este format din 2 manete amplasate în
cabina ce acţionează prin intermediul unor pârghii şi articulaţii unghiul de basculare al
pompelor. Pompele sunt de tipul cu disc fulant şi cilindrice variabilă, comandate de un
sistem servocomandat hidraulic de basculare, amplasat pe carcasa pompei.
Rezervorul de ulei hidraulic se află amplasat în cavitatile interioare ale părţii din

- Îndrumar de proiectare - 21
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 2

spate a şasiului. Motorul termic produce energie mecanică sub formă de moment şi
turaţie.
Aceată energie este preluată de axul pompelor şi transformată în energie sub formă
de presiune şi debit care este introdusă în circuitele hidraulice.
Energia hidraulică este distribuită în trei direcţii, pe trei circuite hidraulice:
- puntea motoare stânga
- puntea motoare dreapta
- echipamentul de lucru
Energia hidraulică din cele două circuite de deplasare este preluată de motoarele
hidraulice şi transformată în energie mecanică sub formă de moment motor şi turaţie.
Această energie este transmisă prin intermediul unor reductoare direct roţilor din faţă
ale utilajului. Fluxul de putere este transmis la roţile din spate prin intermediul unei
transmisii cu lanţ cu role.
Energia hidraulică din circuitul echipamentului este preluată de bateria distribuitoare
hidraulice proporţionale, care o dozează şi o transmit către colindrii de ridicare braţ şi
către cilindrii de basculare cupa. Cilindrii hidraulici preiau energia hidraulică şi o
transformă în energie mecanică sub formă de forţă şi deplasare echipamentului de lucru.
Utilajul este prevăzut şi cu o priză de putere hidraulic auxiliară, exterioare, la care se
poate cupla un consumator exterior ( de exemplu un echipament de lucru cuplat în locru
cupei de încărcare).
Frânarea utilajului se realizează hidraulic şi mecanic. în proceul frânării hidraulice,
energia iniţială a utilajului, sub formă de masă şi viteză este cedată motoarelor
hidraulice de deplasare, care în această faza se transformă în pompe, debitând energie
sub formă de debit şi presiune care este descărcată de supapele de presiune din circuitul
hidraulic.

- Îndrumar de proiectare - 22
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Capitolul 3. Calculul parametrilor constructivi, funcţionali şi tehnologici ai

echipamentului de lucru

3.1 Calculul greutăţii utilajului

3.1.1 Greutatea de exploatare a utilajului se determină cu relaţia:

Gex = (65…75)Vn [KN ]

Vn=volumul nominal al cupei

Vn=(0,2…0,4) m3
Vn=0,3 m3
Gex  70  0.3  21 kN  21000 N  2100 daN

Gex = Gmb + Ge + Gcmb + Gacc

unde:
Gmb=greutatea maşinii de bază
Ge=greutatea echipamentului
Gcmb=greutatea combustibilului
Gacc=greutatea accesoriilor
3.1.2 Greutatea constructivă a încărcătorului: G0
Gex
G0 = daN
1,15…1,30

G 2100
G0 = ex daN = = 1750 daN
1,2 1,2

3.1.3 Capacitatea de ridicare a încărcătorului: Qn

Qn = (0,25…0,35) Gex daN

Qn  0.3  Gex  0.3  2100  630 daN

3.1.4 Greutatea constructivă a cupei: Gc

- Îndrumar de proiectare - 23
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Gc = (0,27 …0,32) Qn [daN]

Gc = 0,31 Qn [daN]

Gc = 0,31 630 = 195.3 daN

3.1.5 Greutatea echipamentului de lucru: Ge

Gc
Ge=
0,3 … 0,35 [daN]
195.3
Ge = = 651 daN
0,3

3.1.6 Greutatea maşinii de bază: Gmb

Ge
Gmb = [daN]
0,25…0,35

G 651
Gmb = e = = 2170 daN
0,3 0.3

3.2 Elemente geometrice ale echipamentului de încărcător

3.2.1 Elemente geometrice ale cupei
3.2.1.1 Lăţimea cupei: Bc
Lăţimea cupei se alege astfel încât să fie respectate condiţiile:
Bc > U

U=lăţimea de gabarit a maşinii de bază

Bc < U m

Um=deschiderea interioară dintre pereţii laterali ai benei mijlocului de transport

tehnologic
B c =(1590 … 1610) mm

Bc = 1600 mm

- Îndrumar de proiectare - 24
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

3.2.1.2 Lăţimea interioară a cupei: Bi

B i=B c−(2 … 8)

B = Bc  2

Bi = 1600 - 20= 1580 mm

3.2.1.3 Determinarea parametrilor geometrici ai peretelui lateral

Aria laterală utilă a peretelui lateral se determină cu relaţia:
V
Al = n
Bi

0,3m3
Al = = 0.189 m 2
1.580 m
Metoda de calcul a parametrilor geometrici ai cupei se bazează pe tatonarea soluţiei
constructive de proiectare până la determinarea ariei laterale impuse

3.2.1.4
' '
l =B 0 ∙ λl ∙ λ

- Îndrumar de proiectare - 25
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

B0 = Bi = 1580 mm

λl =0,4 ÷ 0,60
'
λ =0,80 ÷ 0,90

Alegem λl = 0,4 ; λ' = 0,9

l' = 0.4  0.9 1580 mm  568.8 mm

3.2.1.5 Distanţa pe orizontală de la vârful cupei la articulaţia de prindere la braţ: l1

l1 = B0  λl  λ'  λ1

λ1 = 1,06 ÷ 1,09

Alegem λ1 = 1,06
l1 = 1580  0.4  0.9  1.06  603 mm

3.2.1.6 Înălţimea cupei: h

h = B0  λl  λh

λh = 0,95 ÷ 1,35

Alegem λh = 0,95
h = 1580  0.4  0.95  600 mm

3.2.1.7 Înălţimea de prindere a braţului la cupă:

h0 = B0  λ0  λl  λ'

λ0 = 0,12 ÷ 0,28

h0 = 1580  0.12  0.4  0.9  68 mm

3.2.1.8 Lungimea cozorocului

lc = B0  λc

λc = 0,05 ÷ 0,09

- Îndrumar de proiectare - 26
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

lc = 1580  0.07  110.6 mm

3.2.1.9
l2 = B0  λ2

λ2 = 0.45 ÷ 0.5

l2 = 1580  0.45  711 mm

Raza de calcul a rotirii cupei cupei: R0

R0 = B0  λ1  λ' λ02 + λl2

2 2
R0 = 1580 1.06  0.9   0.12    0.4   628.55 mm

Unghiurile se recomandă la valorile:

β = 450  700

δ = 500  700

 = 750  900

Alegem β = 530

δ = 67 0

θ = 900
3.2.2 Elemente geometrice ale braţului
Principalele elemente geometrice caracteristice definitivării formei constructive a
braţului sunt: lungimea braţului şi coordonatele punctului de articulare a braţului la
şasiul maşinii.
Se adoptă înălţimea H0 a articulaţiei de prindere a braţului la şasiul maşinii de bază:
H 0 = (1750…1850)mm

H 0 = 1790mm

Distanţa L0 de poziţionare a articulaţiei de prindere a braţului la şasiu faţă de

- Îndrumar de proiectare - 27
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

tangenta la pneu:
L0 = 1,03 ÷ 1,16   H 0  mm 

L0 = 1,115  H 0

L0 = 1,115 1790

L0 = 1995,8mm

Distanţa L0 se adoptă grafic astfel încât amplasarea punctului de articulare a braţului

de şasiu să asigure vizibilitatea optimă a frontului de lucru.
Înălţimea de descărcare Hd, definită între planul de sprijin şi planul orizontal ce
conţine vârful cupei pentru un unghi de descărcare optim,se calculează cu relaţia:
H d = hm + hs

în care:
hm=înălţimea oblonului benei mijlocului de transport tehnologic
hs=înălţimea suplimentară (de gardă) care ţine seama de încărcarea cu vârf a benei
mijlocului de transport
hm = 2000mm

hs = 0,2 ÷ 0,7m

H d = 2200 mm

Lungimea de descărcare: Ld
Hd
Ld =
2,51…3,63
2200
Ld = = 606 mm
3,63

Distanţa de gardă Lg definită pe orizontală între punctul de articulare a cupei la braţ

şi planul vertical tangent la pneu se alege astfel încât să asigure un spaţiu de gardă

- Îndrumar de proiectare - 28
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

corespunzător,în poziţia limită inferioară a braţului la sfârşitul operaţiei încărcare.

Se alege:
Lg = (120…130)mm

L g = 120 mm

Relaţia de calcul pentru lungimea braţului este:

1/ 2
lb = (Ld + L0 ) (
2
R0cosα'd + H d H 0 + R0sin α'd)2

Unghiul de descărcare a cupei:

α'd = αd + α1

α d =unghiul de descărcare al cupei

(
αd = 450 …480 )
αd = 470

- Îndrumar de proiectare - 29
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Unghiul α1 se determină funcţie de elementele constructive ale cupei astfel:

h0
α1 = arcsin
R0

α1 = 15,7 0

α'd = 45 0 + 15,7 0

α'd = 60.7 0

Înlocuind în relaţia de calcul se determină lungimea braţului

- Îndrumar de proiectare - 30
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

lb = 2430 mm

Cursa unghiulară a braţului: φb

H0 - h0 H d - H 0 + R0 sin α'd
φb = arcsin + arcsin
lb lb

1790 - 68 2200 -1790 + 628.55  0.87

φb = arcsin + arcsin  45.12  23.18  68.3o
2430 2430

3.3 Bilanţul de tracţiune. Parametrii de tracţiune

Deplasarea utilajului nu este posibilă decât dacă este îndeplinită condiţia:

Rtd ≤ Ft ≤φ Gex

φ ad =coeficientul de aderenţă

φad   0,5  0, 7 

Ft max = φ  Gex

Ft max = 0,7  2100 = 1470 daN

Se adoptă viteza minimă de lucru:

v d = (3…3,5)km / h

v d = 3,1km / h

Puterea necesară forţei de tracţiune maxime:

Ftmax v d
Nt =
360
1470  3,1
Nt =
360
N t = 12.65 KW

- Îndrumar de proiectare - 31
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Puterea instalată necesară pentru acţionare (putere hidraulică):

1,25 ÷ 1,35   Nt
Nh =
ηt

1,25  N t
Nh =
ηt

1,25 12.65
Nh =
0,85

N h = 18.60 KW

ηt = randamentul total al transmisiei;

Puterea nominală a motorului termic ţinând cont şi de acţionările auxiliare necesare:

Pm = (1,08 ÷ 1,12) N h

Pm  1.12 18.60

Pm = 20.83 kW

Sarcini ce acţionează asupra încărcătorului în timpul operaţiei de încărcare:

- Îndrumar de proiectare - 32
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Sarcinile ce acţionează asupra încărcătorului în timpul operaţiei de încărcare

Se scriu ecuaţiile de echilibru:
M A  0  RA

M B  0  RB
A
 X  0:F t  Ft B  Rx  RdA  RdB  0

Z  0:R A  RB  Rz  Gex  0

Unde
RA , RB = reacţiunile pe puntea din faţă, respectiv spate;

Ft A , FtB =forţele tangenţiale de tracţiune la roţile din faţă, respectiv spate;

R dA , R dB =rezistenţele la rulare a roţilor din faţă, respectiv spate;

Rx, Rz = rezistenţele la înfigerea cupei în grămadă;

- Îndrumar de proiectare - 33
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Rx  q p  Bc

Bc = lăţimea cupei;
qp = forţa specifică de pătrundere a cupei în grămadă;
q p = (8…15)daN / cm

q p = 9 daN / cm

Rx  9  159.8

R x = 1438.2 daN

R dA + R dB = f (R A + R B )
Din ∑Z = 0 ⇒ R A + R B = R z + Gex

Din ∑X = 0 ⇒ FtA + FtB = R x + f (R A + R B )

φ (R A + R B ) = R x + f (R A + R B )
φ (R z + Gex ) = R x + f (R z + Gex )
Rx   f  ad  Gex 1438.2   0.1  0.7   2100
Rz  
ad  f 0.7  0.1

R z = 297 daN

Gex  l  rG   Rz  l  rR   Rx  z
M A  0 RA 
l
2100 1  0.688  297 1  1.235   1438.2  0.5
RA 
1
RA  599.895 daN

Rx  z  Gex  rG  Rz  rR
Din M B 0 RB 
l
1438.2  0.5  2100  0.688  297 1.235
RB 
1
RB = 1797.1 daN

- Îndrumar de proiectare - 34
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Forţa tangenţială de tracţiune la limita de aderenţă:

Ft = Ft A + FtB = φ (R A + R B )

Ft A   ad  RA  0.7  599.895  420 daN

Ft B   ad  RB  0.7 1797.1  1257.97 daN

Ft  420  1257.97  1677.97 daN

Relaţiile s-au calculat folosind următoarele valori:

Gex = 2100 daN

rG  0.688 m

ad  0.7

z  0.5 m

rR  1.235 m

R x = 1438.2 daN

f  0.1  0.15
f  0.1
l 1 m

Sarcini ce acţionează asupra încărcătorului în timpul deplasării între punctele de lucru

- Îndrumar de proiectare - 35
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Sarcinile ce acţionează asupra încărcătorului în timpul deplasării între punctele de lucru

Se scriu condiţiile de echilibru pentru sistemul de forţe din figură:

X 0  Ft A  Ft B  RdA  RdB  0

Z  0  RA  RB  Qn  Gex  0

M A 0
M B 0

Ft  Ft A  Ft B  f  RA  RB   f  Qn  Gex 

Ft  0.1   630  2100   273 daN

Q n rn + G ex rG
∑M A ⇒ R B =
l

RB =178,16 daN

- Îndrumar de proiectare - 36
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Qn (rn + l ) + Gex (l rG )
∑M B ⇒ R A =
l

R A =3124,84 daN

S-au utilizat următoarele valori:

r G=0,295 m

r n=0,933 m

l=0,984 m

Gex=2650 daN

f=0,1
Qn=650 daN

Parametrii de tracţiune
Se disting următoarele situaţii de tracţiune:
I) echipamentul de lucru nu este acţionat Pe = 0 , iar R x ≠0
mx = Ft  Rd  Rx  Gex  sinα

Pm−ηtr kp
m δ rot x=360 ∙ +F t ∙ −R x−R d−Gex ∙ sinα
vd 1−k p

 = unghiul de înclinare al terenului;

  2o
f= coeficientul de rezistenţă la rulare;
f=0,1
kp=coeficientul de patinare;
k p = 0,10,15

k p  0.13

ηtr =randamentul transmisiei motor → roata motoare

- Îndrumar de proiectare - 37
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

ηtr = 0,64 …0,7

ηtr = 0,64

vd =viteza de lucru a utilajului

vd = 3,6km / h

(
Ft ∙ δ rot +
kp
1−k p )
=360 ∙
Pm ∙ ηtr
vd
+( δ rot −1 ) ∙(R x +Rd +G ex ∙ sinα )

Rezistenţa dată de pantă (rampă):

R p = Gex  sin20 = 329,79daN

Rezistenţa la rulare:
Rd = f  Gex  cosα = 115,16 daN

Ft = 1539,28 daN

Ft > R p + R d + R x

II) echipamentul de lucru nu este acţionat Pe = 0 , iar R x = 0 deplasarea utilajului se

efectuează cu cupa plină pentru transport
mx = Ft  Rd  G'  sinα

Pm  ηtr kp
mδrot x = 360   Ft   Rd  G'  sinα
vd 1-k p

G' = Gex + Qn = 3300daN

(
Ft ∙ δ rot +
kp
1−k p
=
)360 ∙ Pm ∙ ηtr
vd
'
+( δ rot −1 ) ∙(R d +G ∙ sinα )

Rd = f   Gex + Qn   cosα = 329,79 daN

R p=( G ex +Q n ) sinα =115,16 daN

Ft = 1539,28daN

- Îndrumar de proiectare - 38
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Ft > Rd + R p  conditia de tractiune 

III) deplasarea utilajului în frontul de lucru se face cu viteză constantă (în faza de
încărcare a cupei) R x ≠0, Pe = 0
Ft =Rd + R x

360 ∙ P m ∙ ηtr kp
=R x +R d +F t ∙
vd 1−k p
360  Pm  ηtr
Ft =  1-k p  = 1729,125daN
vd

Ft =forţa de tracţiune la intrarea în frontul de lucru

IV) utilajul staţionează şi se acţionează numai echipamentul v=0, Rx = 0, Ft = 0, k p = 0

Ft =0

Pe = Pm  ηtr

P e =19,78 KW

3.4 Calculul grosimii brazdei de pământ săpate

Rezistenţa tangenţială la săpare se determină cu relaţia:

R st = R pr + Rt + R fr

unde:

- Îndrumar de proiectare - 39
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

R pr = rezistenţa la deplasarea prismei de pământ;

R fr = rezistenţa la frecarea dintre cuţitul cupei şi teren;

Rt = rezistenţa la tăiere a pământului.

Rt = k t A[daN ]

daN
kt = 2,5 ( pentru pământuri de categorie a  III  a )
cm 2
kt =  2 3 daN / cm2

kt =rezistenţa specifică la tăiere.

Aria brazdei săpate

A = b  hm cm 2 

b=lăţimea cupei
b = 159,8cm

hm =grosimea brazdei săpate

R pr = G pr  μ2  daN 

G pr =greutatea prismei de pământ

G pr = γ pa  v pr  daN 

v pr =volumul prismei de pământ

2 sin  β  φ1 
v pr =  h  hm   b 
sinβ  sinφ1

R fr = μ1  N  daN 

N   R t [daN ]
  0.2...0.5
1  coeficient de frecare oțel – teren;

- Îndrumar de proiectare - 40
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

 2  coeficient de frecare pământ săpat-teren.

2 sin    1 
R pr   pa  h  hm  b
sin   sin 1
unde:
 pa - greutatea specifică a pământului afânat;

 pa   p  k a  1848 daN / m3

ka - coeficient de afânare.

Rst  Ft max  Rd

Rd  f  Gex  Qn   330 daN

Ft max   ad  Gex

unde:
ad - coeficientul de aderență;
φad   0,5  0, 7 

Ft max  0.7  2650  1855 daN

Rst  1855  330  1525 daN

2 sin    1 
Rst  kt  b  hm   p  ka  h  hm   2  2   kt  b  hm
sin   sin 1
Se determină grosimea brazdei săpate:
Ms=momentul dat de forţele de stabilitate
M R =momentul dat de forţele de răsturnare

M R = Qn  rQ +Ge  re
'
M s = Gmb  xc
'
Gmb xc -2Ge re
Qn =
2rQ

- Îndrumar de proiectare - 41
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Qn = 650 daN
'
Gmb = greutatea maşinii de bază cu plinul făcut (combustibil, ulei, lubrifianţi) echipată cu

accesorii de exploatare.
'
Gmb = Gmb +Gcmb +Gacc = 2150 daN

Ge =greutatea echipamentului

Ge  500 daN

xc = distanţa pe orizontală a centrului de greutate a materialului din cupă faţă de muchia

de răsturnare
r Q =1,15m

re=distanţa pe orizontală a centrului de greutate a echipamentului de lucru faţă de axa

de răsturnare
r e =0,1 m

Volumul nominal al cupei se determină în funcţie de sarcina nominală Qn şi greutatea

specifică a materialelor pulverulente sau mărunte care se încarcă.
Qn
Vn =
γ p  ka

daN
γ p = 2100  pentru nisip umed 
m3
ka = 0,88

γ p =  2100 2500  daN / m3

650
Vn = = 0.35 m3
2100  0,88

3.6 Determinarea forţelor din cilindrii hidraulici

3.6.1 Pentru calculul forţelor de acţionare din cilindrii hidraulici ai braţelor se vor

- Îndrumar de proiectare - 42
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

considera următoarele ipoteze:

a) La întâlnirea unui obstacol fix de către cupă la intrarea în grămada de material. În
acest caz se produce ridicarea roţilor din spate de pe teren (figura 1).

Figura 1. Cazul ridicării roților din spate de pe teren

M A =0

Gmb  rmb  Ge  re  Qn  rn
Rz =
rR

Rz = 751,92 daN

Rx = φad  Gex = 1325 daN

Rx , Rz =rezistenţele date de obstacol;

Date folosite în calcul Qn  650 daN

Gmb = 2150 daN Ge = 500 daN

rmb = 0,75 m re = 0,1 m

rR = 1,3 m rn = 0,9 m

- Îndrumar de proiectare - 43
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

b) La rezemarea cupei în suprafaţa de sprijin, acţionând braţul până la ridicarea

utilajului numai pe puntea din spate (figura 2).

Figura 2. Cazul ridicării roților din față de pe teren

M B 0
'
Gmb  rmb + Ge  re + Qn  rn
Rz =
rR

Rz = 993.74 daN

Rx =  Gex  Rz   φad

Rx = 828.13 daN

Date folosite în calcul

Gex  2650 daN Qn  650 daN

Gmb = 2150 daN Ge = 500 daN

- Îndrumar de proiectare - 44
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

re = 1,084 m rR = 2,284 m
'
rmb = 0,234 m rn = 1,884 m

c) Utilajul este cu braţul ridicat, în cupă acţionând sarcina nominală  Qn  , (figura 3).
Qn  650 daN

M 0 = Qn  rn + Ge  re

M 0 = 650  2,775 + 500 1,825

M 0 = 2716,25 daNm

Figura 3. Utilaj cu braţul ridicat (dimensiuni în mm)

Date folosite în calcul

- Îndrumar de proiectare - 45
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Ge  500 daN Qn  650 daN

re = 1,825 m rn = 2, 775 m

Pentru determinarea forţelor din cilindrii hidraulici ai braţelor se vor considera cazurile
menţionate anterior:
a) La întâlnirea unui obstacol fix de către cupă la intrarea în grămada de material. În
acest caz se produce ridicarea roţilor din spate de pe teren (figura 1.1).

Figura 1.1 Cazul în care se produce ridicarea roţilor din spate de pe teren
(dimensiuni în mm)

Rx = 1325 daN

Rz = 751,92 daN

∑M 0 =0

- Îndrumar de proiectare - 46
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Rx 1,125 + 0,7  + Rz 1,75 + 0,975 + 0,155  +Qn  rn +Ge  re  FH  0,7 = 0

FH = 7455 daN

Forţa care acţionează într-un singur cilindru:

FH 7455
Fc =   3727.5 daN
2 2
b) La rezemarea cupei în suprafaţa de sprijin, acţionând braţul până la ridicarea
utilajului numai pe puntea din spate (figura 2.1).
Rx = 828.13 daN

Rz = 993,73daN

M O =0

1,8  Rx -2,88  Rz + 2,775  Qn + 1,825  Ge

FH =
0,7

FH = 1921.34 daN

c) Încărcătorul are braţul ridicat la înălţimea de descărcare

M 0 = FH  rc

Din calcul grafic  rc = 0,533m

FH = 5096,15 daN

F
Fc = H = 2548,075 daN
2

- Îndrumar de proiectare - 47
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Figura 2.1 Utilaj cu braţul ridicat la înălţimea de descărcare

- Îndrumar de proiectare - 48
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

3.6.2 Pentru calculul forţelor din cilindrii hidraulici ai cupei se vor considera
următoarele ipoteze:
 I) Cupa închisă la sfârşitul încărcării

Figura 3.1 Cupa închisă la sfârşitul încărcării (dimensiuni în mm)

∑M 0  0
Gmax  rG  FH  rc = 0
Gmax = Gcupa +Qn = 828,87 daN
FH = 4444 daN
F
Fc = H = 2222 daN
2
rG = 0,327m
rc = 0,061m
 II) La întâlnirea unui obstacol fix la intrarea în grămadă,cupa paralelă cu solul

Rx = 1325 daN
Rz = 751,92 daN
Rx, Rz=reacţiunile obstacolului

- Îndrumar de proiectare - 49
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Gc+ p = 828,87 daN

Figura 4.1 Cupa la intrarea în grămada de pămănt pe direcție paralelă cu solul

(dimensiuni în mm)

M 0=0
R x ∙0,2+R z ∙0,75+G c+ p ∙ 0,327
FH=
0,126
FH = 8727,4 daN
F
Fc = H = 4363,7 daN
2

- Îndrumar de proiectare - 50
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

3.6.3 Determinarea cursei cilindrului braţului

Figura 4.1 Cursa cilindrului brațului (dimensiuni în mm)

Cursa cilindrului brațului se determină astfel:

cb = CD  BC
0
φB = 62  cursa unghiulară a braţului 
OB = OD = BF 2 +OF 2 = 1329 mm
BF
Unghiul BOF = arctg = 580
OF
Unghiul DOE = 600
2 2
CD =  OF +OE  +  DE  CF 
OE = OD  cos  DOE = 1329  cos600 = 665mm
DE = OD  sin  DOE = 1151 mm
CD = 1690 mm
cb = 715 mm

- Îndrumar de proiectare - 51
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

3.6.4 Determinarea cursei cilindrului cupei

Figura 5.1 Cursa cilindrului cupei (dimensiuni în mm)

Lungimea de montaj a cilindrului AB

AB = BD 2 + AD 2 = 610 mm
BD = OB  sin150 = 46 mm
AD = OA  OD = 608 mm
AC = CE 2 + AE 2 = 944 mm
Cursa cilindrului
cC = AC  AB = 334 mm
cC =cursa totală
Cursa efectuată de cilindru corespunzătoare unghiului de descărcare:
cD = 190 mm

- Îndrumar de proiectare - 52
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

3.7 Calculul de rezistenţă al braţului

Braţul se calculează la sfârşitul procesului de lucru (săpare, încărcare), când cupa

întâlneşte un obstacol fix în grămadă.

Figura 6.1 Schema de calcul a brațului

a=600 mm; b=700 mm; c=1130 mm; d=925 mm; e=580 mm; f= 200 mm; g=155 mm;
h=2112 mm; i=750 mm.

X =0
Rx = Fcmax + 2H = 0
Y = 0
 Rz + 2V  Gc+ p = 0
Rx = 1987,5 daN
Rz = 751,23 daN
FCmax = 6040,92 daN
H = 2026,71 daN
V = 375,615 daN

- Îndrumar de proiectare - 53
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Rx  0,2 + 0,580  + Rz  0,75 + 0,155  +Gc+ p  0,327 + 0,155 

M ÎB =
2

M ÎB = 1314,63 daNm

Rx  0,2 + 0,925  + Rz  0,75 + 2,112  1,13 + Gc+ p 1,481

M ÎC =
2
M ÎC = 2382,3 daNm
daN
αaî = 2000 2 pentru OL 37
cm
M Îmax
Wnec = = 114,43 cm3
τ ai

Figura 7.1 Secțiunea brațului cu dimensiuni

Dimensiunile sunt următoarele:

a=4 mm; b=140 mm; c=160 mm; d=67 mm; f=75 mm; g=8 mm; h=91 mm.
Se adoptă secţiunea braţului:

- Îndrumar de proiectare - 54
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Iz
W=
ymax
2  0,8 143 7,5 163 6,7 15,23
I z = I1 + I2  I3 = +  = 965 cm 4
12 12 12
965
W= = 120,625 cm 3
8
A = 40,5 cm 4
N AB = Rz  cos150  Rx  sin150 = 211,22 daN
N CD = H  cos 320 +V  sin320 = 1917,79 daN
Efortul unitar maxim în secţiunea cea mai solicitată:
N CD M Îmax
αef = + = 1944,71 daN / cm 2
A W
αef < αai = 2000 daN / cm 2

3.8 Calculul sistemului hidrostatic

1. Dimensionare cilindru braţ

FCmax
Anec =
p0

Alegem presiunea de lucru p0 = 195 105 N / m2

2
πDnec
Anec =
4

Diametrul alezajului:
4  FCmax
Dnec = = 0,0628 m = 62,8 mm
π  p0
FCmax = 6040,92 daN
Se alege din catalog D=63 mm,d=40 mm
d=diametrul pistonului
FCmax
pef = = 193.8 daN 2
Aef cm
2. Dimensionare cilindru cupă

- Îndrumar de proiectare - 55
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

FCmax
Anec =
p0
FCmax = 4888,74 daN
π  Dnec
2 2
 d nec  FCmax
Anec = =
4 p0
Alegem presiunea de lucru p0 = 200 10 N / m 2
5

Se alege coeficientul de grosime al tijei:

D2
φ= = 1,39
D2  d 2
π  D 2 FCmax
Anec = =
4φ p0
FCmax  4φ
Dnec = = 0,0658 m = 65,8 mm
πp0
Se adoptă pentru alezajul cilindrului D=70 mm
D2
2 1
d nec = D  = D 1  = 37 mm
φ φ
Se adoptă diametrul tijei d=40 mm
Presiunea efectivă de lucru:
FCmax
pef = = 143.78 daN 2
Aef cm
3. Debitul de ulei necesar pentru deplasarea sarcinii cu viteza v [m/s] pentru cilindrul
braţului
c
v1 =
tr
c=cursa de lucru a pistonului
c=715 mm
tr=timpul de ridicare braţ
tr=3,2 s
0,715
v1 = = 0,223 m / s
3,2
π  D2
Qnec1 = A1  v1 =  v1
4
Qnec1 = 45.49 l / min

- Îndrumar de proiectare - 56
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

c
v2 =
tc
tc=timpul de coborâre braţ
tc=3 s
0.715
v2 =  0.238 m
3 s
2 2
π ( D −d )
Q nec 2=A 2 ∙ v2 = ∙ v2
4
Qnec 2 = 33.19 l / min
4. Debitul de ulei necesar pentru deplasarea sarcinii cu viteză v [m/s] (pentru cilindrul
cupei)
c
v3 =
td
c=cursa de descărcare
c=190 mm
td=timpul de descărcare cupă
td=3 s
v3 = 0,063 m / s
π  D2
Qnec3 =  v3
4
Qnec 3 = 12,85 l / min
c
v4 =
tî
tî=timpul de închidere a cupei
tî=2 s
v4 = 0,095 m / s
π  D2  d 2 
Qnec 4 =  v4
4
Qnec 4 = 13.25 l / min
Pentru a calcula debitul pompei Qp se alege debitul necesar maxim Qnec = 45.49 l / min
Qnec 1000  cm3 
Vgnec =  rot 
nnom  
nnom=turaţia nominală a motorului termic
nnom = 2400 rot / min
Vgnec = 17,38 cm3 / rot

- Îndrumar de proiectare - 57
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Se alege Pompa cu roţi dinţate tip PRD 2-19-11N-1ND având următoarele

caracteristici:
 capacitate Vg = 19cm 3 / rot
 presiune nominală p=210 bar
 turaţia maximă nmax = 3000 rot / min
 randament volumetric ηv = 0,98
4. Debitul pompei PRD 2-19-11N-1ND
Vg  nnom  ηv  l 
Qp =
1000  min 
Vg = 19 cm 3 / rot
nnom = 2400 rot / min
ηv = 0,98
Q p = 57 l / min

5. Predimensionarea conductelor circuitului hidraulic al echipamentului de lucru

Se adoptă viteza de curgere a fluidului de lucru pentru conductele de presiune-
refulare
w 0=8 m /s
l
Q p=6 ∙ w 0 ∙ A 0 [ ]
min
A0 = 0,93cm 2
Q p = 45l / min
4 A0
D N0 = = 1.08cm = 10,88mm
π
6. Alegerea conductei hidraulice
DN ≥ D N 0
Se alege diametrul nominal standardizat DN=12 mm
7. Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului
2
πD N
A= [cm 2 ]
4
2
A=1,13 cm
Q p=45l / min
Qp 45
W= = =6,63 m/ s
6 A 6 ∙1,13
8. Evaluarea naturii curgerii

- Îndrumar de proiectare - 58
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

WDN
Re = ∙103
ν
W [m/s],DN [mm]
ν =45 cst
Re =1730< R ecritic=23200 ⇒
curgerea este laminară
9. Calculul pierderilor de presiune pe conducta de retur
∆ p =∆ p1 +∆ p2 +∆ p3
∆ p1=∆ plocal +∆ pliniar
plocal = pierderile de presiune locale ce au loc pe coturi,ramificaţii etc.
pliniar = pierderile de presiune pe conductă
Traseul conţine 10 coturi la 900 şi 20 metri liniari conductă DN 12
Coeficientul de pierderi liniare: λ
80
λ= =0,046
64
Coeficienţii pierderilor locale pe cot şi pe ramificaţie:
ξ 1cot 90 =0,984
0

ξ 2 ramif =0,5
2
W
Δ ploc =γ
2g
( 10 ξ1 +ξ 2 )
2
W L
Δ pliniar =γ λ
2 g DN
γ =greutatea specifică auleiului
daN 3
γ =0,9 3
=9000 N /m
dm
W2 L
Δ p1=γ (10 ξ 1 +ξ 2+ λ )
2g DN
Δp1 = 17,5
Pierderile de presiune totală pe distribuitorul hidraulic (după catalog) este de 2,5
bar,la debitul de 45 l/min
Δp 2 = 2,5
Pierderea de presiune la trecerea prin filtrul de ulei (după catalogul producătorului)
este de 1,5 bar la debitul de 45 l/min
Δp 3 = 1,5
Δp = 21,5
10. Calculul presiunii necesare la pompa PRD 2-19
pnec = pef + Δ p
p nec = 209,5

- Îndrumar de proiectare - 59
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

11. Puterea la axul pompei

Q p ∙ pnec
N= [KW ]
600 ηtot
Q p=45l / min
ηtot =η v ηh =0,98 ∙0,95=0,93
p nec = 209,5
N =16,89 KW
12. Momentul necesar pentru dezvoltarea presiunii p
vg ∙ p −6
M= ∙10 [Nm]
2π
3
v g=19 cm / rot
5 2
p=210 ∙ 10 N /m
M =63,5 Nm
13. Puterea necesară antrenării pompei
M ∙n
pnec = [ KW ]
9550 ηtot
n=turaţia motorului termic
n=2400 rot/min
M=63,5 Nm
pnec=17,16 KW

II Calculul transmisiei

1. Momentul necesar la roată M necR

max
Ft
M necR= ∙ r d [ Nm]
2
max
Ft =forţa de tracţiune maximă
max
Ft =1987,5 daN
rd=raza dinamică a pneului
r d =0,413 m
M necR=410,41 daNm

2. Momentul dezvoltat de motorul hidraulic la presiunea p

p ∙ v gnec
M Hm=
2π

- Îndrumar de proiectare - 60
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

M necR
M Hm= =62,31 daNm
i R ηm ηh
iR=raportul de transmitere al reductorului
iR=7
3.Alegerea motorului hidraulic
Se adoptă presiunea de lucru p=210 bar.
2 π M Hm cm3
v gnec= −6
[ ]
p ∙ 10 rot
M Hm=623,1 [Nm]
5 2
p=210 ∙ 10 N /m
3
v gnec=186,4 cm /rot
Se alege motorul hidraulic tip OMT 200 având cilindreea
3
v g=200 cm / rot
Presiunea maximă pmax=240 bar
4. Presiunea efectivă de lucru pef
2πM Hm  N 
p ef =
v g 10 6  m 2 
M Hm=623,1 [Nm]
3
v g=200 cm / rot
5 N
pef =198∙ 10 2 =198 ¯¿
m
5.Turaţia maximă a roţii nmax
30 v max rot
nmax = ∙ [ ]
π r d min
km
v max =10 =2,778 m/ s
h
Viteza maximă de deplasare a maşinii se alege comparativ cu viteza altor utilaje din
aceeaşi categorie
r d =0,413 m
ηmax =63,92 rot / min
6. Turaţia de intrare în reductor ni
ni=i R ∙ nmax
ni=447,5 rot /min
7. Debitul necesar Qnec
v g ∙ m m3
Qnec= [ ]
ηv s

- Îndrumar de proiectare - 61
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

ηv =¿ randamentul volumic al motorului hydraulic

ηv =0,97
Qnec =92,1 l / min
8. Cilindreea necesară a pompei de acţionare a motorului hidraulic vpnec
Qnec ∙ 1000 cm3
v pnec = [ ]
nnom rot
l
Qnec=92,1[ ]
min
nnom=2400 rot / min
nnom=¿ turaţia nominală a motorului termic de acţionare
3
v pnec =38,3 cm / rot
Se alege pompa cu pistoane axiale tip HTP 40 cu următorii parametrii:
3
 cilindree v g=40 cm / rot
 presiune maxima pmax =300 ¯¿
 turatie maxima nmax =3000 rot / min
10. Debitul pompei HTP 40
v g ∙ nnom ∙ η v l
Q p= [ ]
1000 min
3
v g=40 cm / rot
ηv =0,98(randamentul volumic pompa)
Q p=94,1 l/ min
11. Debitul motorului hidraulic Q m
Q m=Q p ∙ ηvm
Qm=94,1 ∙ 0,97=91,26l /min
12. Turația reală a motorului
Q m ∙1000
nm = =456 rot /min
v gmot
13. Turația roții
nm
nr = =65,2rot /min
iR
14. Momentul de antrenare al pompei HTP 40 avand:
3
v g=40 cm / rot
vg ∙ p −6
M= ∙10 [Nm]
2π
p = 220220 10 5 N / m 2

- Îndrumar de proiectare - 62
 Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

M =140 Nm
15. Momentul de antrenare al pompelor de improspatare-presurizare a circuitului de
deplasare
3
v g=14 cm / rot
p = 1818 10 5 N / m 2
vg ∙ p −6
M= ∙10 =4 Nm
2π
16. Predimensionarea conductelor circuitului hidraulic al deplasarii
Se adoptă viteza de curgere a fluidului de lucru:
w 0=8 m /s
Q pmax= 94,1l /min

D N 0=
√
4 Q pmax
π w0
=0,0157 m
D N 0=15,7 mm
Se adopta diametrul nominal standardizat DN 16

17.Recalcularea vitezei reale de curgere a uleiului

2
πD N
A= [cm 2 ]
4
A=2,01 [cm 2 ]
Qp 94,1
W= = =7,8 m/s
6 A 6 ∙2,01
18.Evaluarea naturii curgerii
WDN
Re = ∙103
ν
W [m/s],DN [mm]
ν =46 cst
R e =2716> R ecri tic=2320 ⇒
curgerea este turbulenta
19. Calculul pierderilor de presiune
Traseul contine 2 coturi la 900 si 2 metri conducta DN 16
Dupa Blosius,se determina λ
0,3164
λ= =0,044
√4 R e
λ = coeficientul de pierderi liniare
ξ cot 90 =sin
0
2 α
2(0,946+2,047 sin
2α
2 )
=0,984

ξ = coeficient de pierderi locale (in coturi)

- Îndrumar de proiectare - 63
Proiectarea echipamentului de lucru al unui
încărcător frontal cu o cupă cu direcție prin
derapare

Capitolul 3

Δ p= Δ pliniar + Δ plocal
2
v L
Δ pliniar =γ λ
2g D
2
v
Δ plocal =γ ∙ 2ξ cot 90 0
2g
Δp = 2,004

- Îndrumar de proiectare - 64