Cuprins

CAPITOLUL 1 INFIINTAREA, ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATILOR FARA

SCOP LUCRATIV ....................................................................................................................................2
1.1. INFIINTAREA SI ORGANIZAREA ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR................................................2
1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor................................................................................2
1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor .................................................................................5
1.2. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA SOCIETATILE FARA SCOP LUCRATIV....7
1.3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI ........................................12
1.4. PARTICULARITATI FISCALE PENTRU INSTITUTIILE FARA SCOP LUCRATIV ..............................17
1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de
asociatii si fundatii...........................................................................................................................17
1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor..............................................................19
CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR, APORTURILOR SI REZERVELOR
....................................................................................................................................................................23
2.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE, APORTURILE SI REZERVELE ...............................23
2.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE CAPITALURI ...........................................................................25
CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR .............................................................37
3.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND IMOBILIZARILE ...........................................................................37
3.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE IMOBILIZARI ..........................................................................43
CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE...............................................................................................................................................52
4.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ...............52
4.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ..............57
CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERTILOR............................................................................64
5.1. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII .................................................................64
5.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII ......................................................................67
5.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL ..............................................................69
5.4. CONTABILITATEA ASIGURARILOR SOCIALE SI PROTECTIEI SOCIALE ......................................71
5.5. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI....................................................73
CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA TREZORERIEI.....................................................................82
6.1. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TREZORERIA .............................................................................82
6.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE TREZORERIE ...................................................................83
CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR............................88
7.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR .........................................................................................88
7.2. CONTABILITATEA VENITURILOR .............................................................................................92
BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................................................97

1
 Capitolul 1 Infiintarea, organizarea si conducerea
societatilor fara scop lucrativ

1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor si fundatiilor

1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care,
pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala,
cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes
general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor nepatrimonial.
Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul
Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie
teritoriala isi are sediul.
In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii asociati incheie actul
constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica sau atestata de avocat.
Actul constitutiv trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
- datele de identificare a membrilor asociati: nume sau denumirea si, dupa
caz, domiciliul sau sediul acestora;
- exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus;
- denumirea asociatiei;
- sediul asociatiei;
- durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea
expresa a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
- patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin
un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei; poate fi
alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a asociatiilor;
- componenta nominala a organelor de conducere, administrare si control ale
asociatiei;
- persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura
de dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile membrilor asociati.

2
 Statutul asociatiei trebuie sa cuprinda, pe langa elementele din actul constitutiv,
si urmatoarele:
- precizarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
- modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;
- drepturile si obligatiile asociatilor;
- categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;
- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.
Oricare dintre membrii asociati, pe baza unei imputerniciri, poate formula o
cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa
judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.
Respectiva cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
- actul constitutiv;
- statutul asociatiei;
- actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;
- dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei sau, dupa
caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia.
Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul
asociatiilor si fundatiilor. In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere,
judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea documentelor si
dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim
de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al
asociatiei.
Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu,
acte juridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot
incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza
hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.
Filiala se constituie prin hotararea adunarii generale a asociatiei. Personalitatea
juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si
fundatiilor.
In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de
inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv,

3
actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial ale acesteia, la judecatoria in a
carei crcumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala.
Asociatia isi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fara personalitate
juridica. Sucursalele se constituie prin hotarare a adunarii generale. Sucursalele
desfasoara activitatile date in competenta de catre asociatie.
Organele de conducere ale asociatiei sunt:
- adunarea generala;
- consiliul director;
- cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.
Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea
asociatilor. Competenta adunarii generale cuprinde:
- stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;
- aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
- alegerea si revocarea membrilor consiliului director;
- alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei
de cenzori;
- infiintarea de filiale;
- modificarea actului constitutiv si a statului;
- dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei
bunurilor ramase dupa lichidare;
- orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.
Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale.
El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime
din componenta sa.
In exercitarea competentei sale, consiliului director:
- prezinta adunarii generale raportul de activitate pe preioada anterioara,
executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil,
proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor
asociatiei;
- incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
- aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin
statut nu se prevede altfel;
- indeplineste orice atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea
generala.

4
 Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei
comisii de cenzori. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui
cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei.
Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii
ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de
cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii
consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie
contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.
In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori are
urmatoarele atributii:
- verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
- intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
- poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;
- indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de
adunarea generala.

1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe
baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu
afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau,
dupa caz, al unor colectivitati.
Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau
numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe
economie, la data constituirii fundatiei.
In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz,
fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica.
Actul constitutiv al fundatiei trebuie sa cuprinda:
- datele de identificare a fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul
sau sediul acestora;

5
 - scopul fundatiei;
- denumirea fundatiei;
- sediul fundatiei;
- durata de functionare a fundatiei – pe termen determinat sau
nedeterminat;
- patrimoniul initial al fundatiei;
- componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare
si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor
organe;
- persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de
dobandire a personalitatii juridice;
- semnaturile fondatorilor.
Statutul fundatiei trebuie sa precizeze urmatoarele elemente:
- explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;
- categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;
- atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;
- procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de
conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;
- destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei.
Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registru
asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala
isi are sediul.
Cererea de inscriere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:
• actul constitutiv;
• statutul;
• acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial;
• dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei.
Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii
consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este condusa de un
consiliul director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.
Organele de conducere ale fundatiei sunt:
• consiliul director;
• cenzorul, sau dupa caz, comisia de cenzori.

6
 Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al
acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei,
exercitand urmatoarele atributii:
• stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei;
• aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
• alegerea si revocarea cenzorilor;
• infiintarea de filiale;
• incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei;
• executarea bugetului de venituri si cheltuieli;
• aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei;
• modificarea statutului fundatiei;
• indeplinirea oricaror atributii prevazute prin lege sau prin statut.
Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator, la
momentul constituirii fundatiei.

1.2. Aspecte generale cu privire la contabilitatea societatile

fara scop lucrativ

Notiunea de societate fara scop lucrativ se refera la urmatoarele tipuri de

entitati juridice: asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organizatii cu
caracter obstesc, culte religioase, partide politice.
Persoanele juridice fara scop lucrativ au obligatia organizarii si tinerii
contabilitatii la sediile declarate din Romania.
Subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor
persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara
in care au sediul declarat.
In calitate de unitati patrimoniale, societatile fara scop lucrativ au obligatia sa
asigure, in conditiile legii:
- intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune
care afecteaza patrimoniul;
- inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

7
 - inventaierea patrimoniului;
- intocmirea bilantului contabil;
- controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la
situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.
Societatile fara scop lucrativ realizeaza inregistrarea operatiunilor patrimoniale
cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de
intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu
ajutorul registrului – jurnal si al cartii mari.
Inventarierea la nivelul societatilor fara scop lucrativ trebuie sa cuprinda toate
elementele de activ si pasiv din patrimoniu, care se inscriu in registrul – inventar. De
asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau
pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau
juridice.
Registrul – jurnal, registrul inventar si cartea mare, impreuna cu documentele
justificative, precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale
pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate.
Contabilitatea societatilor fara scop lucrativ se conduce in partida dubla si are
menirea sa asigure:
- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor
operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod
simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi,
denumite conturi corespondente;
- stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a
soldului final al fiecarui cont;
- intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta
egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul
soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor;
- prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute,
respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum
si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor,
prin contul rezultatului exercitiului.
Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in
partida simpla, potrivit legii.

8
 Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate
publica pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale
finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, daca in cursul unui
exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000
EURO.
Persoanele fara scop lucrativ care depasesc plafonul veniturilor stabilit de
Ministerul Finantelor Publice sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar
urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata
durata de functionare a acestora.
Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida
simpla au obligatia sa asigure:
- inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a
operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod
unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara
utilizarea unui cont corespondent;
- stabilirea totalului debitului si creditului, precum si a soldului
fiecarui cont.
In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, persoanele juridice fara
scop lucrativ trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se
stabileste astfel:

bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita
cost de achizitie;

bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu
titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei,
utilitatea, starea si amplasarea acestora;

bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul
de productie.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare,
taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport – aprovizionare si alte
cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau
pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

9
 Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de achizitie al
materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe
de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie
determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile
generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare nu
se includ in costurile de productei.
In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele
bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricaţie
aferente perioadei.
- cu ocazia inventarierii:

pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor
patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv
valoarea contabila;

pentru activitatile economice din structura persoanei fara scop
lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea
actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoarea de
inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul
pietei.
- la inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se
reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv
valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii;
Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara
scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de
utilitate stabilita pe baza inventarierii:
- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se
la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus
intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea
de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe
seama amortizarii (când deprecierea este ireversibila) sau,
dupa caz, se constituie provizioane (când deprecierea este
reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte
elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor

10
 elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de
intrare.
- pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus
intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionandu-
se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus
intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a
elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin
constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente
mentionandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare.
- la data ieşirii din patrimoniu sau darea in consum, bunurile se evalueaza si
se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute
este redata prin aplicarea urmatoarelor principii contabile:

principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea
aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a
rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor
contabile;

principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca
persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal
functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de
lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;

principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in
timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei
juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii
lor la rezultatul exercitiului la care se refera;

principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de
deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent;

principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de
pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,
nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv

11
 ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de
rezultate;

principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea
elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile,
riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii
exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica
numai pentru activitatile economice din structura persoanelor
juridice fara scop lucrativ.

1.3. Organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului

Contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ se organizeaza in

compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar – contabil, contabilul
sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si
conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice fara
scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru
necesitati proprii, cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clienti, furnizori, bancile,
organele fiscale si alte persoane juridice si fizice.
Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ
care desfasoara activitati economice fara personalitate juridica au obligatia organizarii
si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice.
Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare persoana juridica fara
scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele:

stabilirea cheltuielilor;

stabilirea veniturilor;

12

stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor
executate si serviciilor prestate;

intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati,
urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii
rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor
prinvind gestiune.
Persoana desemnata sa conduca contabilitatea la nivelul unei societati fara
scop lucrativ trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:

intocmirea documentelor justificative privind operatiunile
patrimoniale;

organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si
valorificarea rezultatelor acesteia;

respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de
depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative,
a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea
contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul
unitatii.
Potrivit Legii contabilitatii, principalele registre ce se folosesc in contabilitate
sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare.
Persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot conduce contabilitatea in
partida simpla, inregistreaza operatiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de
incasari si plati.
Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza,
in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii
documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se
inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de
natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor
legale.
Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de
inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul
contabil.

13
 Registrul inventar se intocmeste la infiintarea societatii, anual la inchiderea
exercitiului financiar, cu ocazia incetarii activitatii acesteia pe baza de inventar faptic,
precum si in alte situatii.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar
se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se
scad iesirile de la data inventarierii pana la data inchiderii exercitiului financiar.
Registrul „cartea mare” este un document contabil obligatoriu in care se
inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile facute
in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele
debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale.
Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de
persoana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate
proprie.
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-
un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de
document justificativ.
Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale:

denumirea documentelor;

denumirea si sediul persoanei juridice care intocmeste documentul
(când este cazul);

numarul si data intocmirii acestuia;

mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii
economice si financiare;

continutul operatiunii economice si financiare, iar atunci când este
necesar si temeiul legal al efectuarii ei;

date cantitative si valorice aferente operatiunii economice si
financiare efectuate;

numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au
intocmit, vizat si aprobat;

alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a
operatiunilor in documentele justificative.
Societatiile fara scop lucrativ, pentru verificarea inregistrarii corecte in
contabilitate a operatiunilor patrimoniale, intocmesc balanta de verificare (obligatoriu
lunar).

14
 Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru
intocmirea bilantului contabil.
Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile persoanei juridice fara
scop lucrativ, urmatoarele elemente:

simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi);

soldurile initiale debitoare si creditoare;

rulajele debitoare si creditoare;

totalul sumelor debitoare si creditoare;

soldurile finale, debitoare si creditoare.
Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile
generate de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate, respectiv
concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor
debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre
totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor
finale debitoare si creditoare din balanta.
Pentru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate, persoanele
juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma
de inregistrare „pe jurnale”, „maestru-sah cu jurnale”, precum si „maestru-sah
simplificat”.
Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre,
formulare, documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea
cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiunilor
economice si financiare ce au loc in unitati, pe tot parcursul exercitiului financiar.
Organizarea, de catre o persoana juridica fara scop lucrativ, a unui sistem de
prelucrare automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui
eventual control.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport
pentru pastrarea datelor de intrare, pe hartie sau alt suport care asigura conservarea
acestora in conditii de siguranta, precum si listele inregistrarilor efectuate in evidenta
contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine
cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau
adaugiri ulterioare.
Originea, continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu
claritate. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul

15
unui document scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de
control.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice
moment, reconstituirea elementelor si continutul conturilor, a listelor si informatiilor
supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie pornind in ordine inversa de
la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se
poata determina datele de intrare.
Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu
prevederile legale si cu respectarea regulilor generale menţionate in Normele
metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune pentru activitatea
financiara si contabila, elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se patreaza in
arhiva, de regula, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiunilor si
in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera.
Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora
in termenele prevazute de lege.
Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care stau la
baza inregistrarii lor in contabilitate, se pastreaza in arhiva persoanei juridice fara
scop lucrativ, timp de zece ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului financiar
in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se patreaza timp
de cinzeci de ani.

16
1.4. Particularitati fiscale pentru institutiile fara scop lucrativ

1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop

patrimonial desfasurata de asociatii si fundatii

Potrivit Codului Fiscal platitori ai impozitului pe profit sunt:

- persoanele juridice romane;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul
unui sediu permanent in Romania;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care
desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate
juridica;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura
cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la persoana
juridica romana;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoanele juridice romane,
pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din
asocieri fara personalitate juridica.
Baza asupra careia se aplica impozitul pe profit este:
- in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil
obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
- in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin
intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului
impozabil atribuibil sediului permanent;
- in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente
care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate
juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile
fiecarei persoane;
- in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in
legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din
vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana
juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

17
 - in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate,
din asocieri fara persoanlitate juridica, asupra partii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Printre contribuabilii care sunt scutiti de la plata, se regasesc si persoanele
juridice organizate sa functioneze ca asociatii sau fundatii cum ar fi:
- fundatiile romane;
- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice
care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
- cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si
valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult,
potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca
sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori,
pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de
constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult, pentru
invatamant si pentru actiuni sp0ecifice cultelor religioase, inclusiv
venituri din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a
masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate;
- asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile
de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile
obtinute din activitati economice si care urmeaza a fi utilizate pentru
imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si
repararea proprietatii comune.
Veniturile pentru care sunt scutite de la plata impozitului pe profit
organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt
urmatoarele:
- cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor;
- contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
- taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
- veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din
participarea la competitii si demonstratii sportive;
- donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

18
 - dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea – cesionarea
titlurilor de participare obtinute din plasarea vniturilor scutite;
- resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
- venituri realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de
fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in
scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
- veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate
in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau
au fost folosite intr-o activitate economica;
- veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile
nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si
functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului,
sportului, sanatatii, precum si de camarele de comert si industrie,
organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului

de stat de catre toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara de o maniera
independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestora, cum ar fi:
- activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii,
inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiiilor libere
sau asimilate acestora;
- exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de
venituri cu caracter de continuitate.
Din punct de vedere al platitorilor de taxa pe valoare adaugata, Codul Fiscal
nu prevede nimic in plus cu privire la asociatii si fundatii, ci numai cu privire la
institutiile publice. In Codul Fiscal se regaseste o afirmatie generica care se poate
considera ca afecteaza si asociatiile si fundatiile: „Sunt asimilate institutiilor publice,
in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea
adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale

19
Guvernului, pentru activitatile prevazute in actul normativ de infiintare, care nu
creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.”
Potrivit Codului Fiscal sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde
operatiunile care indeplinesc urmatoarele conditii:
- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu
plata;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat
a fi in Romania;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana
impozabila;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati
economice;
- importul de bunuri.
Operatiunile de interes general scutite de TVA, prevazute in Codul Fiscal si
care au legatura cu asociatiile si fundatiile sunt:
- activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv
activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati,
formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si
livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile
publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta
si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte
antitati recunoscute ca avand un caracter social; serviciile de cazare,
masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara
activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu
Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si
contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia
copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati
recunoscute ca avand caracter social;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in
interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statului,
de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica,
sindicala, religioasa, patriotica, filosofica, patronala, profesionala sau

20
 civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor,
in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de
concurenta;
- prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a
educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru
persoanele care practica sportul sau educatia fizica;
- prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de
acestea, efectuate de institutiile publice;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale
caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le
aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia
ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.
In categoria altor operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, Codul Fiscal
mai prevede si urmatoarele activitati:
- livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de
cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru
practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor
de cult;
- arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu
urmatoarele exceptii:
o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului
hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
o serviciile de parcare a vehiculelor;
o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurilor imobile;
o inchirierea seifurilor.
Scutirile de TVA pentru bunurile importate, care au legatura cu institutiile fara
scop patrimonial, se refera la:
- importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau
donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a
sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de
protectie si amelioare a mediului, de protectie si conservare a
monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin
norme;

21
- importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate
de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii
nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;
- importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile
straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate
in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare
calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile
care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate,
echipamente pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a
Guvernului.

22
 Capitolul 2 Contabilitatea capitalurilor, aporturilor si
rezervelor

2.1. Delimitari teoretice privind capitalurile, aporturile si

rezervele

Aporturile, rezervele si capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare

stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ. Aceste surse de
finantare se pot regasi sub mai multe forme, cum ar fi:
- aporturi;
- diferente din reevaluare;
- rezerve si alte fonduri proprii;
- execedente nerepartizate, reportate din anii precedenti;
- subventii pentru investitii;
- provizioane reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli;
- imprumuturile pe termen lung si mediu;
- alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.
Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau numerar ale membrilor
pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ si se
inregistreaza in contabilitate distinct pe baza actelor de constituire a societatii.
Diferentele din reevaluare reprezinta reprezinta soldul diferentelor intre
valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de
activ (mai mica) supuse reevaluarii.
Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la
rezerve, ca aporturi la patrimoniul institutiei sau sunt folosite pentru alte destinatii
stabilite potrivit reglementarilor in vigoare.
Rezervele insitutiilor fara scop lucrativ se clasifica la fel ca si in cazul
societatilor comerciale in trei categorii distincte: rezerve legale, rezerve statutare si
alte rezerve.

23
 Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana
juridica fara scop lucrativ.(minim 5% din profitul brut pana se atinge nivelul de 20%
din patrimoniul institutiei).
Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului,
conform prevederilor din statulul fiecarei societati.
Alte rezerve, neprevazute in lege sau in statut, pot fi constituite facultativ pe
seama rezultatului net al exercitiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte
scopuri, potrivit hotararii generale.
Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului
sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop
lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor
bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau
altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta
categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor
primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituite numai pentru activitatile
economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de
patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt:
- litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte
datorii incerte;
- cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie
si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;
- cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt:
cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit
programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu
reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile
sezoniere si partial sezoniere;
- pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize;
- alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.
Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in
functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.
La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul
anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza astfel:

24
 - prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii
provizionului;
- prin creditul contului de venituri când provizionul trebuie
diminuat sau anulat, respectiv când acesta devine total sau
partial fara obiect;
- când are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila,
conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin
crediul conturilor de venituri si, concomitent, cheltuielile si
pierderile respective in raport cu natura lor se inregistreaza in
conturile corespunzatoare.
Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe
urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de
rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, creditele bancare pe
termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii
asimilate, precum si dobanzile aferente acestora.
Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului si a
repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop
lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.

2.2. Fluxuri contabile generate de capitaluri

Persoanele juridice fara scop lucrativ isi desfasoara activitatea cu ajutorul

surselor de finantare stabile. Evidenta acestor elemente patrimoniale se tine cu
ajutorul conturilor din clasa 1 „Conturi de capitaluri”, care cuprinde urmatoarele
grupe de conturi:
- 10 „Aporturi si rezerve”;
- 11 „Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si
rezultatul reportat”;
- 12 „Rezultatul exercitiului”;
- 13 „Subventii pentru investitii”;
- 15 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”;
- 16 „Imprumuturi si datorii asimilate”.

25
 In cadrul grupei 10 „Aporturi si rezerve”, un cont specific persoanelor juridice
fara scop lucrativ este contul 102 „Aporturi”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
aporturilor in natura si/sau in numerar pentru constituirea patrimoniului social al
persoanei juridice fara scop lucrativ, precum si majorarii sau reducerii aporturilor.
Contul 102 „Aporturi” este un cont cu functiune de pasiv. Prezinta sold iniţial
creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor:
- 105 „Diferente din reevaluare”, cu diferentele din reevaluare incorporate in
aporturile la patrimoniul social;
- 106 „Rezerve”, cu rezervele destinate majorarii patrimoniului social;
- 117 „Rezultatul reportat”, cu excedentele realizate in exercitiile financiare
precedente destinate majorarii patrimoniului social;
- 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate”, cu valoarea
imobilizarilor necorporale reprezentand brevete, licente si alte drepturi si
valori similare aportate;
- 211 „Terenuri”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand terenuri
si amenajari de terenuri aportate;
- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand
mijloace fixe aportate;
- 261 „Titluri de participare”, cu valoarea imobilizarilor financiare
reprezentand titluri de participare aportate;
- 301 „Materii prime”, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime
aportate;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele depuse ca aport in contul de
disponibil.
Contul 102 „Aporturi” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 117 „Rezultatul reportat”, cu deficitele realizate in exercitiile financiare
precedente, in cazul in care nu pot fi acoperite pe alta cale prevazuta de
lege;
- 211 „Terenuri”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand
amenajari de terenuir pentru activitatiile fara scop lucrativ aduse ca aport,
scoase din evidenta;
- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
reprezentand mijloacele fixe scoase din evidenta; cu valoarea

26
 imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe pentru activitatile fara
scop lucrativ, aduse ca aport, scoase din evidenta;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea
activitatii.
Contul 102 „Aporturi” are sold creditor si reprezinta valoarea aporturilor la
patrimoniul social.
In cadrul grupei 11 „Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si
rezultatul reportat” un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul
113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR)”. Cu ajutorul
acestui cont se tine evidenta fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc
(CAR), constituit nin conformitate cu prevederile legale in vigoare. Contabilitatea
analitica se tine pe fiecare membru CAR.
Contul 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc” este un
cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 129 „Repartizarea rezultatului exercitiului”, cu rezultatele realizate in
exercitiul financiar curent de casele de ajutor reciproc, repartizate la fondul
social al membrilor acestora;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele incasate de la terti sau
comunicate de terti pe baza de documente justificative neaparute inca in
extrasele de cont, reprezentand depuneri la fondul social al membrilor
caselor de ajutor reciproc;
- 531 „Casa”, cu sumele incasate in numerar reprezentand depuneri la
fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc.
Contul 113 „Fondul social al memebrilor Caselor de Ajutor Reciproc” se
debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 267 „Creante imobilizate”, cu sumele reprezentand imprumuturi restituite
de membrii caselor de ajutor reciproc prin compensarea cu fondul social al
acestora; cu sumele reprezentand dobanzile suportate de membrii caselor
de ajutor reciproc la imprumuturile restituite prin compensarea cu fondul
social al acestora;
- 462 „Creditori diversi” cu sumele reprezentand fondul social neridicat de
membrii caselor de ajutor reciproc, retrasi;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate la alte case de ajutor
reciproc reprezentand fondul social al membrilor transferati;

27
 - 531 „Casa”, cu sumele platite reprezentand restituirea fondului social al
membrilor caselor de ajutor reciproc.
Soldul creditor al contului 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor
reciproc” reprezinta fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc, existent.
In cadrul grupei 12 „Rezultatul net al exercitiului” prezentam functiunea
contului 120 „Rezultatul exercitiului”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului, distinct pentru activitatile
fara scop lucrativ, incusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice.
Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II.
Contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop lucrativ se tine separat
pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile cu destinatie speciala.
Contul 120 „Rezultatul exercitiului” este un cont bifunctional si se crediteaza
prin debitul conturilor:
- 117 „Rezultatul reportat”, cu deficitele realizate in exercitiul financiar
precedent;
- 7xx „Conturi de venituri”, la sfarsitul perioadei, cu soldurile creitoare ale
conturilor din clasa 7, in vederea inchiderii acestora si stabilirii
rezultatelor.
Contul 120 „Rezultatul exercitiului” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 117 „Rezultatul reportat”, cu excedentele realizate in exercitiul financiar
precedent, nerepartizate;
- 129 „Repartizarea rezultatului net al exercitiului”, cu excedentele realizate
in exercitiul financiar precedent, destinate repartizarii;
- 6xx „Conturi de cheltuieli”, la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare
din clasa 6, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor;
- 711 „Venituri din productia stocata”, la sfarsitul perioadei, cu soldul
debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Soldul creditor al contului 120 „Rezultatul exercitiului” reprezinta excedentele
realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate
daca cheltuielile depasesc veniturile.
Din grupa de conturi 13 „Subventii pentru investitii” contul reprezentativ este
131 „Subventii pentru investitii”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor
nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse de care beneficiaza persoana
juridica fara scop lucrativ in vederea procurarii sau producerii de echipamente ori alte

28
bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau
altor cheltuieli de natura investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit
privind activitatile economice.
Contabilitatea analitica se tine pe categorii de subventii, iar in cadrul acestora,
pe fiecare unitate finantatoare.
Contul 131 „Subventii pentru investitii” este un cont de pasiv, prezinta sold
iniţial creditor si se crediteaza pe parcursul desfasurarii activitatii prin debitul
conturilor:
- 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate”, cu valoarea
brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu
gratuit sau constatate plus la inventariere;
- 211 „Terenuri”, cu valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri privind
activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere;
- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile
economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;
- 445 „Subventii”, cu valoarea subventiilor pentru investitii, de primit;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu valoarea subventiilor primite in cont.
Contul 131 „Subventii pentru investitii” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 211 „Terenuri”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
primite cu titlu gratuit, reprezentand amenajari de terenuri pentru
activitatile economice, scoase din evidenta;
- 213 „Mijloace fixe”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale
primite cu titlu gratuit reprezentand mijloace fixe pentru activitatile
economice, scoase din evidenta;
- 772 „Venituri din operatii de capital”, cu cota parte a subventiilor pentru
investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii incluse in
costuri.
Soldul creditor al contului 131 „Subventii pentru investitii” reprezinta
subventiile neinregistrate la venituri.
In cadrul grupei 14 „Provizioane reglementate”, contul reprezentativ este 141
„Provizioane reglementate”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor
constituite pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale.

29
 Contul 141 „Provizioane reglementate” este un cont de pasiv si se crediteaza
prin debitul contului:
- 687 „Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor
reglementate.
Contul 141 „Provizioane reglementate” se debiteaza prin creditul contului:
- 787 „Venituri exceptionale din provizioane”, cu sumele reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate.
Soldul creditor al contului 141 „Provizioane reglementate” reprezinta
provizioanele reglementate constituite.
Din grupa 15 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” vom prezenta
functiunea contului 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, constituite, de regula,
la finele exercitiului pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale pentru litigii,
garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, alte
elemente de patrimoniu sau cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Contul 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” este un cont de pasiv,
prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul
conturilor:
- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele”, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, când acestea privesc activitatea de exploatare;
- 686 „Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele”, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, când acestea privesc activitatea financiara;
- 687 „Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele”, cu
valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, când acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.
Contul 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli” se debiteaza prin creditul
conturilor:
- 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”, cu sumele
reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si
cheltuieli, când acestea privesc activitatea de exploatare;

30
 - 786 „Venituri financiare din provizioane”, cu sumele reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, când
acestea privesc activitatea financiara;
- 787 „Venituri exceptionale din provizioane”, cu sumel reprezentand
diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, când
acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.
Soldul creditor al contului 151 „Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”
evidentiaza provizioanele constituite pentru riscuri si cheltuieli.
In grupa 16 „Imprumuturi si datorii asimilate”, unul din conturile
reprezentative este 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”. Prin intermediul
acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung si mediu primite de la
societatile bancare sau alte institutii de credit.
Contul 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu” este un cont de pasiv si
se crediteaza prin debitul conturilor:
- 401 „Furnizori”, cu platile efectuate catre furnizori direct din credite
bancare, pe baza documentelor prezentate la banca;
- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu platile efectuate catre furnizorii de
imobilizari direct din credite bancare;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu suma creditelor bancare primite in cont.
Contul 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” se debiteaza prin
creditul conturilor:
- 512 „Conturi curente la banci”, cu suma creditelor rambursate;
- 765 „Venituri din diferente de curs valutar”, cu diferentele de curs valutar
favorabile, rezultate in urma lichidarii creditelor bancare exprimate in
devize.
Soldul creditor al contului 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung”
exprima creditele pe termen lung si mediu nerambursate.

31
 MONOGRAFIE CONTABILA

Contabilitatea aporturilor
1. se inregistreaza in contabilitate aportul la constituirea patrimoniului social al
institutiei fara scop lucrativ sub forma unor brevete in valoare de 4.000 RON.
205 = 102 4.000 4.000
„Concesiuni, brevete si „Aporturi”
alte drepturi asimilate”

2. se evidentiaza in contabilitate aportul in natura sub forma unei suprafete de teren

in valoare de 35.600 RON, aport care va majora patrimoniul social al institutiei.
211 = 102 35.600 35.600
„Terenuri” „Aporturi”

3. se primeste aport la patrimoniul institutiei un autoturism in valoare de 41.200

RON.
2133 = 102 41.200 41.200
„Mijloace de transport” „Aporturi”

4. se inregistreaza in contabilitate aportul in numerar pentru majorarea patrimoniului

institutiei fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. Suma este depusa in
contul bancar la institutiei.
5121 = 102 50.000 50.000
„Conturi curente la „Aporturi”
banci”

5. se inregistreaza in contabilitate majorarea patrimoniului social pe baza

excedentelor realizate din activitatea economica la inchiderea exercitiului
financiar cu valoarea de 12.300 RON.
1292 = 102 12.300 12.300
„Repartizarea „Aporturi”
rezultatului activitatilor
economice”

32
6. se evidentiaza majorarea patrimoniului social din excedentele realizate de
institutia fara scop lucrativ in exercitiile financiare precedente in valoare de 9.500
RON.
1171 = 102 9.500 9.500
„Rezultatul reportat al „Aporturi”
activitatilor fara scop
patrimonial”

7. din rezervele aflate la dispozitia institutiei fara scop lucrativ, aceasta decide ca o
parte din ele in valoare de 3.800 RON sa fie folosite pentru majorarea
patrimoniului social.
106 = 102 3.800 3.800
„Rezerve” „Aporturi”

8. se decide reducerea patrimoniului social pentru acoperirea deficitelor realizate in

activitatea economica in exercitiile financiare precedente cu suma de 3.760 RON.
102 = 1172 3.760 3.760
„Aporturi” „Rezultatul
reportat al
activitatilor
economice”

9. se inregistreaza reducerea patrimoniului social cu valoarea de 14.000 RON

reprezentand mijloace de transport scoase din evidenta.
102 = 2133 14.000 14.000
„Aporturi” „Mijloace de
transport”

Contabilitatea rezervelor
1. se inregistreaza in contabilitate constituirea unor rezerve pe baza excedentelor din
activitatea fara scop patrimonial inregistrate la inchiderea exercitiului financiar, in
valoare de 7.120 RON.
1291 = 106 7.120 7.120
„Repartizarea „Rezerve”
rezultatului activitatilor
fara scop patrimonial”

33
2. se inregistreaza in contabilitate majorarea rezervelor societatii fara scop lucrativ
pe baza excedentelor reportate al activitatilor fara scop lucrativ in valoare de
9.300 RON.
1172 = 106 9.300 9.300
„Rezultatul reportat la „Rezerve”
activitatilor economice”

3. reducerea rezervelor poate sa apara in momentul in care societatea fara scop

lucrativ doreste sa acopere deficitele reportate din activitatile economice, care sa
presupunem ar avea valoarea de 6.300 RON.
106 = 1172 6.300 6.300
„Rezerve” „Rezultatul
reportat al
activitatilor
economice”

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu

O societate fara scop lucrativ contracteaza un credit bancar in valoare de
25.000 RON pe o perioada de 4 ani si cu o rata a dobanzii de 20%. In contabilitatea
institutiei se vor realiza urmatoarele inregistrari contabile:
1. se evidentiaza primirea creditului bancar in valoare de 25.000 RON. Suma este
virata in contul curent al institutiei.
5121 = 162 25.000 25.000
„Conturi curente la „Credite bancare
banci” pe termen lung si
mediu”

2. se evidentiaza in contabilitate dobanda datorata aferenta creditului bancar.

Dobanda pentru prima luna va fi 416,7 RON ((25.000*20%)/12).
666 = 1682 416,7 416,7
„Cheltuieli cu „Dobanzi
dobanzile” aferente
creditelor
bancare”

34
3. in prima luna dupa primirea creditului se plateste rata de 520,8 RON (25.000/48)
si dobanda aferenta de 416,7 RON.
% = 5121 - 937,5
162 „Conturi curente 520,8
„Credite bancare” la banci”
1682 416,7
„Dobanzi aferente
creditelor bancare

Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

O societate fara scop lucrativ poate evidentia in contabilitate urmatoarele
articole contabile legate de imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.
1. se realizeaza o emisiune de obligatiuni in valoare de 10.000 RON cu o dobanda de
15%.
461 = 161 10.000 10.000
„Debitori diversi” „Imprumuturi
din emisiuni de
obligatiuni”

2. se incaseaza prin contul curent contravaloarea obligatiunilor emise si vandute in

valoare de 10.000 RON.
5121 = 461 10.000 10.000
„Conturi curente la „Debitori
banci” diversi”

3. se evidentiaza in contabilitate valoarea dobanzii totale datorate 1.500 RON

(15%*10.000).
666 = 1681 1.500 1.500
„Cheltuieli cu „Dobanzi
dobanzile” aferente
imprumuturilor
din emisiuni de
obligatiuni”

4. se platesc prin virament bancar dobanzile datorate in valoare de 1.500 RON.

1681 = 5121 1.500 1.500
„Dobanzi aferente „Conturi curente
imprumuturilor din la banci”
emisiuni de obligatiuni”

35
5. se inregistreaza rambursarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni in valoare
de 10.000 RON.
161 = 5121 10.000 10.000
„Imprumuturi din „Conturi curente
emisiuni de obligatiuni” la banci”

36
 Capitolul 3 Contabilitatea imobilizarilor

3.1. Delimitari teoretice privind imobilizarile

Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o

perioada indelungata in activitatea persoanei juridice fara scop lucrativ, care nu se
consuma la prima utilizare.
Activele imobilizate se pot clasifica pe trei categorii distincte:
- imobilizari necorporale;
- imobilizari corporale;
- imobilizari financiare.
Imobilizarile necorporale cuprind urmatoarele elemente:
- cheltuieli de constituire;
- cheltuieli de cercetare si dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte
drepturi si valori similare;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale.
Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau
modificarea activitatii persoanei fara scop lucrativ. Cheltuielile de constituire privind
activitatile economice se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.
Cheltuielile de cercetare – dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de
efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta
garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la persoanele juridice fara
scop lucrativ.
Evidenta acestor imobilizari se tine pe categorii de lucrari si obiective si se
amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani.
In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se
cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea
primitoare potrivit contractelor incheiate.

37
 Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte
drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate
sau dobandite pe alte cai se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la
valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Activele imobilizate de natura celor menţionate anterior se amortizeaza pe
durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care
le detine.
Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in
cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau
dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt:
- clientela;
- vadul;
- debuseele;
- reputatia si alte elemente necorporale.
Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de
utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea
elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de
regula, nu este supus amortizarii. Insa, daca se constata o depreciere ireversibila,
aceasta poate fi amortizata.
Elementul de active necorporale „alte imobilizari necorporale” evidentiaza
programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate
de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie,
respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale.
Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se
amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o
perioada de cinci ani.
Imobilizarile corporale cuprind in componenta lor terenurile si mijloacele fixe.
Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari
de terenuri.
Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea
stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale,
la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz.

38
 Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru
amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit
legii.
Potrivit legislatiei in vigoare, se considera mijloc fix obiectul singular sau
complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
- are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege;
- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a
existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul
amortizarii si al provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora.
Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop
lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii:
- cladiri;
- constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru;
- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- mijloace de transport;
- animale si plantatii;
- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de
birotica;
- alte active corporale.
La intrarea in patrimoniu, mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la
valoarea de intrare, prin care se intelege:
- costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu
oneros;
- costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau
produse de persoana juridica fara scop lucrativ;
- valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama
de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare
sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;
- valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru
mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii
etc. conform statutelor si contractelor;

39
 - valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe
reevaluate in baza unor dispozitii legale exprese.
Evidenta mijloacelor fixe la nivelul institutiilor fara scop lucrativ se tine pe
fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de
obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod
independent, in totalitatea lui, o functie distincta.
Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare
asupra valorii de intrare a acestora.
Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii
acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform
duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a mijloacelor fixe.
Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de
gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica
fara scop lucrativ care le are in proprietate.
Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate
sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se
inregistreaza in contabilitatea acestuia.
Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate
pentru activitatile economice, utilizand unul unul din urmatoarele regimuri de
amortizare:
- amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in
cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe
pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii;
- amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de
amortizare lineara cu un coeficient;
- amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in
care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop
lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege
din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare,
amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare.
Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate,
pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare
se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.

40
 Reevaluarea mijloacelor fixe se refera la operatiunea de stabilire a valorii
actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop
lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in
vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul
de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii.
Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizarile
necorporale si imobilizarile corporale, precum si pentru activitatile fara scop lucrativ
si activitatile economice.
Imobilizarile in curs corporale reprezinta costul de productie, respectiv costul
de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului.
Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in
regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv
costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei.
Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa
receptia, darea in folosinta, se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara
scop lucrativ care le-a efectuat.
La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune,
valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu
amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ
care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate
pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective,
potrivit contractelor incheiate.
Imoblizarile financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si
creante imobilizate.
Titlurile de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri
de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara
scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile,
respectiv realizarea unui venit.
Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara
scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea
interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de
plasament detinute pe o perioada indelungata.

41
 La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se
evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea
determinata prin contractul de achizitie a acestora.
Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor
titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii:
- creante legate de participatii;
- imprumuturi acordate pe termen lung;
- alte creante imobilizate.
Creantele legate de participatii sunt acele creante ale persoanei juridice fara
scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care
detin titluri de participare.
In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate
tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe
dobanzi.
In categoria alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse
de persoana juridica fara scop lucrativ la terti.
Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane,
reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate
stabilita cu ocazia inventarierii.
Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a
imobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai
pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului
financiar, cu ocazia inventarierii.
In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din
patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru
deprecieri, se procedeaza astfel:
- in situatia când deprecierea este superioara provizionului
constituit, se constituie un provizion suplimentar;
- in cazul in care deprecierea constatata este inferioara
provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul
constituit si se inregistreaza la venituri;

42
 - cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a
imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la
venituri.

3.2. Fluxuri contabile generate de imobilizari

Societatile fara scop lucrativ ţin evidenta imobilizarilor cu ajutorul conturilor

din grupa 2 „Conturi de imobilizari". Aceasta grupa de conturi cuprinde urmatoarele
grupe de conturi:
- 20 „Imobilizari necorporale”
- 21 „Imobilizari corporale”
- 23 „Imobilizari in curs”
- 26 „Imobilizari financiare”
- 28 „Amortizari privind imobilizarile”
- 29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor”.
In cadrul grupei 20 „Imobilizari necorporale” se regaseste contul 205
„Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare”. Prin intermediul acestui cont
se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de comert
si altor drepturi si valori similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte
cai.
Contabilitatea acestor active se tine distinct pentru activitatile fara scop
lucrativ si pentru activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de
concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica etc.
Contul 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate” este un
cont de activ, prezinta sold iniţial debitor si se debiteaza prin creditul conturilor:
- 102 „Aporturi”, cu valoarea imobilizarilor ecorporale, reprezentand
brevete, licente si alte drepturi si valori aportate;
- 131 „Subventii pentru investitii”, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor
drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere – din activitatea economica;
- 203 „Cheltuieli de dezvoltare”, cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare
aferente brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare;

43
 - 233 „Imobilizari necorporale in curs”, cu valoarea imobilizarilor
necorporale in curs receptionate ca brevete, licente si alte drepturi si valori
similare;
- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor
valori similare achizitionate;
- 721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale”, cu valoarea
brevetelor, liecentelor si altor valori similare realizate pe cont propriu.
Contul 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare” se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, cu valoarea concesiunilor
restituite;
- 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”, cu valoarea
amortizarii brevetelor, licentelor si altor drepturi, scoase din evidenta;
- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”, cu
valoarea neamortizata a brevetelor, licentelor si altor drepturi similare
cedate.
Soldul debitor al contului 205 „Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori
asimilate” evidentiaza valoarea concesiunilor, brevetelor si licentelor existente la un
moment dat in patrimoniul persoanelor fara scop lucrativ.
Din cadrul grupei 21 „Imobilizari corporale” vom prezenta functiunea contului
213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”. Cu ajutorul acestui
cont se tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe, separat pentru activitatile
fara scop lucrativ si pentru activitatile economice.
Contul 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” este
un cont cu functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor si se debiteaza prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 102 „Aporturi”, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace
fixe aportate;
- 105 „Rezerve din reevaluare”, cu cresterea de valoare rezultata din
reevaluarea instalatiilor tehice, mijloacelor de transport etc;
- 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, cu valoarea imobilizarilor
corporale primite in leasing financiar;
- 231 „Imobilizari corporale in curs”, cu valoarea imobilizarilor corporale in
curs receptionate ca instalatii tehnice, mijloace de transport etc.;

44
 - 131 „Subventii pentru investitii”, cu valoarea mijloacelor fixe privind
activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere;
- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate
pentru activitatile economice;
- 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”, cu valoarea taxelor
vamale aferente aprovizionarilor din import;
- 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale”, cu valoarea la cost
de productie a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. realizate pe
cont propriu.
Contul 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 102 „Aporturi”, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase
din evidenta; cu valoarea imobilizarilor corporale pentru activitatile fara
scop lucrativ, aduse ca aport si scoase din evidenta;
- 105 „Rezerve din reevaluare”, cu descresterea de valoare rezultata din
reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc.
- 261 „Titluri de participare”, cu valoarea neamtortizata a imobilizarilor
corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei
societati comerciale;
- 267 „Creante imobilizate”, cu valoarea imprumuturilor acordate pe termen
lung pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar;
- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital”, cu
valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate sau scoase din
evidenta;
- 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, cu
valoarea pierderilor din calamitati.
Soldul final debitor al contului 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii” evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat
in patrimoniu.

45
 MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor

de imobilizari aferente activitatii fara scop lucrativ
1. se cumpara un brevet pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 10.000
RON.
2051 = 404 10.000 10.000
„Concesiuni brevete „ „Furnizori de
imobilizari”

2. se cumpara un teren pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 50.000

RON.
% = 404 50.000 50.000
2111.01 „Furnizori de
„Terenuri” imobilizari”

3. se primeste cu titlu gratuit un soft informatic evaluat la valoarea de 900 RON.

2081 = 1171 900 900
„Alte imobilizari „Rezultatul
necorporale” reportat al
activitatilor fara
scop
patrimonial”

4. se constata un plus de inventar la aparatura de birotica aferenta activitatii fara scop

patrimonial in valoare de 521 RON.
2141.01 = 1171 521 521
„Mobilier si aparatura de „Rezultatul
birotica aferenta act. fara reportat al
scop patrimonial” activitatilor fara
scop
patrimonial”

46
5. se evidentiaza un brevet realizat pe cont propriu si nereceptionat, evaluat la
valoarea de 600 RON.
2331 = 1171 600 600
„Imobilizari necorporale „Rezultatul
in curs pentru activitatile reportat al
fara scop patrimonial” activitatilor fara
scop
patrimonial”

6. se evidentiaza o amenajare de teren realizata pe cont propriu si nereceptionata,

evaluata la valoarea de 1.200 RON.
2311 = 1171 1.200 1.200
„Imobilizari corporale in „Rezultatul
curs privind activitatile reportat al
fara scop patrimonial” activitatilor fara
scop
patrimonial”

7. se receptioneaza un brevet (imobilizare necorporala in curs) realizat pe cont

propriu in valoare de 700 RON.
2051 = 2331 700 700
„Concesiuni, brevete, „Imobilizari
licente privind act fara necorporale in
scop lucrativ” curs pentru
activitatile fara
scop
patrimonial”

8. se receptioneaza o amenajare de teren (imobilizare corporala in curs) realizata pe

cont propriu in valoare de 1.300 RON.
2112.01 = 2311 1.300 1.300
„Amenajari de teren „Imobilizari
aferent act fara scop corporale in curs
patrimonial” pentru act fara
scop
patrimonial”

47
9. se amortizeaza un mijloc de transport aferent activitatii fara scop patrimonial.
Valoarea amortizarii este de 2.000 RON.
6811 = 2815.01 2.000 2.000
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea
privind amortizarea mij de transport
imobilizarilor” aferente act fara
scop patrimonial

10. se scoate din evidenta un soft informatic complet amortizat aferent activitatii fara
scop patrimonial. Valoarea de intrare a imobilizarii necorporale este de 1.500
RON.
2808.01 = 2081 1.500 1.500
„Amortizarea altor „Alte imobilizari
imobilizari necorporale necorporale
aferente act fara scop aferente act fara
lucrativ” scop
patrimonial”

11. se scoate din evidenta o licenta neamortizata in valoare de 950 RON.

1171 = 2051 950 950
„Rezultatul reportat al „Concesiuni,
activitatilor fara scop brevete, licente
patrimonial” aferente act fara
scop lucrativ”

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor

de imobilizari aferente activitatii economice
1. se cumpara o licenta pentru activitatea economica, in valoare de 5.000 RON si
TVA de 950 RON.
% = 404 - 5.950
2052 „Furnizori de 5.000
„Concesiuni, brevete, imobilizari”
licente aferente act
economice”
4426 950
„Tva deductibila”

2. se primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport in valoare de 12.500 RON.

2133.02 = 131 12.500 12.500
„Mijloace de transport „Subventii
aferente activitatii pentru investitii”
economice”

48
3. se evidentiaza scoaterea din gestiune a unei instalatii tehnice neamotizate in
valoare de 8.700 RON.
6583 = 2131.02 8.700 8.700
„Cheltuieli privind „Echipamente
cedarea activelor si alte tehnice aferente
operatii de capital” act economice”

4. se contabilizeaza scoaterea din gestiune a unei licente complet amortizata in

valoare de 5.000 RON.
2805.02 = 2052 5.000 5.000
„Amortizarea „Concesiuni,
concesiunilor, brevete, licente
brevetelor, licentelor aferente act
aferente act economice” economice”

5. se inregistreaza un proiect de cercetare obtinut prin efort propriu din activitatea

economica, evaluat la 1.500 RON.
2032 = 721 1.500 1.500
„Cheltuieli de dezvoltare „Venituri din
privind act economica” productia de
imobilizari
necorporale”

Operatiuni contabile ocazionate de leasingul financiar

In cazul in care se achizitioneaza prin leasing un mijloc de transport (in
valoare de 24.000 RON cu o dobanda lunara de 100 RON, perioada de leasing este de
24 de luni), in contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele
articole contabile:
1. se inregistreaza primirea mijlocului de transport in valoare de 24.000 RON.
2133 = 167 24.000 24.000
„Mijloace de transport” „Alte
imprumuturi si
datorii asimilate”

2. se inregistreaza in avans dobanda totala datorata in valoare de 2.400 RON (24

luni*100 RON)
471 = 1687 2.400 2.400
„Cheltuieli inregistrate „Dobanzi
in avans” aferente altor
imprumuturi si
datorii asimilate”

49
3. in fiecare luna se vor inregistra, pe baza facturilor, cheltuielile cu rata scadenta, cu
dobanda si taxa pe valoarea adaugata.
% = 404 - 1.290
167 „Furnizori de 1.000
„Alte imprumuturi si imobilizari”
datorii asimilate”
1687 100
„Dobanzi aferente altor
imprumuturi si datorii
asimilate”
4426 190
„Tva deductibila”

4. se inregistreaza plata obligatiilor fata de furnizor.

404 = 5121 1.290 1.290
„Furnizori de „Conturi curente
imobilizari” la banci”

5. se evidentiaza cheltuiala cu dobanda aferenta lunii curente in valoare de 100

RON.
666 = 471 100 100
„Cheltuieli cu „Cheltuieli
dobanzile” inregistrate in
avans”

In cazul in care se preda in regim leasing un autoturism (valoarea

autoturismului 24.000 RON, dobanda lunara 100 RON, perioada 24 luni), in
contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele articole
contabile:
1. se inregistreaza predarea in leasing a autoturismului in valoare de 24.000 RON.
2673 = 2133 24.000 24.000
„Imprumuturi acordate „Mijloace de
pe termen lung” transport”

2. se evidentiaza dobanda totala aferenta contractului de leasing, in valoare de 2.400

RON.
2674 = 472 2.400 2.400
„Dobanda aferenta „Venituri
imprumuturilor acordate inregistrate in
pe termen lung” avans”

50
3. se contabilizeaza, pe baza facturilor, creanta formata din rata scadenta de 1.000
RON, dobanda aferenta de 100 RON si TVA aferent 190 RON.
411 = % 1.290 -
„Clienti” 706 1.000
„Venituri din
redevente, locatii
de gestiune si
chirii”
2674 100
„Dobanda
aferenta
imprumuturilor
acordate pe
termen lung”
4427 190
„Tva colectata”

4. se inregistreaza la venituri dobanda facturata ca venit in avans

472 = 766 100 100
„Venituri in avans” „Venituri din
dobanzi”

5. se evidentiaza diminuarea creantei cu cota parte din venituri facturate pentru

bunurile cedate.
6583 = 2673 1.000 1.000
„Cheltuieli privind „Imprumuturi
activele cedate si alte acordate pe
operatii de capital” termen lung”

6. se incaseaza creanta de la client, in suma de 1.290 RON.

5121 = 411 1.290 1.290
„Conturi curente la „Clienti”
banci”

51
 Capitolul 4 Contabilitatea stocurilor si a productiei in
curs de executie

4.1. Delimitari teoretice privind stocurile si productia in curs

de executie

Evidenta stocurilor si a productiei in curs de executie cuprinde ansamblul

bunurilor si serviciilor din cadrul persoanei juridice fara scop lucrativ, destinate:
- sa fie consumate la prima lor utilizare;
- sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in
procesul de productie.
La nivelul unei societati fara scop lucrativ, stocurile cuprind urmatoarele
elemente:
- materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se
regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor
initiala, fie transformata;
- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili,
materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale
de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa
sau ajuta la procesul de exploatare sau de fabricaţie fara a se
regasi, de regula, in produsul finit;
- produsele, respectiv:

semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror
proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec
in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se
livreaza tertilor;

produsele finite, adica produsele care au parcurs in
intregime fazele procesului de fabricaţie si nu mai au
nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand

52
 fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct
clientilor;

produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialel
recuperabile sau deseurile.
- animalele si pasările, respectiv animalele nascute si cele tinere
de orice fel, crescute si folosite pentru productie, reproductie,
munca, reprezentatie, expunere, animale si pasările la ingrasat
pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine.
- mărfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop
lucrativ le cumpara in vederea revanzarii;
- ambalajele.
Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor
consumabile, animalelor si pasărilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru
activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile
economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ.
In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau
fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti
cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.
Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate
fazele de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice necompletate in intregime.
La intrarea in patrimoniu a bunurilor de natura stocurilor si a productiei in curs
de executie acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel:
- materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,
mărfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la
costul de achizitie;
- productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,
obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre
persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie;
- animalele si pasările, la costul de achizitie sau costul de
productie, dupa caz.

53
 La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea metodei „costul mediu ponderat” (CMP), metodei „primei
intrari-primei iesiri” (FIFO) sau a metodei „ultimei intrari-primei iesiri” (LIFO).
Costul mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport
intre valoarea totala a stocului iniţial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in
stocul iniţial plus cantitatile intrate.
Potrivit metodei „primei intrari – primei iesiri” (FIFO) bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari. Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
al lotului urmator, in ordine cronologica.
Potrivit metodei „ultimei intrari – primei iesiri” (LIFO) bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii
lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului
anterior, in ordine cronologica.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor,
marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard
(prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii
distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa
caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in
patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si
asupra stocurilor.
Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de
natura stocurilor, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe
an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.
In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard
(prestabilite), diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie,
respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.

54
 Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza de urmatoarea
maniera:

Sidiferente + D pret
Cr =
Si pret _ s tan dard + Vi
unde:
Cr – coeficient de repartizare;

Sidiferente - sold iniţial al diferentelor de pret;

D pret - diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat

de la inceputul anului;
Si pret _ s tan dard - soldul iniţial al stocurilor la preturi standard
(prestabilite);
V i – valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret standard cumulat de
la inceputul anului.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret

standard, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au
fost inregistrate bunurile iesite.
Evidenta adaosului comercial aferent stocurilor de marfuri existente in
gestiunea unitatilor cu activitate economica se tine distinct.
Adaosul comercial reprezinta diferenta intre pretul de vanzare cu amanuntul si
costul de achizitie si, dupa caz, taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din unitate
se procedeaza astfel:
- fie prin calcularea procentului mediu de adaos comercial.
Procentul mediu de adaos comercial se inmulteste cu valoarea
stocului de marfuri la sfarsitul lunii de referinta, determinandu-
se adaosul comercial aferent stocului. Adaosul comercial
aferent marfurilor iesite din unitate in cursul lunii se determina
prin scaderea adaosului comercial, aferent stocului de marfuri
existent la sfarsitul lunii, din soldul contului de diferente de pret

55
 la marfuri reprezentand adaosul comercial existent la sfarsitul
aceleiasi perioade.
- fie prin insumarea adaosului comercial aferent marfurilor
existente in stoc la finele lunii de referinta.
La nivelul societatilor fara scop lucrativ, contabilitatea valorilor materiale se
tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a
inventarului intermitent.
In cazul in care se decide folosirea inventarului permanent, in contabilitate se
inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si
cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.
Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se
determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si
valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii.
In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se
poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii ale societatii fara scop lucrativ:
- metoda operativ – contabila (pe solduri), care consta in tinerea,
la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor
materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice
desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau
subgrupe, dupa caz;
- metoda cantitativ – valorica (pe fise de cont analitic), care
consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la
locuri de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ –
valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar
in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si
concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de
depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic
dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din
fisele de cont analitic de la contabilitate.
- metoda global – valorica, care consta in tinerea evidentei numai
valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul
concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din

56
 contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in
principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in
unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in
cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de
inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie
aferente activitatilor economice, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se
constituie provizioane.

4.2. Fluxuri contabile generate de stocuri si productia in curs

de executie

Evidenta activelor de natura stocurilor si a productiei in curs se tine cu ajutorul

conturilor din clasa 3 „Conturi de stocuri si productie in curs de executie”, clasa care
este organizata pe urmatoarele grupe de conturi:
- 30 „Stocuri de materii si materiale”
- 33 „Productia in curs de executie”
- 34 „Produse”
- 35 „Stocuri aflate la terti”
- 36 „Animale”
- 37 „Marfuri”
- 38 „Ambalaje”
- 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in
curs de executie”.
In cadrul grupei 30 „Stocuri de materii si materiale” vom prezenta functiunea
contului 301 „Materii prime”. Acest cont tine evidenta existentei si miscarii stocurilor
de materii prime.
Contabilitatea analitica se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice si, dupa caz, pe feluri sau grupe de materii prime, grupate pe
gestiuni, potrivit metodei de evidenta utilizata in functie de specificul activitatii si
necesitatile proprii ale persoanei juridice fara scop lucrativ.

57
 Contul 301 „Materii prime” are functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor
si se debiteaza prin creditul conturilor:
- 102 „Aporturi”, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate;
- 345 „Produse finite”, cu valoarea produselor finite retinute din propductia
proprie ca materii prime;
- 401 „Furnizori”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente
materiilor prime intrate in gestiune, aduse de la terti;
- 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, cu valoarea materiilor prime
constatate plus la inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la
magazie ca nefolosite;
- 731 „Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in
natura ale membrilor si simpatizantilor”, cu valoarea materiilor prime
reprezentand contributii ale membrilor si simpatizantilor;
- 739 „Alte venituri din activitati fara scop lucrativ”, cu valoarea materiilor
prime rezultate din dezmembrarea imobilizarilor.
Contul 301 „Materii prime” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 351 „Materii prime si materiale aflate la terti”, cu valoarea la pret de
inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la
terti;
- 601 „Cheltuieli cu materiile prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a
materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum
si pierderile din deprecieri;
- 6583 „Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital”, cu valoarea
materiilor prime cedate;
- 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, cu
valoarea pierderilor din calamitati si a exproprierilor de active aferente
activitatilor fara scop patrimonial sau activitatilor economice.
Soldul debitor al contului 301 „Materii prime” reprezinta valoarea materiilor
prime existente in stoc.

Contul 371 „Marfuri” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si

miscarii stocurilor de marfuri.

58
 Contul 371 „Marfuri” este un cont cu functiune de activ. Acesta se debiteaza
prin creditul urmatoarelor conturi:
- 102 „Aporturi” – cu valoarea marfurilor primite ca aport;
- 301 „Materii prime” – cu valoarea materiilor prime vandute ca atare;
- 401 „Furnizori” – cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor
achizitionate de la furnizori;
- 446 „Alte taxe si impozite” – cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor achizitionate din import;
- 607 „Cheltuieli privind marfurile” – cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor constatate plus la inventar;
- 7582 „Venituri din donatii si subventii primite” – cu valoarea la pret de
inregistrare a marfurilor primite cu titlu gratuit.
Contul 371 „Marfuri” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 357 „Marfuri trimise la terti” – cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor trimise la terti;
- 607 „Cheltuieli privind marfurile” – cu valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, degradate sau constatate lipsa la
inventar;
- 6582 „Cheltuieli privind donatiile si subventiile acordate” – cu valoarea
donatiilor acordate sub forma de marfuri;
- 671 „Cheltuieli privind calamitatile” – cu valoarea pierderilor din
calamitati.
Soldul debitor al contului 371 „Marfuri” reprezinta valoarea la pret de
inregistrare a marfurilor existente in stoc.
Din grupa 39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs
de executie” fac parte urmatoarele conturi:
- 391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”;
- 392 „Provizioane pentru deprecierea materialelor”;
- 393 „Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie”;
- 394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”;
- 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti”;
- 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor”;
- 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor”;
- 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalajelor”.

59
 Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta constituirii, de regula, la inchiderea
exercitiului financiar, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, precum si a
suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora potrivit legii.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi cu functiune de pasiv si se crediteaza
prin debitul contului:
- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” – cu
valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite sau
suplimentate;
Conturile din grupa 39 se debiteaza prin creditul contului:
- 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” – cu
sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite
pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.
Soldul creditor al conturilor din grupa 39 reprezinta valoarea provizioanelor
constituite pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

60
 MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii fara scop patrimonial

1. se cumpara materii prime in valoare de 12.000 RON, pentru activitatea fara scop
patrimonial.
301 = 401 12.000 12.000
„Materii prime” „Furnizori”

2. se primeste cu titlu gratuit (sponsorizare) un stoc de materiale consumabile in

valoare de 9.500 RON pentru activitatea fara scop patrimonial.
302 = 733 9.500 9.500
„Materiale consumabile” „Venituri din
donatii si sume
sau bunuri
primite prin
sponsorizare”

3. se primeste un stoc de materii prime in valoare de 5.400 RON reprezentand

cotizatii ale membrilor, pentru activitatea fara scop lucrativ.
301 = 731 5.400 5.400
„Materii prime” „Venituridin
cotizatiile
membrilor si
contributiile
banesti sau in
natura a
membrilor”

4. se obtine un stoc de piese de schimb in valoare de 3.500 RON, din dezmembrarea

imobilizarilor privind activitatile fara scop lucrativ.
3024 = 739 3.500 3.500
„Piese de schimb” „Alte venituri
din activitati fara
scop
patrimonial”

5. se constata un plus de ambalaje in valoare de 1.200 RON pentru activitatea fara

scop patrimonial.
381 = 608 1.200 1.200
„Ambalaje” „Cheltuieli
privind
ambalajele”

61
Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii economice
1. se achizitioneaza un stoc de materii prime in valoare de 10.000 RON pentru
activitatea economica.
% = 401 - 11.900
301 „Furnizori” 10.000
„Materii prime”
4426 1.900
„Tva deductibila”

2. se dau in consum materii in valoare de 3.200 RON.

601 = 301 3.200 3.200
„Cheltuieli cu materiile „Materii prime”
prime”

3. se obtine un stoc de produse finitein valoare de 5.600 RON din productie proprie
la finele perioadei.
345 = 711 5.600 5.600
„Produse finite” „Variatia
stocurilor”

4. se primeste cu titlu gratuit un stoc de marfuri in valoare de 4.700 RON, pentru

activitatea economica.
371 = 7582 4.700 4.700
„Marfuri” „Venituri din
donatii si
subventii
primite”

5. se constata un plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar in

valoare de 1.600 RON.
303 = 603 1.600 1.600
„Materiale de natura „Cheltuieli
obiectelor de inventar” privind
materialele de
natura obiectelor
de inventar”

6. se constata un plus de inventar la semifabricate in valoare de 2.100 RON.

341 = 711 2.100 2.100
„Semifabricate” „Variatia
stocurilor”

62
7. se inregistreaza scaderea din gestiune a unui stoc de marfuri vandute in valoare de
3.400 RON.
607 = 371 3.400 3.400
„Cheltuieli privind „Marfuri”
marfurile”

8. se evidentiaza un minus de inventar la ambalaje in valoare de 850 RON.

608 = 381 850 850
„Cheltuieli privind „Ambalaje”
ambalajele”

9. se imputa salariatilor minusul de inventar constatat la ambalaje, in valoare de 850

RON.
4282 = 7581 850 850
„Alte creante in legatura „Venituri din
cu personalul” despagubiri,
amenzi si
penalitati”

10. se vand produse finite in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON.
411 = % 5.950 -
„Clienti” 701 5.000
„Venituri din
vanzarea de
produse finite”
4427 950
„Tva colectata”

63
 Capitolul 5 Contabilitatea tertilor

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor persoanei

juridice fara scop lucrativ in relatiile cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si
protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale, unitatile din cadrul grupului si
fondurile speciale, precum si cu diversi debitori si creditori si alte persoane fizice si
juridice.

5.1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile efectuate de o societate fara scop lucrativ nu sunt intotdeauna

platite pe loc, caz in care genereaza obligatii fara de terte persoane (furnizorii). Aceste
obligatii sunt reflectate pana in momentul platii lor prin intermediul conturilor din
grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”, care cuprinde urmatoarele conturi:
- 401 – Furnizori;
- 403 – Efecte de platit;
- 404 – Furnizori de imobilizari;
- 405 – Efecte de platit pentru imobilizari;
- 408 – Furnizori – facturi nesosite;
- 409 – Furnizori – debitori.
Contul 401 „Furnizori” – cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor
cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate,
pentru care s-au primit facturi.
Contabilitatea se tine pe fiecare furnizor in parte. Acestia pot fi grupati in doua
categorii importante: furnizori interni si furnizori externi.
Contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv si prezinta sold iniţial creditor. Se
crediteaza prin debitul conturilor:

64
- 301 „Materii prime” cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente
materiilor prime intrate in gestiune, aduse de terti;
- 302 „Materiale consumabile” cu valoarea la pret de inregistrare a
materialelor consumabile achizitionate de la furnizori; cu valorea
serviciilor prestate aferente materialelor consumabile intrate in gestiune,
aduse de la terti;
- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” cu diferentele de pret
in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard sau
prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in
gestiune prin achizitionarea de la furnizori;
- 345 „Produse finite” cu valoarea serviciilor prestate aferente produselor
finite intrate in gestiune, aduse de la terti;
- 408 „Furnizori – debitori” cu valoarea ambalajelor care circula in sistem
de restituire, facturate la furnizori;
- 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila” cu taxa pe valoarea
adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de
furnizori;
- 471 „Cheltuieli inregistrate in avans” cu valoarea lucrarilor executate si
serviciilor prestate de furnizori si a altor cheltuieli efectuate anticipat;
- 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” cu valoarea materialelor
nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli. Etc.
Contul 401 „Furnizori” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” cu platile efectuate catre
furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la
banca;
- 403 „Efecte de platit” cu valoarea acceptata a efectele comerciale
subscrise;
- 409 „Furnizori – debitori” cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu
ocazia regularizarii platilor cu acestia; cu valoarea ambalajelor care circula
in regim de restituire, predate furnizorilor;
- 512 „Conturi curente la banci” cu sumele platite furnizorilor din contul de
disponibil;
- 531 „Casa” cu sumele in numerar platite furnizorilor;

65
 - 765 „Venituri din diferente de curs valutar” cu diferentele favorabile
rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;
Soldul creditor al contului 401 „Furnizori” reprezinta sumele datorate de catre
societatea fara scop lucrativ catre furnizori.
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” – cu ajutorul acestui cont se tine
evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau
necorporale, pentru care s-au primit facturi.
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” este un cont de pasiv. Se crediteaza prin
debitul conturilor:
- 201 „Cheltuieli de constituire” cu cheltuielile ocazionate de infiintarea sau
modificarea activitatii societatii fara scop lucrativ;
- 211 „Terenuri” cu valoarea terenurilor si menajarilor de terenuri
achizitionate pentru activitatile economice;
- 213 „Mijloace fixe” cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru
activitatile economice;
- 4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila” cu taxa pe valoarea
adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de
furnizorii de imobilizari;
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 162 „Credite bancare pe termen mediu si lung” cu platile efectuate catre
furnizorii de imobilizari direct din creditele bancare pe baza documentelor
prezentate la banca;
- 405 „Efecte de platit pentru imobilizari” cu valoarea acceptata de catre
furnizorii de imobilizari a efectelor comerciale subscrise;
- 512 „Conturi curente la banci” cu sumele platite furnizorilor de imobilizari
din contul de disponibil.
Soldul creditor al contului 404 „Furnizori de imobilizari” reprezinta sumele
datorate furnizorilor de imobilizari.

66
5.2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarea de bunuri, prestarile de servicii, executarile de lucrari proprii se

reflecta in contabilitatea persoanelor fara scop lucrativ prin intermediul conturilor de
clienti si asimilate. Clientii ca structura in planul de conturi reprezinta creantele fata
de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor
ce fac obiectul activitatii. Inregistrarea in conturile de clienti se face pe baza facturii,
ca document justificativ si este motivata de faptul ca plata efectiva a contravalorii
bunurilor are loc, de multe ori, ulterior intocmirii facturii.
Creantele legate de clienti sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor
din grupa 41 „Clienti ci conturi asimilate”. Aceasta grupa cuprinde urmatoarele
conturi sintetice de gradul I:
- 411 „Clienti”
- 413 „Efecte de primit”
- 416 „Clienti incerti”
- 418 „Clienti – facturi de intocmit”
- 419 „Clienti – creditori”.
Contul reprezentativ pentru aceasta grupa de conturi este 411 „Clienti”. Acest
cont tine evidenta decontarilor cu clientii pentru bunurile livrate, lucrarile executate si
serviciile prestate pentru care s-au intocmit facturi.
Contul 411 „Clienti” are o functiune de activ, prezinta sold iniţial debitor si se
debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 418 „Clienti – facturi de intocmit”, cu valoarea facturilor intocmite catre
clienti;
- 419 „Clienti – creditori”, cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de
restituire, facturate clientilor;
- 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, cu taxa pe valoarea adaugata
colectata cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise catre clienti;
- 472 „Venituri inregistrate in avans”, cu veniturile din creante inregistrate
in avans sau care urmeaza a fi realizate;
- 701 „Venituri din vanzarea produselor finite”, cu valoarea la pret de
vanzare a produselor finite livrate clientilor.

67
 Contul 411 „Clienti” se crediteaza pe parcursul exercitiului financiar prin
debitul urmatoarelor conturi:
- 413 „Efecte de primit”, cu valoarea efectelor comerciale acceptate;
- 416 „Clienti incerti”, cu sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau
platnici sau aflati in litigiu;
- 4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”, cu taxa pe valoarea adaugata
colectata aferenta avansurilor primite de la clienti;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele incasate de la clienti, in contul
de disponibil;
- 531 „Casa”, cu sumele incasate in numerar de la clienti”.
Soldul debitor al contului 411 „Clienti” evidentiaza sumele datorate de clienti
persoanei juridice fara scop lucrativ.

68
5.3. Contabilitatea decontarilor cu personalul

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti in natura cuvenite

personalului pentru munca prestata sau ca urmare a calitatii de salariat. Salariile se
stabilesc prin negocieri colective si/sau individuale intre persoane juridica fara scop
lucrativ, pe de o parte, si salariati, pe de alta parte.
Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile
de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul
de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura datorate de persoana juridica fara scop
lucrativ personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii.
In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit
reglementarilor legale, nu se suporta din fondul de salarii, stimulente acordate
personalului din sfera activitatilor economice, precum si avansurile acordate, potrivit
legii.
Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile se inregistreaza intr-un
cont distinct, pe persoane.
Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau
pentru alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare
si altele) se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor
relatii contractuale.
Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte
drepturi de personal) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta,
aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la finele exercitiului, ca alte datorii si
creante in legatura cu personalul.
Evidenta decontarilor cu personalul la nivelul persoanelor juridce fara scop
lucrativ se tine cu ajutorul conturilor din grupa 42 „Personal si conturi asimilate”,
grupa care se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I:
- 421 „Personal – remuneratii datorate”
- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”
- 424 „Participarea personalului la rezultatul activitatilor
economice”

69
 - 425 „Avansuri acordate personalului”
- 426 „Drepturi de personal neridicate”
- 427 „Retineri din remuneratii datorate tertilo”
- 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”
In cadrul grupei 42 „Personal si conturi asimilate” vom prezenta functiunea
contului 421 „Personal – remuneratii datorate”. Acest cont tine evidenta decontarilor
cu personalul pentru salariile si celelalte drepturi salariale cuvenite acestuia.
Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata a salariilor, distinct
pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice.
Contul 421 „Personal – remuneratii datorate” este un cont cu functiune de
pasiv, prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 641 „Cheltuieli cu remuneratiile personalului”, cu salariile si alte drepturi
salariale cuvenite personalului;
Contul 421 „Personal – remuneratii datorate” se debiteaza prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 425 „Avansuri acordate personalului”, cu sumele retinute pe statele de
salarii reprezentand avansuri acordate;
- 426 „Drepturi de personal neridicate”, cu salariile si alte drepturi salariale
neridicate in termen legal de plata;
- 427 „Retineri din remuneratii datorate tertilor”, cu sumele retinute din
salarii in favoarea tertilor;
- 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”, cu sumele retinute
din salarii pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fara scop
lucrativ;
- 431 „Asigurarile sociale”, cu contributia pentru pensia suplimentara
datorata de personal, precum si contributia pentru asigurarile sociale de
sanatate datorate de asigurat, care excede impozitului pe salarii, potrivit
legii;
- 437 „Ajutor de somaj”, cu contributia pentru constituirea fondului pentru
plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii;
- 444 „Impozitul pe salarii”, cu impozitul pe salarii datorat de personal,
potrivit legii;
- 531 „Casa”, cu sumele platite in numerar personalului reprezentand salarii
si alte drepturi salariale.

70
 Soldul creditor al contului 421 „Personal – remuneratii datorate” reprezinta
salarii si alte drepturi salariale datorate personalului.

5.4. Contabilitatea asigurarilor sociale si protectiei sociale

Contabilitatea decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile

persoanei juridice fara scop lucrativ pentru contributia la asigurarile sociale si la
constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si contributia
personalului pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj.
Evidenta acestei categorii de decontari se tine cu ajutorul conturilor din grupa
43 „Asigurai sociale, protectie sociala si conturi asimilate”, care contine urmatoarele
conturi sintetice de gradul I:
- 431 „Asigurari sociale”;
- 437 „Ajutor de somaj”;
- 438 „Alte datorii si creante sociale”.
Contul 431 „Asigurari sociale” tine evidenta decontarilor privind contributia
persoanei juridice fara scop lucrativ la asigurarile sociale, precum si contributia
personalului pentru pensia suplimentara.
Contul 431 „Asigurari sociale” este un cont cu functiune de pasiv, prezinta
sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 401 „Furnizori”, cu contributia pentru asigurarile sociale de sanatate
datorata, potrivit legii, de colaboratorii care lucreaza pe baza de conventie
civila de prestari servicii;
- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu contributia pentru pensia
suplimentara datorata de personal, precum si cu contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate datorata de asigurat care excede impozitul
pe salarii, potrivit legii;
- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu contributia pentru pensia
suplimentara datorata de personal, potrivit legii;
- 444 „Impozitul pe salarii”, cu contributia de asigurari sociale datorata de
asigurati si retinuta din impozitul pe salarii.

71
 Contul 431 „Asigurari sociale” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu ajutoarele materiale
datorate personalului suportate din contributia pentru asigurarile sociale;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate asigurarilor sociale.
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.
Contul 437 „Ajutor de somaj” tine evidenta decontarilor privind contributia
persoanei juridice fara scop lucrativ si a salariatilor la constituirea fondului pentru
plata ajutorului de somaj.
Contul 437 „Ajutor de somaj” este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold
iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu contributia pentru constituirea
fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit
legii;
- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu contributia pentru
constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal,
potrivit legii;
- 645 „Cheltuieli privind asigurarile sociale”, cu contributia unitatii la
constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Contul 437 „Ajutor de somaj” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 512 „Conturi curente la banci”
Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate pentru constituirea
fondului pentru plata ajutorului de somaj.

72
5.5. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului

In cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale

se cuprind: impozitul pe rezultatul brut activitatii, taxa pe valoarea adaugata,
impozitul pe salarii, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte
asimilate.
Impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice se stabileste de catre
persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice, potrivit
reglementarilor in vigoare.
Evidenta acestui impozit se tine cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe
rezultatul brut al activitatilor economice”. Acest cont are functiune bifunctionala si se
crediteaza prin debitul urmatorului cont:
- 691 „Cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice”, cu
sumele datorate de unitate bugetului statului reprezentand impozitul pe
rezultatul brut al activitatilor economice;
Contul 441 „Impozitul pe rezultatul brut la activitatilor economice” se
debiteaza prin creditul contului:
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate bugetului de stat
reprezentand impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice.
Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe rezultatul brut al
activitatilor economice datorat de unitate bugetului statului, iar soldul debitor
reprezinta sumele varsate in plus de unitate la bgetul statului, in contul impozitului pe
rezultatul brut la activitatilor economice.
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe
baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferenta bunurilor livrate
sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) si a taxei deductibile pentru
cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila). In situtia in care exista decalaje
intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza
intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila , se
trece la TVA colectata, respectiv TVA deductibila.
De asemenea, in acest cont se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata,
pentru livrarile de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit
facturile pana la data inchiderii exercitiului.

73
 Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA
deductibila se inregistreaza in conturi dintincte (TVA de plata, respectiv TVA de
recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.
Evidenta contabila a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutorul contului 442
„Taxa pe valoarea adaugata”, care este un cont bifunctional. Acest cont se dezvolta pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plata”

4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”

4426 „Taxa pe valoarea adaugata deductibila”

4427 „Taxa pe valoarea adaugata colectata”

4428 „Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”
Impozitul pe salarii, ce se inregistreaza in contabilitatea persoanelor juridice
fara scop lucrativ, cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra
veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din
drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari, precum si colaboratorilor de
orice fel.
Contul 444 „Impozitul pe salarii” tine evidenta decontarilor cu bugetul statului
privind impozitul pe salarii si alte drepturi similare. Este un cont cu functiune de
pasiv, prezinta sold iniţial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 401 „Furnizori”, cu sumele retinute reprezentand impozit datorat de catre
colaboratorii unitatii pentru platile efectuate de acestia;
- 421 „Personal – remuneratii datorate”, cu impozitul pe salarii datorat de
personal;
- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”, cu impozitul datorat de
personal pentru ajutoarele materiale;
Contul 444 „Impozit pe salarii” se debiteaza prin creditul conturilor:
- 431 „Asigurari sociale”, cu contributia de asigurari sociale de sanatate
datorata de salariati si retinuta din impozitul pe salarii;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu sumele virate bugetului statului
reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare;
- 542 „Avansuri de trezorerie”, cu sumele reprezentand impozitul pe salarii
si alte drepturi similare decontate din avansuri de trezorerie.
Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe salarii si alte drepturi
similare datorat bugetului statului.

74
 In categoria „Alte impozite, taxe si varsaminte„ datorate bugetului statului sau
bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impoztul pe terenuri, taxe
asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si
alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de
impozite, taxe si varsaminte asimilate.
In ceea ce priveste impozitele si taxele cuprinse in categoria „Alte impozite,
taxe si varsaminte datorate bugetului de stat si bugetelor locale”, Codul Fiscal
stabileste urmatoarele particularitati in ceea ce priveste institutiile fara scop
patrimonial:
Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru:
- cladirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectura, muzee –
cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice;
- cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor
religioase recunoscute prin lege;
- cladirile institutiilor de invatatmant preuniversitar sau universitar
autorizate provizoriu sau acreditate.
Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru:
- orice teren al unui cult religios recunoscut prin lege;
- orice teren al unei institutii de invatamant autorizat sau acreditat;
- orice teren detinut de catre o institutie publica, cu exceptia celor
folosite pentru desfasurarea de activitati economice.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se
datoreaza pentru:
- certificat de urbanism sau autorizatie de constructie pentru un lacas de cult
sau constructie anexa;
- certificat de urbanism daca beneficiarul este o institutie publica.
In general scutirile si facilitatile comune stipulate in Codul Fiscal si care
privesc institutiile fara scop patrimonial se refera la faptul ca impozitul pe cladiri,
impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, precum si alte taxe nu se
aplica:
- oricarei institutii sau entitati care functioneaza sub coordonarea
Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu exceptia incintelor folosite pentru
activitati economice;

75
- fundatiilor constituite prin lege cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta
institutiile de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter
umanitar, social si cultural;
- organizatii umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea
caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a
copiilor strazii.

76
 MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind decontarile cu furnizorii si clientii

1. se achita datoria fata de un furnizor in valoare de 8.600 RON prin transfer bancar.
401 = 5121 8.600 8.600
„Furnizori” „Conturi curente
la banci”

2. se acorda un avans de 3.400 RON in numerar unui furnizor.

409 = 5311 3.400 3.400
„Furnizori debitori” „Casa in lei”

3. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 600 RON in

urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii fara scop patrimonial.
401 = 7394 600 600
„Furnizori” „Venituri din dif
de curs valutar
rezultate din act
fara scop
lucrativ”

4. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 500 RON in

urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii economice.
401 = 765 500 500
„Furnizori” „Venituri din
diferente de curs
valutar”

5. se vand produse finite in valoare de 2.000 RON si TVA de 380 RON, pentru care
s-a intocmit factura.
411 = % 2.380 -
„Clienti” 701 2.000
„Venituri din
vanzarea de
produse finite”
4427 380
„Tva colectata”

77
6. se vand marfuri in valoare de 4.000 RON si TVA de 760 RON, pentru care nu s-a
intocmit factura.
418 = % 4.760 -
„Clienti – facturi de 707 4.000
intocmit” „Venituri din
vanzarea
marfurilor”
4428 760
„Tva
neexigibila”

7. se emite factura aferenta vanzarii de marfuri realizate anterior.

411 = 418 4.000 4.000
„Clienti” „Clienti – facturi
de intocmit”

4428 = 4427 760 760

„Tva neexigibila” „Tva colectata”

8. se contabilizeaza o diferenta nefavorabila de curs valutar de 300 RON in urma

lichidarii creantelor in valuta.
665 = 411 300 300
„Cheltuieli din diferente „Clienti”
de curs valutar”

9. se contabilizeaza o diferenta favorabila de curs valutar de 400 RON in urma

lichidarii creantelor in valuta – aferenta activitatii economice.
411 = 765 400 400
„Clienti” „Venituri din
diferente de curs
valutar”

10. se primeste un avans de la client in valoare de 1.100 RON, in vedera livrarii de

produse finite.
419 = 411 1.100 1.100
„Clienti creditori” „Clienti”

11. se scot din evidenta clienti incerti in valoare de 7.200 RON.

654 = 411 7.200 7.200
„Pierderi din creante si „Clienti”
debitori diversi”

78
12. se reactiveaza clienti in valoare de 7.200 RON, scosi din evidenta anterior.
411 = 754 7.200 7.200
„Clienti” „Venituri din
creante
reactivate si
debitori diversi”

Operatiuni contabile privind decontarile cu personalul, asigurarile si protectia

sociala
Presupunem ca institutia fara scop lucrativ are un angajat cu un salariu de 800
RON si nici o persoana in intretinere.
1. se contabilizeaza cheltuielile cu salariile personalului in valoare de 800 RON.
641 = 421 800 800
„Cheltuieli cu salariile „Personal –
personalului” salarii datorate”

2. se evidentiaza cheltuielile institutiei cu asigurarile sociale in valoare de 176 RON

(22%*800).
6451 = 4311 176 176
„Cheltuieli privind „Contributia
contributia unitatii la unitatii la
asigurarile sociale” asigurarile
sociale”

3. se evidentiaza cheltuielile institutiei privind fondul de somaj in valoare de 24

RON (3%*800).
6452 = 4371 24 24
„Cheltuieli privind „Contributia
contributia unitatii la unitatii la fondul
fondul de somaj” de somaj”

4. se evidentiaza contributia institutiei la fondul de asigurari de sanatate in valoare de

56 RON (7%*800).
6453 = 4313 56 56
„Cheltuieli privind „Contributia
contributia unitatii la unitatii la fondul
fondul de sanatate” de sanatate”

79
5. se retin din salariu angajatului urmatoarele elemente:
- asigurarile sociale in valoare de 76 RON (9,5%*800);
- fondul de somaj in valoare de 8 RON (1%*800);
- fondul de sanatate in valoare de 52 RON (6,5%*800);
- impozitul pe salarii in valoare de 34,2 RON [(800-76-8-52-250)*16%)].
421 = % 170,2 -
„Personal – salarii 4312 76
datorate” „Contributia
angajatului la
asig sociale”
4372 8
„Contributia
angajatului la
fondul de somaj”
4314 52
„Contributia
angajatului la
fondul de
sanatate”
444 34,2
„Impozit pe
salarii”

6. se plateste salariu angajatului prin caserie cu valoare de 629,8 RON (800-170,2).

421 = 5311 629,8 629,8
„Personal – salarii „Casa in lei”
datorate”

Operatiuni contabile privind decontarile cu bugetul de stat si alte fonduri

speciale

1. se evidentiaza impozitul pe profit datorat de institutia fara scop patrimonial in

valoare de 1.300 RON.
691 = 441 1.300 1.300
„Cheltuieli cu impozitul „Impozit pe
pe profit” profit”

2. se vireaza impozitul pe profit datorat in valoare de 1.300 RON prin transfer

bancar.
441 = 5121 1.300 1.300
„Impozit pe profit” „Conturi curente
la banci”

80
3. se vireaza la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata de plata in valoare de
2.700 RON.
4423 = 5121 2.700 2.700
„Tva de plata” „Conturi curente
la banci”

4. se incaseaza de la bugetul statului taxa pe valoare adaugata de recuperat in valoare

de 3.000 RON.
5121 = 4424 3.000 3.000
„Conturi curente la „Tva de
banci” recuperat”

5. se evidentiaza cheltuiala cu impozitul pe cladiri in valoare de 700 RON.

635 = 446 700 700
„Cheltuieli cu alte „Alte impozite,
impozite, taxe si taxe si
varsaminte asimilate” varsaminte
asimilate”

6. se evidentiaza cheltuiala aferenta unei amenzi in valoare de 200 RON.

6581 = 4481 200 200
„Cheltuieli privind „Alte datorii fata
despagubiri, amenzi si de bugetul
penalitati” statului”

7. se plateste amenda in valoare de 200 RON prin transfer bancar.

4481 = 5121 200 200
„Alte datorii fata de „Conturi curente
buegtul statului” la banci”

81
 Capitolul 6 Contabilitatea trezoreriei

6.1. Notiuni teoretice privind trezoreria

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de

plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditele bancare pe termen
scurt si alte valori de trezorerie.
Titlurile de plasament reprezinta actiunile achizitionate de persoana juridica
fara scop lucrativ, obligatiunile emise si rascumparate, potrivit legii, obligatiunile
achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui
excedent intr-un termen scurt. La intrarea in patrimoniu, titlurile de plasament se
evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau la
valoarea determinata potrivit contractelor.
Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt
comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile de
exploatare ale exercitiului financiar.
Conturile la banci cuprind: valorile de incasat cum sunt cecurile si efectele
comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si devize, carnetele de cecuri cu
limita de suma, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente
disponibilitatilor si creditelor bancare.
Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se
inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate
de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen
scurt.
Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se
inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in caseria unitatii, precum si a
miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar, se tine
distinct in lei si in devize.

82
 In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii,
persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive in banci, in
lei sau in devize, in favoarea acestora.
Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banci, precum si
sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau
fizice, in vederea efectuarii unor plati in favoarea unitatii se inregistreaza in
contabilitate in conturi distincte.
Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci,
precum si intre conturile la banci si caseria unitatii se inregistreaza in contabilitate
printr-un cont de viramente interne.
Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banci, in casierie,
precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ
si activitatile economice.
Operatiunile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate
la cursul zilei sau la un curs fix.
La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la
cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se
inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, dupa caz.

6.2. Fluxuri contabile generate de trezorerie

Evidenta elementelor de trezorerie se tine cu ajutorul conturilor din clasa 5

„Conturi de trezorerie”. Aceasta clasa de conturi se dezvolta pe urmatoarele grupe:
- 50 „Titluri de plasament”
- 51 „Conturi la banci”
- 53 „Casa”
- 54 „Acreditive”
- 58 „Viramente interne”
- 59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”
Din cadrul acestei clase de conturi vom prezenta functiunea contului 512
„Conturi curente la banci”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor,

83
in lei si in devize, aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma si
a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora.
Contabilitatea analitica se tine pe conturile curente deschise la banci, iar pentru
disponibilitatile in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si
activitatile economice.
Contul 512 „Conturi curente la banci” este un cont bifunctional si se debiteaza
prin creditul conturilor:
- 102 „Aporturi”, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil;
- 131 „Suventii pentru investitii”, cu valoarea subventiilor pentru investitii
primite in cont;
- 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu suma creditelor bancare
primita in cont;
- 267 „Creante imobilizate”, cu valoarea creantelor imobilizate si a
dobanzilor aferente, incasate in contul de disponibil;
- 411 „Clienti”, cu sumele incasate de la clienti in contul de disponibil;
- 413 „Efecte de primit”, cu sumele incasate de la clienti in contul de
disponibil;
- 416 „Clienti incerti”, cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu in
contul de disponibil;
- 4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”, cu taxa pe valoarea
adaugata incasata de la bugetul statului;
- 518 „Dobanzi”, cu dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in
conturile curente;
- 706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”, cu sumele
incasate in contul de disponibil reprezentand valoarea redeventelor,
locatiilor de gestiune si chiriilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata);
- 765 „Venituri din diferente de curs valutar”, la inchiderea exercitiului
financiar, cu diferentele de curs valutar favorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 766 „Venituri din dobanzi”, cu dobanzile incasate aferente
disponibilitatilor aflate in conturi la banci.
Contul 512 „Conturi curente la banci” se crediteaza prin debitul urmatoarelor
conturi:
- 102 „Aporturi”, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii;

84
 - 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu suma creditelor
rambursate;
- 401 „Furnizori”, cu sumele platite furnizorilor din contul de disponibil;
- 431 „Asigurari sociale”, cu sumele virate asigurarilor sociale;
- 4423 „Taxa pe valoarea adaugata de plata”, cu taxa pe valoarea adaugata
virata bugetului statului;
- 444 „Impozitul pe salarii”, cu sumele virate bugetului statului reprezentand
impozitul pe salarii si alte drepturi similare;
- 612 „Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”, cu sumele
achitate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii;
- 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”, cu diferentele de curs valutar
nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea
exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 666 „Cheltuieli privind dobanzile”, cu valoarea dobanzilor platite, aferente
creditelor acordate de banci.
Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatilor in lei si in devize
existente, iar soldul creditor, credite primite.

85
 MONOGRAFIE CONTABILA

1. se ridica numarar de la banca in suma de 5.000 RON.

581 = 5121 5.000 5.000
„Viramente interne” „Conturi curente
la banci”

5311 = 581 5.000 5.000

„Casa in lei” „Viramente
interne”

2. se depune la banca suma de 4.000 RON.

581 = 5311 4.000 4.000
„Viramente interne” „Casa in lei”

5121 = 581 4.000 4.000

„Conturi curente la „Viramente
banci” interne”

3. se acorda un avans de trezorerie in valoare de 1.500 RON unui salariat in vederea

realizarii unei deplasari.
542 = 5311 1.500 1.500
„Avansuri de trezorerie” „Casa in lei”

4. se deconteaza avansul de trezorie astfel: o factura de la un furnizor in valoare de

1.200 RON, iar diferenta se depune in numerar.
% = 542 - 1.500
401 „Avansuri de 1.200
„Furnizori” trezorerie”
5311 300
„Casa in lei”

86
5. se evidentiaza dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile la
banci in valoare de 300 RON, din care 200 RON aferenta activitatii fara scop
lucrativ si 100 RON aferenta activitatii economice.
5187 = % 300 -
„Dobanzi de incasat” 734 200
„Venituri din
dobanzile si
dividendele
obtinute aferente
act fara scop
lucrativ”
766 100
„Venituri din
dobanzi”

6. se cumpara timbre postale in valoare de 50 RON.

5321 = 401 50 50
„Timbre fiscale si „Furnizori”
postale”

87
 Capitolul 7 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

7.1. Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile
platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie
speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru:
- consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care
beneficiaza unitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre
unitate;
- cheltuieli exceptionale.
In cadrul cheltuielilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar
se cuprind, potrivit reglementarilor legale in vigoare, de asemenea:
- amortizarile si provizioanele constituite;
- valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.
Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, care
se grupeaza astfel:
- cheltuieli de exploatare, care cuprind:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale
auxiliare, combustibilul; amabalajele, piesele de schimb, semintele
si materialele de plantat, costul de achizitie al materialelor
nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al
energiei si apei consumate;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si
reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari,
inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu
alte servicii executate de terti;

cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate
de unitate;

cheltuieli cu personalul;

88

alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizarile corporale si
necorporale privind activitatile fara scop lucrativ).
- cheltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de
participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele
nefavorabile de curs valutar din operatii curente si disponibilitati in devize;
dobanzile curente aferente imprumuturile primite si altor datorii privind
exercitiului in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.
- cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de
activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune
(despagubiri, amenzi, penalitati si lipsuri de inventar), fie operatii de
capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli
exceptionale);
- cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functie de natura
cheltuielilor, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale si
corporale;
- provizioane pentru riscuri si cheltuieli: provizioanele privind deprecierea
imobilizarilor; provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in
curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si
provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea
primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementare;
- cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice.
In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor conturile de cheltuieli
respective se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv
activitati fara scop lucrativ si activitati economice.
Cheltuielile privind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se
includ in costuri; comisioanele platite agentilor economici cu activitate de comert
exterior; taxa pentru folosirea terenurilor; taxa asupra mijloacelor de transport;
cheltuieli cu pregatirea si pregatirea profesionala; prelevarile si donatiile facute in
scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte
cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in conturi
analitice, in cadrul conturilor respective de cheltuieli pe tipuri de activitati.
Din categoria cheltuielilor de exploatare face parte si contul 601 „Cheltuieli cu
materii prime”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile
prime la nivelul persoanei juridce fara scop lucrativ.

89
 Contul 601 „Cheltuieli cu materii prime” este un cont cu functiune de activ si
se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 301 „Materii prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum si pierderile din
deprecieri; la inceputul perioadei la pret de inregistrare a materiilor prime
existente in stoc la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza inventarului (in
situatia aplicarii inventarului intermitent);
- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, cu diferentele de pret
in plus aferente materiilor prime iesite din gestiune;
Contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” se crediteaza prin debitul
conturilor:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor;
- 301 „Materii prime”, cu valoarea materiilor prime constatate plus la
inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la magazie ca nefolosite; la
sfarsitul perioadei, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
existente in stoc stabilita pe baza inventarului (in situatia aplicarii
inventarului intermitent);
- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, cu diferentele de pret
in minus (costul de achizitie este mai mic decat pretul standard sau
prestabilit) aferente materiilor prime iesite din gestiune.
La sfarsitul lunii, contul 601 „Cheltuieli cu materiile prime” nu prezinta sold.
Din categoria cheltuielilor financiare vom prezenta functiunea contului 665
„Cheltuieli din diferente de curs valutar”. Acest cont tine evidenta cheltuielilor
privind diferentele de curs valutar.
Contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” este un cont de activ si se
debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi:
- 401 „Furnizori”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in
urma lichidarii datoriilor in devize;
- 411 „Clienti”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma
lichidarii creantelor in devize;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu diferentele de curs valutar nefavorabile
rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea exercitiului

90
 financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente
disponibilitatilor in devize;
- 542 „Avansuri de trezorerie”, la inchiderea exercitiului financiar, cu
diferentele de curs valutar nefavorabile aferente avansurilor de trezorerie
in devize.
Contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” se crediteaza prin debitul
conturilor:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
La sfarsitul lunii, contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” nu
prezinta sold.
Din categoria cheltuielilor cu caracter exceptional vom prezenta functiunea
contului 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune”.
Contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune” este un
cont cu functiune de activ si se debiteaza pe parcursul exercitiului prin creditul
urmatoarelor conturi:
- 301 „Materii prime”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime
iesite prin donatie, precum si pierderile din calamitati;
- 341 „Semifabricate”, cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor
iesite prin donatie, precum si piederile din calamitati;
- 411 „Clienti”, cu valoarea creantelor prescrise sau a celor cazute din
evidenta datorita insolvabilitatii;
- 512 „Conturi curente la banci”, cu valoarea despagubirilor, amenzilor si
penalitatilor platite; cu valoarea donatiilor si subventiilor acordate; cu
valoarea altor cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune.
Contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune” se
crediteaza prin debitul contului:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
La sfarsitul lunii, contul 671 „Cheltuieli exceptionale privind operatiile de
gestiune” nu prezinta sold.

91
7.2. Contabilitatea veniturilor

Principalele elemente care formeaza veniturile persoanei juridice fara scop

lucrativ reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat, aferente activitatilor
fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitatilor
economice din:

avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potrivit
statutului si reglementarilor legale in vigoare;

livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii;

executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor;

venituri exceptionale, dupa caz.
In cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se
cuprind, de asemenea, venituri din:

productia stocata;

productia imobilizata;

diminuarea sau anularea provizioanelor;

pretul de vanzare al activelor cedate.
Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop lucrativ se tine distinct
pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ, activitatii cu destinatie
speciala, activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura
lor, care se grupeaza astfel:
- venituri din activitatile fara scop lucrativ

venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in
natura ale membrilor si simpatizantilor, donatii, sponsorizari,
dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din
activitatea fara scop lucrativ, dividendele obtinute din plasarea
disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop lucrativ, cote-
parti primite potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi
nerambursabile din surse externe, subventii primite de la buget, alte
venituri din activitati fara scop lucrativ.
- venituri cu destinatie speciala, potrivit legii;
- venituri din activitatile economice:

92

venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor
executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste
venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor
catre cumparartori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte
conditii prevazute in contract, care atesta transferul de
proprietate al bunurilor respective asupra clientilor;
- venituri din productia stocata, reprezentand variatia in plus
sau minus intre valoarea la cost de productie a stocurilor de
produse si productiei in curs de la finele perioadei si
valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in
curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere
constituite. Veniturile din productia stocata se inscriu,
alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului
exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold
debitor).
- veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul
lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea
insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale
si necorporale;
- venituri din subventii de exploatare, reprezentand
subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret,
precum si alte subventii (finantarea activitatii de cerecetare
si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea
statului, a colectivitatilor publice sau altor unitati
patrimoniale;
- alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile
din creante recuperate si alte venituri din exploatare;
- venituri realizate in avans, reprezentand incasari sau creante
aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii
neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului,
acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont
distinct, care se reflecta in bilant;

93

venituri financiare cuprinzand: venituri din participatii; venituri din
alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri
din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar,
venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri
financiare;

venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt
legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la
operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt:
despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor;
cotele-parti de subventii pentru investitii; alte venituri exceptionale
(donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri);

venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor.
Din categoria veniturilor de exploatare vom prezenta functiunea contului 701
„Venituri din vanzarea produselor finite”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta
vanzarilor de produse finite.
Contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” este un cont de pasiv,
care se crediteaza prin debitul conturilor:
- 411 „Clienti”, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv taxa pe valoarea
adaugata) a produselor finite livrate clientilor;
- 418 „Clienti – facturi de intocmit”, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv
taxa pe valoarea adaugata) a produselor finite livrate clientilor.
Contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” se debiteaza la sfarsitul
exercitiului prin creditul contului:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, cu soldul creditor al contului in vederea
inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Din categoria veniturilor financiare vom prezenta functiunea contului 765
„Venituri din diferente de curs valutar”. Acest cont tine evidenta veniturile din
diferente de curs valutar favorabile.
Contul 765 „Venituri din diferente de curs valutar” este un cont de pasiv si se
crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:
- 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”, cu diferentele de curs
valutar favorabile in urma lichidarii imprumuturilor din emisiuni de
obligatiuni, exprimate in devize;

94
 - 162 „Credite bancare pe termen lung si mediu”, cu diferentele de curs
valutar favorabile rezultate in urma lichidarii creditelor bancare, exprimate
in devize;
- 401 „Furnizori”, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma
lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;
- 404 „Furnizori de imobilizari”, cu diferentele de curs valutar favorabile
rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizorii de
imobilizari;
- 512 „Conturi curente la banci”, la inchiderea exercitiului financiar, cu
diferentele de curs valutar favorabile aferente disponibilitatilor in devize.
Contul 765 „Venituri din diferente de curs valutar” se debiteaza prin creditul
contului:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Din categoria veniturilor exceptionale vom prezenta functiunea contului 772
„Venituri din operatii de capital”. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor
din cedarea activelor, din subventiile pentru investitii virate la venituri, precum si alte
venituri exceptionale din operatii de capital.
Contul 772 „Venituri din operatii de capital” are o functiune de pasiv, se
crediteaza prin debitul conturilor:
- 131 „Subventii pentru investitii”, cu cota-parte a subventiilor pentru
investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii inclusa in
costuri;
- 301 „Materii prime”, cu valoarea materialelor rezultate din dezmembrarea
mijloacelor fixe;
- 461 „Debitori diversi”, cu pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate.
Contul 772 „Venituri din operatii de capital” se debiteaza prin creditul
contului:
- 120 „Rezultatul exercitiului”, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al
contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor.
Veniturile aferente activitatilor fara scop patrimonial se regasesc in planul de
conturi, in grupa de conturi 73 „Venituri din activitatea fara scop patrimonial”.
Aceasta grupa se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II:
- 731 „Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile membrilor”;

95
- 732 „Venituri din taxe de inregistrare stabilite potrivit legislatiei”;
- 733 „Venituri din donatii si sume / bunuri primite prin sponsorizare”;
- 734 „Venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea
disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop patrimonial”;
- 735 „Venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacol”;
- 736 „Venituri obtinute de la bugetul de stat si / sau bugetele locale”;
- 737 „Venituri din actiuni intamplatoare realizate de societatea fara scop
patrimonial”;
- 738 „Venituri exceptionale rezultate din cedarea activelor altele decat cele
folosite in activitatea economica”;
- 739 „Alte venituri din activitatea fara scop patrimonial”;

7391 „Venituri din cote – parti primite potrivit statutului”;

7392 „Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din strainatate”;

7393 „Venituri din despagubiri de asigurare – pagube”;

7394 „Venituri din diferente de curs valutar”;

7393 „Alte veituri din activitatea fara scop patrimonial”.

96
Bibliografie:

1. Cretoiu, Gheorghe, „Contabilitate. Fundamente si noul cadru juridic”, Editura

All Beck, Bucuresti, 2004
2. Greceanu-Cocos, Virginia, „Ghid de monografii contabile pentru asociatii si
fundatii”, Editura L. Lucman, Bucuresti, 2004
3. Tiron, Tudor, Adriana „Contabilitatea institutiilor publice”, Editura Dacia,
Cluj, 2003
4. *** O.M.F. nr.1591/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei
nr.480/1998, privind „Planul de conturi pentru persoanelor juridce fara scop
lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia”

97