1

4. TOLERANŢELE ŞI AJUSTAJELE PIESELOR FILETATE

4.1. Profilul ISO al filetului metric

Piesele filetate sunt mărginite de suprafeţe elicoidale complexe. Profilul acestora este definit
într-un plan median, plan ce conţine axa piesei filetate. Elementele ce definesc forma şi mărimea
suprafeţei unei piese filetate sunt: profilul în plan median, pasul înfăşurării şi diametrul suprafeţei
de înfăşurare (diametrul mediu). In cele ce urmează vor fi tratate numai aspectele legate de filetele
metrice ISO, dar şi pentru celelalte tipuri de filete, problemele se pun în mod asemănător.
Profilul ISO al filetului metric, reprezentat în figura 4.1, este determinat de flancuri drepte,
ce fac parte din laturile unul triunghi echilateral cu latura egală cu pasul. Flancurile sunt orientate
simetric faţă de normala pe axa filetului. La exterior, vârfurile filetului sunt teşite cu H/8, iar la
interior cu H/4, H fiind înălţimea triunghiului echilateral, H = p 3 / 2 .

Fig. 4.1. Profilul ISO al filetului metric.

Pasul filetului, p este distanţa între două flancuri consecutive, omoloage, măsurată pe
direcţie paralelă cu axa filetului şi se exprimă în milimetri.
Diametrul mediu, D2 , d2 al piesei filetate este diametrul cilindrului ce intersectează profilul
filetului pe la jumătatea înălţimii şi laturilor triunghiului din care fac parte flancurile filetului.
Dimensiunile nominale pentru cele trei diametre: exterior, mediu şi interior sunt identice
pentru şurub şi piuliţă şi pot fi calculate în funcţie de diametrul exterior, numit şi diametru
nominal al filetului, D, d.
 2

3H 5H
D2 = d 2 = D − şi D1 = d 1 = D −
4 4

Complexitatea suprafeţei şi multitudinea dimensiunilor ce pot determina ajustajul pieselor

filetate, ne obligă să alegem o singură dimensiune reprezentativă care să includă şi influenţele
celorlalte elemente. Alegerea diametrului mediu d2 , D2 şi tratarea ajustajelor ca şi la piesele
cilindrice este susţinută de noţiuni practice.
În prelucrare se urmăreşte să se realizeze profilul şi pasul corecte. Adâncimea golului se
realizează prin treceri succesive urmărindu-se ca cele două piese conjugate şurub-piuliţă, să se poată
asambla pe toată lungimea. În final tipul asamblării este dat de diametrul mediu d2, D2.

4.2. Reducerea tuturor abaterilor la diametrul mediu al filetului

4.2.1. Influenţa abaterilor de pas

In cele ce urmează se vor analiza numai filetele cu profil triunghiular, acestea fiind cele mai
reprezentative.
Dacă pasul filetului unui şurub este afectat de eroarea de pas ∆ p (fig. 4.2), aceasta
determină eroarea fp a diametrului mediu. Pe lungimea de înşurubare, eroarea cumulată de pas este:

∆ p = CG - AE = CB + FG = ∆ p1 + ∆ p2, (4.1)

unde distanţa: CG este lungimea de înşurubare pe linia diametrului mediu al profilului nominal; AE
- lungimea de înşurubare pe linia diametrului mediu al profilului real.

Fig.4.2. Influenţa abaterii de pas

Din triunghiurile dreptunghice ABC şi EFG se obţine:

fp
CB = ∆p1 = tg α1 , (4.2)
2
fp
FG = ∆p 2 = tg α 2 , (4.3)
2
 3

Relaţia (4.1) devine:

fp
∆p = ∆p1 + ∆p 2 = ( tg α1 + tg α 2 ) , (4.4)
2

de unde:

2 | ∆p |
fp = , (4.5)
tg α1 + tg α 2

In cazul filetelor simetrice (filetul de fixare ISO şi altele),

α
α1 = α 2 = , (4.6)
2

şi relaţia (4.5) devine:

2 | ∆p | ∆p α
fp = = = | ∆p | ctg
α α 2, (4.7)
2 tg tg
2 2

In relaţiile (4.5) şi (4.7) abaterea de pas se ia în valoare absolută, întrucît, indiferent de

semn, ea provoacă, de regulă, micşorarea diametrului mediu la şurub şi mărirea diametrului mediu
la piuliţă.

4.2.2. Influenţa abaterilor de unghi

α
Eroarea semiunghiului flancurilor ∆ determină de asemenea, o eroare fα a diametrului
2
mediu, aşa cum se poate demonstra cu ajutorul figurii 4.3. Dacă, pentru un filet simetric, ABCE este
profilul nominal al filetului unui şurub, iar A’B’C’E’ este profilul real al aceluiaşi şurub,
înşurubarea în piuliţă (cu orice profil real) este posibilă numai dacă diametrul mediu efectiv al
α
şurubului este micşorat cu valoarea FG + MN. Dar FG = MN = . Aplicînd teorema sinusurilor
2
pentru triunghiul AFG (partea de sus a figurii 4.3), se poate scrie:

FG AF
=
α  α α 
sin ∆ sin 180 −  + ∆ 
2  2 2  (4.8)
Se constată că variaţia diametrului mediu este proporţională cu abaterea cumulată de pas pe
lungimea de înşurubare şi este mai mică la filete cu unghiul profilului mai mare. De aceea,
lungimea de înşurubare este "grad de precizie".
 4

Fig.4.3.Influenţa abaterilor de unghi

Dar, pentru că

 α α  α α
sin 180 −  + ∆  = sin  + ∆ 
 2 2  2 2

şi

α α α
sin  + ∆  ≈ sin ,
2 2 2

relaţia (4.7) devine:

FG AF
=
α α
sin ∆ sin (4.9)
2 2
 5

H1
f H1
Cum însă, FG = α şi AF = 2 = , relaţia (4.8) se poate scrie astfel:
2 α α
cos 2 cos
2 2

fα H1
=
α α α (4.10)
2 sin ∆ 2 sin cos
2 2 2

α α α α
sau, pentru că 2 sin cos = sin α şi sin ∆ ≈ ∆ , relaţia (4.9) se transformă astfel:
2 2 2 2

fα H1
=
α sin α . (4.11)
2∆
2

Din relaţia (4.11) rezultă:

2 H1 α
fα = ∆ (4.12)
sin α 2
α
Dacă se transformă din radiani în minute, H1 se ia în milimetri şi fα se consideră în
2
micrometrii, relaţia (4.12) capătă forma:

0,582 H 1 α
fα = ∆ [µm] (4.13)
sin α 2

Pentru filetele nesimetrice, la care unghiurile flancurilor (faţă de perpendiculara pe axa

piesei filetate) sunt diferite (α 1 ≠ α 2 şi α 1 + α 2 = α ), abaterea în diametru provocată de
abaterile ∆ α 1 şi ∆ α 2 va fi:

0,291H1
fα = ( ∆α1 + ∆α2 )[µm] (4.14)
sin( α1 + α2 )

Ca şi abaterea de pas, abaterea în unghiul flancurilor se ia în valoare absolută, deoarece,

indiferent de semn, ea provoacă micşorarea diametrului mediu la şurub şi mărirea diametrului
mediu la piuliţă.
Abaterile de poziţie unghiulară a flacurilor induc o modificare a diametrului mediu,
proporţională cu înălţimea profilului (H, p) şi cu abaterea unghiului, fiind mai mică la filete cu
unghiul α mai mare.
In afara abaterilor fp şi fα , datorate abaterilor de pas şi de semiunghi, diametrul mediu
va fi afectat, ca orice dimensiune, de o abatere proprie, notată cu f d2 (sau fD2 la piuliţe). Ca
urmare abaterea totală a diametrului mediu este:

ftot = fp + fα + fd2. (4.15)

 6

Toleranţa prescrisă la diametrul mediu trebuie să compenseze şi să limiteze această

abatere totală şi, în consecinţă, este necesară condiţia:

ftot ≤ Td2 respectiv ftot ≤ TD2. (4.16)

4.3. Toleranţele şi ajustajele recomandate pentru filetele metrice

Tipul de ajustaj pentru îmbinarea filetată este determinat de poziţia relativă între diametrele
α α
medii, D2 şi d2. Toate celelalte influenţe, ale abaterilor de pas şi unghi ( 1 , 2 şi α ), sunt incluse
2 2
în toleranţele diametrelor medii.
Câmpul de toleranţă pentru o piesă filetată se prezintă sub forma spaţiului cuprins între două
suprafeţe elicoidale având profilul identic cu cel nominal, dar realizate la diametrul mediu minim şi
respectiv diametrul mediu maxim.

Fig. 4.4. Toleranţele şi ajustajele pieselor filetate

Cu particularităţile ce rezultă din cele prezentate mai sus se acceptă o reprezentare

simplificată a câmpurilor de toleranţă ale pieselor filetate, similar suprafeţelor cilindrice netede, cu
referire expresă la diametrul mediu al piesei filetate. Pentru filet metric ISO de uz general, Sistemul
de toleranţe pentru ajustaje cu joc, STAS 8165-82, admite două poziţii ale câmpurilor de toleranţe
pentru piuliţe, simbolizate cu G şi H, iar pentru şuruburi, patru poziţii (caractere de ajustaje),
simbolizate cu e, f, g şi h. Calitativ poziţiile admise sunt reprezentate în figura 4.4.

Abaterile fundamentale se calculează cu relaţii empirice în funcţie de pasul P şi sunt

prezentate în tabelul 4.
Treptele de precizie pentru filete metrice ISO sunt în număr de 7 şi sunt numerotate de la 3
la 9.
Toleranţa IT 6 se calculează cu relaţii empirice şi este considerată toleranţă fundamentală
pentru că toate celelalte se obţin prin amplificarea cu câte o constantă specifică fiecărei precizii.
Toleranţele la diametrul interior al filetului piuliţei TD1 şi la diametrul exterior al filetului
 7

şurubului Td, prezentate în tabelul 4.2, depind numai de pasul şi precizia piesei. Ele se regăsesc şi la
semifabricatele pieselor filetate.
Toleranţele la diametrul mediu al filetului piuliţei TD2, prezentate în tabelul 4.3, şi toleranţele
la diametrul mediu al filetului şurubului Td2, prezentate în tabelul 4.4., depind de diametrul nominal
al filetului (D, d) de pasul şi de treapta de precizie a

Abaterile fundamentale pentru diametrele D1, D2, d şi d2 ale filetelor metrice.

(STAS 8165-82 tab. 3) Tabelul 4.4.
Pas G H e f g h
P EI EI = 0 es es es es
mm
0,2 + 17 0 - 32 - 17 0
0,25 + 18 0 - 33 - 18 0
0,3 + 18 0 - 33 - 18 0
0,35 + 19 0 - 34 - 19 0
0,4 + 19 0 - 34 - 19 0
0,45 + 20 0 - 35 - 20 0
0,5 + 20 0 - 50 - 36 - 20 0
0,6 + 21 0 - 53 - 36 - 21 0
0,7 + 22 0 - 56 - 38 - 22 0
0,75 + 22 0 - 56 - 38 - 22 0
0,8 + 24 0 - 60 - 38 - 24 0
1 + 26 0 - 60 - 40 - 26 0
1,25 + 28 0 - 63 - 42 - 28 0
1,5 + 32 0 - 67 - 45 - 32 0
1,75 + 34 0 - 71 - 48 - 34 0
2 + 38 0 - 71 - 52 - 38 0
2,5 + 42 0 - 80 - 58 - 42 0
3 + 48 0 - 85 - 63 - 48 0
3,5 + 53 0 - 90 - 70 - 53 0
4 + 60 0 - 95 - 75 - 60 0
4,5 + 63 0 - 100 - 80 - 63 0
5 + 71 0 - 105 - 85 - 71 0
5,5 + 75 0 - 112 - 90 - 75 0
6 + 80 0 - 118 - 95 - 80 0
 8

Toleranţele diametrului interior TD1 al piuliţei şi diametrul exterior, TD al

şurubului.(STAS 8165-82 tab. 5) Tabelul 4.2.
Pas Treapta de precizie
P 4 5 6 7 8 4 6 8
mm TD1, µm Td, µm
0,2 38 - - - - 36 56 -
0,25 45 56 - - - 42 67 -
0,3 53 67 85 - - 48 75 -
0,35 63 80 100 - - 53 85 -
0,4 71 90 112 - - 60 95 -
0,45 80 100 125 - - 63 700 -
0,5 90 112 140 180 - 67 106 -
0,6 100 125 160 200 - 80 125 -
0,7 112 140 180 224 - 90 140 -
0,75 118 150 190 236 - 90 140 -
0,8 125 160 200 250 375 95 150 236
1 150 190 236 300 375 112 160 280
1,25 170 212 265 335 425 132 212 335
1,5 190 236 300 375 475 150 236 375
1,75 212 265 335 425 530 170 265 425
2 236 300 375 475 600 180 260 450
2,5 280 355 450 560 770 212 335 530
3 315 400 500 630 800 236 375 600
3,5 355 450 560 710 900 265 425 670
4 375 475 600 750 950 300 475 750
4,5 425 530 670 850 1060 315 500 800
5 450 560 710 900 1120 335 530 850
5,5 475 600 750 950 1180 355 560 900
6 500 630 800 1000 1250 375 600 950

Toleranţa la diametrul exterior maxim al piuliţei Dmax nu se standardizează. Se consideră

diametrul exterior minim al piuliţei egal cu diametrul nominal.
Diametrul interior al şurubului d1 nu se tolerează. Limitarea diametrului interior d1 minim se
face prin stabilirea razei minime pentru racordarea flancurilor la fundul filetului.
Raza minimă de racordare, Rmin se stabileşte cu relaţia:

H
R min = 0,125 P ≅ (4.17.)
7

Pentru calculele de rezistenţă ale şuruburilor, la diametrul interior al filetului se recomandă

să se ia ca bază trunchierea egală cu H/6, corespunzătoare unei raze R = 0,144 34 P.

7H 17 H
d1min = d − + 0,28868 P ≅ d − (4.18.)
4 12
 9

Toleranţe la diametrul mediu al filetului piuliţei TD2. (STAS 8165-82 tabelul 6) Tabelul 4.3.
Diametrul nominal al Treapta de precizie
filetului Pas
4 5 6 7 8
P
peste până la TD2 , µ m
0,2 40 - - - -
0,99 1,4 0,25 45 56 - - -
0,3 48 60 75 - -
0,2 42 - - - -
0,25 48 60 - - -
1,4 2,8 0,35 53 67 85 - -
0,4 56 71 90 - -
0,45 60 75 95 - -
0,35 56 71 90 - -
0,5 63 80 100 125 -
0,6 71 90 112 140 -
2,8 5,6
0,7 75 95 118 150 -
0,75 75 95 118 150 -
0,8 80 100 125 160 200
0,75 85 106 132 170 -
1 95 118 150 190 236
5,6 11,2
1,25 100 125 160 200 250
1,5 112 140 180 224 280
1 100 125 160 200 250
1,25 112 140 180 224 280
1,5 118 150 190 236 300
11,2 22,4
1,75 125 160 200 250 315
2 132 170 212 265 335
2,5 140 180 224 280 355
1 106 132 170 212 -
1,5 125 160 200 250 315
2 140 180 224 280 355
22,4 45 3 170 212 265 335 425
3,5 180 224 280 355 450
4 190 236 300 375 475
4,5 200 250 315 400 500
1,5 132 170 212 265 335
2 150 190 236 300 375
3 180 224 280 355 450
45 90 4 200 250 315 400 500
5 212 265 335 425 530
5,5 224 280 355 450 560
6 236 300 375 475 600
2 160 200 250 315 400
3 190 236 300 375 475
90 180
4 212 265 335 425 530
6 250 315 400 500 630
3 212 265 335 425 530
180 4 236 300 375 475 600
355
6 265 335 425 530 670
4 250 315 400 500 630
355 600
6 280 355 450 560 710
 10

Toleranţe la diametrul mediu al filetului piuliţei Td2. (STAS 8165-82 tabelul 7) Tabelul 4.4.
Diametrul nominal Pas Treapta de precizie
al filetului P 3 4 5 6 7 8 9
peste până la Td2 , µ m
0,2 24 30 38 48 - - -
0,99 1,4 0,25 26 34 42 53 - - -
0,3 28 36 45 56 - - -
0,2 25 32 40 50 - - -
0,25 28 36 45 56 - - -
1,4 2,8 0,35 32 40 50 63 80 - -
0,4 34 42 53 67 85 - -
0,45 36 45 56 71 90 - -
0,35 34 42 53 67 85 - -
0,5 38 48 60 75 95 - -
0,6 42 53 67 85 106 - -
2,8 5,6
0,7 45 56 71 90 112 - -
0,75 45 56 71 90 112 - -
0,8 48 60 75 95 118 150 190
0,75 50 63 80 100 125 - -
1 56 71 90 112 140 180 224
5,6 11,2
1,25 60 75 95 118 150 190 236
1,5 67 85 106 132 170 212 265
1 60 75 95 118 150 190 236
1,25 67 85 106 132 170 212 265
1,5 71 90 112 140 180 224 280
11,2 22,4
1,75 75 95 118 150 190 236 300
2 80 100 125 160 200 250 315
2,5 85 106 132 170 212 265 335
1 63 80 100 125 160 200 250
1,5 75 95 118 150 190 236 300
2 85 106 132 170 212 265 335
22,4 45 3 100 125 160 200 250 315 400
3,5 106 132 170 212 265 315 425
4 112 140 180 224 280 355 450
4,5 118 150 190 236 300 375 475
1,5 80 100 125 160 200 250 315
2 90 112 140 180 224 280 355
3 106 132 170 212 265 335 425
45 90 4 118 150 190 236 300 375 475
5 125 160 200 250 315 400 500
5,5 132 170 212 265 335 425 530
6 140 180 224 280 355 450 560
2 95 118 150 190 236 300 375
3 112 140 180 224 280 355 450
90 180
4 125 160 200 250 315 400 500
6 150 190 236 300 375 475 600
3 125 160 200 250 315 400 500
180 4 140 180 224 280 355 450 560
355
6 160 200 250 315 400 500 630
4 150 190 236 300 375 475 600
355 600
6 170 212 265 335 425 530 670
 11

Trunchierea maximă trmax este egală cu:

H Td 2  π  Td 2  
trmax = + − R min 1 − cos  − arc cos1 −   (4.19.)
4 2  3  4 R min  

iar diametrul d1 max se calculează cu relaţia:

7H
d1max = d − + 2 trmax (4.20.)
8

După cum s-a demonstrat, influenţa abaterilor de pas asupra diametrului mediu este
proporţională cu eroarea de pas cumulată pe lungimea de înşurubare a celor două piese. Standardele
stabilesc trei grupe de lungimi de înşurubare: scurtă (S), normală (N) şi lungă (L) numite şi grade de
precizie. Limitele pentru grupa lungimilor normale N sunt:

lmin ≅ 2,24 · P · d0,2 şi

lmax ≅ 6,7 · P · d0,2 (4.21.)

în care d este limita inferioară a intervalului în care se încadrează diametrul nominal al filetului
(tabelul 4.3).
Clasele de execuţie ale filetului, stabilite prin STAS 8165-82, se utilizează după cum
urmează:
- clasa de execuţie fină - pentru filete de precizie când sunt necesare ajustaje cu jocuri mici;
- clasa de execuţie mijlocie - de uz general;
- clasa de execuţie grosolană - pentru filete executate în condiţii tehnologice dificile
(filetarea barelor laminate la cald, filetarea găurilor adânci înfundate).
Pentru cazurile concrete de proiectare a pieselor filetate STAS 8165-82 recomandă alegerea
caracterelor de ajustaje cuprinse în tabelul 4.5.

Câmpuri de toleranţă recomandate pentru piese filetate. (STAS 8165-82 tab. 9 şi 10)Tabelul 4.5.
G H
Clasa de Grupa de lungimi de înşurubare
execuţie S N L S N L
Câmp de toleranţă
Fină 4H 5H 6H
Mijlocie 5G 6G 7G 5H 6H 7H
Grosolană 7G 8G 7H 8H

Câmpuri de toleranţă recomandate pentru şuruburi filetate. (STAS 8165-82 tabelul 10)
Tabelul 4.5 (continuare)
Clasa de e f g h
execuţie Grupa de lungimi de înşurubare
S N L S N L S N L S N L
Câmp de toleranţă
Fină 3h4h 4h 5h4h
Mijlocie 6e 7e6e 6f 5g6g 5g 7g6g 5h6h 6h 7h6h
Grosolană 8g 8g
 12

Utilizarea combinaţiilor ce nu sunt cuprinse în tabelul 4.5. se admite numai cu justificare

tehnico-economică.
STAS 8165-82 conţine un tabel în care sunt prezentate toate abaterile limită ale diametrelor
pieselor filetate pentru fiecare combinaţie: interval de diametru nominal X pas X caracterele de
ajustaj, conţinute în tabelul 4.5.

4.4. Filete metrice de uz general: 6H/ 6g

In STAS 8164-84 sunt calculate şi prezentate în tabele dimensiunile limită (max şi min)
pentru filete metrice de uz general, ajustaj 6H/6g. Valorile pentru filetele metrice cu pas normal
sunt reproduse în tabelul 4.6. şi 4.7.

Dimensiunile limită pentru filete metrice, de uz general, cu pas normal şi ajustaj 6H/ 6g
Piuliţe cu filet metric, cu pas normal. (STAS 8164-84 3.1.) Tabelul 4.6.
Lungimea de înşurubare Diametrul mediu D2 Diametrul interior D1
Filet, d
peste până la max min max min
M 1,6 0,8 2,6 1,458 1.373 1.321 1.221
M 1,8 0,8 2,6 1,658 1.521 1.521 1.421
M2 1 3 1,830 1.740 1.679 1.567
M 2,2 1,3 3,8 2,003 1.908 1.838 1.713
M 2,5 1,3 3,8 2,303 2.208 2.138 2.013
M3 1,5 4,5 2,775 2.675 2.599 2.459
M 3,5 1,7 5 3,222 3.110 3.010 2.850
M4 2 6 3,663 3.545 3.422 3.242
M 4,5 2,2 6,7 4,131 4.013 3.878 3.688
M5 2,5 7,5 4,605 4.480 4.334 4.134
M6 3 9 5,500 5.350 5.153 4.917
M7 3 9 6,500 6.350 6.153 5.917
M8 4 12 7.348 7.188 6.912 6.647
M 10 5 15 9.206 9.026 8.676 8.376
M 12 6 18 11.063 10.863 10.441 10.106
M 14 8 24 12.913 12.701 12.210 11.835
M 16 8 24 14.913 14.701 14.210 13.835
M 18 10 30 16.600 16.376 15.744 15.294
M 20 10 30 18.600 18.376 17.744 17.294
M 22 10 30 20.600 20.376 19.744 19.294
M 24 12 36 22.316 22.051 21.252 20.752
M 27 12 36 25.316 25.051 24.252 23.752
M 30 15 45 28.007 27.727 26.771 26.211
M 33 15 45 31.007 30.727 29.771 29.211
M 36 18 53 33.702 33.402 32.270 31.670
M 39 18 53 36.702 36.402 35.270 34.670

Trebuie remarcat faptul că dimensiunile minime de la filetul piuliţei sunt dimensiuni

nominale (câmpul H cu EI = 0, diagramele din figura 4.4.); în desene se vor trece aceste valori atât
la piuliţă cât şi la şurub şi astfel trebuiesc calculate în consecinţă abaterile pentru şurub.
 13

Dimensiunile limită pentru filete metrice, de uz general, cu pas normal şi ajustaj 6H/ 6g
Şuruburi cu filet metric, cu pas normal. (STAS 8164-84 3.2.) Tabelul 4.7.
Lungimea de înşurubare Diametrul exterior, d Diametrul mediu, d2
Filet, d Rmin
peste până la max min max min
M 1,6 0,8 2,6 1,581 1.496 1.354 1.291 0,044
M 1,8 0,8 2,6 1,781 1.696 1.554 1.491 0,044
M2 1 3 1,981 1.886 1.721 1.654 0,050
M 2,2 1,3 3,8 2,180 2,080 1.888 1.817 0,056
M 2,5 1,3 3,8 2,480 2.380 2.188 2.117 0,056
M3 1,5 4,5 2,980 2,874 2.655 2.580 0,063
M 3,5 1,7 5 3,479 3.354 3.089 3,004 0,075
M4 2 6 3,978 3.838 3.523 3.432 0,088
M 4,5 2,2 6,7 4,478 4.338 3.991 3.901 0,094
M5 2,5 7,5 4,976 4.826 4.456 4.361 0,10
M6 3 9 5,974 5.794 5.324 5,212 0,125
M7 3 9 6,974 6.794 6.324 6,212 0,125
M8 4 12 7.972 7,760 7,160 7,042 0,156
M 10 5 15 9.968 9.732 8,994 8,862 0,188
M 12 6 18 11.966 11,701 10.829 10.679 0,219
M 14 8 24 13,962 13,682 12.663 12,503 0,250
M 16 8 24 15,962 15,682 14.663 14,503 0,250
M 18 10 30 17,958 17,623 16,334 16,164 0,313
M 20 10 30 19,958 19,623 18,334 18,164 0,313
M 22 10 30 21,958 21,623 20,334 20,164 0,313
M 24 12 36 23,952 23,577 22,003 21,803 0,375
M 27 12 36 26,952 26,577 25,003 24,803 0,375
M 30 15 45 29,947 29,522 27,674 27,462 0,438
M 33 15 45 32,947 32,522 30,674 30,462 0,438
M 36 18 53 35,940 35,465 33,342 33,118 0,500
M 39 18 53 38,940 38,465 36,342 36,118 0,500

4.5. Probleme rezolvate

Problema nr. 4. Să se stabilească toleranţele şi ajustajele unei îmbinări filetate M 27 × 3, cu

lungimea piuliţei 32 mm din ansamblul unui cric (dispozitiv de ridicat).

Etapa 1. Stabilirea diametrelor nominale ale filetului

3
3⋅ 3
D 2 = d 2 = 27 − 2 = 25,051443 ≅ 25,051
4

3
5⋅3
D1 = d 1 = 27 − 2 = 23,752405 ≅ 23,752
4

D = d =27; din relaţiile (4.7) ce definesc profilul filetului metric.

Pentru filete de uz general se pot lua direct din tabelul 4.6.a, fiind valorile minime de la
piuliţe (caracterul 6H).
 14

3
3⋅
Rmin = 0,125 · 3 = 0,375 sau 2 =0,371
R min ≅
7
Pentru calcule de rezistenţă la şurub:
3
7 ⋅3
d1' min =27 − 2 +0,28868 ⋅ 3 =23 ,319407
4

3
7 ⋅
1 3
"
d1 =7 −
2 2 =2
3 ,3
193
92
m
in
12
Se rotunjeşte la valoarea d1 = 23,319.
Etapa 2. Alegerea caracterelor de ajustaj
Lungimea de înşurubare normală este între lN min şi lN max din rel.4.21.

lN min ≅ 2,24 · 3 · (22,4x)0,2 = 12,514655 şi lN max ≅ 6,7 · 3 · (22,4x)0,2 = 23,432226

x
22,4 este limita inferioară a intervalului 22,4 < 27 < 45 în care se încadrează M 27 (din tab. 4.3).
Lungimea de înşurubare va fi N (normală) pentru că 12,5 < 32 < 37,4.
Pentru piuliţă se alege câmpul de toleranţă 6H, din tabelul 12.8, poziţia H, lungimea de
înşurubare N şi clasa de execuţie mijlocie.

Fig. 4.5. Ansamblul îmbinărilor filetate

Pentru şurub se alege câmpul 6g, poziţia g, lungimea N şi clasa de execuţie mijlocie.
Simbolul ajustajului ptr. ansamblul îmbinării filetate va fi: M 27 - 6H/6g şi se înscrie în
desen ca în figura 4.6.
 15

Etapa 3. Determinarea toleranţelor şi abaterilor.

Abaterile fundamentale se aleg din tabelul 12.4. Pentru piuliţă EI = 0; P = 3, poziţia H.
Pentru şurub es = - 48; P = 3, poziţia g.
Toleranţele fundamentale se aleg din tabelul 12.5 (TD1 şi Td), 12.6 (TD2) şi 12.7 (Td2).
TD1 = 500; P = 3 şi precizia 6 Td = 375; P = 3 şi precizia 6
TD2 = 265; Diametrul nominal peste 22,4 pînă la 45, P = 3 şi precizia 6
Td2 = 200; Diametrul nominal peste 22,4 pînă la 45, P = 3 şi precizia 6
Abaterile superioare ale diametrelor piuliţelor
ESD - nu se standardizează
ESD2 = 0 + 265 = + 265 ESD1 = 0 + 500 = + 500
Abaterile inferioare ale diametrelor şurubului
eid = esd - Td = - 48 - 375 = - 423 eid2 = esd2 - Td2 = - 48 - 200 = - 248

Etapa 4. Întocmirea desenelor şi înscrierea diametrelor cu abaterile aferente.

Se întocmesc desene de execuţie ca cele prezentate în figura 4.6.

Fig.4.6. Desene de execuţie (a – şurub; b- piuliţă)

Pe desenul de detaliu al şurubului se vor nota:

d =27 − −0 , 048
−0 , 423 ; d 2 =25 ,051 −0 , 248 , Rmin = 0,375
0 , 048
şi d1 min = 23,319, ca în figura 4.7,a.
Pe desenul piuliţei se vor nota:
D = 27, D2 = 25.051+0,265 şi D1 = 23,752+0,500, ca în figura 4.7,b.
 16

Observaţie importantă

Pentru că exemplul considerat se referă la un filet metric ISO, de uz general, valorile cerute
în enunţ, pot fi luate şi din tabelul 12.9 (STAS 8164-84).
Pentru filet M 27 se găseşte:
- lungimea de înşurubare N (normală) peste 12 pînă la 36,
- D2 max = 25,316, D2 min = 25,051, D1 max = 24,252, D1 min = 23,752
- dmax = 26,952, dmin = 26,577, d2 max = 25,003, d2 min = 24,803 şi
- Rmin = 0,375

Se constată identitatea rezultatelor prin cele două metode, dar prima este aplicabilă la toate
ajustajele pieselor filetate, în timp ce a doua este aplicabilă numai la filetele de uz general între
M 1,6 şi M 39, cu ajustajul 6H/6g.