Sunteți pe pagina 1din 16

1

4. TOLERANŢELE ŞI AJUSTAJELE PIESELOR FILETATE

4.1. Profilul ISO al filetului metric

Piesele filetate sunt mărginite de suprafeţe elicoidale complexe. Profilul acestora este definit într-un plan median, plan ce conţine axa piesei filetate. Elementele ce definesc forma şi mărimea suprafeţei unei piese filetate sunt: profilul în plan median, pasul înfăşurării şi diametrul suprafeţei de înfăşurare (diametrul mediu). In cele ce urmează vor fi tratate numai aspectele legate de filetele metrice ISO, dar şi pentru celelalte tipuri de filete, problemele se pun în mod asemănător. Profilul ISO al filetului metric, reprezentat în figura 4.1, este determinat de flancuri drepte, ce fac parte din laturile unul triunghi echilateral cu latura egală cu pasul. Flancurile sunt orientate simetric faţă de normala pe axa filetului. La exterior, vârfurile filetului sunt teşite cu H/8, iar la

interior cu H/4, H fiind înălţimea triunghiului echilateral, H = p

H fiind înălţimea triunghiului echilateral, H = p 3 / 2 . Fig. 4.1. Profilul ISO

3 / 2 .

triunghiului echilateral, H = p 3 / 2 . Fig. 4.1. Profilul ISO al filetului metric.

Fig. 4.1. Profilul ISO al filetului metric.

Pasul filetului, p este distanţa între două flancuri consecutive, omoloage, măsurată pe direcţie paralelă cu axa filetului şi se exprimă în milimetri. Diametrul mediu, D 2 , d 2 al piesei filetate este diametrul cilindrului ce intersectează profilul filetului pe la jumătatea înălţimii şi laturilor triunghiului din care fac parte flancurile filetului. Dimensiunile nominale pentru cele trei diametre: exterior, mediu şi interior sunt identice pentru şurub şi piuliţă şi pot fi calculate în funcţie de diametrul exterior, numit şi diametru nominal al filetului, D, d.

D

2

=

d

2

=

D

3H

4

şi

D

1

=

d

1

=

D

5H

4

2

Complexitatea suprafeţei şi multitudinea dimensiunilor ce pot determina ajustajul pieselor filetate, ne obligă să alegem o singură dimensiune reprezentativă care să includă şi influenţele celorlalte elemente. Alegerea diametrului mediu d 2 , D 2 şi tratarea ajustajelor ca şi la piesele cilindrice este susţinută de noţiuni practice. În prelucrare se urmăreşte să se realizeze profilul şi pasul corecte. Adâncimea golului se realizează prin treceri succesive urmărindu-se ca cele două piese conjugate şurub-piuliţă, să se poată asambla pe toată lungimea. În final tipul asamblării este dat de diametrul mediu d 2 , D 2 .

4.2. Reducerea tuturor abaterilor la diametrul mediu al filetului

4.2.1. Influenţa abaterilor de pas

In cele ce urmează se vor analiza numai filetele cu profil triunghiular, acestea fiind cele mai reprezentative.

p (fig. 4.2), aceasta

determină eroarea f p a diametrului mediu. Pe lungimea de înşurubare, eroarea cumulată de pas este:

Dacă pasul filetului unui şurub este afectat de eroarea de pas

p = CG - AE = CB + FG =

p

1 +

p 2 ,

(4.1)

unde distanţa: CG este lungimea de înşurubare pe linia diametrului mediu al profilului nominal; AE - lungimea de înşurubare pe linia diametrului mediu al profilului real.

înşurubare pe linia diametrului mediu al profilului real. Fig.4.2. Influenţa abaterii de pas Din triunghiurile

Fig.4.2. Influenţa abaterii de pas

Din triunghiurile dreptunghice ABC şi EFG se obţine:

CB

= p

FG = p

1

2

=

=

f

p

2

f

p

2

tg

tg

1

2

,

(4.2)

,

(4.3)

Relaţia (4.1) devine:

p

=

de unde:

p

1

+

p

2

=

f p

2

f p

=

2|

p|

tg

1

+

tg

2

,

(tg

1

+

tg

2

) ,

3

(4.4)

(4.5)

In cazul filetelor simetrice (filetul de fixare ISO şi altele),

1

=

2

=

,
2

şi relaţia (4.5) devine:

f p

=

2|

p|

p

=

2 tg

2

tg

2

= | p|ctg

2 ,

(4.6)

(4.7)

In relaţiile (4.5) şi (4.7) abaterea de pas se ia în valoare absolută, întrucît, indiferent de semn, ea provoacă, de regulă, micşorarea diametrului mediu la şurub şi mărirea diametrului mediu la piuliţă.

4.2.2. Influenţa abaterilor de unghi

a diametrului

mediu, aşa cum se poate demonstra cu ajutorul figurii 4.3. Dacă, pentru un filet simetric, ABCE este profilul nominal al filetului unui şurub, iar A’B’C’E’ este profilul real al aceluiaşi şurub, înşurubarea în piuliţă (cu orice profil real) este posibilă numai dacă diametrul mediu efectiv al

2 . Aplicînd teorema sinusurilor

pentru triunghiul AFG (partea de sus a figurii 4.3), se poate scrie:

şurubului este micşorat cu valoarea FG + MN. Dar FG = MN =

Eroarea semiunghiului flancurilor

2

determină de asemenea, o eroare f

FG

=

AF

sin

2

sin 180

2

+

2

(4.8)

Se constată că variaţia diametrului mediu este proporţională cu abaterea cumulată de pas pe lungimea de înşurubare şi este mai mică la filete cu unghiul profilului mai mare. De aceea, lungimea de înşurubare este "grad de precizie".

4

4 Fig.4.3.Influenţa abaterilor de unghi Dar, pentru că sin 180 + = sin + 2 2

Fig.4.3.Influenţa abaterilor de unghi

Dar, pentru că

sin 180 + = sin + 2 2 2 2 sin + sin , 2
sin 180
+
= sin
+
2
2
2
2
sin
+
sin
,
2
2
2
relaţia (4.7) devine:
FG
AF
=
sin
sin

2 2

şi

(4.9)

5

H 1 f H 2 1 Cum însă, FG = şi AF = = 2
H
1
f
H
2
1
Cum însă,
FG =
şi
AF =
=
2
cos
2 cos
2
2
f
H
1
=
2
sin
2 sin
cos
2
2
2
sau, pentru că 2 sin
cos
=
sin
şi
sin
2
2
f
H
1
=
.

2

f

sin 2 Din relaţia (4.11) rezultă: 2 H 1 = sin 2
sin
2
Din relaţia (4.11) rezultă:
2 H
1
=
sin
2

2

, relaţia (4.8) se poate scrie astfel:

2

, relaţia (4.9) se transformă astfel:

(4.10)

(4.11)

(4.12)

Dacă

2

se transformă din radiani în minute, H 1 se ia în milimetri şi f

micrometrii, relaţia (4.12) capătă forma:

se consideră în

0,582 H 1 f = sin [ 2 m]
0,582 H
1
f
=
sin
[
2
m]

(4.13)

Pentru filetele nesimetrice, la care unghiurile flancurilor (faţă de perpendiculara pe axa

), abaterea în diametru provocată de

piesei filetate) sunt diferite (

1 π

2

şi

1

+

2

=

abaterile şi 2 va fi: 1 0,291H f = 1 ( + 1 sin( +
abaterile
şi
2 va fi:
1
0,291H
f
=
1 (
+
1
sin(
+
)
1
2

2

)[

m]

(4.14)

Ca şi abaterea de pas, abaterea în unghiul flancurilor se ia în valoare absolută, deoarece, indiferent de semn, ea provoacă micşorarea diametrului mediu la şurub şi mărirea diametrului mediu la piuliţă. Abaterile de poziţie unghiulară a flacurilor induc o modificare a diametrului mediu, proporţională cu înălţimea profilului (H, p) şi cu abaterea unghiului, fiind mai mică la filete cu unghiul mai mare.

, datorate abaterilor de pas şi de semiunghi, diametrul mediu

va fi afectat, ca orice dimensiune, de o abatere proprie, notată cu f d2 (sau f D2 la piuliţe). Ca

urmare abaterea totală a diametrului mediu este:

In afara abaterilor f p şi f

f tot = f p + f

+ f d2 .

(4.15)

6

Toleranţa prescrisă la diametrul mediu trebuie să compenseze şi să limiteze această abatere totală şi, în consecinţă, este necesară condiţia:

f tot

T d2 respectiv f tot

T D2 .

(4.16)

4.3. Toleranţele şi ajustajele recomandate pentru filetele metrice

Tipul de ajustaj pentru îmbinarea filetată este determinat de poziţia relativă între diametrele

1

,

2

2

şi

), sunt incluse

medii, D 2 şi d 2 . Toate celelalte influenţe, ale abaterilor de pas şi unghi ( 2

în toleranţele diametrelor medii. Câmpul de toleranţă pentru o piesă filetată se prezintă sub forma spaţiului cuprins între două suprafeţe elicoidale având profilul identic cu cel nominal, dar realizate la diametrul mediu minim şi respectiv diametrul mediu maxim.

diametrul mediu minim şi respectiv diametrul mediu maxim. Fig. 4.4. Toleranţele şi ajustajele pieselor filetate Cu

Fig. 4.4. Toleranţele şi ajustajele pieselor filetate

Cu particularităţile ce rezultă din cele prezentate mai sus se acceptă o reprezentare simplificată a câmpurilor de toleranţă ale pieselor filetate, similar suprafeţelor cilindrice netede, cu referire expresă la diametrul mediu al piesei filetate. Pentru filet metric ISO de uz general, Sistemul de toleranţe pentru ajustaje cu joc, STAS 8165-82, admite două poziţii ale câmpurilor de toleranţe pentru piuliţe, simbolizate cu G şi H, iar pentru şuruburi, patru poziţii (caractere de ajustaje), simbolizate cu e, f, g şi h. Calitativ poziţiile admise sunt reprezentate în figura 4.4.

Abaterile fundamentale se calculează cu relaţii empirice în funcţie de pasul P şi sunt prezentate în tabelul 4. Treptele de precizie pentru filete metrice ISO sunt în număr de 7 şi sunt numerotate de la 3

la 9.

Toleranţa IT 6 se calculează cu relaţii empirice şi este considerată toleranţă fundamentală pentru că toate celelalte se obţin prin amplificarea cu câte o constantă specifică fiecărei precizii. Toleranţele la diametrul interior al filetului piuliţei T D1 şi la diametrul exterior al filetului

7

şurubului T d , prezentate în tabelul 4.2, depind numai de pasul şi precizia piesei. Ele se regăsesc şi la semifabricatele pieselor filetate. Toleranţele la diametrul mediu al filetului piuliţei T D2 , prezentate în tabelul 4.3, şi toleranţele la diametrul mediu al filetului şurubului T d2 , prezentate în tabelul 4.4., depind de diametrul nominal al filetului (D, d) de pasul şi de treapta de precizie a

Abaterile fundamentale pentru diametrele D 1 , D 2 , d şi d 2 ale filetelor metrice. (STAS 8165-82 tab. 3)

Tabelul 4.4.

Pas

G

H

e

f

g

h

P

EI

EI = 0

es

es

es

es

mm

0,2

+ 17

0

 

- 32

- 17

0

0,25

+ 18

0

 

- 33

- 18

0

0,3

+ 18

0

 

- 33

- 18

0

0,35

+ 19

0

 

- 34

- 19

0

0,4

+ 19

0

 

- 34

- 19

0

0,45

+ 20

0

 

- 35

- 20

0

0,5

+ 20

0

- 50

- 36

- 20

0

0,6

+ 21

0

- 53

- 36

- 21

0

0,7

+ 22

0

- 56

- 38

- 22

0

0,75

+ 22

0

- 56

- 38

- 22

0

0,8

+ 24

0

- 60

- 38

- 24

0

1

+ 26

0

- 60

- 40

- 26

0

1,25

+ 28

0

- 63

- 42

- 28

0

1,5

+ 32

0

- 67

- 45

- 32

0

1,75

+ 34

0

- 71

- 48

- 34

0

2

+ 38

0

- 71

- 52

- 38

0

2,5

+ 42

0

- 80

- 58

- 42

0

3

+ 48

0

- 85

- 63

- 48

0

3,5

+ 53

0

- 90

- 70

- 53

0

4

+ 60

0

- 95

- 75

- 60

0

4,5

+ 63

0

- 100

- 80

- 63

0

5

+ 71

0

- 105

- 85

- 71

0

5,5

+ 75

0

- 112

- 90

- 75

0

6

+ 80

0

- 118

- 95

- 80

0

8

Toleranţele diametrului interior T D1 al piuliţei şi diametrul exterior, T D al şurubului.(STAS 8165-82 tab. 5)

Tabelul 4.2.

Pas

 

Treapta de precizie

 

P

4

5

6

7

 

8 4

6

8

mm

 

T D1 , µm

 

T d , µm

0,2

38

-

-

-

 

- 36

56

-

0,25

45

56

-

-

 

- 42

67

-

0,3

53

67

85

-

 

- 48

75

-

0,35

63

80

100

-

 

- 53

85

-

0,4

71

90

112

-

 

- 60

95

-

0,45

80

100

125

-

 

- 63

700

-

0,5

90

112

140

180

 

- 67

106

-

0,6

100

125

160

200

 

- 80

125

-

0,7

112

140

180

224

 

- 90

140

-

0,75

118

150

190

236

 

- 90

140

-

0,8

125

160

200

250

375

95

150

236

1

150

190

236

300

375

112

160

280

1,25

170

212

265

335

425

132

212

335

1,5

190

236

300

375

475

150

236

375

1,75

212

265

335

425

530

170

265

425

2

236

300

375

475

600

180

260

450

2,5

280

355

450

560

770

212

335

530

3

315

400

500

630

800

236

375

600

3,5

355

450

560

710

900

265

425

670

4

375

475

600

750

950

300

475

750

4,5

425

530

670

850

1060

315

500

800

5

450

560

710

900

1120

335

530

850

5,5

475

600

750

950

1180

355

560

900

6

500

630

800

1000

1250

375

600

950

Toleranţa la diametrul exterior maxim al piuliţei D max nu se standardizează. Se consideră diametrul exterior minim al piuliţei egal cu diametrul nominal. Diametrul interior al şurubului d 1 nu se tolerează. Limitarea diametrului interior d 1 minim se face prin stabilirea razei minime pentru racordarea flancurilor la fundul filetului. Raza minimă de racordare, R min se stabileşte cu relaţia:

R

min =

0,125 P

H

7

(4.17.)

Pentru calculele de rezistenţă ale şuruburilor, la diametrul interior al filetului se recomandă

să se ia ca bază trunchierea egală cu H/6, corespunzătoare unei raze R = 0,144 34 P.

d

1min =

d

7H

4

+

0,28868 P

d

17H

12

(4.18.)

9

Toleranţe la diametrul mediu al filetului piuliţei T D2 . (STAS 8165-82 tabelul 6)

Tabelul 4.3.

Diametrul nominal al filetului

   

Treapta de precizie

 

Pas

4

5

6

   

7 8

P

 

până la

 

peste

   

T D2 ,

m

   

0,2

40

-

-

 

- -

0,99

1,4

0,25

45

56

-

 

- -

0,3

48

60

75

 

- -

   

0,2

42

-

-

 

- -

0,25

48

60

-

 

- -

1,4

2,8

0,35

53

67

85

 

- -

0,4

56

71

90

 

- -

0,45

60

75

95

 

- -

   

0,35

56

71

90

 

- -

0,5

63

80

100

125

-

2,8

5,6

0,6

71

90

112

140

-

0,7

75

95

118

150

-

   

0,75

75

95

118

150

-

0,8

80

100

125

160

200

   

0,75

85

106

132

170

-

5,6

11,2

1

95

118

150

190

236

1,25

100

125

160

200

250

   

1,5

112

140

180

224

280

   

1

100

125

160

200

250

1,25

112

140

180

224

280

11,2

22,4

1,5

118

150

190

236

300

1,75

125

160

200

250

315

   

2

132

170

212

265

335

2,5

140

180

224

280

355

   

1

106

132

170

212

-

1,5

125

160

200

250

315

2

140

180

224

280

355

22,4

45

3

170

212

265

335

425

3,5

180

224

280

355

450

4

190

236

300

375

475

4,5

200

250

315

400

500

   

1,5

132

170

212

265

335

2

150

190

236

300

375

3

180

224

280

355

450

45

90

4

200

250

315

400

500

5

212

265

335

425

530

5,5

224

280

355

450

560

6

236

300

375

475

600

   

2

160

200

250

315

400

90

180

3

190

236

300

375

475

4

212

265

335

425

530

   

6

250

315

400

500

630

   

3

212

265

335

425

530

180

355

4

236

300

375

475

600

6

265

335

425

530

670

355

600

4

250

315

400

500

630

6

280

355

450

560

710

10

Toleranţe la diametrul mediu al filetului piuliţei T d2 .

(STAS 8165-82 tabelul 7)

Tabelul 4.4.

Diametrul nominal al filetului

Pas

 

Treapta de precizie

 

P

3

4

5

6

7

8

9

peste

până la

   

T d2 ,

m

   

0,2

24

30

38

48

-

-

-

0,99

1,4

0,25

26

34

42

53

-

-

-

0,3

28

36

45

56

-

-

-

   

0,2

25

32

40

50

-

-

-

0,25

28

36

45

56

-

-

-

1,4

2,8

0,35

32

40

50

63

80

-

-

0,4

34

42

53

67

85

-

-

0,45

36

45

56

71

90

-

-

   

0,35

34

42

53

67

85

-

-

0,5

38

48

60

75

95

-

-

2,8

5,6

0,6

42

53

67

85

106

-

-

0,7

45

56

71

90

112

-

-

   

0,75

45

56

71

90

112

-

-

0,8

48

60

75

95

118

150

190

   

0,75

50

63

80

100

125

-

-

5,6

11,2

1

56

71

90

112

140

180

224

1,25

60

75

95

118

150

190

236

   

1,5

67

85

106

132

170

212

265

   

1

60

75

95

118

150

190

236

1,25

67

85

106

132

170

212

265

11,2

22,4

1,5

71

90

112

140

180

224

280

1,75

75

95

118

150

190

236

300

   

2

80

100

125

160

200

250

315

2,5

85

106

132

170

212

265

335

   

1

63

80

100

125

160

200

250

1,5

75

95

118

150

190

236

300

2

85

106

132

170

212

265

335

22,4

45

3

100

125

160

200

250

315

400

3,5

106

132

170

212

265

315

425

4

112

140

180

224

280

355

450

4,5

118

150

190

236

300

375

475

   

1,5

80

100

125

160

200

250

315

2

90

112

140

180

224

280

355

3

106

132

170

212

265

335

425

45

90

4

118

150

190

236

300

375

475

5

125

160

200

250

315

400

500

5,5

132

170

212

265

335

425

530

6

140

180

224

280

355

450

560

   

2

95

118

150

190

236

300

375

90

180

3

112

140

180

224

280

355

450

4

125

160

200

250

315

400

500

   

6

150

190

236

300

375

475

600

   

3

125

160

200

250

315

400

500

180

355

4

140

180

224

280

355

450

560

6

160

200

250

315

400

500

630

355

600

4

150

190

236

300

375

475

600

6

170

212

265

335

425

530

670

11

Trunchierea maximă tr max este egală cu:

tr

max

=

H

+

Td

2

4

2

R

min

1 cos 3
1
cos
3

arc cos 1

Td

2

4 R

min

iar diametrul d 1 max se calculează cu relaţia:

d

1max

= d

7H

8

+ 2 tr

max

(4.19.)

(4.20.)

După cum s-a demonstrat, influenţa abaterilor de pas asupra diametrului mediu este proporţională cu eroarea de pas cumulată pe lungimea de înşurubare a celor două piese. Standardele stabilesc trei grupe de lungimi de înşurubare: scurtă (S), normală (N) şi lungă (L) numite şi grade de precizie. Limitele pentru grupa lungimilor normale N sunt:

l min

l max

2,24 · P · d 0,2 şi

6,7 · P · d 0,2

(4.21.)

în care d este limita inferioară a intervalului în care se încadrează diametrul nominal al filetului (tabelul 4.3). Clasele de execuţie ale filetului, stabilite prin STAS 8165-82, se utilizează după cum urmează:

- clasa de execuţie fină - pentru filete de precizie când sunt necesare ajustaje cu jocuri mici;

- clasa de execuţie mijlocie - de uz general;

- clasa de execuţie grosolană - pentru filete executate în condiţii tehnologice dificile (filetarea barelor laminate la cald, filetarea găurilor adânci înfundate). Pentru cazurile concrete de proiectare a pieselor filetate STAS 8165-82 recomandă alegerea caracterelor de ajustaje cuprinse în tabelul 4.5.

Câmpuri de toleranţă recomandate pentru piese filetate. (STAS 8165-82 tab. 9 şi 10)Tabelul 4.5.

     

G

 

H

 

Clasa de

 

Grupa de lungimi de înşurubare

 

execuţie

S

N

L

S

N

L

 

Câmp de toleranţă

 

Fină

     

4H

5H

6H

Mijlocie

5G

6G

7G

5H

6H

7H

Grosolană

 

7G

8G

 

7H

8H

Câmpuri de toleranţă recomandate pentru şuruburi filetate. (STAS 8165-82 tabelul 10) Tabelul 4.5 (continuare)

Clasa de

 

e

 

f

 

g

 

h

execuţie

 

Grupa de lungimi de înşurubare

 

S

N

L

S

N

L

S

N

L

S

N

L

 

Câmp de toleranţă

 

Fină

                 

3h4h

4h

5h4h

Mijlocie

 

6e

7e6e

 

6f

 

5g6g

5g

7g6g

5h6h

6h

7h6h

Grosolană

             

8g

8g

     

12

Utilizarea combinaţiilor ce nu sunt cuprinse în tabelul 4.5. se admite numai cu justificare tehnico-economică. STAS 8165-82 conţine un tabel în care sunt prezentate toate abaterile limită ale diametrelor pieselor filetate pentru fiecare combinaţie: interval de diametru nominal X pas X caracterele de ajustaj, conţinute în tabelul 4.5.

4.4. Filete metrice de uz general: 6H/ 6g

In STAS 8164-84 sunt calculate şi prezentate în tabele dimensiunile limită (max şi min) pentru filete metrice de uz general, ajustaj 6H/6g. Valorile pentru filetele metrice cu pas normal sunt reproduse în tabelul 4.6. şi 4.7.

Dimensiunile limită pentru filete metrice, de uz general, cu pas normal şi ajustaj 6H/ 6g

Piuliţe cu filet metric, cu pas normal. (STAS 8164-84 3.1.)

Tabelul 4.6.

 

Filet, d

Lungimea de înşurubare

Diametrul mediu D 2

Diametrul interior D 1

peste

până la

max

min

max

min

M

1,6

0,8

2,6

1,458

1.373

1.321

1.221

M

1,8

0,8

2,6

1,658

1.521

1.521

1.421

M

2

1

3

1,830

1.740

1.679

1.567

M

2,2

1,3

3,8

2,003

1.908

1.838

1.713

M

2,5

1,3

3,8

2,303

2.208

2.138

2.013

M

3

1,5

4,5

2,775

2.675

2.599

2.459

M

3,5

1,7

5

3,222

3.110

3.010

2.850

M

4

2

6

3,663

3.545

3.422

3.242

M

4,5

2,2

6,7

4,131

4.013

3.878

3.688

M

5

2,5

7,5

4,605

4.480

4.334

4.134

M

6

3

9

5,500

5.350

5.153

4.917

M

7

3

9

6,500

6.350

6.153

5.917

M

8

4

12

7.348

7.188

6.912

6.647

M

10

5

15

9.206

9.026

8.676

8.376

M

12

6

18

11.063

10.863

10.441

10.106

M

14

8

24

12.913

12.701

12.210

11.835

M

16

8

24

14.913

14.701

14.210

13.835

M

18

10

30

16.600

16.376

15.744

15.294

M

20

10

30

18.600

18.376

17.744

17.294

M

22

10

30

20.600

20.376

19.744

19.294

M

24

12

36

22.316

22.051

21.252

20.752

M

27

12

36

25.316

25.051

24.252

23.752

M

30

15

45

28.007

27.727

26.771

26.211

M

33

15

45

31.007

30.727

29.771

29.211

M

36

18

53

33.702

33.402

32.270

31.670

M

39

18

53

36.702

36.402

35.270

34.670

Trebuie remarcat faptul că dimensiunile minime de la filetul piuliţei sunt dimensiuni nominale (câmpul H cu EI = 0, diagramele din figura 4.4.); în desene se vor trece aceste valori atât la piuliţă cât şi la şurub şi astfel trebuiesc calculate în consecinţă abaterile pentru şurub.

13

Dimensiunile limită pentru filete metrice, de uz general, cu pas normal şi ajustaj 6H/ 6g

Şuruburi cu filet metric, cu pas normal.

(STAS 8164-84 3.2.)