Sistemul MAC-13 03

Republica Moldova - Ministerul Economiei și Infrastructurii - Administrația de Stat a Drumurilor
Proiectul de Îmbunătățire a Drumurilor Locale

SISTEMUL DE MANAGEMENT PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII
„APROB”
___________________
„8” iulie 2019
SISTEMUL DE MANAGEMENT
PENTRU ASIGURAREA CALITĂȚII
Proiectul de Îmbunătăţire a Drumurilor Locale ale Republicii
Moldova
Contract 3: LRIP/W4/03
Iulie 2019
Republica Moldova - Ministerul Economiei și Infrastructurii

Administrația de Stat a Drumurilor
1/110
PREAMBUL
Pentru buna desfășurare a activității pe toată perioada de execuție a

lucrărilor,Antreprenorul a elaborat și prezentat spre aprobare sistemul de
management pentru asigurarea Calității, potrivit celui descris în manualul calității, în
raport cu buna organizare a șantierului și procedură continue de verificare a calității
materialeor și a lucrărilor conform prevederilor SM SR-TR 10013:2011.
Aici este expus modul de răsfrângere a acestui sistem asupra furnizorilor și
modul de documentare a tuturor elementelor specifice acestui sistem.
După aprobarea Managerului de Proiect a companiilor furnizoare de
materiale , va fi prezentată descrierea materialelor, specificațiile producătorilor,
calitatea, greutatea, rezistența și originea materialelor, după caz, se vor confirma
cantitățile care urmează să fie achiziționate. La solicitarea Managerului de Proiect, se
vor furniza mostre ale materialelor, detalii privind sistemul de asigurare a calității de
către furnizor și, după caz, certificatele producătorului despre testările recente
efectuate pentru aceleași materiale. Pentru orice tip de amestecuri de beton,
amestecuri bituminoase și amestecuri ale altor materiale, se vor efectua încercări de
probă pentru a demonstra că, nu numai materialele componente sunt în conformitate
cu specificațiile, dar și amestecurile obținute din aceste componente. Parte a
Sistemului de asigurare a calității va fi raportul dintre amestecurile de încercare și
amestecurile puse în operă. Totodată sunt prezentate propunerile privind menținerea
pe șantier a calității tuturor amestecurilor, inclusiv Registrul pentru evidența
Neconformităților și a Solicitărilor de concesiune (pentru materialele sau lucrările,
care nu satisfac cerințele din Specificații) , copiile cărora vor fi prezentate lunar
Managerului de Proiect. Solicitările de inspectare a lucrărilor vor fi înaintate
Managerului de Proiect în timpul suficient, care ar permite personalului controlul
independent.
2/110
POLITICA REFERITOARE LA CALITATE
S.C. "Nouconst" S.R.L. își desfășoară activitatea de bază prin prestarea serviciilor de construcție și
reabilitare a drumurilor în complex, de la consultări tehnice, executare, dare in exploatare și
întreținere, produce și comercializează mixturi asfaltice și de betoane pentru construcția drumurilor
și obiectelor sociale. Activitatea întreprinderii este bazată pe principiile următoare:
SIGURANȚĂ
- Respectăm cu strictețe toate normele, standardele și prescripțiile tehnice. Asigurarea
certificărilor produserlor și corespunderea standardelor în vigoare
OPERATIVITATE
- Respectarea termenelor de execuție fiecare etapă de proiect să fie realizată în termenii stabiliți.
CALITATE
- Implimentarea Sistemul de management al calității în cadrul companiei, care va avea ca scop
menținerea și îmbunățățirea continuă a nivelului de calitate a lucrărilor și produselor noastre.
FLEXIBILITATE
- Asigurarea îndeplinirii cerințelor clienților cu respect și profesionalism, oferindu-i soluții
complexe și individualizate.
Pentru anul 2018, S.C. _____________. î-și propune întreprinderea unui complex de acțiuni pentru
realizarea următoarelor obiective strategice de bază:
Obiectiv 1. Construcția, reabilitarea drumurilor și amenajarea teritoriilor.
- Dezvoltarea potențialului uman al companiei „Nouconst” și a companiilor satelite pentru
realizarea contractelor comerciale obiectul cărora este Construcția, reabilitarea drumurilor și
amenajarea teritoriilor;
- Dezvoltarea bazei tehnico-materiale: procurare, închiriate unități de transport,-mecanisme,
utilaje, construite edificii,
- Perfectarea actelor permisive:(avizuri, certificate, asigurare financiară cu garanții, contracte de
asociere, de prestări servicii, de VC materie primă,) necesare pentru antrenarea în concursurile
desfășurate pentru contractarea lucrărilor de construcție, reabilitarea drumurilor,
Obiectiv 2. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale necesare pentru producerea și realizarea
mixturilor asfaltice, betoanelor și deservirea transportului/mecanismelor
- Procurarea și punerea în funcțiune a utilajelor și mecanismelor necesare pentru prepararea
mixturilor asfaltice pentru uzinele de producere din zona de nord și de sud;
- Procurarea și punerea în funcțiune utilajelor și mecanismelor necesare pentru prepararea
betoanelor, după necesitate închirierea lor;
- Perfectarea actelor permisive necesare pentru buna funcționare;
- Dezvoltarea activităților de comercializare a mixturilor betoanelor
- Înițierea lucrărilor de construcție a baze de reparații a transportului și mecanismelor
Obiectiv 3. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale destinate controlului calității
- Investiții în Instituirea Laboratorului de testare și control a materialelor inerte și produselor
supuse comercializării,
- Angajarea, instruirea, personalului care va fi implicat în procesele de control al calității,
- Implementarea și certificarea sistemului de management al calității.
Conducerea întreprinderii va asigura resursele și suportul necesar pentru respectarea principiilor și
implementare obiectivelor strategice. Alocarea resurselor financiare și delegarea persoanelor
responsabile conform competenților.
3/110
REABILITAREA DRUMULUI L-390
SC ”NOUCONST” Șantier:”Drum L390 Pîrlița - Nisporeni km 23+400-km 32+942 PM
SRL
Regulament tehnologic
Construcţii şi reparaţii de drumuri
Cod: RT 01
Ediţia: 01/2019
Distribuit către
Semnătură MAC __________________
Etapa Elaborat Coordonat Aprobat

Funcţia Director tehnic MAC Administrator
Numele, prenumele
Data
Semnătura
Regulament tehnologic RT 01
Construcţii şi reparaţii de drumuri Ediţia: 01/2019
4/110
CUPRINS
1. Generalităţi 11
2. Domeniul de aplicare 11
3. Terminologie şi abrevieri 11
4. Descrierea activităţilor. Cerinţe generale. 11
4.1 Recepţia lucrărilor 11
4.1.1 Conformitatea cu cerinţele contractului şi cerinţele proiectului. 11
4.1.2 Inspectarea tehnică 11
4.1.3 Certificatul de conformitate 12
4.1.4 Masurarea sau testarea conformitatii. 12
4.2 Măsurări şi achitarea 12
4.2.1 Metode de măsurare 12
4.2.2 Termeni de Masurare si Definitii. 12
4.2.3 Proceduri de cintarire si dispozitive. 14
4.2.4 Proceduri de receptie. 15
4.2.5 Marimea Platii. 15
4.3 Mobilizarea 16
4.3.1 Facilitatile Antreprenorului de pe Santier. 16
4.3.2 Asigurarea Serviciilor 16
4.3.3 Lucrari Provizorii 16
4.4 Diverse cerinte 17
4.4.1 Sistemul de Contol si Asigurare al Calitatii. 17
4.4.2 Borne si Repere topografice; Trasarea 18
4.4.3 Protectia Liniilor de Comunicatie. 18
4.4.4 Succesiunea Activitatilor-Cheie din Contract. 18
4.4.5 Executarea Desenelor 19
4.5 Dirijarea traficului 19
4.6 Asigurari Sociale si garantia de executie a lucrarilor 20
4.7 Controlul materialelor 21
4.7.1 Sursa livrarii si cerintele pentru calitate. 21
4.7.2 Resursele de materiale locale. 21
4.7.3 Pastrarea si transportarea materialelor. 21
4.7.4 Folosirea materialelor in procesul lucrului. 22
4.8 Ciment 22
4.8.1 Ciment portland si ciment de cladire. 22
4.8.2 Ciment pentru mortare 22
4.8.3 Depozitarea 22
4.9 Bitumul 22
4.9.1 Bitumul 22
4.9.2 Emulsie bituminoasa. 23
4.9.3 Temperatura de lucru. 23
4.10 Agregate filler 23
4.10.1Piatra concasata si nisip pentru mortar si beton din ciment Portland 23
4.10.2Piatra concasata pentru stratul de baza, stratul de legatura si stratul de uzura al imbracamintii. 23
4.10.3Agregate pentru mixturi bituminoase. 23
4.10.4012.04. Nisipul. 23
4.10.5012.05. Filler. 23
4.10.6012.06. Aditivi pentru mortar din ciment si pentru beton. 23
4.11 Armatura din oţel 23
4.11.1 Armatura din otel. 23
4.12 Diverse materiale 24
4.12.1Apa. 24
4.12.2Vopsele 24
4.13 Igiena si securitatea muncii 24
5/110
4.14 Respectarea cerintelor planului de masuri pentru ocrotirea mediului 25
4.14.1Restabilirea stratului vegetal 25
4.14.2Batatorirea inutila a solului26
4.14.3Contaminarea Surselor acvatice 26
4.14.4Deseuri de Uleiuri, Combustibil si Materiale Bituminoase 26
4.14.5Praful 26
4.14.6Acoperirea camioanelor incarcate 26
4.14.7Emisiile 26
4.14.8Nivelul zgomotului 26
4.14.9Barierele zgomotului 26
4.14.10 Asezari de tabere, etc, eliminarea deseurilor in aceste locuri 26
4.14.11 Deshiderea de Cariere si Cariere si Gropi de Imprumut in curs de Functionare 27
4.14.12 Medii nedorite 27
4.14.13 Materiale periculoase 27
4.14.14 Drumuri de Acces 27
4.14.15 Defrisarea copacilor 27
4.14.16 Vinatoarea, etc. 27
4.14.17 Accesul in Curti 27
4.14.18 Sedinte Publice 27
4.14.19 Persoana responsabila de mediu, Sanatate si Securitate 28
5. Lucrări de pregătire 28
5.1 Pregătirea şantierului 28
5.1.1 Introducere 28
5.1.2 Informatii Generale. 28
5.1.3 101.03. Descrierea Lucrarilor. 28
5.2 Curăţarea şantierulu 29
5.2.2 Date Generale. 29
5.2.3 Receptia lucrarilor. 29
5.3 Demolări şi curăţarea terenului 29
5.3.2 Materialele pentru umplere 29
5.3.3 Utilizarea materialelor. 29
5.3.4 Inlaturarea materialelor. 30
5.3.5 Evacuarea Materialelor 30
5.4 Drumuri temporare si Semnele rutiere 32
5.4.2 Materiale 32
5.4.3 Date Generale. 32
5.4.4 Ingradiri.32
5.4.5 Conuri. 32
5.4.6 Indicatoare temporare. 32
5.4.7 Semnalizatorii cu fanioane si semafoarele 32
5.4.8 Asigurarea cu Drumuri de Ocolire. 33
5.4.9 Constructia Drumurilor de Ocolire. 33
5.4.10105.10. Iluminarea Indicatpoarelor Rutiere. 33
5.4.11 105.11. Bariere de ingradire, conuri, indicatoare rutiere temporare. 33
5.4.12105.12. Exploatarea Instalatiilor Temporare34
5.4.13105.13. Receptia34
5.5 Executarea lucrărilor de terasament 34
5.5.2 Lucrari de terasament. 34
5.5.3 Materiale 35
5.5.4 Lucrari pregatitoare. 35
5.5.5 Pastrarea solului vegetal. 35
5.5.6 Lucrarile de constructie 35
5.5.7 Exploatarea gropilor de imprumut. 35
5.5.8 Depozitarea materialului 35
5.5.9 Fundatia Rambleului 36
5.5.10Constructia de Ramblee. 36
5.5.11 Compactarea. 36
5.5.12. Decaparea si Finisarea Taluzurilor. 36
5.5.13Formarea Fundatiei de Pamint 36
5.5.14Constructia si formarea acostamentelor 37
5.5.15Excavarea Treptelor de infratire 37
6/110
Acolo unde trebuie construite trepte la o inaltime verticala mai mare de 75 cm, asa cum se cere in desenele tehnice,
sau conform instructiilor din partea Inginerului, saparea acestor trepte trebuie inclusa in masurarea volumului general
de excavari, iar volimul necesar de material pentru umplerea acestor trepte trebuie sa fie inclus in masurarea
volumului de rambleu construit. 37
5.5.16.15. Receptia lucrarilor. 37
5.6 Executarea santurilor 38
5.6.1 . Introducere 38
5.6.2 Lucrari pregatitoare. 38
5.6.3 . Date generale. 38
5.7 Excavari penru Constructii si Umplutura 39
5.7.1 . Introducere 39
5.7.2 Materiale pentru Umpluturi39
5.7.3 Lucrari pregatitoare 39
5.7.4 Date generale. 39
5.7.5 Pregatireea pentru lucrarile de constructie de la ciclu zero. 40
5.7.6 Patul de fundatie.40
5.7.7 Umpluturi generale. 40
5.7.9 Receptia. 41
5.8 Nivelarea taluzelor si suprafetelor excavate si plantarea lor 41
5.8.2 Materiale 41
Conditii de executare 41
5.8.3 Sezonul insamintarii. 41
5.8.4 Pregatirea solului pentru insamintare. 41
5.8.5 Udarea 42
5.8.6 Introducerea ingrasamintelor. 42
5.8.7 Insamintarea si Plantarea 42
5.8.8 Pregatirea semintelor 42
5.8.9 Protectia si ingrijirea plantelor. 42
5.8.10Receptia lucrarilor. 42
5.9 Plantarea Copacilor 43
5.9.2 Materiale 43
5.9.3 Sezonul de Plantare. 43
5.9.4 Plantarea. 43
5.9.5 Udarea 43
5.9.6 Introducerea ingrasamintelor. 43
5.9.7 Protectia si ingrijirea plantelor. 43
6. Sistem Rutier 44
6.1 Rosturile sistemului rutier din beton 44
6.1.2 Materiale 44
6.1.3 Echipament 44
6.1.4 Curatirea Rosturilor vechi 44
6.1.5 Repararea Rosturilor 44
6.1.6 Plombarea Rosturilor 45
6.2 Repararea imbracamintei existente din beton ciment si executarea imbracamintei noi 45
6.2.2 Materiale 45
6.2.3 Echipament 45
6.2.4 Decaparea betonului defectat 46
6.2.5 Stratul de Fundatie 46
6.2.6 Placi de beton noi 46
6.2.7 Curatirea suprafetei imbracamintei de beton existente 46
6.3 Plombarea Imbracamintei existente 47
6.3.2 Materiale 47
6.3.3 Echipamentul 47
6.3.4 Decaparea si inlaturarea bucatilor de materiale sfarimate 47
6.3.5 Amorsarea suprafetei 48
6.3.6 Plombarea gropilor. 48
7/110
6.4 Repararea crăpăturilor şi rosturilor îmbrăcămintei existente. 48
6.4.2 Materiale 48
6.4.3 Echipament. 48
6.4.4 Curatarea si colmatarea crapaturilor mari. 49
6.4.5 Crapaturi si rosturi cu defecte. 49
6.4.7 Aplicarea membranei SAMI de amortizare a fortelor, ce actioneaza asupra suprafetei drumului . 49
6.4.8 Aplicarea neispravita cu rebut. 50
6.5 Straturi de egalizare si frezarea 52
6.5.2 Materiale 52
6.5.3 Date generale. 52
6.5.4 Malaxarea si asternerea 52
6.5.6 Tolerantele pentru Suprafata 53
6.6 Largirea si reconstructia carosabilului existent si executarea imbracamintei noi 54
6.6.2 Materiale 54
6.6.3 Informatie generala 54
6.6.4 Proceduri de constructie 54
6.6.5 Receptia lucrarilor 55
6.7 Tratamentul bituminos si amorsarea suprafetelor portante 56
6.7.2 Materiale 56
6.7.3 Echipamentul. 56
6.7.4 Pregatirea Suprafetei 56
6.7.5 Conditii climaterice. 56
6.7.6 Aplicarea Tratamentului Bituminos si Amorsarea. 56
6.8 Imbracaminte Rutira din beton asfaltic 58
6.8.2 Materiale 58
6.8.3 Cerinte generale 58
6.8.4 Instalatia de malaxare. 58
6.8.5 Distribuitoare de asfalt. 58
6.8.6 Pregatirea suprafetelor portante. 58
6.8.7 Conditiile climaterice. 59
6.8.8 Compozitia Amestecul de Asfalt Ajustata si Testarea 59
6.8.9 Prepararea bitumului. 60
6.8.10Pregatirea agregatelor. 60
6.8.11 Malaxarea. 60
6.8.12Transportarea. 61
6.8.13Furnizarea si asternerea. 61
6.8.14Compactarea. 61
6.8.1508.15. Rosturile, fasonarea si curatarea marginilor. 62
6.8.16Tolerantele pentru lucrul finisat 62
6.8.17Procedurile de receptie a imbracamintei asfaltice. 63
6.9 Tratamente bituminoase simple 64
6.9.2 Materiale 64
6.9.3 Executarea Lucrarilor 64
6.9.4 Testarea64
6.10 Decapararea, restabilirea si repararea acostamentelor 65
6.10.1Introducere 65
6.10.2Materiale 65
6.10.3Demolarea si reconstructia acostamentelor 65
6.10.4Consolidarea acostamentelor cu beton asfaltic. 66
6.10.5. Receptia Lucrarilor. 66
6.11 Diverse lucrări de asfaltare 67
6.11.2 Formula amestecului de asfalt. 67
8/110
6.11.3 Pregatirea suprafetelor portante. 67
6.11.4 Conditii climaterice limitate. 67
6.11.5 Transportarea. 67
6.11.6 Asternerea mixturii. 67
6.11.8 Tolerantele pentru planietatea suprafetei 67
6.11.9 Receptia Lucrarilor. 68
7. Lucrări de remediere in locurile alunecarilor de teren 68

7.1 Lucrări de terasament 68
7.1.2 Materiale 68
7.1.3 Excavarea 68
7.1.4 Excavarea in gropile de imprumurt 68
7.1.5 Constructa de terasamente cu un grad de inclinare mai mare de 1:3 68
7.1.6 Constructia de Terasamente(Ramblee) 69
7.1.7 Geotextilul 69
7.1.8 Drenajul de sub Suprafata 69
7.1.9 Finisarea Taluzurilor 69
7.1.10Stratul de fundatie de pamint 69
7.2 Articole din Geotextil 70
7.2.2 Materiale 70
7.3 Drumuri de Acces la lucrarile de remediere in locurile de alunecari de teren 72
7.3.2 Materiale 72
7.3.3 Conditii generale.72
7.4 Constructia pilotilor turnati de sprijin 73
7.4.2 Materiale 73
7.4.3 Turnarea Pilotilor 73
7.4.4 Rigla de rigidizare a pilotilor 74
7.5 Drene de filtrare, camine de vizitare, decantor 75
7.5.1 Descriere 75
Lucrarile includ: excavarea santului, constructia caminului de vizitare, executarea drenei si a unui mediu de filtrare,
umplerea cu pamint, constructia canalului de iesire75
7.5.2 Materiale 75
Materialele trebuie sa corespunda cu: 75
7.5.3 Conditii de Constructie 75
7.5.5 Masurarea 76
7.5.6 Plata 76
7.6 Pereti de sprijin 76
7.6.2 Materiale 76
7.6.3 Armatura 76
7.6.4 Lucrarile de betonare 76
7.6.5 Conditii generale.77
Lucrarile vor fi receptionate daca au fost executate strict conform planurilor si specificatiilor, ce se refera la acest
compartiment, si daca sunt aprobate de catre Inginer. 77
7.6.7 Masurarea 77
7.6.8 Plata 77
8. Referinţe 77
Lista standardelor la care se face trimitere: 77
9/110
1. GENERALITĂŢI
Scopul prezentului regulament este clasificarea şi tipizarea specificaţiilor tehnice pentru
lucrările de reabilitare şi asfaltare a drumului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Regulamentul se aplică la toate procesele din organizaţie care au referinţă la lucrările de
reabilitare şi constructie a drumului.
3. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI
 SM – Sistem de management
4. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR. CERINŢE GENERALE.

4.1 RECEPŢIA LUCRĂRILOR
4.1.1 Conformitatea cu cerinţele contractului şi cerinţele proiectului.
De fiecare dată cînd se fac trimiteri in Contract la anumite norme specifice si coduri, care
trebuie sa fie respectate la livrarea materialelor, Tehnicii (Uzinei) sau altor livarări, la îndeplinirea si
testarea lucrărilor, trebuie sa fie aplicate cele mai recente versiuni sau cele revăzute ale Gost-urilor
relevante si codurilor in vigoare, numai daca nu este altfel clar stipulat in Contract. Acolo unde sunt
aplicate normative si codurile naţionale, sau ale anumitor tari sau regiuni, alte standarde oficiale,
care ar putea asigura in mare parte performante egale sau mai înalte, decât cele specificate, vor
putea fi aplicate nu înainte de a fi acceptate de Inginer, de care el va lua cunoştinţa si le va aproba
in scris. Diferenţele dintre normativele specificate si standardele alternative propuse trebuie
descrise amănunţit in scris de către Antreprenor si înaintate Inginerului cu cel putin 28 de zile
înainte de data, la care Antreprenorul solicita aprobarea inginerului. In cazul in care Inginerul
determina, ca in rezultatul acestor alternative propuse nu va fi asigurata in principiu o performanta
egala, sau aceste alternative chiar vin in contradicţie cu cerintele legale afirmate, Antreprenorul va
trebui sa respecte cerinţele normativelor specificate din documente.
Lucrările vor fi executate in întregime in conformitate cu cerinţele Contractului, inclusiv si
cerinţele Specificaţiei. Toate lucrările vor fi executate in conformitate cu toate liniile trasate,
declivităţile, secţiunile transversale,, dimensiunile, procesele de lucru si materialele, reflectate in
planuri ori specificate in contract ori documentaţia de proiectare.
Dimensiunile din plan si valorile din specificatia contractului trebuiesc respectate, in limita
unor anumite devieri si tolerante concrete, care sunt admisibile de Specificatie. Lucrarile si
materialele vor purta un caracter uniform si vor satisface cerintele specificate.
Inginerul poate sa inspecteze, sa ia probe si sa testeze toate lucrarile in orice moment inainte
de receptia finala a proiectului. Atunci cind Inginerul intreprinde testarile lucrarilor, copii ale
rapoartelor testarilor vor fi inminate Antreprenorului. Inginerul poate sa intreprinda testari pe
santier, dar poate sa nu intreprinda.
Lucrarile satisfacatoare in conformitate cu contractul vor fi platite la pretul pe unitate propus la
licitatie pentru contract. Metodele de determinare a conformitatii si de receptie a lucrarilor sunt
descrise in planurile calităţii şi în Manualul calităţii. Totusi, in orice moment, daca se va descoperi,
ca lucrarile nu corespund cu specidficatiile si desenele tehnice, ele pot fi respinse. Receptia de la
bun inceput nu vorbeste despre aceea, ca lucrarile sunt neaparat indeplinite conforme cerintelor
Contractului. In orice moment aceste lucrari pot fi din nou controlate si inspectate si lucrarile, care
vor fi depistate a nu fi in conformitate cu cerintele, vor trebui a fi rectificate sau inlaturate si
inlocuite de catre Antreprenor, fara ca Beneficiarul sa duca careva cheltuieli.
Lucrarile, care nu corespund cerintelor proiectului si contractului, sau cu marea majoritate a
normativelor din ramura, in care nu se spune nimic despre cerintele contractuilui, vor fi inlaturate si
inlocuite, fara ca Beneficiarul sa suporte careva cheltuieli.
4.1.2 Inspectarea tehnică

Receptia se bazeaza pe inspectarea tehnica a lucrarilor executate pentru a confirma
corespunderea lor cu documentatia contractuala si majoritatea normativelor predominante din
aceasta ramura a industriei. Plata se va efectua pe parcursul indeplinirii lucrarilor, cu conditia, ca
lucrarile corespund conditiilor din planuri si specificatii.
10/110
4.1.3 Certificatul de conformitate
Atunci cind Antreprenorul asigura materialele, produsele si constructiile prefabricate (ulterior
“materiale“) de la o întreprindere, atunci aceasta intreprindere trebuie sa dispuna de un sistem
efectiv de testare si inspectare. Antreprenorul trebuie sa ceara de la intreprindere documentatia
necesara pentru testare si inspectare, care cuprinde un Certificat de Calitate (corespundere), in
baza caruia se determina daca materialele corespund cu cerintele contractului.
Sistemul de testare si inspectare trebuie sa corespunda anumitor norme de control de
asigurare a calitatii, asa cum e descris in Planurile calităţii (PCT 7.1 Planurile tehnologice de
control.Executarea lucrărilor de construcție/reparație a drumului).
Antreprenorul va cere de la producator eliberarea unui “Certificat de productie” pentru
materialele produse in serie conform anumitor specificatii tehnice. Producatorul trebuie sa noteze
clar materialul sau ambalajul cu un cod de identificare specific acestui produs.
Se va cere de la producator eliberarea “Certificatului de productie” pentru materialele, care:
a). Vor fi fabricate special pentru proiect;
b). Vor fi fabricate si livrate in vrac;
c). Sunt supuse unor cerinte speciale in Contract.
Fiecare incarcatura de materiale expediate trebuie sa fie insotita de “Certificatul de productie”
aparte, care sa indice data si locul fabricarii, la fel si numarul lotului sau alte date, care se refera
direct la sistemele de inspectare si testare. La solicitare vor fi prezentate rezultatele testelor pentru
materialele din acelas lot.
Materialele sau elementele de asamblare, acceptate in baza unui Certificat al Calitatii, pot fi in
orice moment supuse probelor si testarilor. Daca se descopera, ca ele nu corespund cerintelor
contractului, ele toate vor fi respinse, indiferent, ca sunt deja utilizate sau nu, pina cind cele puse in
opera nu vor fi testate in parte si aprobate de catre Inginer. Materialele sau elementele de
asamblare furnizate fara un astfel de Certificat al Calitatii vor fi respinse, fara argumentari si discutii
suplimentare, si vor fi inlaturate de pe Şantier imediat.
4.1.4 Masurarea sau testarea conformitatii.

Atreprenorul trebuie sa puna la punct si sa tina sub control procesul de productie, prelucrare si
executare a Lucrarilor fiind incredintat ca, toate lucrarile corespund tuturor cerintelor Contractului.
Resultatele inspectarii si/sau testarii pentru justificarea receptiei lucrarilor din cadrul proiectului
trebuie sa fie cuprinse in limita tolerantelor specificate (PCT 7.1) sau normativelor. Atunci cind nu
sunt identificate in contrcat datele pentru tolerante, lucarile vor fi receptionate in baza tolerantelor
admisibile pentru productie si constructie.
4.2 MĂSURĂRI ŞI ACHITAREA

4.2.1 Metode de măsurare
Lucrul receptionat va fi masurat conform sistemului (SI) metric. Numai daca nu este altfel
specificat, masurarile vor fi intreprinse atuci cind lucrul este executat, finalizat si receptionat.
Masurarile vor fi intreprinse pentru cantitatea reala de lucrarii infaptuite. Constructiile for fi
masurate dupa dimensiunile reflectate in planse sau dupa dimensiunile aprobate, care au fost
ajustate pentru a le adapta la conditiile reale de exploatare.
4.2.2 Termeni de Masurare si Definitii.

Numai daca nu este altfel specificat, semnificatia termenilor este urmatoarea:
(a) Suma Preventiva Nedefinitivata.
Lucrarile se executa numai cind sunt sanctionate printr-o dispozitie in scris. Lucrul va fi
masurat si platit conform preturilor pe unitate convenite, sau pretului unei sume unice platite o
singura data, asa cum e stabilit in dizpozitia de sanctionare a lucrului. Atunci cind pretul pe unitate
din oferta de licitatie este denumit ca “suma preventiva nedefinitivata”, atunci vizavi de cantitate va
figura “Total”.
(b) Cantitatea Contractuala.
11/110
Cantitatea Contractuala este cantitatea reflectata in Lista Cantitatilor. Cantitatea Contractuala
va fi ajustata ca rezultat al schimbarilor sanctionate, care influienteaza asupra cantitatii, si ca
rezultat al greselilor de calcul a cantitatii. Daca apar dovezi, ca cantitatea specificata ca cantitate
contractuala este incorecta, Antreprenorul va trebui sa puna la dispozitie calculele, desenele
tehnice si alte evidente, ce vor indica asupra greeselilor, si va solicita, in scris ajustarea (corctarea)
cantitatii.
(c) Lucrari de Terasament in metri cubi.
Numai daca Inginerul nu da indicatii de utilizare a altor mijloace, volumul se va masura,
folosind metoda de determinare a ariei medii a bazelor, in felul urmator:
(1) Se proiecteaza sectiunile transversale si profilul transversal original, cu folosirea
sabloanelor sau alte masurari comparabile, pentru a determina suprafata bazelor. Lucrarile in afara
liniilor acestui profil proiectat nu vor fi considerate la masurare.
(2) Daca o anumita portiune de lucru e satisfacatoare, dar nu este finalizata in limita liniilor de
profil stabilite, se vor repeta din nou masurarile sectiunilor transversale sau se va aplica metoda de
masurare comparativa a potiunii date. Rezultatele masurarilor se vor aplica la calcularea noilor
suprafete transversale.
(3) Cantitatea va fi calculata folosind suprafata medie a bazelor, inmultita la distanta (masurata
pe orizontala de-alunul axei sau liniei de reper) dintre bazele sectiunilor. Din volumul rezultat se va
scade orice cantitate, ce iese in afara liniilor de profil stabilit (proiectat). Pot fi acceptate si alte
metode de masurari tridimensionale in cazul, cand masurarea ariei medii a bazelor nu e pusa in
aplicare.
(d) Volumul transportat de camioane in metrui cubi .
Volumul in metri cubi, transportat de camioane, se va masura, aplicund metoda
tridimensionala de masurare in punctul de livrare. In scopul determinarii exacte si rapide a
volumului real transportat vor fi utilizate autocamioane de un anumit standart, de o anumita
capacitate si cu o anumita configuratie usor de identificat. Inainte de a le utiliza, se va conveni in
scris, in comun acord, asupra volumului de materiale transportat de fiecare vehicul. Vehiculele,
care transpotra un volum mai mic decit cel convenit, pot fi respinse sau acceptate, dar cu un volum
redus.
Controlul incaracaturii dupa nivelul materialului in camion. Daca autocamionul nu este incarcat
pina la refuz si nivelul nu indica mai putin decit volulmul, tot materialul transportat dupa controlul
ultimei va fi redus proportional cu diferenta dintre nivelul masurat si cel aprobat, care trebuia sa fie.
Volumul supus masurarii in camioane poate fi la fel cintarit si transformat in metri cubi, pentru
efectuarea platii, dar numai daca coeficientii de transformare sint conveniti in scris.
(e) Bucata.
O unitatea intreaga. Cantitatea reprezinta numarul real de bucati finalizate si receptionate.
(f) Litru.
Cantitatea poate fi masurata printr-una din urmatoarele metode:
(1) Vas etalon de masurare a volumului.
(2) Volumul dozat. Se foloseste sistemul de dozare aprobat.
(3) Volume in ambalaj comercial.
Cind se masoara materialele bituminoase in litri, temperatura de masurare a volumului trebuie
sa fie 15 C, sau volumul la alte temperaturi se ajusteaza la volumul respectiv la 15C, utilizand
coeficientii standard de ajustare acceptati.
(g) Ora.
Se vor masura numarul real de ore, indicate la comanda si lucrate de catre Antreprenor.
(h) Metru liniar.
Masurarea se va efectua de la un capat la altul, paralel cu baza sau fundatia, pe care este
amplasata unitatea supusa masurarii.
(I) Suma intreaga unica platita o singura data.
Nu se vor efectua masurari directe. Suma ofertei reprezinta intreaga suma de plata pentru tot
volumuldescris in contract, necesara pentru indeplinirea in intregime a acestei lucrari. Vizavi de
cantitate este mentionat “Total”. Cantitatile de lucru platite in intregime cu aplicarea unei sume
intregi de bani sunt reflectate cu aproximatie in contract.
(j) Kilometru.
1000 metri lineari. Masurarilre se vor efectua orizontal de-alungul axei drumului principal,
drumului de acces sau platformei.
12/110
(k) Kilogram.
Daca materialele sunt furnizate in saci sau ambalaje, atunci se va aplica greutatea neta
indicata pe ambalajul producatorului.
(l) Metru patrat.
Masuratorile dimensiunilor longitudinale si transversale pentru calcularea suprafetei se
efectueaza in plan orizontal. La masurarea suprafetei imbracamintei drumului in metri patrati, se va
masura latimea proiectata a stratului plus largirea admisibila la curbe, dar fara taluzele laterale.
Lungimea se va masura orizontal de-alungul axei drumului principal, drumului de acces sau
platformei.
(m) Pichet
100 metri liniari. Masurarilre se vor efectua orizontal de-alungul axei drumului principal,
drumului de acces sau platformei
(n) Tona.
1000 kilograme.
Nu va fi ajustat pretul pe unitate din contract in legatura cu schimbarea cantitatii si diferentelor
lor din cauza diferentei greutatii specifice si a continutului de umiditate.
Greutatea, masurata pe cintare certificate, sau greutatea in baza volumelor certificate in cazul
transportarii pe cale ferata, va servi drept baza pentru masurari cu ajustarea in cazul, cind asfaltul
este risipit din camion sau din cauza distribuitorului, din cauza rebutului, sau din alta cauza, din
care nu a fost incorporat in cantitatea de lucru. Cind materialul de asfalt este transportat cu
camionul sau alt mijloc de transport, la masurari se utilizeaza cintarele exacte certificate
metrologic, cu ajustarea plus minus a pierderilor sau umflarii materialului.
Atunci, cind cimentul sau bitumul pentru imracamintea din beton (beton asfaltic) se pastreaza
in cisterne special destinate pentru proiect, cantitatile vor fi determinate in baza facturilor. Atunci,
cind cimentul (bitumul) pentru imracamintea din beton (beton asfaltic) nu se va pastra in cisterne
destinate in excusuivitate pentru proiect, cantitatile vor fi determinate in baza masurarilor cisternei,
transformate in unitati de volum.
4.2.3 Proceduri de cintarire si dispozitive.

Pentru cintarirea materialului, care se dozeaza sau se masoara pentru a fi platit reiesind din
greutatea lui, se vor dota, monta si intretine cintare certificate comerciale sau se vor folosi cele
instalate stationar, dar la fel certificate (conform procedurii de sistem p. 7.6 ISO 9001).
Daca materialele sunt transportate in vrac pe cale ferata sau cu transport auto, care nu vor fi
utilizate la uzina de malaxare (malaxor), pot fi acceptate facturile furnizorului cu greiutatea neta
indicata in ele, sau cu volumul net transformat in greutate (dar periodic vor fi efectuate cintariri de
verificare a greutatii).
Greutatea cintarita a unui amestec poate fi acceptabila, ca cantitate determinata pentru plata,
atunci cind malaxorul include, ca parte componenta, un sistem aprobat de cintarire automat, de
dirijare si control a ciclurilor de malaxare.
Inainte de a fi folosite pentru prima data la un santier nou, cintarele trebuie controlate, reglate
si certificate de o anumita companie aprobata cu autorizatie de verificare metrologica, de
laboratorul de stat pentru etalonari, ori de un reprezentant calificat a producatorului lor. Precizia
masurarii cintarului va fi mentinuta in limitele 0.5  deviere de la greutatea corecta pe tot parcursul
masurarilor. Nu vor fi utilizate cintare cu arc.
Cîntrarele cu platformă. Platforma trebuie sa fie de o lungime suficienta pentru cintarirea
concomitenta a greutatii pe toate osiile autocamionului. Vehiculele perechi (cuplate) pot fi cintarite
separat sau impreuna.
Daca se va desoperi, ca greutatea indicata de cintar este mai mica decit cea reala, plata
adaugatoare pentru materialele cintarite si inregistrate precedent nu se va efectua. Dar daca
greutatea indicata de cintar este mai mare decit cea reala, greutatea tuturor materialelor, primite
dupa ultimul control precedent al preciziei, va fi micsorata cu marimea greselei, ce depaseste
acele devieri de 0.5 admise.
Ca operatori de cintarire vor fi numite persoane competente, pentru a cintari si inregistra
greutatea brutto, netto si ale tarei pentru toate materialele, masurate prin cintarire. Datele cintarului
vor fi inregistrate cu o precizie de 50 kilograme. Mai putin de 50 kilograme se adauga atunci, cind
avem de afacere cu siasteme automate de cintarire.
13/110
Cel putin de doua ori pe schimb vor fi cintarite pe platforma camioanele deserte, rezervoarele
fiind pline cu combustibil.
Documentele, ce justifica cantitatile de materiale cintarite pentru a fi platite, trebuie sa
cuprinda urmatoarea informatie, luand in consideratie tipul cintarului si sistemul de inregistrare a
datelor:
(a) Codul de indentificare a Proiectului
(b) Denumirea articolului conform Contractului
(c) Identificarea sursei materialelor/uzinei
(d) Data
(e) Numarul incarcaturii
(f) Numarul de inregistrare a autocamionului
(g) Ora cintaririi
(h) Greutatea camionului cu incarcatura si fara ea.
(i) Semnatura operatorului
Pentru inregistrare vor fi utilizate blanchete de un anumit format stabilit. La finele fiecarui
schimb de lucru vor fi prezentate originalele registrelor si certificatele ce atesta precizia cintarului
4.2.4 Proceduri de receptie.

Atunci, cind se va cere aplicarea metodei de masurare prin cintarire sau determinare a
volumului incarcaturii din camion, o persoana speciala va fi numita pentru dirijarea tempului si
ritmului de distribuire a materialelor si care va inregistra localitatea si locul de amplasare a
materialelor in opera. La punerea in opera se monitorizeaza fiecare lot a materialului furnizat, care
va fi documentat intr-un mod cuvenit acceptabil. Documentele vor include urmatoarele date in
conformitate cu aplicarea lor:
(a) Codul de identificare a Proiectului
(b) Numarul articolului platit conform Contactului si mentiuni
(c) Locul de amplasare in opera
(d) Data
(e) Numarul incarcaturii
(f) Numarul de inregistrare a camionului
(g) Ora de sosire
(h) Greutatea sau volumul
(i) Semnatura specialistului responsabil de distribuire
„Use an approved format for the delivery record(s). Furnish the original record(s) and a written
certification of the delivery of the material at the end of each shift.”
4.2.5 Marimea Platii.

Remunerarea prevazuta de contract reprezinta suma deplina pentru indeplinirea in intregime
si intr-un mod acceptabil a tuturor volumelor din contract. In acesta remunerare prevazuta de
contract sunt incluse tot felul de riscuri, pierderi sau cheltuieli, ce apar in legatura cu lucrarile
executate.
Daca conform contractului e necesar de executat un anumit lucru, pentru care nu se prevede
masurarea directa a acestui lucru sau, in capitolul “Plata” nu sunt prevazute masurari, sau nu se
spune nimic despre plata pentru aceasta denumire, plata directa pentru aceasta denumire nu va fi
efectuata. Se va considera, ca costul pentru acest lucru e inclus in alte denumiri, prevazute de
contract.
Lucrul masurat si platit pentru o anumita denumire concreta nu va fi aplicat pentru plata a unei
alte denumiri.
Cantitatile de lucrari, indicate in oferta sunt aproximative. Cantitatile de plata se vor limita la
cantitatile real comandate sau intr-un anumit mod sanctionate pina a nu fi executate. Plata se va
efectua pentru lucrarile executate si receptionate sau pentru cantitatea sanctionata de materiale
furnizate conform contractului sau pentru cantitatile reale de lucru executate si receptionate atunci,
cind aceste cantitati sunt mai mici decit cele sanctionate. Nu se va efectua plata pentru cantitatea
de lucru executat in exces fata de cel prevazut pentru plata, cel comandat, sau sanctionat.
14/110
4.3 MOBILIZAREA
4.3.1 Facilitatile Antreprenorului de pe Santier.
Antreprenorul va trebui sa-si caute si sa gaseasca la santier un loc sau mai multe locuri
potrivite pentru amplasarea incaperilor sale pentru oficii, ateliere, depozite, instalatii, etc. Aceste
incaperi de pe santier vor trebui sa dispuna de spatiu suficient pentru birourile Inginerului si
laborator, ori locul acestor facilitati vor fi aproape de santier. Inainte de a stabili data Demarajului,
de la Antreprenor se cere de a dispune de planuri definite de amplasare a incaperilor necesare la
etapa timpurie si el va trebui sa demonstreze, ca are acces garantat la incaperile corespunzatoare
si in linii generale are permisiunea de a ocupa sau utiliza astfel de incaperi (vezi „PPSS 6.4 Plan
propriu de securitate şi sănătate al antreprenurului”, conform p. 6.4 din standardul ISO 9001).
Antreprenorul va trebui sa-si tina incaperile intotdeauna in ordine si sa dispuna de toate
comoditatile (lavuar, viceu). El va trebui sa intreprinda masurile necesare de prevenire a poluarii
apelor de la suprafata si de infiltratie in rezultatul actiunilor sale. Aceste masuri vor include, dar nu
se vor limita la ele, ingradirea depozitelor pentru materialele, ce prezinta un anumit pericol,
amenajarea locurilor speciale pentru curatarea camioanelor si pentru statiile alimentare, ce ar
dispune de anumite platforme dure cu separatoare pentru combustibil.
La finalizarea lucrarilor Antreprenorul isi va lichida birourile sale, atelierele, depozitele,
instalatiile, gardurile, platformele dure etc., va face curatenie in incaperi si alt lucru necesar, pentru
a le reintoarce in aceias conditie, in care au fost gasite.
Antreprenorul va dispune de anumite locuri speciale ale sale pentru deseuri si materiale, de
care nu mai are nevoie, respectind cerintele regulamentelor locale si procedurile de transportare si
inlaturare a deseurilor.
Echipamentul Antreprenorului trebuie sa fie folosit si intretinut in conformitate cu instructia de
exploatare a producatorului. Echipamentul trebuie sa fie dotat cu dispozitive speciale de deprimare
a zgomotului si de prevenire a emisiilor in conformitate cu tehnologiile moderne, care ar
corespunde normelor locale.
4.3.2 Asigurarea Serviciilor

Antreprenorul trebuie personal sa se ocupe de toate problemele , ce tin de asigurarea si
distrbuirea in toate punctele necesare cu apa, combustibil, lumina si iluminare, care sunt necesare
pentru lucrari. El trebuie sa asigure cu tot ce e necesar pentru ca in birouri si in alte incaperi sa fie
apa, lumina si conectarea la energia electrica. El la fel trebuie sa asigure lucratorilor rezerve
suficiente de apa potabila pe santier. Antreprenorul va fi in intregime responsabil de semnarea
acordurilor pentru furnizarea serviciilor comunale si va achita toate taxele, datoriile, arenda si alte
cheltuieli de asa natura. Atunci, cind furnizorul de servicii comunale nu-si va indeplini obligatiile si
furnizarile vor fi intrerupte, Antreprenorul nu va fi scutit de indatoriile si responsabilitatile sale,
prevazute de Contract, si, conform Contractului, nici nu va putea inainta revendicari in privinta
unor astfel de probleme.
Antreprenorul (daca e necesar), va trebui sa prevada pentru astfel de probleme generatoare,
substatiuni electrice, comutatoare, transformatoare, instalarea cablurilor, statie de pompare,
cisterne, instalarea tevilor, filtrelor cabling, pumping plant, tanks, piping si alte lucruri necesare
pentru mentinerea serviciilor pentru lucrari.
4.3.3 Lucrari Provizorii

Antreprenorul trebuie sa proiecteze, sa aranjeze si sa asigure pe cont propriu toate lucrarile
provizorii necesare pentru a indeplini lucrararile de baza. Lucrarile provizorii vor include asigurarea
cu drumuri de ocolire acolo unde se considera a fi necesar. Toate lucrarile provizorii vor trebui sa
fie satisfacatoare pentru Inginer, dar aceasta nu-l va elibera pe Antreprenor de responsabilitatea sa
fata de proiectare, intretinere si masura in care sunt realizate. Antreprenorul trebuie sa obtina
aprobarea ministerelor, proprietarilor de servicii, autoritatilor locale si altor parti, pentru lucrarile
provizorii, acolo unde sunt necesare.
Drumurile de ocolire provizorii trebuie sa fie proiectate si construite astfel, ca sa indestuleze
necesitatile, iar suprafata lor sa nu fie tasata, cu fagase sau distorsiuni considerabile. Inginerul
trebuie sa se convinga, ca ele vor fi asfaltate si intretinute.
15/110
Proiectantii pot avea schite de proiect, spre informarea Antreprenorului, pentru drumurile
provizorii de ocolire la noile poduri si la podurile ce necesita lucrari considerabile de reabilitare.
Beneficiarul a obtinut aprobarea generala de la proprietarii de pamant, pentru utilizarea provizorie
a terenurilor suplimentare, ce vor fi necesare pentru drumuri de ocolire, precum este aratat pe
desenele din proiect. Antreprenorul poate,totusi,sa proiecteze si sa construiasca orice drumuri de
ocolire provizorii si scheme de poduri, cu conditia ca constructia nu se va extinde in afara
hotarelor, pentru care a obtinut de la Beneficiart permisiunea. Daca Antreprenorul totusi, gaseste
de cuviinta sa utilizeze schita de proiect pusa la dispozitie, el personal va trebui sa intreprinda
toate masurile necesare pentru a amplasa, procura sau transporta pe santier si de pe santier a
tuturor componentelor necesare. Beneficiarul nu va acepta nici un fel de responsabilitate pentru
nedisponibilitatea componentelor reflectate in schita de proiect. Dar daca Antreprenorul considera
sa proiecteze si sa construiasca dupa schita de proiect proprie, atunci el va organiza totul pentru a
obtine aprobarile necesare din partea autoritatilor locale, gospodariilor responsabile de riuri, etc. si
va trebui sa obtina aprobarea Inginerului in ce priveste detalii de executie, inclusiv si organizarea
circulatiei rutiere.
La finalizarea Lucrarilor, Antreprenorul va trebui sa decapeze toate drumurile de ocolire si alte
lucrari provizorii si sa readuca teritoriul, unde s-au amplasat, la conditia initiala ori la o asa conditie,
care sa satisfaca Inginerul.
Masurarea
Nu se prevede plata directa pentru Mobilizare; In conformitate cu Contractul, Beneficiarul va
asigura un Avans contra unei Garantii potrivite (corespunzatoare), care va trebui sa fie utilizat la
acoperirea imediata a cheltuielilor pentru mobilizare.
Conditiile de achitare si rambursare a avansului sunt expuse in date Contractuale, atasate la
conditiile contractului.
4.4 DIVERSE CERINTE

4.4.1 Sistemul de Contol si Asigurare al Calitatii.
Antreprenorul va fi pe deplin responsabil pentru asigurarea calitatii materialelor si manoperei
in conformitate cu Specificatiile si Conditiile Contractului. Antreprenorul trebuie sa realizeze
personal inspectarea materialelor si manoperei si singur sa se convinga, ca ele satisfac
specificatiile, inainte de a fi oferite Inginerului pentru acceptare sau plata.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca si sa prezinte Inginerului in scris in timp de 56 zile de la
data demarajului un sistem de masuri de control al calitatii (plan de control al calităţii) – vezi PTC
7.1.3, conform ISO 9001. Acestea trebuie sa reflecte gradul de organizare a santierului
contractantului in ce priveste asigurarea calitatii si sa demonstreze, ca Antreprenorului e gata de a-
si indeplini angajamentele de a verifica si raporta despre calitatea materialelor si lucrarilor. In el de
asemenea va fi reflectat modul de aplicare a acestor masuri asupra furnizorilor si
subcontractantilor si cum vor fi documentate toate masurile cuprinse in sistem.
Antreprenorul, inainte de comandarea oricaror materiale pentru lucrari, trebuie sa informeze
inginerul despre denumirea companiilor, de la care el propune de procurat aceste materiale (vezi
Procedura de sistem p. 7.4 conform ISO 9001). El trebuie sa prezinte descrieri, specificatiile
producatorului, calitatea, greutatea, rezistenta si originea materialelor, daca sunt aplicabile, si sa
confirme cantitatile necesare de a fi procurate. La solicitarea Inginerului Antreprenorul trebuie sa
puna la dispozitia sa probe ale materialelor, detalii despre sistemul de asigurare a calitatii
furnizorului si acolo unde este cazul, certificatele producatorului despre testarile recente efectuate
asupra materialelor similare (conform Planurillor calităţii). Daca acest lucru este stipulat în contract,
Inginerul poate cere visitarea facilitatilor oricarui producator sau furnizor.
Antreprenorul trebuie sa probeze tot felul de amestecuri de beton, amestecurilor bituminoase
si amestecurilor de alte materiale pentru a demonstra, ca nu numai componentele materialelor
corspund specificatiilor, dar la fel si mixturile, ca rezultat al acestor materiale
constitutive,corespund cerintelor. El trebuie sa demonstreze, ca parte din sistemul de asigurare a
calitatii, ca exista o continuitate intre mixtura de proba si mixtura de productie si va inainta
propunerile sale pentru a mentine calitatea mixturilor, produse pentru santier, la acelas nivel.
16/110
4.4.2 Borne si Repere topografice; Trasarea
Principalele semnale geodezice si repere pentru definirea Lucrarilor au fost instalate pe drum
sau alaturi de el in perioada de pregatire a proiectului. Amanuntele vor fi prezentate
Antreperenorului in scris de catre Inginer inainte de demararea lucrarilor permanente. In scopul
indeplinirii datoriilor sale (menţiune în contract), Antreprenorul va crea in baza semnalelor si
reperelor un sistem secundar, adecvat pentru executarea Lucrarilor, de repere si puncte de control,
care vor fi clar marcate, cu reperele de orientare corespunzatoare indicate cu atentie.
Antreprenorul va fi unica persoana responsabila pentru indeplinirea acestui lucru, protectia si
restabilirea, daca este necesar, a tuturor semnalelor trasate, primare si secundare.
Imediat ce Antreprenorul gaseste neconcordante in ce priveste informatia geodezica
asigurata, el trebuie sa informeze despre aceasta Inginerul.
Inginerul trebuie sa verifice sistemul de repere si puncte de contol secundare al
Antreprenorului, in scopul convenirii asupra trasarii si masurarii Lucrarilor. Antreprenorul va face tot
posibilul pentru a facilita procesul de verificare din partea Inginerului si trebuie sa salveze orice
semne stabilite de Inginer in timpul verificarii. Verificarea trasarii oricaror puncte, oricaror linii ori
nivele de catre Inginer, nu-l vor elibera, nici intr-un caz, pe Antreprenor de responsabilitatea lui de
a lucra cu precizie in continuare.
In cazul fundatiilor, lucrarilor de terasamente sau oriunde nu ar considera Inginerul necesar,
Antreprenorul (in comun acord cu Inginerul), va trebui sa stabileasca cotele zero ale terenului
natural ori alte masurari necesare pentru a defini conditiile inainte de demararea lucrarilor. Cotele
si dimensiunile convenite trebuie sa fie inregistrate in scris si semnate atit de Antreprenor, cit si de
Inginer, si vor sta la baza masurarilor de executie.
4.4.3 Protectia Liniilor de Comunicatie.

De fiecare data, cind e necesar de schimbat cu locul instalatiile liniilor de comunicare existente
de la suprafata sau subterane de importanta vitala (gaz, apa, electricitate, telefon, etc.), pentru a
indeplini lucrarile, Antreprenorul trebuie sa convina cu proprietarul acestor linii asupra schimbarii
locului lor. Inainte de toate Beneficiarul va trebui sa obtina la mina aprobarile din partea
proprietarilor in ce priveste stramutarea/inlaturarea liniilor de comunicatii, reflectate in Desenele
tehnice, iar Antreprenorul va fi responsabil de coordonarea programului sau de lucrari si de
achitarea oricaror cheltuieli si taxe necesare in legatura cu Contractul, instructate de catre Inginer.
Daca e necesar, Antreprenorul trebuie sa acorde serviciile sale si sa duca responsabilitatea in
genere de protectia liniilor de comunicatie inainte de stramutarea/inlaturarea lor, in timpul
stramutarii/inlaturarii lor, cit si dupa aceasta.
De fiecare data, cind Antreprenorul depisteza in timpul executarii Lucrarilor instalatii de
comunicatie, care nu sunt indicate pe desenele tehnice, dar trebuiesc schimbate cu
locul/inlaturate, el imediat va instiinta despre acesta Inginerul. Inginerul va relua legatura cu
Beneficiarul si cu proprietarul instalatiei, pentru a intreprinde actiunile necesare.
In cazul instalatiilor de comunicatii, ce se afla pe santier sau in vecinatea lui, dar care nu
necesita stramutare/inlaturare, Antreprenorul va fi total responsabil pentru mentinerea si protectia
comunicatiilor in timpul lucrarilor permanente invecinate, la satisfactia Inginerului si a proprietarului
liniilor de comunicatie.
Antreprenorul va informa proprietarul oricaror linii de comunicatii, despre cazul de deteriorare
a lor in timpul lucrarilor si, din contul cheltuielilor proprii, va trebui sa inlature singur pagubele sau
sa organizeze reparatiile pentru proprietarul liniilor de comunicatie sau sa gaseasca o a treia parte
acceptabila pentru a indeplini aceste lucrari de reparatie.
4.4.4 Succesiunea Activitatilor-Cheie din Contract.

Un Aviz de demarare a lucrarilor va fi eliberat in decurs de 28 zile din data Scrisorii de
Acceptare (conform contractulului). Data de demarare este considerata acea data, cand
Antreprenorul primeste avizul de demarare. Intr-o perioada de 28 zile de la Scrisoarea de
acceptare, de la Antreprenor se cere:
* semnarea Acordului Contractual;
* prezentarea Garantiei de Indeplinire a Lucrarilor acceptabile;
* prezentarea programului, incluzind si indrumarile metodologice generale;
* prezentarea unei scheme de control a circulatiei rutiere;
* prezentarea devizului fluxului de numerar raportat la program;
17/110
* prezentarea amanuntelor despre lucrari in oficiile Inginerului
La Data Demararii (conform contractului), Beneficiarul va transmite in posesia Antreprenorului
tot Santierul ori o parte din el (la solicitarea lui in conformitate cu programul), in asa mod, ca
lucrarile pe santier sa poata incepe. Totusi, nici o lucrare de baza nu poate incepe, pana cand
Antreprenorul nu are:
* aranjate toate asigurarile;
* asigurate oficiile permanente sau provizorii pentru Inginer, asa cum s-a speificat;
* asigurate toate vehicolele permanente sau provizorii pentru Inginer, asa cum s-a
specificat;
* asigurat laboratorul in stare de functionare sau aranjata o alta alternativa aprobata;
* prezentate numele si detaliile despre personal.
Antreprenorul nu va solicita, iar Beneficiarul nu va fi obligat sa dea in posesie mai putin de 10
km lungime de drum pentru o singura data, oricand nu se va solicita. Similar, la finalizarea unui
sector de drum (conform conditiilor contractuale), Antreprenorul nu va cauta sa prea de la
Beneficiar lungimi mai mici de 10 km. Atunci, cind sectorul va fi transmis in posesie, va avea loc
inspectarea Santierului in prezenta reprezentantului Inginerului, Antreprenorului si autoritatilor din
sectorul drumurilor, pentru a stabili starea generala a drumului, localizarea indicatoarelor rutiere,
amenajarea drumului, etc. si pentru determinarea masurilor necesare de protectie a acestor
facilitati.
4.4.5 Executarea Desenelor

Antreprenorul tebuie sa pregateasca si sa asigure Inginerul cu desene de executie exacte la
aceeasi scara ca si desenele din Contract, aratand lucrarile executate intocmai cotelor zero si
cotelor de la finalul lucrarilor. Desenele trebuie sa reflecte toti parametrii topografici importanti
pentu lucrarile de reabilitare in asa mod, ca sa constituie un tablou grafic intregit al lucrarilor
terminate. Desenele trebuie sa cuprinda amanunte despre toate liniile de comunicatii, afectate pe
parcursul executiei.
In timpul lucrului, Inginerul va avea dreptul sa ceara desenele, pentru a putea verifica pe cit
de exacte si complete sunt ele. Desenele trebuie sa fie reproduse, originalul si alte 2 copii fiind
prezentate Inginerului, cat mai curand posibil dupa finalizarea Lucrarilor, dar nu mai tirziu de
sfirsitul Perioadei de Notificare a Defectelor.
Plata
Cheltuielile pentru actiunile necesare de a indeplini aceste cerinte se vor considera, ca sunt
incluse in unitatea de pret existenta (compartimentul de cheltuieli) din Lista Cantitatilor.
4.5 DIRIJAREA TRAFICULUI

Antreprenorul trebuie sa ia in consideratie faptul, ca lucrarile de reabilitare trebuie sa fie
indeplinite, mentinand circulatia rutiera si fluxul de trafic, lucrarile fiind intreprinse pe o jumatate din
latimea drumului.
Antreprenorul trebuie, pe tot parcursul executarii lucrarilor si in perioada de notificare a
defectelor: sa tina cont in intregime de securitatea tuturor persoanelor care, fie ca trebuie sa fie pe
Santier datorita obligatiilor sale, fie ca s-au pomenit a fi acolo, sa mentina santierul (atata timp cat
acesta este sub controlul lui) si lucrarile intr-o stare corespunzatoare, pentru evitarea pericolului
fata astfel de persoane, si: sa asigure si sa mentina toate dispozitivele de semnalizare
luminiscente, barierile si semnele de avertizare, atunci si acolo unde e necesar, si ulterior
specificate pentru protectia Lucrarilor si pentru securitatea si convenienta publicului.
Antreprenorul trebuie sa faca uz de toate mijloacele posibile pentru a evita circulatia
dezordonata a traficului in timpul lucrarilor. Inainte de Data Demarajului, el va trebui sa prezinte
Inginerului pentru aprobare o schema in linii generale a dirijarii traficului. Schema va fi coordonata
si va insoti programul de constructii, solicitat (conform conditiilor contractului).
Schemele de dirijare a traficului cu indicatoarele, dispozitivele de semnalizare si luminoase,
trebuie sa fie conform standartelor in vigoare, dupa cum este stabilit in VSN 37-84, pentru fiecare
restrictie rutiera ori ocolire. O schema detaliata va trebui sa fie prezentata Inginerului pentru
aprobare, inainte de implementarea oricaror restrictii rutiere sau ocoliri. Schemele de dirijare
trebuie sa includa;
18/110
(I) O diagrama detaliata, ce arata localizarea tuturor dispozitivelor de control al traficului,
incluzand indicatoarele de avertizare si de limitare a vitezei; masurile intreprinse pentru inchiderea
circulatiei pe banda, incluzand si datele, pe ce lungimi va fi inchisa si pe ce durata; localizarea
semnalizatorilor cu fanioane de semnalizare ori semnalelor de dirijare a traficului; mijloace de
comunicare intre semnalizatorii cu fanioane de semnalizare.
(II) O inregistrare a tuturor dispozitivelor de dirijare a traficului intreg , reflectata intr-o
diagrama.
(III) Un plan de intretinere a drumurilor de acces la intrarea in gospodarii, ce se afla de-a
lungul intregului drum, ce ar putea fi subiectul restrictiilor/ocolirilor.
(IV) Prevedere pentru pietoni.
Schemele trebuie sa fie prezentate din timp politiei rutiere si alte organe cointeresate, pentru a
fi examinate si luate in consideratie. Antreprenorul trebuie sa ia toate masurarile necesare pentru a
dirija traficul la punctul de ocolire si pe podurile, ce se afla la reparatie atat in timpul zilei, cat si in
timpul noptii. Nici o lucrare nu va demara nici pe un sector de drum, pana cand Inginerul nu se va
convinge singur, ca schema aprobata functioneaza satisfacator.
Restrictiile de trafic individuale intr-o directie nu trebuie sa fie pe o distanta mai mare de 500
m, doar daca numai nu este altfel aprobat de Inginer. Scopul este de a evita pierderile de timp din
partea traficului ori cozile lungi nedorite. Antreprenorul trebuie sa demonstreze ca el, la restrictiile
rutiere a tinut cont de timpul de tranzit al traficului, de timpul pierdut in urma cozilor, de distanta
nepericuloasa pentru opriri si de distantele de depasire, cand se propun lucrari pe lungimi de drum
intr-o singura directie, si de distanta dintre asa lungimi.
Toate drumurile de ocolire si lungimile de drumuri supuse restrictiilor rutire, trebuiesc tot timpul
mentinute in stare buna. Latimea benzilor de circulatie trebuie sa fie cel putin de 3.5 m.
Antreprenorul va introduce masurile de minimalizare a dezordinelor si etapele de asfaltare a
suprafetei sistemului rutier in timpul lucrarilor de reparatie si operatiilor de asfaltare a suprafetei
existente. Acolo unde se intreprind lucari pe etape, la acostamente, cu excavarea lor, e clar, ca in
aceste locuri semnalizarea trebuie neaparat facuta de-alungul intregii lungimi, unde se petrec
astfel de lucrari. Antreprenorul trebuie sa se incredinteze, ca operatiunile lui nu impiedica in nici-un
fel la curatirea zapezii si ca echipamentul si materialele sunt pastrate in afara drumului in orele
nelucratoare.
Antreprenorul trebuie sa desemneze o persoana destul de calificata pentru a supraveghea tot
controlul asupra circulatiei de trafic si masurilor de securitate in legatura cu Contractul.
Masurarea
Masurile diverse de dirijare a circulatiei rutiere schitate mai sus, sau cele ce pot fi necesare
conform unor altor cerinte din Contract, vor fi masurate si vor intra intr-o suma unica/întreagă.
Plata
Suma unica/întreagă pentru dirijarea traficului va fi platita in rate lunare in proportie directa
fata de valoarea volumului de lucru finalizat in decursul lunii in raport cu valoarea totala a lucrarilor,
prevazute de contract. In aceste calcule nu vor intra Denumirile Generale, lucrul cu iua si sumele
provizorii Nedefinitivate.
Controlul si mentinerea circulatiei Suma
№ rutiere de-alungul intregii perioade de
indeplinire a Lucrarilor
4.6 ASIGURARI SOCIALE SI GARANTIA DE INDEPLINIRE A LUCRARILOR

Antreprenorul va pune la dispozitie asigurarile şi a datelor contractuale, la fel si a garantiei
pentru Indeplinirea lucrarilor, in conformitate cu сnditiilе contractului.
Compartimentul de plata pentru asigurari va cuprinde intreaga suma a ratelor pentru toate
asigurarile, cerute de la antreprenor conform Contractului. Plata se va efectua dupa ce vor fi
facute toate asigurarile, spre satisfactia Beneficiarului si Inginerului, si dupa ce vor fi prezentate
Beneficiarului copii ale politelor de asigurare si confirmarilor(dovezilor), precum ca au fost deja
platite toate primele initiale. Plata se va imparti in doua; 50% din suma se va achita odata cu prima
Factura pentru lucrarile indeplinite, iar celelalte 50% se vor achita odata cu prima factura dupa 12
luni de la Data Demarajului.
19/110
Compartimentul de plata pentru Garantia de Indeplinire a Lucrarilor va cuprinde intreaga suma
a ratelor pentru garantie in conformitate cu cerintele Contractului. Plata se va efectua dupa ce
Garantia de Indeplinire a Lucrarilor, intocmita intr-o anumita forma ceruta de Contract, dupa conditii
si termene, va fi prezentata si aprobata de catre Beneficiar. Plata se va efectua in trei parti egale:
prima parte se va achita cu prima Factura pentru lucrarile indeplinite dupa acceptarea garantiei, a
doua parte se va achita cu prima Factura dupa 12 luni de la data Demarajului si a treia parte –
duma eliberarea Certificatului de Predare.
Compartimentul de plata: Asigurari Unitatea de Plata: Suma Integrala Unica
№ Asigurarile facute Suma
№ Garantia de executie a Lucrarilor Suma
4.7 CONTROLUL MATERIALELOR

4.7.1 Sursa livrarii si cerintele pentru calitate.
Antreprenorul va alege sursa livrarii si va asigura materialele necesare acceptable conform
planurilor calităţii. Inginerul va fi anuntat despre toate sursele propuse pina la inceputul livrarii la
obiect, pentru a accelera inspectarea si testarea materialelor. Nu vor fi utilizate materiale, ce
necesita testarea, inainte de afi aprobate.
Inainte de a incepe livrarile la obiect, materialele trebuie, mai intii de toate, aprobate in ce
priveste insasi sursa lor. Aceasta aprobare a sursei nu vorbeste despre acceptarea materialelor.
Daca o astfel de sursa aprobata inceteaza de a mai livra materiale acceptabile pe parcursul
diferitor etape ale proiectului, se va renunta la o astfel de sursa.
4.7.2 Resursele de materiale locale.

Carierele de piatra, nisip, pietris, pamint si alte materiale si localizarea lor sunt identificate in
aceste documente de catre Beneficiar.
Aceasta lista a surselor identificate poate fi folosita de catre Antreprenor. Decizia de a folosi
sau nu sursele identificate apartine Anreprenorului.
a) Sursele enumerate de Beneficiar.
Beneficiarul poate enumera sursele posibile de dobindire a materialelor. Dar Beneficiarul nu
prezinta informatia despre calitatea sau cantitatea materialului, ori despre careva drepturi de a
putea avea acces la aceste materiale din sursele pomenite. Aceste surse sunt considerate ca
localizate de Antreprenor conform punctului ( b ) de mai jos.
b) Sursele stabilite de Antreprenor.
Antreprenorul e responsabil pentru sursele indicate, incluzind si sursele comerciale existente.
E necesar de a utiliza sursele de livrare, corespunzatoare cerintelor Contractului in ce priveste
calitatea si cantitatea. E necesar de determinat cantitatea si tipul de echipament si lucrari necesare
pentru selectarea si obtinerea materialelor acceptabile. E necesar sa va asigurati din timp cu toate
rezervele de materiale necesare si sa prezentati copii ale unor astfel de documente.
E necesar de a prezenta un raport despre rezultatele testarilor de laborator, si datele despre
indicii de lucru pentru anii trecuti, care indica despre calitatea materialor din aceasta cariera. Nu se
vor utiliza materiale din surse neacceptate de Beneficiar sau de Inginer. Materialele inacceptabile
vor fi lichidate si se va cauta o alta sursa, fara ca Beneficiarul sa suporte careva cheltuieli pe
seama sa.
4.7.3 Pastrarea si transportarea materialelor.

Pastrarea si transportarea materialelor trebue sa asigure calitatea si conformitatea lor
respectiva pentru folosirea lor la lucrari. Materialele puse la pastrare, care au fost acceptate pina la
depozitare, pot fi din nou inspectate inainte de a fi folosite la lucrari. Materialele depozitate trebuie
sa fie localizate astfel, ca sa poata fi facilitata in orice moment inspectarea lor.
Pentru depozitarea materialelor, ampalsarea uzinei si tehnicii, vor fi ocupate numai locurile de
expropriere permise in aceste scopuri.
Va fi asigurat spatiul suplimentar necesar. Nu va fi utilizata pentru pastrare proprietatea
privata, fara permisiunea in scris a proprietarului sau arendasului. Toate copiile acestor acorduri
vor fi prezentate Inginerului. Terenurile, puse la dispozitie de catre Beneficiar pentru pastrarea
materialelor, vor fi apoi readuse la starea lor initiala.
Antreprenorul raspunde de asigurarea integritatii materialelor.
20/110
4.7.4 Utilizarea materialelor in procesul lucrului.
Dreptul de a utiliza si prelucra materialele pentru un anumit obiect nu inseamna, ca acest
drept se raspandeste asupra dreptului de a utiliza si prelucra aceste materiale pentru alte obiecte
(lucrari), cu exceptia lichidarii molozului. Molozul poate fi evacuat pe santier, daca se aproba de
catre Inginer, ori in afara santierului in anumite locuri aprobate. Antreprenorul poarta raspunderea
pentru amplasarea molozului in afara santierului si la necesitate, trebuie sa se asigure pentru a o
face in aceste zone fara cheltuieli suplimentare, suportate de catre Beneficiar. Daca Antreprenorul
produce si prelucreaza materiale in terenul Beneficiarului mai mult decit e necesar penntru lucrarile
din Contrac, Benefeciarul poate:
a) Sa intre in posesia surplusului de materiale si sa le utilizeze in alte scopuri, achitindu-i
Antreprenorului numai costul pentru producerea lor, ori
b) Sa ceara lichidarea materialelor, inlocuirea lor cu material potrivit pentru umplere si
restabilirea terenului excavat, aducindu-l la o stare satisfacatoare, fara cheltuieli suplimentare
suportate de catre Beneficiar.
4.8 CIMENT
4.8.1 Ciment portland si ciment de constructii.
Cimentul se va furniza conform GOST 10178-85 si SNiP 3.06.04-9
4.8.2 Ciment pentru mortare

Cimentul pentru mortare va corespunde cu cerintele GOST-ului 25328-82 si nu vor fi
amestecate cimenturi de diferite tipuri sau marci sau cimenturi de aceleasi tipuri sau marci, dar din
diferite loturi, fara aprobarea Inginerului.
4.8.3 Depozitarea
Trebuie sa fie asigurata depozitarea si pastrarea corecta a cimentului, in conditii normale, fara
umezeala. Cimentul trebuie sa fie pastrat in locuri racoroase, uscate si acoperite. Cimentul nu
trebuie tinut afara, pe pamint sau sub folie polimerica.
Nici intr-un caz nu va fi utilizat cimentul, care da semne de alterare sau de incalcare a
normelor de pastrare:
a) Ciment cu boturi
b) Ciment falsificat
c) Ciment din saci, care mai inainte au fost deschisi .
d) Ciment din saci rupti
4.9 BITUMUL
4.9.1 Bitumul
Bitumul va corespunde SM EN 13108-3:2016 in ce priveste tipul, indicat in desene sau
specificatiile tehnice.
Adaugator la cerintele EN, bitumul utilizat in amestecurile de asphalt trebuie sa corespunda cu
urmatoarele cerinte:
Tipul 40-60 50-70 70-100
Cantitatea max. de ceara
0.325% 0.295% 0.23%
(Metoda DIN)
Viscozitatea dinamica la
325 295 230
600C, Pa.s minimum
Nu este data metoda de testare a viscozitatii. Viscozitatea cinetica la 60 0 si 1350 C, teoretic
poate fi masurata aplicind metoda viscozimetrica Capilara, metoda de testare AASHTO, T201.
Totusi, in practica, numai T 202 (viscozitatea dinamica prin metoda de vacuum capilara) se
potriveste pentru determinarea gradului de penetrare a bitumului la 60 0 C. Mai convenabil se poate
de masurat viscozitatea dinamica cu utilizarea viscozimetrului mecanic de tipul unui surub rotativ
(Brookfield).
Pentru bitumul, la care penetratia e specificata de a fi in limitele diferite de cele indicate mai
sus, cerintele pentru viscozitate vor fi determinate de catre Inginer in baza interpolarii
proportionale datelor din tabelul de mai sus.
21/110
Se va tine cont, ca acceptarea bitumului, viscozitatea dinamica si cea cinetica pot fi egalate,
reiesind din faptul ca 1Pa.s = 1000 mm2/s
4.9.2 Emulsie bituminoasa.

Emulsia bituminoasa va corespunde SNiP 3.06.03-85 si SM EN 13808:2014.
4.9.3 Temperatura de lucru.

Liantii vor fi folositi la temperaturi, indicate in SNiP 3.06.03-85.
4.10 AGREGATE FILTER

4.10.1 Piatra concasata si nisip pentru mortar si beton din ciment Portland
Piatra concasata, amestecul de pietris cu nisip (balast), de asemenea nisipul pentru constructii
de beton, poduri si viaducte vor corespunde SM EN 206+A1:2017 si SNiP 3.06.04-91.
Granulatia pietrisului din beton va fi in limitele, indicate in Tabelul 1 al GOST 10268-80.
Piatra concasata va corespunde SM SR EN 12620+A1:2010.
Nisipul pentru beton si mortar va corespunde SM SR EN 12620+A1:2010.
4.10.2 Piatra concasata pentru stratul de baza, stratul de legatura si stratul de uzura al
imbracamintii.
a) Date generale. Piatra concasata va proveni in urma concasarii unei roci dure, rezistente in
conformitate cu NCM D.02.01:2015, SM SR EN 13043:2010. Va fi utilizata numai acea piatra, care
nu contine adaosuri organice, argila. Nu va fi utilizata piatra sensibila la inghet-dezget si care se
umfla la umezeala.
Granulozitatea corecta a pietrei va fi atinsa prin aplicarea sistemului de concasare, sortare
dupa marimea granulelor si amestecare. Sorturile marunte, ce vor trece prin ciurul de 4.75 mm va
constitui nisipul natural sau cel concasat.
4.10.3 Agregate pentru mixturi bituminoase.

Agregatele utilizate pentru mixturi vor fi particule obtinute dintr-o roca dura, zgura sau prundis.
Dimensiunile, calitatea si structura agregatelor vor corespunde SM SR EN 13043:2010.
Amestecul nu va contine resturi organice. Continutul de argila si particole pulverulente nu va
depasi 1%.
4.10.4 Nisipul.
Nisipul pentru prepararea mixturilor va corespunde prevederilor SM SR EN 12620+A1:2010.
Nisipul pentru stratul de baza va corespunde NCM D.02.01:2015.
4.10.5 Filer.
Filerul pentru prepararea mixturilor bituminoase fierbinti va corespunde prevederilor
SM SR EN 13108-5:2016.
4.10.6 Aditivi pentru mortar si beton din ciment.

Nu vor putea utilizati fara permisiunea exprimata de Inginer. Dar daca vor fi utilizati, va trebui
sa fie respectate cerintele SNiP 3.06.04-91
Aditivii vor fi utilizati la:
- ridicarea lucrabilitatii betonului si micsorarea dozei de ciment.
- asigurarea rezistentei betonului la inghet
- ridicarea impermeabilitatii betonului
-stimularea intaririi (prizei) betonului la temperature ale aerului negative
4.11 ARMATURA DIN OŢEL

4.11.1 Armatura din otel.
Pentru constructii de beton armat va fi utilizat otel ce corespunde prevederolor:
GOST 5781-82**
GOST 6727-80*
GOST 7348-81*
22/110
GOST 23279-85
GOST 13840-68
GOST 103-76**
GOST 82-70*
GOST 8722-78
4.12 DIVERSE MATERIALE

4.12.1 Apa.
Calitatea apei, utilizata la pregatirea betonului si mortarului, spalarea agregatelor si
intretinerea betonului va corespunde prevederilor GOST 23732-92.
4.12.2 Vopsele
Numai daca nu este altfel indicat, elementele metalice vor fi protejate, folosindu-se vopsele in
conformitate cu prevederile SNiP 2.03.11-85.
4.13 IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

Inainte de a incepe lucrarile de constructie, Antreprenorul trebuie sa pregateasca si sa
prezinte Inginerului un document oficial, intitulat “PPSS 6.4 Plan propriu de securitate si sanatate
al antreprenorului” (inclusiv şi cerinţe din „PPP 6.4 Planul de protecţia şi prevenire”. In acest Plan
vor fi descrise clar masurile, pe care Antreprenorul le va intreprinde pentru a atinge un grad normal
al normelor sanatatii si securitatii pe tot santierul, unde se vor efectua Lucrari.
Planul trebuie sa includa (dar nu se va limita numai la acestea) prevederi, ce se vor referi la
urmatoarele probleme, pericole si cerinte:
Masuri de imbunatatire a bunastarii pe santier, incluzind si comoditatile (cazarea). Planul va
include accesul la apa potabila, la facilitate de spalare, viceu, terase acoperite pentru pauze, etc.
Mijloace de separare a zonelor de lucru de circulatie (Restrictii de viteza, markarea liniilor,
ingradiri, etc.)
Demolarea constructiilor existente poate produce zgomot puternic, vibratii, ridicarea prafului si
caderea bucatilor de materaile de constructie. Planul trebuie sa cuprinda explicatii cum s-ar putea
micsora zgomotul si vibratiile produse de tehnica si care ar putea fi masurile de protectie a
personalului. Protectia auzului, respiratiei (masti de praf, haine de protectie, etc.).
Prelucrarea materiei prime (sol, agregate, prundis, piatra, etc.) si constructia de Terasamente,
straturile fundatiei de pamint si asfalt, toate acestea sunt legate de provoacarea prafului,
zgomotului, vibratiei lucrului manual greu. Planul trebuie sa descrie masurile, urmeaza a fi
intreprinse pentru minimalizarea expunerii la praf (stropirea cu apa, asigurarea cu masti),
reducerea zgomotului si vibratiei pina la minimumul admisibil (definirea acelui minimum posibil) si
ce echipament mecanic va trebui de utilizat pentru reducerea lucrului manual. Planul la fel va defini
acel nivel, la care va raminea lucru manual necesar, dupa toate masurile de minimalizare
intreprinse.
Lucrul cu materialele bituminoase, in special cind e fierbinte, poate provoaca riscul unor arsuri
severe si inhalari de gaze, care pot fi cauza unor iritatii severe a organelor cailor respiratorii si se
considera a fi cancerogene. Se presupune, ca insasi Bitumul este o substantra cancerogena, si
deaceea trebuie evitata contactarea lui cu pielea, chiar si atunci, cind e rece. Planul trebuie sa
descrie, cum de minimalizat aceasta contactare (haine de protectie), cum de evitat inhalarea
gazelor (masti, practicarea lucrului cu bitumul fierbinte utilizand directia vintului), echipament de
securitate in general (numarul si localizarea stingatoarelor de foc) si asigurarea cu mijloace de
prim ajutor la locurile de preparare si aplicare a bitumului (turnarea din butoaie, distribuirea prin
stropire), incluzind prezenta personalului instruit, trusa medicala de acordare a primului ajutor,
echipament medical de prim ajutor si acces liber la apa curata.
Similar, o mai mare atentie trebuie acordata problemelor, ce tin de lucrul cu materialele
inflamabile, in special carburantii. Adaugator la primul ajutor medical, etc. Planul trebuie sa descrie
amanuntit procedurile sigure de realimentare , utilizate pentru toata tehnica stationara si mobila, cit
si pentru vehicole.
Lucrul cu varul (in special varul nestins), tot felul de aditivi de activizare a cimentului prezinta
un potential periculos. Planul trebuie sa descrie masurile adecvate, care vor fi intreprinse pentru a
evita contactarea lor cu pielea si ochii cit si inhalarea (ochelari de protectie, haine si masti de
protectie) si minimalizarea lucrului manual.
23/110
La intretinerea vehicolelor si tehnicii deseori se contacteaza cu disolvantii. Planul va descrie,
cum trebuie de minimalizat contactarea lor cu ochii si pielea, inhalarea disolvantilor prin futilizarea
hainelor de protectie si exemple din practica de lucru.
De fiecare data, cind va trebui de utilizat masti, preferabile vor fi cele de tipul cu valve de
esapament, ce le face a fi mai practice. Mastile din cauciuc cu filtre detasabile sunt preferabile in
locul celor de hirtie, dat fiind ca ele in genere se aseaza mai bine si pot fi utilizate cu diferite filtre in
situatii diferite (praf, fum, disolvanti, etc.)
Angajatii trebuie instruiti pentru a fi siguri ca, inteleg bine riscurile in legatura cu igiena si
securitatea muncii pe santier si ca ei sunt constienti de posibilele masuri, care pot fi aplicate pentru
a minimaliza aceste riscuri. Planul trebuie sa descrie masurile de instructare, antrenare si de
explicare a modului implementarii lor reale in rindurile muncitorilor.
Instructarea si antrenarea, avind directa legatura cu operatiile de pe santier, trebuie sa includa
la minimum pericolul posibil (provocat de zgomot, vibratii, praf, gaze, trafic, tehnica grea si lucrul
manual greu) si sa explice care sunt masurile intreprinse la minimalizarea acestor pericole,
incluzind masti, haine de protectie, incaltaminte de protectie, mijloace de ocrotire a auzului si
exemple din practica de lucru.
Plus la pericolul direct din partea lucrarilor de constructie pe santier, in Plan mai pot fi descrise
si alte pericole, ce pot aparea in diverse situatii pe santier, el propunindu-si sarcina de a explica, in
ce mod toata informatia despre problemele cotidiene, legate de sanatatea omului, va fi transmisa
lucratorilor. Informatia pentru a fi raspindita trebuie sa includa (dar nu se va limita la ea), avertizari
despre riscul asupra sanatatii din partea malariei, helmintilor bilharzia, febrei galbene, hepatitei,
meningitei, hematodelor, teniei, viermilor intestinali, lambliiei, amibelor, bolilor venerice, HIV-SIDA,
scorpionilor, serpilor si insectelor intepatoare.
Planul va confirma responsabilitatea Antreprenorului pentru sanatatea si securitatea
lucratorilor si va descrie aceste responsabilitati amanuntit.
De rind cu pregatirea Planului de Securitate si Sanatate, Antreprenorul va asigura, dota si
mentine puncte de prim ajutor medical, pe intreg parcursul Lucrarilor, va inalta panouri cu anunturi
batatoare la ochi, cu indicarea sagetii in directia aflarii unor asa puncte, cu asigurarea tuturor
rechizitelor pentru transportarea cu ambulanta. Antreprenorul trebuie permanent sa respecte toate
cerintele medicale si de activitate, cerute de autoritati si sa asigure, doteze, mentina puncte
stationare de bandajare (usor accesibile din toate colturile santierului, sau din alte directii, de unde
n-ar fi), sa fie intotdeauna disponibile persoanele cu experienta de acordare a primului ajutor
medical si asistenta chirurgicala, pe intreaga perioada de executie a lucrarilor, pentru ingrijirea
ranilor minore.
4.14 RESPECTAREA CERINTELOR PLANULUI DE MASURI PENTRU OCROTIREA MEDIULUI

Pentru Ocrotirea Mediului se va intocmi un Plan (EMP – environmental medium protection),
pe care Antrepreprenorul trebuie sa-l Implementeze in procesul constructiei. Cerintele esentiale
ale EMP urmeaza mai jos. Multe din aceste cerinte sunt incorporate direct in punctele Specificatiei
date. Totusi, Antreprenorul este avertizat, ca fiecare din punctele de mai jos trebuiesc scrupulos
respectate de el pe toata perioada de executie a proiectului si se va considera, ca toate
cheltuielile, legate de satisfacerea cerintelor de ocrotire a mediului, sunt incluse in ratele si
preturile, cotate de Antreprenor, fie ca exista ori nu exista pentru aceasta o unitate de pret aparte.
De-alungul intregii perioade de activitate se va efectua un monitoring independent al
mediului. Observatorii vor raporta Beneficiarului si Inginerului despre orice incalcari ale cerintelor
pentru mediu; personalul Inginerului la fel va efectua observatiile zilnice pentru a fi respectate
cerintele de mediu. Ignorarea oricaror cerinte la acest compartiment de plata de catre Antreprenor,
va duce la retinerea platii pentru componente din acest compartient, pina cind aceste incalcari
(neajunsuri) nu vor fi rectificate sau nu vor fi despagubite toate daunele, provocate mediului ca
rezultat.
4.14.1 Restabilirea stratului vegetal

Toate taluzele excavate si cele ale terasamentelor, mormanele prabusite si pantele din
gropile de imprumut, zonele de amplasare a taberelor si alte lucrari provizorii trebuie revegetate cu
plante, tufari si iarba, la aprobarea Inginerului. La finalizarea lucrarilor, nu trebuie sa ramina nici un
colt de pamant neprotejat, nevegetat, fie la locul lucrarilor de baza, fie la locul celor provizorii,
incluzind locurile de amplasare a taberelor, locurile de stationare a lucrarilor, etc. Pe terasamente
24/110
cu o inaltime mai mare de 3 metri, vor fi intreprinse masuri de revegetare cu un gard viu
neintrerupt, cel putin de pina la 1.5 inaltime, din tufari si arbusti in spatele acostamentelor din
pamint fertil.
4.14.2 Batatorirea inutila a solului

Trebuie depus orice efort pentru a evita o batatorire inutila a solului. Acolo unde aceasta este
inevitabil (la drumurile de acces temporare sau in zonele de amplasare a taberelor), Antreprenorul
va trebui sa intreprinda masurile necesare pentru a se incredinta, ca pamintul va fi afinat si aerat
pe toata adincimea bataturii, inainte de revegetare.
4.14.3 Contaminarea surselor acvatice

Contaminarea surselor acvatice trebuie prevenita. Antreprenorul trebuie sa-si planifice
lucrarile astfel, ca in zonele din preajma cursurilor de apa ele sa fie efectuate strict in decursul
sezonului cu clima uscata.
4.14.4 Deseuri de uleiuri, combustibil si materiale bituminoase

Deseurile de uleiuri, combustibil si materiale bituminoase vor fi eliminate intr-un mod aprobat
de autoritatile de mediu. Astfel de materiale nu trebuie, nici intr-un caz lasate sau aruncate la
intimplare.
4.14.5 Praful
Drumurile neasfaltate trebuie regulat stropite cu apa, pentru a reduce praful ridicat de
circulatie in perioada constructiei. Stropirea regulata inseamna o stropire cu o frecventa suficienta,
pentru a fi incredintat ca suprafata de deplasare este intotdeauna umeda, atita timp cit drumurile
sunt utilizate de traficul din santier.
4.14.6 Acoperirea camioanelor incarcate

Toate camioanele, care transporta materiale fine, sau materiale ce se pot strecura in forma
de praf, trebuie sa fie echipate cu copertine.
4.14.7 Emisiile
Echipamentul de constructie trebuie sa fie intretinut in modul cuvenit, pentru a fi convins, ca
emisiile sunt in limita tolerantelor prevazute de producatori in instructiile sale. Uzinele de asfalt
trebuie sa fie echpate cu filtrele necesare, pentru a nu admite emisiile de praf in atmosfera.
4.14.8 Nivelul zgomotului

Pentru echipamentul, care produce un nivel inalt de zgomot, vor fi restrictii, orele de
exploatare a lor fiind intre 08:00 si 18:00 si numai in zilele lucratoare obisnuite. Restrictiile pentru
nivelul de zgomot pot fi scoase de Inginer, daca el e convins, ca localitatile potentiale, care ar
putea fi afectate, sunt totalmente in afara zonei de zgomot. Echipament cu inalt nivel de producere
a zgomotului este definit acel echipament, care genereaza un nivel mai inalt de 90db la o distanta
de 10 metri in conditii normale de lucru.
4.14.9 Barierele zgomotului

Daca Antreprenorul a primit astfel de indicatii, el trebuie sa utilizeze bariere sonore, pentru a
ocroti zonele critice (scoli, spitale, etc) de efectele zgomotului mare, produs de echipament.
4.14.10 Asezari de tabere, etc, eliminarea deseurilor in aceste locuri

Lucrarile temporare ale Antreprenorului (Tabere, cariere, gropi de imrumut, mormane, drumul
de transportare a materialelor de constructie, etc.) trebuie sa fie localizate numai cu aprobarea
autoritatilor competente si cu acordul persoanelor oficiale locale. Trebuie sa fie obtinute toate
avizele (permisele) necesare pentru activitatea preconizata, iar copiile trebuie date la pastrare
Inginerului, inainte de a face careva sapaturi in pamint. In special taberele trebuie sa fie asigurate
in toate aspectele cu toate serviciile necesare si sa fie clar definite si aprobate locurile de gunoiste
pentru deseuri, incluzind si aprobarea Inginerului, inainte de a se incepe orice constructie. Pe
parcursul lucrarilor temporare Anttreprenorul trebuie sa se incredinteze, ca deseurile de materiale
25/110
de tot felul sunt acumulate si eliminate, aplicindu-se numai mijloacele aprobate. Permanent
trebuie sa existe toate facilitatile sanitare in toate zonele de desfasurare a lucrarilor.
4.14.11 Deschiderea de cariere si gropi de imprumut in curs de functionare

Nici o cariera, groapa de imprumut sau zona de depozitare a materialului nu vor fi admise
fara aprobarea din timp a Inginerului. Inainte de a cere consimtamintul oficial al Administratorului
pentru o astfel de zona, Antreprenorul trebuie mai intii sa pregateasca un plan de lucru detaliat, cu
indicarea locului stabilit, zonei, adincimii propuse/inaltimii si ordinea de executare a acestor lucrari.
Planul la fel va include toate amanuntele despre masurile propuse de restaurare, incluzind si
amanuntele despre nivelare, drenaj, prevenirea depunerilor de sedimente, masuri de restabilire a
solului si de revegetare. Toate carierele, gropile de imprumut si locurile de depozitare a materialului
vor fi ingradite in mod corespunzator, pentru a preveni patrunderea persoanelor neautorizate in
timpul Lucrarilor. In autorizatiile organelor competente trebuie sa fie clar definite pe ce intindere si
ce fel de ingradiri permanente (daca sunt careva) trebuie pastrate la sfirsitul Lucrarilor, iar toate
acestea trebuie sa fie clar indicate in planurile de lucru si de restaurare prezentate. Ingradirile
permanente trebuie sa fie de o asa natura, de asa un tip si de o asa trainicie, care au fost aprobate
de catre Inginer si de catre autoritatile competente, si la momentul predarii sa fie tot asa de noi.
Ingradirea carierelor, gropilor de imprumut sau a zonelor de depozitare, fie ca sunt permanente
sau provizorii, se va considera drept parte din costurile de activitate a acestor facilitati si vor fi
suportate de Antreprenor.
4.14.12 Medii nedorite

In toate zonele de efectuare a lucrarilor trebuie apreciata si tinuta sub control directia
dezvoltarii ecologice si nu se va admite crearea unor medii nedorite (ex., apa stagnanta).
4.14.13 Materiale periculoase

Toate materialele periculoase, sau potential periculoase (incluzind, dar nu limitindu-se numai
la ele, carburanti, uleiuri, materiale bituminoase, ciment) vor fi depozitate in anumite locuri si
incaperi, anume pentru asa scopuri, cu protectia impotriva unor posibile consecinte ca rezultat al
scurgerilor. Tot molozul sau surplusul de materiale vor fi evacuate, recurgind la obtinerea
aprobarilor, care nu vor cauza careva efecte negative asupra mediului.
4.14.14 Drumuri de Acces

Toate caile de acces spre zonele temporar ocupate de Antreprenor vor fi orientate asfel, ca
sa fie evitate daunele aduse mediului. Astfel de rute trebuie aprobate de catre Inginer, inainte de
crearea lor. Daca Inginelrul le gaseste a fi potrivite, el, inainte de a da consimtamintul sau pentru
astfel de rute, se va consulta cu observatorii de mediu.
4.14.15 Defrisarea copacilor

Antreprenorul trebuie intotdeauna sa intreprinda masurile necesare pentru a minimaliza
distrugerea copacilor si vegetatiei. El trebuie sa se incredinteze, ca personalul sau, nu intreprinde
nici un fel de actiuni neautorizate de defrisare a copacilor sau de curatare a terenului.
4.14.16 Vinatoarea, etc.

Antreprenorul trebuie sa interzica personalului pescuitul, vinatul, uciderea, ranirea speciilor
de fauna sau braconajul.
4.14.17 Accesul in Curti

Pe toata perioade de executie a lucrarilor, trebuie sa fie manifestata o atirnare grijulie fata de
drumurile de acces la gospodariile existente. De fiecare data, cind e vorba de un drum de acces
existent la o anumita gospodarie, Antreprenorul trebuie sa se convinga, ca la asigurarea unor
lucrari provizorii, existenta unor astfel de drumuri de acces ramine disponibila pentru gospodarii, in
aceeasi masura subsatntiala, ca si mai inainte.
4.14.18 Sedinte Publice

Antreprenorul tebuie sa intreprinda masurile necesarre, incluzind si sedintele publice, pentru
a se convinge, ca publicul este pe deplin constient de masura si programarea lucrarilor propuse.
26/110
El trebuie sa se convinga, ca cel putin o persoana din rindurile sale este intotdeauna disponibila in
timpul orelor de lucru, pentru a da raspunsuri la interebari, explicatii si reclamatii din partea
publicului referitor la activitatile sale.
4.14.19 Persoana responsabila de mediu, Sanatate si Securitate

Antreprenorul este responsabil de problemele legate de Mediu, Sanatate si Securitate (EHS)
pe intreg santierul de desfasurare a activitatii. El va denumi o persoana din rindurile sale, in calitate
de persoana oficiala pentru EHS cu un salariu deplin, si se va convinge de faptul ca, tot personalul
sau a primit instructarea respectiva in acest domeniu.
5. LUCRĂRI DE PREGĂTIRE
5.1 PREGĂTIREA ŞANTIERULUI
5.1.1 Introducere
Capitolul descrie in ce consta trasarea si pichetarea necesara din partea Antreprenorului pentru
executarea Lucrarilor.
Executarea
5.1.2 Informatii Generale.
De la Antteprenor se cere de a intreprinde tot ce e necesar in legatura cu geodezia si
topografia pina a incepe executarea Lucrarilor. Datele de baza in ce priveste punctele si nivelele
principale vor fi puse la dispozitie de catre Inginer. Toata trasarea si pichetarea de mai de parte
intra in responsabilitatea Antreprenorului.
5.1.3 Descrierea Lucrarilor.

Trasarea si pichetarea se va executa conform SNiP 3.01.03-84.
Chiar de la inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa intreprinda din nou toate lucrarle
geodezice, folosind si in acelas timp, verificind toata baza de date, asigurate de Inginer. Despre
orice greseala suspecta sau divergenta se va comunica de urgenta Inginerului, care va face orice
corectii, daca sunt necesare, si va informa despre acesta Antreprenorul. Aceste lucrari trebuie
facute cu mult inainte de lucrarile de baza. Nici un fel de revendicari nu vor fi luate in seama pentru
intirzieri si extra cost, ca rezultat al unor greseli in baza de date, decit schimbarile in cost, ce au
aparut ca rezultat al schimbarii cantitatilor.
Antreprenorul va stabili clar punctele de reper axiale si punctele topografice de control la
intervale de nu mai mult de 250 metri pe toata lungimea drumului din proiect, impreuna cu punctele
de reper axiale adaugatoare pentru toate curbele, cotitura in forma de spirala de la inceput si
punctele de la capetele drumului, punctele de mijloc ale curbelor si (daca e cazul), punctele
intermediare ale curbelor.
Lista completa cu toate datele despre punctele de reper axiale si punctele de control initiale
in cifre trebuie comunicata Inginerului, care face verificari, asa cum considera el, dupa ce va
aproba lista care in continuare va servi drept baza pentru controlul cotelor liniilor si nivelelor pentru
Lucrari. Necatind la aprobarea de catre Inginer, Antreprenorul va raminea responsabil in intregime
de definitivarea si precizia listei si de pastrarea in continuare a tuturor punctelor de reper si de
control pina la finalizarea Lucrarilor.
Masurari
Lucrarile de trasare si pichetare se masoara in kilometri sau parte din kilometri.
Plata
Lucrarile masurate in modul indicat mai sus si confirmate de Inginer vor fi platite conform
pretului pe unitate pe kilometru, prevazut de contract.
Plata pentru lucrarile de trsare si pichetare se va efectua in conformitate cu desfasurarea
lucrarilor.
30% din cost va fi achitata la acceptarea de catre Inginer a listei cu punctele de reper si
punctele de control
50% vor fi achitate la receptia de catre Inginer a lucrarilor de frezare si egalizare si/ori la
pregatirea fundatiei din piatra concasata, gata de a fi acoperita cu straturi noi de asfalt pentru o
imbracaminte noua.
20% vor fi achitate la finalizarea si receptia stratului de uzura terminat.
Plata se prevede pentru urmatoarele denumir:
27/110
Denumire Unitate de Masura
№ Lucrari de trasare si pichetare Kilometru
5.2 CURĂŢAREA ŞANTIERULUI

Descriere
5.2.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la curatarea terenului de constructie, inlaturarea
stratului vegetal de pamint si scoaterea radacinilor.
Conditii de executare
5.2.2 Date Generale.
De fiecare data cind se cere o curatire a terenului de constructie, incluzind defrisarea tufarilor
si arbustilor, inlaturarea stratului vegetal de pamint, dezradacinarile, in afara de scoaterea
copacilor vii cu un diametru mai mare de 200 mm, cu 1 metru inaltime deasupra pamintului, asa
lucrari vor fi executate conform Capitolului dat. In ce priveste copacii existenci si dezradacinarea
lor, aceasta se va descrie mai jos.
Startul vegetal se inlatura in locurile si la adincimea indicata de Inginer.
Radacinile trebuie inlaturate la o adincime cel putin de 1 metru mai jos de nivelul pregatit al
pamintului sau nivelului fundatiei de pamint.
Stratul vegetal se va pune intr-o parte in zone selectate de Antreprenor si aprobate de catre
Inginer, pentru a fi refolosit din nou la umplerea taluzelor excavate si la taluzele rambleurilor. El
trebuie cu grija pastarat si nu trebuie amestecat cu alte materiale. Materialele nu trebuie sa
contina impuritati daunatoare, particule tari, argila, tot felul de gunoaie, pietre etc, si trebuie utilizat
in conformitate cu SNiP 3.06.03-85 si NCM D.02.01:2015.
Radacinile, tufarii si tot ce nu se poate de refolosit din nou, trebuie eliminate in alt mod
acceptabil pentru autoritatile locale si pentru Inginer.
5.2.3 Receptia lucrarilor.

In cadrul receptiei se va verifica, daca lucrarile descrise mai sus s-au executat conform
desenelor si Specificatiilor tehnice, si intr-un mod aprobat de Inginer.
Masurarea
Lucrarile penru curatarea terenului de constructie, decaparea pamantului vegetal si
scoaterea radacinilor se masoara in metri cubi de strat vegetal decapat si depozitat pentru a fi
refolosit; curatirea terenului de tufari, arbusti si radacini se face concomitent cu decaparea stratului
vegetal si nu se plateste pentru astfel de lucrari separat.
Plata
Lucrarile masurate asa cum este aratat mai sus, si confirmate de Inginer, se platesc
conform pretului pe unitate din Contract. Plata pentru lucrarile executate este remunerarea
deplina si integra pentru lucrarile finalizate din capitolul dat.
Plata se efectueaza conform articolelor urmatoare:
Denumirea Unitatea de masura
№ Defrisari de tufari, lastaris si decaparea solului vegetal m3
5.3 DEMOLĂRI ŞI CURĂŢAREA TERENULUI

Descriere
5.3.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la inlaturarea indicatoarelor, copacilor, stilpilor,
gardurilor, bordurilor, parapetilor de securitate, bornelor kilometrice si altor lucrari de acest gen cu
depozitarea lor pentru a fi refolosite din nou sau lichidate in alt mod.
Materiale
5.3.2 Materialele pentru umplere
Acolo unde sunt necesare materiale pentru umplere, ele trebuie sa fie utilizate in
conformitate cu prevederile.
28/110
5.3.3 Utilizarea materialelor.
Atunci cand sunt indicatii din partea Inginerului, toate materialele reutilizabile vor fi pastrate.
Denumirile reutilizabile de obicei se aduna special si sunt gata de a fi transportate in anumite
sectoare sau pe bucati.
Materialele reutilizabile fie ca sunt refolosite in Lucrari, fie ca sunt refolosite de catre
Beneficiar; Inginerul va indica aparte pentru fiecare denumire a materialului sau grup de materiale
unde vor fi reutilizate. In cazul cind ele trebuie reutilizate de catre Beneficiar, Antreprenorul trebuie
sa le expedieze intr-un loc anumit pentru depozitare, indicat de catre Inginer. Pentru aceste
materiale reutilizabile de obicei se prevad indicatoare, inclusiv si stilpi si tot felul de instalatii si
parapete.
Toate denumirile de materiale reutilizabile pentru Lucrari tebuie sa fie grijuliu depozitate pe
santier de catre Antreprenor, care trebuie sa repare si sa schimbe toate partile componente ale
indicatoarelor si parapetilor si sistemelor de fixare a lor, sa le inlocuiasca pe cele pierdute si
deteriorate.
5.3.4 Inlaturarea materialelor.

Bordurile din beton sau piatra trebuie sa fie in intregime demolate, inclusiv si orice beton de
consolidare a lor, si eliminate.
Dupa inlaturarea stilpilor si pilonilor, toate gaurile trebuie umplute si compactate in straturi
nu mai mari de 20 cm.
Copacii trebuie scosi numai in locurile anume specificate de catre Inginer. Acolo unde au
fost scosi copacii, radacinile si cioturile trebuie scoase la o adincime de cel putin 1.00 m mai jos
de suprafata pamintului nivelat sau respectiv a fundatiei de pamint. Gaurile trebuie umplute si
compactate in straturi nu mai mari de 20 cm.
Materialul folosit la umplere trebuie compactat, folosind un compactor mecanic sau vibrant.
5.3.5 Evacuarea Materialelor

Evacuarea materialelor provenite din demolare trebuie efectuata in felul urmator:
a) Transportarea in afara santierului.
Antreprenorul va fi responsabil de transportarea molozului, atunci cind va fi nevoie de
evacuat astfel de deseuri, in locuri special amenajate pentru gunoiste, convenite cu autoritatile
locale si aprobate de Inginer, conform cerintelor specificatiei.
O copie a documentelor, ce confirma acordul autoritatilor locale de a admite evacuarea
deseurilor in anumite locuri pentru gunoiste, va fi pusa la dispozitie Inginerului.
b) Arderea deseurilor de constructie.
Toate materialele, care nu sunt reutilizabile si pot fi arse, pot fi lichidate prin ardere.
Antreprenorul, inainte de a arde ceva, trebuie sa obtina aprobarea organelor locale competente. O
copie a unui astfel de document, cu aprobarea procesului de ardere si a locului predestinat pentru
astfel de scopuri, trebuie sa fie pusa la dispozitia Inginerului, pentru ca el sa dea acordul inainte de
orice ardere. Nici o denumire de material nu trebuie arsa fara aprobarea Inginerului.
Dupa terminarea procesului de ardere focul va fi stins. Toate ramasitile de materiale, ce nu
au ars, cenusa trebuie sa fie inlaturate si lichidate in conformitate cu prevederile paragrafului (a) de
mai sus.

Receptia lucrarilor de demolare a indicatoarelor rutiere, stilpilor, de scoatere a copacilor, de
demolare si constructie a gardurilor, trebuie efectuata in conformitate cu articolul 001.02.
Trebuie sa fie asigurata conformitatea cu desenele si specificatiile tehnice si recomandarile
Inginerului.
Masurarea
Mutarea indicatoarelor rutiere, stilpilor, bornelor de dirijare si kilometrice si extractia
copacilor se masoara in bucati, iar parapetii si bordurile inlaturate – in metri liniari. In aceasta
masurare vor intra si lucrarile concomitente, cum sunt astuparea gaurilor, inlaturarea si lichidarea
molozului.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum este aratat mai sus si confirmate de catre Inginer, se platesc
conform pretului pe unitate din Contract, pentru acele denumiri, ce figureaza in propunerea de la
29/110
licitatie. Plata pentru lucrarile executate este suma deplina, ce se cuviine pentru toate lucrarile
finalizate din acest capitol.
Plata se efectuiaza pentru careva sau toate denumirile de mai jos
Denumirea Unitate de masura
10301 Demolarea indicatoarelor rutiere si Bucati
furnizarea lor Beneficiarului
10302 Defrisarea arborilor si evacuarea lor Bucati
10303 Demolarea stilpilor de semnalizare si Bucati
evacuarea lor
10304 Demolarea barierelor de protectie din m. lin.
cablu si furizarea lor Beneficiarului
10305 Desfacerea glisierelor existente tip W m. lin.
si furnizarea lor Beneficiarului
10306 Desfacerea bordurei de beton si m. lin.
evacuarea
10307 Demontarea bornelor kilometrice si Bucati
evacuarea lor
30/110
5.4 DRUMURI PROVIZORII SI SEMNE RUTIERE
Descriere
5.4.1 Introducere
Capitolul dat include constructia si demolarea drumurilor de ocolire provizorii la constructiile
sau drumurile noi, impreuna cu montarea si demontarea instalatiilor provizorii de dirijare a traficului
pentru perioada de desfasurare a lucralilor, pentru securitatea circulatiei rutiere.
Instalatiile pentru dirijarea traficului pe drumurile sau sectoarele provizorii de ocolire, impuse
de lucrari, trebuie sa fie in conformitate cu VSN 37-84 si GOST 23457-86. Indicatoarele rutiere
provizorii trebuie sa fie instalate in conformitate cu cerintele acestor specificatii si desenelor
tehnice.
Materiale
5.4.2 Materiale
Materialele pentru indicatoarele provizorii trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte
Dimensiunele indicatoarelor rutiere GOST 10807-78
pentru perioada constructiei
Pelicule reflectorizante anexa 3 la GOST 10807-78
Stilpi din beton armat pentru GOST 25459-82
indicatoare
5.4.3 Date Generale.
Dirijarea traficului cu schimbarea rutei, si separarea circulatiei de zona de lucru, trebuie sa fie
efectuate conform regulilor de circulatie - VSN 37-84.
In timpul executiei lucrarilor vor fi indeplinite urmatoarele cerinte:
a) Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va propune spre aprobarea Inginerului stilpii
pentru indicatoarele rutiere, ingradirile, conurile si alte dispozitive marcate.
b) Vor fi instalate numai indicatoare, semne de ocolire, ingradiri si alte dispozitive necesare
pentru desfasurarea anumitor lucrari iconcrete.
c) Amplasarea indicatoarelor, semnelor de ocolire, ingradirilor si altor dispozitive pentru
traficul provizoriu va fi schimbata in functie de necesitate.
d) Acele indicatoare rutiere, semne de ocolire, ingradiri si alte dispozitive, ce nu mai
corespund cu etapa actuala a lucrarilor, vor fi demontate sau acoperite.
e) In cazul defectarii sau deteriorarii indicatoarelor riutiere, semnelor de ocolire, ingradirilor si
altor dispozitive, ele vor fi reparate sau inlocuite pe cont propriu imediat, la solicitarea Inginerului.
f) Toate instalatiile de dirijare vor fi pastrate in stare curata.
h) Peliculele reflectorizante de pe indicatoarele rutiere, semne de ocolire, conuri, ingradiri vor
fi schimbate sau inlocuite la timp, dupa indicatiile date in caz de deteriorare.
i) Toate indicatoarele rutiere, semnele de ocolire, ingradirile si alte dispozitive temporare vor fi
demontate sau sterse dupa terminarea lucrarilor.
5.4.4 Ingradiri.
Barierele de ingradire vor fi instalate conform art. 105.03. Se admit bariere din metal, lemn
sau plastic si se instalaeaza peste tot, unde e necesar de schimbat ruta normala a circulatiei in alta
directie. Ele vor fi utilizate concomitent cu conurile, pentru a separa circulatia in sensuri opuse si
circulatia rutiera de zona de lucru.
5.4.5 Conuri.
Conurile instalate trebuie sa fie utilizate concomitent cu ingradirile in scopurile stabilite de mai
sus.
5.4.6 Indicatoare temporare.

Toate indicatoarele provizorii pentru organizarea traficului se acopera cu pelicula
reflectorizanta aprobata. Indicatoarele rutiere sint confectionate din material aprobat.
5.4.7 Semnalizatorii cu fanioane si semafoarele

Acolo unde vor fi folositi semnalizatori pentru dirijarea traficului, ei trebuie sa fie in modul
cuvenit instruiti si dotati cu fanioane sau bastoane distinctive. Acolo unde sunt semafoare, daca ele
sunt automatizate, consecutivitatea de schimbare a cuorilor trebuie sa fie cu atentie progaramate
31/110
astfel, ca sa fie asigurate intervalele necesare, reiesind din intensitatea circulatiei si distanta de
acoperire in aceste intervale.
5.4.8 Asigurarea cu Drumuri de Ocolire.

Acolo unde nu este posibil ori, unde din punct de vedere al Antreprenorului este mai putin
economic, de a mentine circulatia pe o anumita portiune a drumului asfaltat, Antreptrenorul va
construi drumuri de ocolire. Trebuie sa fie depuse toate eforturile pentru ca drumurile de ocolire sa
fie in limita zonei de expropriere existente pentru traseul drumului. Daca aceasta e imposibil, orice
lot de pamint necesar trebuie procurata sau utilizata in leasing de catre Antreprenor de la
proprietarii de teren. Antreprenorul este in totul responsabil de asigurarea cu orice suprafata de
pamint necesara pentru ocolire si trebuie sa se convinga, daca astfel de suprafete nu trebuie
readuse la starea lor initiala imediat dupa finalizarea lucrarilor, pentru care se cerea o astfel de
ocolire.
5.4.9 Constructia Drumurilor de Ocolire.

Pentru orice drum de ocolire, Antreprenorul trebuie sa pregateasca un proiect, inaintat spre
aprobarea Inginerului. Latimea necesara a drmului de ocolire va fi instructata de Inginer. Nici intr-
un caz drumul de ocolire nu trebuie sa fie de mai putin de 2 benzi, fiecare cu o latime de 2.8 metri.
Drumurile de ocolire trebuie sa fie construite, minimum, dintr-un strat de baza de 200 mm, din
substrat de 150 mm, strat de 50 mm de asfalt, toate fiind asternute deasupra unei fundatii de
pamint bine compactata cu capacitatea portanta CBR nu mai mica de 6% la o adincime de 300
mm.
Drumurile de ocolire vor fi platite numai atunci, cind ele vor fi construite in locurile, unde va fi
imposibil de a mentine circulatia rutiera pe drumul exuistent in timpul lucrarilor, si de care Inginerul
va fi satisfacut. Astfel de circumstante vor fi considerate numai atunci, cind pentru executarea
lucrarilor va fi necesara ridicarea terasamentelor existente ale drumurilor si constructia sau
reconstructia majora la poduri sau constructiilor de drenare. Necesitatea de reconstruire a
drumuluui pe toata latimea lui, de executare a hidroizolatiei ori de inlocuire a unei anumite grinzi la
tablierul podului, nu vor servi drept temei de plata ca drumuri de ocolire, iar astfel de lucrari trebuie
indeplinite pe o jumatate de drum, mentinind circulatia rutiera pe cealalta jumatate a lui.
Localitatile, unde sunt acceptate drumuri de ocolire necesare, sunt indicate pe desenele tehnice.
Acolo, unde sunt necesare drumuri de ocolire pentru lucrari la poduri sau in alte cazuri, cind
trebuie sa fie asigurat cursul apei pe sub drumul de ocolire, Antreprenorul trrebuie sa proiecteze
constructia necesara si sa faca calculele hidrologice necesare, pentru a demonstra, ca cursul
temporar al apei este adecvat. Necatind la aprobarea unui drum de ocolire de catre Inginer,
Antreprenorul este responsabil ca proiectul sa fie unul adecvat si va asuma toata raspunderea de
mentinerea permanenta a circulatiei pe drumul de ocolire.
Inainte de constructia oricarui drum de ocolire, vor fi executate lucrari de pregatire in
conformitate cu capitolele mentionate anterior.
Anttreprenorul trebuie sa orienteze ttraficul pe drumurile de ocolire, prevazute de prevederile
acestui capitol, si trebuie sa se convinga de faptul, ca circulatia este totalmennte separata de zona
Lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor, drumul de ocolire trebuie demolat si terasamentul readus la
starea lui initiala.
Antreprenorul tebuie sa mentina toate drumurile de ocolire in stare satisfacatoare fara
fagase, gropi, apa stagnanta sau alte inconveniente pentru trafic, pe deplin asigurate cu toate
indicatoarele si dispozitivele de iluminare aprobate, din momentul deschiderii lor pentru trafic pina
in momentul, cind nu mai e nevoie de ele.
Toate materialele, rezultate in urma curatirii drumurilor de ocolire, vor fi inlaturate si lichidate
de pe santier in conformitate cu cerintele, daca Inginerul nu permite reutilizarea lor la Lucrari.
Materialele, rezultate din curatirea drumurilor de ocolire, nu vor fi utilizate la careva straturi de
asfalt nou, doar decit la substratul de baza ori la imbunatatirea fundatiei de pamint, si toate
acestea doar cu aprobarea Inginerului.
5.4.10 Iluminarea Indicatpoarelor Rutiere.

Toate indicatoarele-cheie, cele indicate de Inginer, trebuie sa fie iluminate pe timp de noapte.
32/110
5.4.11 Bariere de ingradire, conuri, indicatoare rutiere provizorii.
Antreprenorul trebuie sa instaleze, exploateze, mentina si dupa terminarea lucrarilor, ori la
ordinul Inginerului, sa demonteze toate barierele de ingradire, conurile, markajul, indicatoarele
rutiere, luminile si tot ce e legat de dirijarea circulatiei si ocolire. Pe masuira desfasurarii Lucrarilor,
in functie de necesitate, Antreprenorul va schimba pozitia acestor dispozitive. Barierele vor fi
dotate cu lumini de culoarea chihlimbarului (galbena), daca sunt instructate, si instalate corect
astfel ca sa poata fi clar vizibile.
5.4.12 Exploatarea Instalatiilor provizorii

In exploatarea instalatiilor provizorii, executate conform Contractului, va intra intretinerea
suprafetelor reflectorizante ale indicatoarelor rutiere, conurilor si barierelor.
5.4.13 Receptia
Executarea drumurilor provizorii si a instalatiilor de orientare a circulatiei rutiere vor fi
receptionate numai dupa indeplinirea lucrarilor in conformitate cu desenele si specificatiile tehnice,
fiind aprobate de Inginer.
Masurarea
Masurarea lucrarilor necesare pentru asigurarea cu drumuri de ocolire autorizate se va
efectua in metri liniari de drum de ocolire autorizat construit.
Nu se plateste separat pentru indicatoarele rutiere provizorii, bariere sau alte dispozitive de
trafic necesare pentru drumuri provizorii, de ocolire sau sisteme de circulatie pe o singura banda,
necesare pentru Lucrari. Toate astfel de prevederi de dirijare a traficului se considera a fi incluse in
articolele de plata ori in suma de plata pentru drumurile de ocolire, descrise mai jos.
Plata
Drumurilor de ocolire autorizate, pentru executarea lucrarilor la drum sau poduri,vor fi
aprobate pentru plata in metri liniari de drum de ocolire la rata sau pretul pe metru din Lista
Cantitatilor. Plata se va efectua numai pentru acele localitati si pentru acele lungimi de drum de
ocolire, care sunt specificate in Desenele tehnice. Oricare alt drum de ocolire, pe care
Antreprenorul va decide de a-l construi, va fi totalmente pe cont propriu.
№ Drumuri de Ocolire Metri liniari
Plata penntru drumurile de ocolire se va imparte in trei parti:
40% din suma se va plati la finalizarea drumului de ocolire
40% din suma se va plati in rate lunare egale pentru perioadele anticipate, in care drumul de
ocolire va fi exploatat. Inginerul va fi informat despre aceasta perioada de catre Antreprenor. Daca
devine aparent faptul, ca perioada de exploatare se intinde mai mult decit a fost informata de catre
Antreperenor, el va reduce respectiv aceste sume in asa mod, ca sa fie egal distribuite pe toata
perioada de extindere. Nu va fi efectuata nici o plata, nici pentru o luna, daca se va constata, ca
Antreprenorul nu a exploatat drumul de ocolire in conformitate cu cerintele Specificatiei si suma
totala pentru drumul de ocolire va fi respectiv redusa.
Rata de 20% din suma va fi achitata dupa decaparea drumului de ocolire, iar suprafata de
pamint readusa la starea initiala.
5.5 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENT

5.5.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol consta in excavarea, asigurarea cu materiale si amplasarea lor la
lucrarile de terasament. Aici se include excavarea, transportarea, pastrarea, transferarea,
imprastierea, nivelarea, compactarea si finisarea deplina a lucrarilor de terasament.
Descriere
5.5.2 Lucrari de terasament.
Lucrarile de terasament constau in urmatoarele:
a) Excavarea de-alungul intregului profil de constructie a drumului, cu excluderea inlaturarii
stratului vegetal, care trebuie pastrat si reutilizat. Exavarea la fel include excavarea, crearea si
largirea santurilor laterale la drum.
b) Exploatarea gropilor de imprumut. Daca volumul de material potrivit, obtinut in rezultatul
lucrarilor de excavare nu este suficient de a indestula cerintele pentru constructia rambleurilor,
material adaugator se ia din gropile de imprumut.
33/110
c) Depozitarea materialului bun. In unele circumstante, in timpul lucrarilor de remediere in
locurile alunecarilor de teren, Antreprenorul nu va putea reutiliza imediat acest material la ramblee.
In aceste cazuri materialul va trebui a fi depozitat undeva si reutilizat mai tirziu.
d) Constructia de ramblee. Rambleele se executa in conformitate cu cerintele NCM
D.02.01:2015, SNiP 3.02.01-87, SNiP 3.06.03-85
Materiale
5.5.3 Materiale
Materialul tresbuie sa corespunda cerintelor NCM D.02.01:2015 si SNiP 449-72.
Materialul pentru constructia de ramblee. Clasificarea solului pentru ramblee este
urmatoarea:
1 Sol drenant
2 Nisip
3 Argila
Materialul selectat pentru umplerea acostamentelor trebuie sa fie cu un Coeficient de
Plasticitate nu mai mare de 8 si o rezistenta portanta in stare umeda nu mai mica de 15 %.
Executarea
5.5.4 Lucrari pregatitoare.
Inainte de a incepe orice lucrari de terasament se indeplinesc toate lucrarie geodezice si de
trasare necesare, curatirea terenului de vegetatie si tot felul de materiale, inlaturarea stratului de
vegetatie de la suprafata.
5.5.5 Pastrarea solului vegetal.

Solul vegetal trebuie pastrat in locuri separate aparte de lucrarile de terasament si nu de
amestecat cu orice alte soluri sau materiale.
5.5.6 Lucrarile de constructie

Lucrarile de constructie se efectueaza conform cerintelor SNiP 3.06.03-85 .
Dispozitii generale:
a) Se interzice de a afecta pamintul, ori solul vegetal, culturile, cladirile si instalatiile din
afara zonei concrete delimitate pentru executarea lucrarilor de terasament. Drumurile
speciale pentru transportarea materialelor de constructie, unde sunt necesare, trebuie
trasate din timp si aprobate de Inginer. Drumurile pentru transportarea materialelor de
constructie vor fi in intregime din contul Antreprenorului, care trebuie sa tina cont toate
regulile si cerintele locale, la fel si de toate cerintele acestei specificatii.
5.5.7 Exploatarea gropilor de imprumut.

Atunci cind Antreprenorul gaseste de cuviinta, ca trebuie de adus materiale pentru lucrarile de
terasament de pe santier din gropile de imprumut, el este in intregime responsabil de locul de
amplasare si modul de exploatare al acestor gropi de imprumut si de obtinerea tuturor permiselor
si autorizatiilor necesare pentru orice achizitionari de sectoare de imprumut si de indestulare a
oricaror revendicari de despagubire, rezultate din exploatarea unor astfel de gropi. Exploatarea
gropilor de imprumut trebuie sa corespunda din toate punctele de vedere cerintelor acestei
specificatii.
Lucrarile in gropile de imprumut se vor efectua cu acuratete si ingrijit astfel, incit la sfirsitul
lucrarilor sa poata fi facute toate masurarile.
Gropile de imprumut trebuie sa fie restabilite conform normelor si standardelor nationale si cu
cerintele acestei Specificatii.
5.5.8 Depozitarea materialului

Daca Antreprenorul gaseste de cuviinta, ca volumul de material excavat in timpul lucrarilor de
remediere in locurile alunecarilor de teren trebuie depozitat, atunci el poatra in intregime toata
raspunderea pentru alegerea locului potrivit si exploatarea convenabila a locului pentru
depozitarea materialelor, cit si pentru obtinerea tuturor permiselor si autorizatiilor necesare,
achizitionarea unor astfel de locuri pentru depozitare si satisfacerea revendicarilor in ce priveste
plata pentru exploatarea unor astfel de locuri. Exploatarea unor astfel de locuri pentru depozitarea
34/110
materialelor trebuie sa corespunda in toate privintele cu cerintele specificatiei date. Locurile
utilizate pentru depozitare vor fi restabilite in starea lor initiala, conform normelor si standardelor
nationale si cerintelor Specificatiei date, ce se refera la Gropile de Impumut si Locurile de
Evacuare a Deseurilor.
5.5.9 Fundatia Rambleului

Pregatirea terenului din partea de jos a rambleului. Pregatirea terenului din partea de jos a
rambleului se executa in modul urmator:
a) Rambleu pe pante cu un raport mai mic de 3:1. Suprafata de pamint curatita se scarifica
sau se afineaza la o adincime de 15 cm cu plugul sau cu un scarificator. Suprafata pamintului se
compacteaza.
b) Rambleu pe pante existente mai abrupte de 3:1. Pe taluzurile existente se executa
trepte de infratire orizontale de o latime suficienta pentru a permite desfasurarea operatiilor de
amplasare si compactare a materialului, cit amplasarea echipamentului necesar. Fiecare treapta
de infratire pe taluzuri incepe in punctul de intersectie al suprafetei existente a rambleului cu linia
verticala a treptei precedente. Adincimea treptelor sapate nu trebuie sa fie mai mare, decit
inaltimea pentru doua trepte, astfel incit aceasta procedura sa decurga paralel cu umplerea lor, iar
materialul sapat sa poata fi amestecat si reutilizat impreuna cu materialul adus pentru umplere. Nu
vor fi efectuate masurari ale lucrarilor intreprinse la scarile de infratire, si nici nu va fi efectuata
plata pentru ele, fiind considerate ca lucrari concomitente de constructie a rambleelor.
5.5.10 Constructia de Ramblee.

Rambleele se executa conform cerintelor SNiP 3.06.03-85, NCM D.02.01:2015, SN 499-72.
La constructia rambleelor va trebui de utilizat, pe cit e de posibil, materialul de la Lucrarile de
excavare, care se vor efectua in general pe santier, iar restul materialului insuficient va fi adus din
gropile de imprumut.
La constructia de ramblee, solul trebuie sa fie amplasat si compactat in straturi de o grosime
optimala determinata mai jos, dar nu depasind 200 mm. Compactarea se face asa cum se cere in
paragraful de mai jos
5.5.11 Compactarea.
Compactarea se executa cu ajutorul unor compactoare grele. Compactorul cu pneuri se va
misca cu o viteza mai joasa de 6 km/ora, iar compactorul vibrator – cu o viteza mai mica de 2.5
km/ora.
a) Umplerea cu pamint agrilos.
Umiditatea materialului utilizat la compactarea rambleului nu trebuie sa difere de umiditatea
optimala cu mai mult de 2%. Umiditatea optimala la compactare (OMC) si densitatea trebuie sa fie
determinate prin testare conform GOST 22733-2002 77 si aprobata de catre Inginer. In urma
aprobarii umiditatea materialului la compactare nu trebuie sa devieze de valoarea aprobata cu mai
mult de +/- 2%. In cazul cind solul se schimba datorita schimarii conditiilor/tipului lui, ce face OMC
nevalabila, o noua valoare a OMC trebuie determinata prin repetarea noilor teste si aprobare.
Compozitia granulometrica se determina in conformitate cu GOST 12536-79. Avind
aprobarea Inginerului, gradul de compactare se determina in conformitate cu GOST 5180-84,
aplicind dispozitivul lui Kovaliov.
Pentru a determina grosimea optima de compactare a stratului de pamint si a stabili numarul
de treceri a compactoarelor cu valturi, inainte de a incepe lucrarile de terasament e necesar de
executat citeva probe de compactare a solului.
5.5.12 . Decaparea si Finisarea Taluzurilor.

Decaparea prin taiere, nivelarea si finisarea taluzurilor se vor executa conform prevederilor
SNiP 3.06.03-85, NCM D.02.01:2015.
5.5.13 Formarea Fundatiei de Pamint

Acolo, unde se prevede asternerea asfaltului pe suprafata lucratilor finalizate de terasament,
partea superioara a lucrarilor de terasament trebuie finisata, servind drept fundatie de pamint.
Straturile fundatiei de pamint vor constitui cele 200 mm din partea superioara a lucrarilor de
terasament si vor consta din materiale cu o umiditate minima si cu un coeficient al capacitatii
35/110
portane CBR de 10%, compactat la OMC de 100% din masa volumului in stare uscata. Suprafata
fundatiei de pamint trebuie sa treca exact pe linia si nivelul dat cu o toleranta de / -100 mm. Acolo,
unde suprafata este in limita acestor tolerate, dar mai jos de nivelul proiectat, Antreprenorul poate
sa ridice nivelul prin scarificare, adaugind din nou material si recompactind, ori inlaturind aceste
neajunsuri prin utilizarea materialului adaugator la urmatorul strat din cont propriu. Daca suprafata
depaseste aceste tolerante, neajunsurile vor fi inlaturate prin aplanare cu greiderul sau scarificare
si adaugire de material atit cit se cuvine; in ambele cazuri se va infaptui recompactarea.
5.5.14 Constructia si formarea acostamentelor

La constructia sau reconstructia acostamentelor se va utiliza in partea lor de sus material
special selectat din partea de mai jos a straturilor de drenare. Acest material pentru umplerea
acostamentelor va avea un coeficient de Plasticitate nu mai mare de 8 si cu un indice al capacitatii
portante (CBR) in stare umeda nu mai mic de 15%.
Acostamentele existente trebuie sa fie din nou reconstituite si renivelate cu grederul in
corespundere cu sectiunile transversale necesare. Surplusul de material va fi evacuat de pe
santier, iar daca e necesar de adus adaugator material, acesta trebuie mai intii aprobat.
5.5.15 Excavarea Treptelor de infratire

Acolo unde trebuie construite trepte la o inaltime verticala mai mare de 75 cm, asa cum se cere
in desenele tehnice, sau conform instructiilor din partea Inginerului, saparea acestor trepte trebuie
inclusa in masurarea volumului general de excavari, iar volimul necesar de material pentru umplerea
acestor trepte trebuie sa fie inclus in masurarea volumului de rambleu construit.
Nu vor fi efectuate nici un fel de masurari a volumului de trepte necesare de a fi sapate in
procesul obisnuit de constructie a rambleului, ci aceste lucrari vor fi considerate drept lucrari
concomitente la lucrarile generale de excavare si formare a rambleelor.

Receptia lucrarilor de terasamente se executa in conformitate cu articlolul 001.04 cu conditia
indeplinirii lor in conformitate cu prevederile NCM D.02.01:2015, SNiP 3.06.03-85, Proiectului,
instructiunile si aprobarile Inginerului
Masurarea
Masurarile se vor efectua in felul urmator:
a) Constructia Rambleelor cu utilizarea materialor din Excavari Generale sau din
Gropi de Imprumut: Masurarile vor fi in metri cubi de material utilizat pina la cotele finale de pe
orizontala si verticala prevazute in desenele tehnice, si vor fi efectuate pina la cota terenului, dupa
inlaturarea stratului vegetal si pina la o anumita adincime instructata, minus orice volum de a fi
platit ca rambleu cu utilizarea materialului depozitat. Aici sunt incluse si lucrarile pregatitoare a
platformei de pamint de sub rambleele noi. Antreprenorul va face orice ajustari necesare a
nivelelor, tinind cont de tasarea rambleului ori a fundatiei, pe care e asezat acest rambleu. In acest
compartiment la fel vor fi masurate orice materiale, utilizate pentru umplere in locul materialelor
nepotrivite decapate, conform instructiilor emise de Inginer.
b) Excavarea: Excavarea la acostamentele existente, ramblee ori la taierea pantelor va fi
masurata in metri cubi. Acest compartiment include orice fel de excavari de materiale, cu exceptia
materialelor din piatra. Materialul potrivit excavat, aprobat de catre Inginer in acest scop, va fi
folosit la incorporarea in ramblee, sau daca e de o calitate potrivita va fi utilizat ca material selectat
pentru umplerea acostamentelor, iar restul materialului, nepotrivit sau surplusul de material, va fi
scos si evacuat de pe santier in locuri speciale de depozitare a materialelor conform Specificatiei
date. Acest compartiment include incarcarea si transportarea materialului din debleu la locul de
constructie a rambleului, la acostamente sau la gunoiste. Excavarea treptelor este inclusa in
excavarea generala, dar saparea lor va fi masurata si platita doar atunci, cind inaltimea verticala a
treptelor va fi mai mare de 75 cm si daca ele vor fi specificate in desenele tehnice sau vor fi
instructiile din partea Inginerului.
c) Materiale din Gropile de Imprumut: Materialele obtinute din gropile de imprumut se
masoara in metri cubi, calculate ca volum de material necesar pentru incorporarea lui in Lucrari.
Acest compartiment include lucrul suplimentar. Volumul de material pentru plata in calitate de
material de Imprumut este volumul necesar de material, utilizat pentru a atinge volumul necesar al
Rambleului construit, dupa scoaterea volumului de material din Excavari si din alte lucrari de
36/110
sapaturi, unde materialul excavat este aprobat de Inginer, ca fiind potrivit pentru utilizarea lui la
Ramblee. Acest compartiment include incarcarea si transportarea materialului din gropile de
imprumut la locul de constructie a rambleului.
d) Acostamente: Materialul selectat pentru umplerea acostamentelor se masoara in
metri cubi de material necesar in conformitate cu sectiunile transversale standard. Rata trebuie sa
includa sursa de extragere a materialului, incarcarea, transportarea, descarcarea, amplasarea,
nivelarea si compactarea. Renivelarea acostamentelor cu grederul se masoara in metri patrati de
acostament renivelat cu grederul si in prêt trebuie sa intre costul surplusului de material aruncat si
aprovizionarea cu alt material pentru suprafata lor, acolo unde nu este de ajuns.
Plata
Volumele de lucrari masurate, asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer,
vor fi platite conform ratelor din contract vizavi de acele denumiri, care sunt reflectate in
propunerea de licitatie. Plata pentru aceste denumiri va constitui intreaga suma cuvenita pentru
finalizarea tuturor lucrarilor indicate in prezentul capitol.
Plata se va efectua pentru unele sau pentru toate denumirile de mai jos:
Denumirea Unitatea de Masura
№ Renivelarea cu grederul a acostamentelor Metri patrati
№ Constructia de rambleu cu folosirea materialului din Deblee Metri cubi
(excavari) Obisnuite sau din Gropi de Imprumut
№ Umplerea acostamentelor Metri cubi
№ Excavari de orice gen, incluzind locurile de alunecari de Metri cubi
teren si treptele de infratire, cu transportarea materialelor la
ramblee, cu depozitarea lui sau lichidarea lui
№ Excavarea materialelor in Gropile de Imprumut si Metri cubi
transportarea lor la rambleu
№ Nivelarea si compactarea platformei Metri patrati
Plata pentru executarea rambleului se va efectua pe deplin atunci, cind rambleul va fi umplut,
compactat conform Specificatiei si nivelat pina la o anumita forma regulata.
Plata pentru excavari va fi efectuata pe deplin atunci, cind materialul excavat pentru
umplerea Rambleului este respectiv compactat si aprobat de Inginer.
Pentru materialul excavat destinat pentru evacuare la gunoiste fie ca material nepotrivit sau
ca surplus de material, ori de a fi evacuat in alte scopuri, plata va consta din doua parti: prima
jumatate va fi efectuata atunci, cind materialul va fi eliminat de pe santier, iar a doua jumatate va fi
efectuata atunci, cind locurile speciale de aruncare a materialelor sau alte santiere de evacuare a
materialului excavat vor fi pe deplin amenajate in conformitate cu cerintele Specificatiei date.
Plata pentru excavarile in gropile de imprumut se fa efectua din doua parti: prima parte a
sumei se va plati atunci, cind materialul luat din groapa de imprumut va fi amplasat in Rambleu, iar
a doua parte a sumei va fi achitata atunci, cind groapa sau rezerva de imprumut e realizata pe
deplin in conformitate cu cerintele Specificatiei date.
5.6 EXECUTAREA SANTURILOR

Descriere
5.6.1 . Introducere
Categoria data de lucrari include executarea santurilor si canalelor, diferite de santurile
laterale deja incluse in compartimentul despre excavare in general..
5.6.2 Lucrari pregatitoare.
Terenul in prealabil va fi curatat.
5.6.3 . Date generale.

Santurile vor fi realizate conform schitelor de Proiect si daca e necesar, conform oricaror
schite de detaliu, cerute pe santier si a instructiunilor adaugatoare din partea Inginerului,
specificindu-se dimensiunile santului, unghiul de inclinare si coordonatele pe orizontala.
37/110
Santurile si canalele vor fi periodic curatate si tinute in astfel de conditii, incit apa sa poata
curge liber integral, fara obstacole.
Atunci cind este o dispozitie a Inginerului sau este o cerinta dictata de desenele tehnice,
materialul rezultat din excavarea santului se amplaseaza in partea de sus a santului, ca un dig
pentru a mari capacitatea lui si pentru o consolidare suplimentara din partea de sus. Astfel de
diguri trebuie sa fie construite cu o diferenta constanta de nivel intre creasta digului si fundul
(patul) canalului. Materialul trebuie transportat de-alungul liniei santului, acolo unde e necesar,
pentru a indestula aceasta cerinta. Digurile rebuie compactate, atingindu-se coeficientul de 95%
din nivelul teoretic maximal, determinat conform GOST 22733-77.
La sfirsitul executarii lucrarilor si inainte de eliberarea Cerificatului de Predare a lucrarilor,
toate santurile si canalele trebuie sa fie deplin curatite de crengile de copaci, materiale improprii,
de constructie, namol si lucruri de alta natura, ce pot crea obstacole.
Materialele rezultate din excavarea santurilor trebuie sa fie reutilizate la constructia
Rambleurilor, daca nu este folosit la diguri, este nepotrivit sau este in surplus.

Masurarea
Volumul de lucrari la executia santurilor si canalelor se masoara in metri cubi de material
necesar pentru a fi excavat.
Plata
Volumul masurat, asa cum este indicat mai sus, se plateste la pretul pe unitatea de masura
din Contract, in felul urmator:
Denumirea de a fi platita Unitatea de masura
№ Excavarea pentru canale si santuri in afara Metri cubi
terasamentului
Plata pentru excavarea santurilor include si transportarea materialului la ramblee ori la
locurile speciale de pastrare aprobate si pentru incorporarea acestui material in rambleu sau la
realizarea locurilor de pastrare respective si pentru constructia digurilor, asa cum e descris mai
sus. Plata trebuie sa fie efectuata deplin pentru materialul excavat amplasat in Rambleu ori la
diguri, atunci cind rambleul compactat este aprobat de catre Inginer. Pentru materialul excavat cu
predestinatie de a fi dus in locurile de pastrare sau de a fi eliminate in alte scopuri, plata va consta
din doua parti: prima jumatate a sumei va fi achitata atunci cind materialul va fi decapat de pe
santier, iar santurile vor avea configuratia cuvenita si vor fi acceptate, iar a doua jumatate a sumei
va fi achitata atunci, cind locurile speciale de pastrare si platformele de depozitare vor fi pe deplin
corect realizate conform cerintelor Specificatiei date.
5.7 EXCAVARI PENRU CONSTRUCTII SI UMPLUTURA

Descriere
5.7.1 . Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la excavarea pamantului pentru executarea oricaror
constructii.
Lucrarile includ: excavarea pentru fundamente si pentru lucrari de constructie de la ciclul
zero si umplerea lor cu pamint corespunzator din debleul initial sau din groapa de imprumut si
transportarea surplusului de pamint la Rambleu sau la locul de depozitare.
Materiale
5.7.2 Materiale pentru Umpluturi
Pamintul, folosit la umpluturi nu va include resturi vegetale, radacini, busteni, pietre mari,
argila sau cu capacitate de a se deplasa la umezeala.
Conditii de executare.
5.7.3 Lucrari pregatitoare
Lucrari pregatitoare la excavari pentru fundamente.
Terenul de constructie va fi curatat de vegetatie si resturi materiale conform capitolelor
mentionate anteiror si SNiP 3.02.01-87.
38/110
5.7.4 Date generale.
Excavarea santurilor sau a gropilor pentru fundamente se executa pina la cota, care e
indicata in desenele tehnice. Excavarea include si patul de fundatie, care e necesar pentru orce
constructie.
Antreprenorul poarta raspunderea pentru proiectarea, furnizarea, montarea si transferarea
oricaror constructii de sprijin sau intarire necesare. Astfel de constructii de sprijin sau intarire de
obicei se asigura atunci, cind adincimea gropii excavate depaseste 1.5 metri ori de fiecare data,
cind Antreprenorul considera, ca e necesar, chiar la o adincime mai mica. Fara a elibera
Antreprenorul de careva raspunderi de indeplinire a lucrarilor temporare sau de securitatea
lucratorilor sai, Inginerul poate, daca considerea ca circumstantele sunt justificate, sa instructeze
Antreprenorul de a modifica metodele sale de lucru pentru a asigura o protectie mai mare
lucratorilor si ulterior, aceasta protectie va fi asigurata de catre Antreprenor pe cont propriu.
Antreprenorul duce responsabilitatea, si trebuie sa indeplineasca astfel de lucrari temporare,
asa cum sunt podete temporare pentru pietoni si transport, care ar putea fi necesare pentru a
permite utilizarea libera si fara obstacole a drumurilor pe parcursul intregii perioade de executare a
lucrarilor, in acele locuri unde lucrarile se petrec la intersectia cu orice facilitati de transport de
ordin public.
Locurile unde se petrec excavari vor fi asigurate cu bariere de ingradire, va fi instalata
iluminarea, va fi organizata pomparea apei si drenarea, aceastea fiind necesare pentru asigurarea
securitatii muncii.
Compactarea pamantului
Cind pamintul se foloseste la umpluturi, el trebuie compactat la +/- 2% din continutul optimal de
umiditate determinat conform GOST 22733-2002 77.
Fiecare strat de material folosit la umpluturi trebuue compactat, pina la o densitate omogena nu
mai mica de 95% din densitatea maxima, conform GOST 22733-2002 77.
Orice excavari pentru fundamente si umplerea lor trebuie aprobate de catre Inginer.
5.7.5 Pregatireea pentru lucrarile de constructie de la ciclu zero.

Excavarea pamantului pentru fundamente se va face pana la cotele de Proiect indicate in
desenele si specificatiile tehnice, fara a atinge straturile de pamant de mai jos.
Orice sol vegetal, radacini, buturugi, pietre mari, sau orice fel de pamint farimicios sau cu o
plasticitate inalta, ce se afla mai jos de cotele stabilite, vor fi inlaturate si inlocuite cu un material
aprobat, care va fi compactat pina la 95% din maximumul din GOST 22733-2002 77.
5.7.6 Patul de fundatie.

Acolo unde este indicat in desenele tehnice, sau atunci cind Inginerul da astfel de instructiuni,
sub constructii trebuie amplasat material special pentru executarea patului de fundatie. La
executarea adincimii excavarii trebuie sa se tina cont si de grosimea unui astfel de pat. Patul de
fundatie se executa conform NCM D.02.01:2015 din material granular drenant.
a) Constructii diferite, in afara de podete.
Materialul patului de fundatie se asterne, se profileaza si se compacteaza in straturi cu o
grosime nu mai mare de 20 cm.
b) Podete.
Patul podetelor se aseaza pe o fundatie pregatit. La amenajarea unui pat pentru podete, sub
el se asterne un strat de material special de o grosime de 10 cm. Inainte de amenajarea
podetului, patul de fundatie se va compacta si profila, obtinand o contrasageata nu mai mica de
10  din inaltimea libera a podetului. Paturile de fundatie la podete se executa conform VSN 81-
90, SNiP 2.05.03-84 si Proiectului-tip 3.501.1-144, la fel VSN 24-88. Acolo unde e practicabil, in
patul profilat se fac rosturi conform SNiP 2.05.03-84.
5.7.7 Umpluturi generale.

Toate umpluturile se fac in conformitate cu VSN 81-80 Proiectul-tip 3.501.1-144 si VSN 24-88.
Dimensiunea granulelor la materialul de umplutura nu va depasi 75 mm in lungime 75 mm.
a) Date generale.
Umplerea gropilor se executa in straturi orizontale nu mai groase de 20 cm. Fiecare strat se
compacteaza.
39/110
Umplerea se face din toate partile constructiei, pe toata suprafata excavata si pina la inaltimea
pamintului natural.
b) Podete.
Materialul umpluturii se amplaseaza sub semiacrul proeminent al podetelor si se
compacteaza. Antreprenorul trebuie sa inteprinda orice masuri, recomandate de Inginer, de a
preveni inghetul solurilor sensibile la inghet in jurul podetelor si sub ele. Fiecare strat se intinde pe
toata suprafata excavarii, pina nu ajunge la acelas nivel cu marginea pamintului natural, ori cu 3,5
metri mai sus de marginea constructiei, ce n-ar fi mai putin din ele. Procesul de asternere se
repeta pina nu se atinge minimum 30 cm deasupra partii superioare a tevii.
Materialul potrivit pentru umplerea santului este pamintul folosit de la deblee sau gropile de
imprumut. Materialul se aseaza in straturi cu grosimea nu mai mare de 20 cm si trebuie compactat
5.7.8 Compactarea.
Pentru compactarea pamantului se folosesc diferite mecanisme cum sunt: compactoare
pneumatice, compactoarele vibratoare cu valturi, compactoare cu came (crampoane), placi
vibrante manuale si compactoare mecanice sau manuale pentru compactarea in zonele cu acces
limitat de linga podete.
Urmatoarele cerinte pentru compactare:
1.Sub constructii 95% din densitatea
maximala (conform
NCM D.02.01:2015)
2.Constructii si santuri pe drumuri sau pe linga 93% din densitatea
drumuri maximala
3. Constructii si santuri in zona de protectie a 90% din densitatea
drumului, dar nu pe partea carosabila maximala
4. Santuri dincolo de zona de protectie a drumului la Nu mai putin de
cererea proprietarului, dar 90% din densitatea
maximala
Vor fi utilizate numai materialele ce corespund cerintelor normelor pentru umpluturi.
5.7.9 Receptia.
Lucrul va fi acceptat pentru plata, cu conditia ca s-au respectat planurile si specificatiile, ce au
atributie la plata data, si sunt receptionate de Inginer.
Masurarea si Plata.
Masurarea pentru plata a excavarilor fundamentelor pentru constructii, umplerea lor si lucrarile
temporare de sprijin a peretilor gropilor nu se va face. Costul lor va intra in costul constructiei.
5.8 NIVELAREA TALUZELOR SI SUPRAFETELOR EXCAVATE SI PLANTAREA LOR

Descriere
5.8.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la finisarea lucrarilor de terasament, asa cum sunt
imprastiere si nivelarea solului vegetal, insamintarea si alte forme de plantare a vegetatiei, udarea,
care e necesara pe intreaga perioada de germinare pina la aparitia primelor mladite (lastari)
viabile, capabile sa supravetuiasca, sau a stratului vegetal.
5.8.2 Materiale
In functie de metoda aprobata, materialele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
Insamintare hidraulica ENIR E2-1-45
Insamintare obisnuita ENIR E18-45
Tufari Tufarii si arbustii ttrebuie selectati din pepenierele
locale disponibile si aprobate de catre Inginer.
Tufarii aprobati trebuie sa atinga la cresterea
deplina o inaltime intre 1.5 si 3 metri si trebuie sa
faca parte din speciile, care dezvolta radacini
puternice si lungi cu frunzis dens.
40/110
CONDITII DE EXECUTARE
5.8.3 Perioada insamintarii.

Insamintarea se va efectua la inceputul perioadei vegetative. Insamintarea nu se va face in
timpul vinturilor puternice, in solul foarte umed sau ingehetat si in alte conditii nefavorabile.
5.8.4 Pregatirea solului pentru insamintare.

Terenul destinat insamintarii se niveleaza pina nu atinge cota finala, putin se scarifica
(afineaza), se imprastie solul vegetal intr-un strat nu mai mic de 150 mm cu insamintarea
vegetatiei, pietrele mai mari de 50 mm, etc. vor fi inlaturate. Solul vegetal se scarifica, se
compacteaza usor, apoi iarasi se scarifica la o adincime de 100 mm. Plantarea si insamintarea se
fac imediat dupa scarificare.
Tufarii se planteaza in gauri excavate nu mai mici de 50 cm in diametru la o adincime de 50
cm. Radacinile tufarilor trebuie sa fie amplasate cu grija in gropa pregatita, folosidu-se pamint fertil,
turba si nisip, aprobate de Inginer, pentru a stimula cresterea. Gaura trebuie umpluta, lasindu-se 5
cm de la suprafata pamintului pedntru o depresiune in jurul plantei pentru acumularea apei in
timpul udatului. Daca pentru plantare vor fi folositi tufari tinerei cu lastari, ei se planteaza in
“cuiburi” a cite 5-6 lastari cu o lungime de 0.5 pina la 0.8 m. la o adincime de 0.45 pina la 0.6 m.
pregatindu-se din timp gauri, asa cum e descris mai sus.
5.8.5 Udarea
Terenul plantat va fi usor udat timp de 10 zile dupa insamintare, sau mai devreme, daca e
necesar pe timp de seceta exceptionala. Pentru udat se aleg procedeele si echipamentul adecvat,
predestinate pentru asa scopuri, pentru ca apa sa fie asigurata pe toata perioada de incoltire si
crestere, fara a nu se provoca erozia solului vegetal. Se recomanda, ca udatul sa fie efectuat pe
timp de seara sau dimineata.
5.8.6 Introducerea ingrasamintelor.

Conform ENIR E2-1-45 ori ENIR E18-24. Consumul ingrasamintelor se calculeaza conform
SNiP IV-2-82.
5.8.7 Insamintarea si Plantarea

Semintele se introduc in sol conform ENIR E2-1-45 ori ENIR E18-24 cu un consum de
seminte conforn SNiP IV-2-82.
Tufarii de anumite specii selectate si aprobate, vor fi plantati pe toate rambleele si pe toate
taluzele excavate la un interval aproximativ de 5 m2 intre tufarii tineri sau intre fiecare “cuib” de
lastari. Tufarii sau cuiburile vor fi plantati intr-un mod neregulat, su un anumit unghi pe diagonala.
5.8.8 Pregatirea semintelor

Pregatirea semintelor se face conform ENIR E2-1-45 si/sau ENIR E18-24. Cantitatea de
seminte se calculeaza conform SNiP IV-2-82.
5.8.9 Protectia si ingrijirea plantelor.

Se va asigura protectia plantelor pe sectoarele insamintate si ingrijirea lor, incluzind udatul in
caz de necesitate pina la receptia lucrarilor.
Pe sectoarele, unde nu au rasarit plantele, Antreprenorul va repeta procedura de insamintare
inca o data, folosind adaugator ingrasaminte, var sau nitrat de amoniu, daca e necesar si folosind
seminte suplimentare sau alternative, cum ar fi mai potrivit.
Peste trei luni dupa plantarea tufarilor, terenurile vor fi inspectate si daca tufarii nu cresc asa
cum trebuie, ei vor fi inlaturati, din nou va fi pregatit locul pentru plantare, cu folosirea
ingrasamintelor si a altor specii de tufari.

Pentru lucrari se va plati 50% la finalizarea procedurii de insamintare si 50%, cind Inginerul se
va convinge de faptul, ca la fata locului peste tot creste iarba si tufari vigurosi si viabili, suprfata
fiind nu mai mica de 2000 sq.m.
Masurarea
41/110
Apa folosta la asigurarea si intretinerea incoltirii nu se masoara, in costul ei intra pretul
insamintarii unui metru patrat.
Lucrarile masurate, asa cum este descris mai sus si confirmate de catre Inginer, se
platesc conform pretului pe unitate din Contract, indicat in oferta pentru licitatie. Plata se
efecrtueaza pentru lucrarile finalizate, ce sunt indicate in prezentul capitol.
Plata se efecrtueaza pentru unele sau toate denumirile de mai jos:
20401 Asternerea stratului vegetal de 150 mm metru cub
pe taluz
20402 Plantarea tufarilor si insamintarea cu metru patrat
iarba
20403 Nivelarea taluzelor metru patrat
5.9 PLANTAREA COPACILOR

Descriere
5.9.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la plantarea copacilor, atit la marginea drumului, cit si pe
taluze sau alte locuri indicate.
Materiale
5.9.2 Materiale
In calitate de material trebuie sa fie copaci foiosi si arbusti mari conform cerintelor: ODN 218.
011-98, care conform experientei, s-au dovedit a fi cei mai potriviti pentru locurile de plantare.
Plopii si salciile sunt acele specii, care pot fi folosite pentru asa scopuri.
Conditii de executiare
5.9.3 Perioada de Plantare.
Plantarea se va efectua la inceputul perioadei vegetative. Plantarea nu se va face in timpul
vinturilor puternice, in solul foarte umed sau ingehetat si in alte conditii nefavorabile.
5.9.4 Plantarea.
Copacii se vor planta in gropi potrivite, reiesind din dimensiunile puietilor si speciilor. Gropile
vor fi sapate cu ajutorul unui excavator, sau cu o masina de forat pamintul; in cazurile cind locurile
nu sunt accesibile pentru echipament, gropile se vor sapa manual. Marginile gropilor facute cu
tehnica de obicei se curata (niveleaza) manual.
Fiecare gaura se umple partial cu pamint fertil si compost, humus si ingrasaminte, cum ar fi
mai potivit si necesar, in functie de speciile plantate. Pentru plantele radacinoase, initial deasupra
lor, la o jumatate din adincimea gropii se va face un musunoi de pamint, iar plantele cu tuberculi se
vor pune intr-o pernuta. Apoi gropile se umplu ulterior in straturi cu pamint fertil, fiecare strat fiind
compactat cu atentie si ferm. Inainte de plantarea copacilor radacinosi, ei trebuie curatati de noduri
si coroana retezata potrivit fiecarei specii in parte. Copacii se vor planta in locurile indicate de
Inginer sau, pentru o plantare obisnuita copacii se vor sadi la un interval de aproximativ 8 m. sau
alt interval potrivit pentru anumite specii.
5.9.5 Udarea
Imediat dupa plantare, copacii trebuie sa fie minutios udati cite 25 litri de apa pentru fiecare
planta. Dupa care, se va avea grija de copacii nou plantati sa nu se ofileasca sau usuce si se vor
uda adaugator daca e necesar, in functie de contitiile meteo si de starea plantelor. Se recomanda
udarea plantelor pe timp de seara sau dimineata.
5.9.6 Introducerea ingrasamintelor.

Conform ENIR E2-1-45 ori ENIR E18-24. Consumul ingrasamintelor se calculeaza conform
SNiP IV-2-82.
5.9.7 Protectia si ingrijirea plantelor.

Se va asigura protectia plantelor pe toate sectoarele insamintate si ingrijirea lor, incluzind
udatul in caz de necesitate pina la receptia lucrarilor.
42/110
Peste trei luni dupa plantarea copacilor, terenurile vor fi inspectate, si acei copaci, care nu
cresc asa cum trebuie, vor fi inlaturati, din nou va fi pregatit locul pentru plantare, cu folosirea
ingrasamintelor si speciilor noi.

50% din suma se va plati dupa finalizarea procedurii de plantare, iar celelalte 50%, cind
Inginerul se va convine de faptul, ca la fata locului peste tot cresc copaci vigurosi si viabili. Plata se
va efectua pe fiecare copac acceptat la finalizarea lucrarilor. Plata la final va fi retrasa, in caz daca
nu va creste nici un copac.
Masurarea
Apa pentru intretinerea plantei pe perioada de incoltire sau prinderii a radacinilor nu se
masoara, dar costul ei se include in costul plantarii unui copac.
Lucrarile masurate, asa cum este aratat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se
platesc conform pretului pe unitate din Contract, indicat in propunerea de la licitatie. Plata se face
pentru lucrarile finalizate, ce sunt indicate in prezentul capitol.
Plata se efectueaza pentru urmatoarea denumire:
№ Plantarea copacilor bucati
6. SISTEM RUTIER
6.1 ROSTURILE SISTEMULUI RUTIER DIN BETON
Descriere
6.1.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la curatirea si repararea rosturilor sistemului rutier din
beton ciment si plombarea celor noi sau celor dupa reparatie.
Materiale
6.1.2 Materiale
Materialele utilizate corespund cerintelor specificatiei date si VSN 24-88 si VSN 139-80.
 Mortar cu clei epoxid
 Mortar de ciment
 Materiale adezive cu clei epoxid pentru beton
 Component etansant in baza de Bitum
Conditii de Executare
6.1.3 Echipament
S-ar putea sa fie nevoie de urmatoarele utilaje:
a) Purjor
b) Compresor de aer. Set de instrumente pentru taierea imbracamintei de asfalt, inlaturarea
molozului si suflarea aerului fierbinte
c) Mixer pentru mortar
d) Incalzitor al Materialului Etansant si dozator
6.1.4 Curatarea Rosturilor vechi

Rosturile imbracamintei existente, cu exceptia sectoarelor unde vor fi demolate si inlocuite,
trebuie minutios curatate, folosind purjorul sau compresorul de suflare a aerului fierbinte.
Suprafetele expuse dupa curatare vor fi imediat umplute cu beton proaspat de calitate inalta.
6.1.5 Repararea Rosturilor

De fiecare data, cind rosturile, dupa curatire, depasesc 40 mm in latime, sau la aprecierea
Inginerului a latimiii si starii, in care se afla, ele trebuie sa fie reparate.
Antreorenorul trerbuie sa formuleze si sa propuna metodele de lucru, cit si materialele pentru
repararea rosturilor si sa le prezinte Inginerului spre a fi comentate si aprobate. Metodele de lucru
trebuie sa fie astfel, incit sa corespunda cerintelor de mai jos si sa fie asigurata o reparare trainica
a lor dupa curatare, ca sa poata rezista la incaracturile si conditiile existente de trafic.
Procesul de reparare va asigura ermetizarea unei fisii (santulet) de 20 mm latime la o
adincime de 20 mm si pe o linie dreapta (pe cit e de posibil), dar totusi sa coincida cu suprafata de
43/110
desubt a rostului. Repararea trebuie sa fie efectuata dintr-o parte sau din ambele parti, cum nu ar fi
mai potrivit pentru a indestula aceste cerinte.
Mai jos de 20 mm adancime, unde suprafata de jos a rostului s-a deschis in procesul de
curatare, rostul trebuie sa fie umplut cu un material de captuseala (un chit) special pentru rosturi
aprobat (care nu se descompune comprimat), aplicat la o grosime de 20 mm sau la grosimea
suprafetei larg deschise a rostului, ce nu ar fi mai putin.
Atunci, cind suprafata larg deschisa a rostului la adincimi mai mari de 20 mm apreciativ este
mai lata de 20 mm, repararea trebuie sa fie extinsa si in partea de jos (pe cit e de posibil), pentru a
asigura maximum de suport la repararea marginii(lor) de sus a(le) rostului(lor).
In lipsa unor propuneri alternative din partea Antreprenorului, rosturile trebuie reparate prin
curatirea fatetelor de beton descoperite, de care trebuie sa se lipeasca materialul folosit la
reparatie, prin aplicarea unui grund adeziv din epoxid pentru suprafete de beton si a unui mortar
aprobat cu clei epoxid, pentru a aduce suprafata deteriorata la profilul necesar. Santuletul rostului
trebuie sa fie creat cu ajutorul unui sablon potrivit din tabla de otel sau de masa plastica prelucrata
in asa mod, ca sa nu se lipeasca de suprafata mortarului, folosit pentru reparatie.
6.1.6 Plombarea Rosturilor

Plombarea Rosturilor se va efectua cu folosirea unui material etansant patentat si aprobat,
aplicat in conformitate cu instructia de exploatare a producatorului. Acolo, unde, conform
recomandarilor producatorului, se cere aplicarea unui grund pe suprafata descoperita a betonului,
un asa tip de grund trebuie sa fie acceptabil cu cel propus de producator si trebuie aplicat in
conformitate cu instructiile lui. In orice caz atit materialul etansant, cit si grundul, trebuie sa fie
aplicate pe suprafata proaspat curatita, fara praf si umezeala.
Plombarea rosturilor se executa la rosrturile existente, la rosturile proaspat reparate si la
rosturile constructiei noi.
Masurarea
Lucrarile din acest capitol se vor masura sub trei compartimente. Curatirea rosturilor existente
se masoara in metri liniari de rosturi consimtite de a fi curatite; repararea rosturilor existente se
masoara in metri liniari de rosturi consimtite de a fi reparate si plombarea rosturilor se masoara in
metri linari de rosturi vechi, reparate si noi, toate consimtite de a fi plombate.
Plata
Plata se efectueaza pentru metrii liniari receptionati la fiecare compartiment de mai jos in
parte, la ratele cotate in Contract. Lucrarile din aceste compartimente cuprind toate lucrarile
necesare pentru o curatire, reparare si plombare reusita a rosturilor, incluzind (dar nu limitindu-se
numai la aceasta) lucrarile pregatitoare, curatirea cu oricare mijloace necesare, taierea, adeziv cu
epoxid pentru beton, mortar cu epoxid si mortar cu ciment, fasonarea rosturilor, livrarea si
aplicarea grundului (daca e necesar), livrarea si aplicarea materialului etansant pentru plombarea
rosturilor. Rata pentru plombare include si curatirea inainte de aplicarea materialului etansant
si/sau a grundului.
№ Curatirea rosturilor existente la imbracamintea din beton
Metri liniari.
ciment
№ Repararea rosturilor existente la imbracamintea din beton
Metri liniari.
ciment
№ Umplerea rosturilor la imbracamintea din beton ciment Metri liniari.
6.2 REPARAREA IMBRACAMINTEI EXISTENTE DIN BETON CIMENT SI EXECUTAREA

IMBRACAMINTEI NOI
Descriere
6.2.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la decaparea sectoarelor defectate sau deteriorate ale
imbracamintei din beton ciment, constructia imbracamintii noi din beton ciment si pregatirea
imbracamintei de beton pentru asternerea unei suprafete de beton.
Sectoarele deteriorate cuprind pe alocuri bucati, ce fac parte din plitile de beton originale si
care trebuiesc demolate.
Materiale
44/110
6.2.2 Materiale
Lucrarile se executa in conformitate cu VSN 139-80. Materialele folosite vor fi conforme
urmatoarelor specificatii:
Beton de calitate pentru sistemul rutier VSN 139-80
Armatura din otel GOST 5781 – 82, VSN 139-80
Cofraj si sabloane pentru fasonarea rosturilor VSN 139-80
6.2.3 Echipament
S-ar putea sa fie necesare urmatoarele utilaje:
a) Concasor (Spargator) hydraulic montat pe excavator
b) Compresor de aer. Set de instrumente pentru taierea/demolarea betonului
c) Excavator hydraulic
d) Mijloace de livrare a betonului
e) Vibratoare de beton
f) Freza si/sau aparate de incalzire a suprafetei
Lucrarile executate la acest capitol nu se extind intr-atit ca sa fie asigurata o linie specializata
de asternere a betonului.
6.2.4 Decaparea betonului defectat

Sectoarele placilor de beton defectate vor fi indicate de Inginer.
Placile cu defecte vor fi pe loc demolate si evacuate de pe santier. Materialul va fi evacuat in
conformitate cu cerintele Specificatiei ori va fi pe loc concasat si reutilizat in calitate de material
granular in staturile de fundatie.
Demolarea placilor de beton defectate se executa cu mare atentie, ca sa nu fie atinse barele
de armatura ancorate ale dalelor adiacente neafectate, care trebuie pastrate.
6.2.5 Stratul de Fundatie

Imbracamintea din beton ciment este asezata pe un strat de fundatie din pamint sau nisip,
stabilizat cu ciment. Trebuie depus orice efort pentru a evita distrugerea acestui strat de fundatie
de sub pliti, in timp ce vor fi demolate plitile deteriorate.
Daca se constata, ca acest strat de fundatie este deja distrus sau este supus unei distrugeri
inevitabile in procesul demolarii placilor, atunci stratul de fundatie va fi scarificat si va fi inlocuit cu
un nou strat de nisip, stabilizat cu ciment in conformitate cu metodele de constructie din VSN 139,
iar grosimea minima va fi de 200 mm.
Se accepta, ca in multe locuri de efectuare a unor astfel de lucrari de reparatii, aceste
sectoare vor fi foarte restricte pentru a fi aplicata metoda de reparare a stratului de fundatie. Acolo,
unde Antreprenorul considera, iar Inginerul confirma ca este practic imposibil de a construi un strat
de fundatie stabilizat, acest strat de fundatie va fi reparat cu utilizarea unui beton slab. Sectorul cu
stratul de fundatie distrus va fi excavat pe toata adincimea partii deteriorate pe o suprafata de
forma strict regulata si strict vertical, intreaga suprafata fiind umpluta pina la nivelul cuvenit al
stratului de fundatie cu beton slab, cu un continut minim de ciment de 5%. Acest beton slab va fi
cit mai uscat, compactat cu un mai (batator) manual sau cu un compactor cu placi si ingrijit cel
putin timp de 7 zile (acoperindu-l cu bucati de stofe din iuta, constant udat usor, ori in alt mod,
propus de Antreprenor si acceptat de catre Inginer).
6.2.6 Placi de beton noi

Dalele noi de beton trebuie executate din toate punctele de vedere in conformitate cu
cerintele VSN 139-80. Orice devieri de la cerintele VSN trebuie sa fie facute numai cu acordul
Inginerului si numai in acele cazuri, cind caracterul restrict si partial al acestor lucrari face
imposibil de a respecta in intregime aceste cerinte.
6.2.7 Curatarea suprafetei imbracamintei de beton existente

Toate sectoarele imbracamintei de beton existente, care trebuie pastrate la indicatia
Inginerului, trebuie curatite de suprafetele bituminoase existente. Scopul curatirii consta in
decaparea particulelor de piatra concasata prinse de suprafata de beton si asigurarea unei
suprafete curate si netede (in limita betonului existent), pe care se va aplica un dublu tratament
bituminos, in calitate de strat de uzura.
45/110
Nu este posibil, si nici nu este necesar, de a inlatura toate urmele de bitum de pe suprfata, si
acest lucru nu e prevazut.
Anttreprenorul trebuie sa pregateasca si sa prezinte Inginerului propunerile sale pentru
inlaturarea stratului(rilor) suprafetei bituminoase existente.
Conform metodelor anticipate, se considera de a fi folosita freza si/sau incalzirea, sau posibil
chiar suflarea de aer. Totodata, Antreprenorul poate sa-si propuna sistemul sau propriu de curatare
a suprafetei.
Masurarea
Masurarea lucrarilor executate din acest capitol se efectueaza conform celor patru
compartimente de mai jos. Decaparea betonului existent se masoara in metri cubi de beton,
consimtit de a fi decapat; repararea si/sau pregatirea fundatiei de sub imbracamintea de beton
reparata sau noua se masoara in metri patrati si executarea imbracamintei noi din pliti de beton se
masoara in metri cubi de beton, consimtit de a fi turnat. Masurarea betonului turnat va include si
armatura necesara folosita la carcasele dalelor, barele de armatura ancorate si toata armatura
portanta. Curatirea suprafetei imbracamintei existente se masoara in metri patrati de
imbracaminte, consimtita de a fi curatita.
Plata
Plata se efectueaza pentru toate lucrarile in intregime din acest capitol la ratele cotate in
Contract vizavi de acele denumiri din Lista Cantitatilor, care sunt date mai jos. Lucrarile, cuprinse
in aceste pozitii, cuprind toate operatiile necesare pentru o curatare, reparare, inlocuire si
executare reusita a noilor placi de beton, incluzind (dar nu si limitindu-se la aceasta) lucrarile
pregatitoare, inlaturarea suprafetei bituminoase existente, decaparea betonului, pregatirea
fundatiei, executarea cofrajului, livrarea si instalarea armaturii intregi, materialului adeziv cu epoxid
pentru beton, turnarea noului beton, fasonarea rosturilor si ingrijirea betonului.
Denumirea Unitate de masura
№ Demolarea si transportarea imbracamintei existente din
Metri cubi
beton ciment
№ Executarea fundatiei pentru imbracamintea din beton
Metri patrati
ciment noua sau reparata
№ Turnarea si ingrijirea imbracamintei noi din beton ciment Metri cubi.
№ Curatarea imbracamintei existente de resturile
tratamentelor bituminoase de orice tip executate Metri patrati
anterior
6.3 PLOMBAREA IMBRACAMINTEI EXISTENTE

Descriere
6.3.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la reparatia gropilor si altor portiuni deteriorate din
imbracamintea existenta cu mixtura de asfalt
6.3.2 Materiale
Materialele folosite vor corespunde urmatoarelor Specificatii:
Amorsarea cu
Bitum
Beton asfaltic GOST 9128-97
Conditii de executiare
6.3.3 Echipamentul
S-ar putea sa fie necesar urmatorul echipament:
a) Ferestrau electric sau pe benzina cu capacitatea de a taia pina la adancimea de 6 cm
dintr-o singura operatie.
b) Compresor de aer. Set de instrumente pentru taierea imbracamintei de asfalt si inlaturarea
molozului
c) Echipament de Compactare. Compactor cu placa vibranta sau alt echipament acceptat,
aplicabil la suprafete mici. Compactor vibrant cu valturi sau cu pneuri – la suprafete mai mari.
d) Incalzitor de bitum. Echipament capabil de a incalzi intr-un mod nepericulos si tinut sub
control a bitumului pentru amorsare si pentru aplicarea lui prin stropirea sub presiune conform
articolului 304.03(c)
46/110
6.3.4 Decaparea si inlaturarea bucatilor de materiale sfarimate
Portiunile cu gauri sau sfarimate si deteriorate in alt mod trebuie marcate, fie de Inginer, fie
de Antreprenor, dar aprobate de Inginer.
Portiunile marcate trebuie sa reprezinte niste dreptunghiuri destul de definite, cu laturile
paralele si perpendiculare pe axa drumului.
Portiunile marcate trebuie sa fie taiate pe marginea liniilor pina la adincimea necesara, pentru
a decapa materialul deteriorat ori pina la adancimea gaurii, si tot materialul ce intra in portiunea
marcata trebuie decapat pe toata adincimea. Marginile taiate trebuie sa fie strict verticale, iar
fundatia portiunii taiate trebuie sa fie destul de dreapta, ca sa poata fi aplicat un strat de asfalt cu o
grosime uniforma pentru a inlatura defectul.
Materialul decapat va fi scos de pe santier sau evacuat in conformitate cu cerintele acestei
Specificatii.
6.3.5 Amorsarea suprafetei

Inainte de plombarea suprafetei cu gropi se va executa amorsarea cu bitum. Amorsarea
se va face cu grija la baza suprafetei de plombare si pe laturile verticale ale ei. Amorsarea trebuie
sa fie facuta atent, ca sa nu fie imprastiat un surplus de material in afara suprafetei de plombare.
6.3.6 Plombarea gropilor.

Portiunea cu gropi trebuie sa fie reparata, utilizand asfalt fierbinte, asternut si compactat in
straturi, ce nu vor depasi grosimea de 50 mm dupa compactare. Compactarea fiecarui strat se
face minutios.
Mixtura de asfalt utilizata va fi conforma si compatibila cu structura adiacenta a imbracamintei.
Grosimea ultimului strat va fi de minimum 25 mm. Nivelul lui dupa compactare nu va depasi
suprafata existenta mai mult de 5 mm.
Masurarea
Volumul de lucru se masoara in tone de asfalt asternut. De la Antreprenor se va cere de a
duce strict evidenta tonajului de asfalt folosit, iar documentele intocmite trebuie sa fie confirmate si
semnate de reprezentantul Inginerului pe santier in fiecare zi. Nu se va efectua plata, daca aceste
documente nu vor fi contrasemnate conform cerintelor si nici nu se va efectua plata pentru asfaltul
necalitativ ori trecut la rebut, indiferent de situatie.
Plata
Plata se va efectua pentru tonajul acceptat de asfalt asternut la plombarea suprafetelor
cu gropi la rata cotata in Contract pentru lucrarile din compartimentele respective ale Listei de
Cantitati, care vor include toate operatiile necesare pentru finalizarea plombarii reusite, incluzind
(dar nu si limitindu-se la aceasta) lucrarile pregatitoare, taierea, amorsarea, livrarea si
compactarea asfaltului.
№ Plombarea gropilor cu asfalt tone
6.4 REPARAREA CRĂPĂTURILOR ŞI ROSTURILOR ÎMBRĂCĂMINTEI EXISTENTE.

Descriere
6.4.1 Introducere
Categoria data de lucrari consta in colmatarea crapaturilor si rosturilor mari in imbracamintea
bituminoasa existenta si asternerea membranei SAMI de amortizare a incarcaturii pe portiunile cu
crapaturi mici inainte de asternerea straturilor noi de asfalt. Aceste lucrari vor fi intotdeauna
necesare, de fiecare data cind se va asterne un nou strat de asfalt deasupra celui existent cu
crapaturi (cu exceptia cazurior, instructate altfel de catre Inginer).
6.4.2 Materiale
Materialele vor corespunde urmatoarelor standarde:
Bitumul GOST 22245-90
Materiale izolante In baza tabelului 5.3 VSN 24-88 pentru Bitumul 60/90, zona climaterica
(Mastic Bituminos) III,IV. Continutul de bitum si filer trebuie sa fie variate in conditii de
laborator, pentru a obtine un material cu valoarea E (modulul de
elasticitate dupa Young) in diapazonul de 1500-3000 MPa. Amestecul
determinat si aprobat de catre Inginer nu va mai fi ulterior schimbat fara
47/110
aprobarea Inginerului.
Emulsie SNiP 3.06.03-85
bituminoasa
Geotextil ca Trebuie sa corespunda cerintelor Compartimentului 602 al acestei
membrana SAMI Specificatii.
Executarea
6.4.3 Echipament.
a) Aer comprimat
Instalatie pentru purjarea crapaturilor si rosturilor, inainte de a fi plombate cu mastic
bituminos. Cerintele minime pentru o astfel de instalatie de curatire: compresor cu capacitatea de
asigurare a 500 cfm de aer comprimat fierbinte intre 140 – 170 grade C printr-un injector la
curatirea suprafetei drumului. Inainte de a fi folosita, trebuie de demonstart cum lucreaza si
aprobata de Inginer.
b) Injector pentru aplicarea masticului.
E necesar un dispozitiv de aplicat materialul etansant in crapaturi unit la un furtun fierbinte,
prin care trece materialul etansant fierbintre dintr-o camera incalzita indirect. Aceasta camera cu
material etansant poate sa necesite o ridicare a presiunii in ea, pentru a asigura injectarea
masticului mai usor. Incalzitorul de mastic trebuie sa fie dotat cu un sistem de termo-reglabil,
pentru a mentine temperatura in limitele indicate de furnizor, sau cea instructata de Inginer.
Eventual, temperatura de aplicare a masticului va atinge cca 1500 C.
c) Incalzitor/Gudronator de bitum
Trebuie sa fie un incalzitor de bitum aprobat cu incalzire indirecta, care sa includa un radiator
cu ulei si serpentine sau alta sistema aprobata. Temperatura bitumului se regleaza in mod automat
in diapazonul de 100 – 2000 C. Se va utiliza un termometru calibrat cu diapazonul 100 -250C si
cu o gradatie de 5C, de pe care se va putea clar citi si controla temperatura bitumului.
Pulverizatorul va fi dotat cu o pompa manuala pentru a distribui bitumul pentru lucrari minuscule si
o bara de distribuire ajustabila folosita la lucrari de dimensiuni mai mari. Gradul de alimentare va fi
usor ajustabil.
6.4.4 Curatarea si colmatarea crapaturilor mari.

Inginerul va indica care crapaturi trebuie sa fie curatate si plombate. In principiu, toate
crapaturile cu o latime vizibila de 4 mm sau mai mari trebuie curatate si umplute.
Suprafata cu crapaturi, supusa prelucrarii, trebuie mai intii curatata prin purjarea aerului si prin
maturare.
Curatarea si plombarea trebuie sa fie facute, folosind aer fierbinte purjat si Mastic Bituminos,
pentru umplerea crapaturilor. Injectorul de aer fierbinte trebuie permanent de miscat dintr-un colt in
altul, pentru a evita arderea asfaltului existent. Crapaturile trebuie deschise pina la o adancime de
cel putin 80 mm ori o alta adancime instructata. De obicei, adancimile mai mari sunt instructate
atunci, cind dupa curatarea crapaturilor apare o penetratie vizibila mai mare de 80 mm. Masticul
bituminos, la temperatura indicata de furnizor sau cea instructata de Inginer, va fi injectat cat mai
repede, dar nici intr-un caz, mai tirziu de 5 minute dupa curatirea imediata cu aer fierbinte.
Masticul trebuie sa fie injectat in timp ce crapatura de asfalt este inca fierbinte dupa procesul de
curatare.
Daca Antreprenorul doreste, el poate sa selecteze crapaturile si sa le curate preliminar cu un
dispozitiv (purjor) de purjare a apei sub presiune inalta. Crapaturile, curatate in asa mod, trebuie
lasate pe un timp ca sa se usuce, apoi din nou supuse la o curatare si uscare, folosind metoda
descrisa mai sus cu aer comprimat fierbinte. Este important, ca in timpul injectarii masticului,
crapaturile sa fie nu numai uscate, dar si fierbinti.
Masticul bituminos va fi injectat pe toata adancimea crapaturii curatate in asa mod, incit
suprafata mastului injectat sa fie mai sus de nivelul suprafetei existente. Imediat dupa injectare,
masticul se va netezi si aduce la acelasi nivel cu imbracamintea existenta. Surplusul de mastic va
fi imprastiat pe toata suprafata adiacenta de asfalt, creand o fisie de material etansant de-alungul
crapaturii de aproximativ 100 mm in latime.
6.4.5 Crapaturi si rosturi cu defecte.

Toate crapaturile plombate, care dau semne de noi crapaturi, se curata si se replombeaza din
nou.
48/110
Lucrarile vor fi receptionate la finalizarea lor si cu conditia, ca au fost respectate cerintele
Specificatiilor pentru materiale si calitatea lucrarilor.
6.4.7 Aplicarea membranei SAMI de amortizare a fortelor, ce actioneaza asupra

suprafetei drumului .
Stratul cu aplicarea membranei SAMI reprezinta un strat intermediar intre stratul nou de asfalt
si si cel vechi si consta dintr-un strat de material geotextil, asternut dupa o amorsare buna cu
bitum.
Membrana SAMI trebuie aplicata chiar inainte de asternerea primului strat de asfalt. Nu se va
admite circulatia traficului pe suprafata cu membrana SAMI, doar decit cel implicat in procesul
tehnologic de constructie.
Pentru asternerea asfaltului in sectoarele, unde se va aplica membrana SAMI, va fi un
distribuitor de asfalt tip-senila, si nu cu roti.
Inainte de aplicarea membranei SAMI, acest(e) sector(oare) predestinat(e) pentru aceasta,
trebuie sa fie indicat(e) de catre Inginer.
Suprafata, pe care se va aplica aceasta stofa, trebuie sa fie curata, fara murdarie, apa,
vegetatie si tot felul de corpuri inproprii. Inainte de aplicarea membranei SAMI, pe portiunile de
aplicare a ei trebuie sa fie intreprinsa procedura de colmatare a crapaturilor mai mari de 4 mm (asa
cum e descris mai sus). S-ar putea sa fie necesar mai intii un strat de egalizare, in cazurile foarte
grave, inainte de asternerea stofei.
Gudronatorul de bitum trebuie sa fie reglat in asa mod, ca repartizarea bitumului sa fie
uniforma cu gradul de aplicare prescris.
Pentru operatiile de lucru cu stofa va fi necesar un tractor sau ceva similar de acest tip, dotat
cu un mecanism de descarcare, depanare, cu capacitate de ridicare a ruloului intreg de stofa.
Acest mecanism trebuie sa poata asterne stofa neted, sa fie intinsa fara falduri si/sau incretituri.
Instalatorul va fi asigurat cu perii aspre pentru netezire si foarfece (ori lame) pentru taierea
stofei. In unele cazuri s-ar putea sa fie necesar un compactor cu pneuri pentru a netezi stofa in
betonul asfaltic.
Betonul asfaltic si liantul trebuie sa fie distribuite uniforn in masura specificata. Cantitatea
necesara poate sa varieze in functie de starea suprafetei existente (adica gradul de porositate),
dar trebuie sa fie aplicata la rata nominala de 1.2 l/m² de bitum rezudual. Aplicarea mixturii
asfaltice se va infaptui cu ajutoril unui utilaj de distributie motorizat, atunci cind e posibil,
dispersarea manuala fiind redusa la minimum. Temperatura bitumului trebuie sa fie destul de
inalta, pentru a atinge o dispersare uniforma pe tot parcursul. Temperatura minima recomandata
pemtru mixtura asfaltica este de 140ºC, si nu trebuie sa depaseasca 160ºC la contactarea cu
suprafata.
Stofa trebuie sa fie asternuta pe betonul asfaltic cu minimum de incretituri, inainte de a se raci
asfaltul sau inainte de a-si pierde viscozitatea. Stofa trebuie sa fie aplicata cu partea neprelucrata
termic (pufoasa sau paroasa) in jos, in materialul etansant, asigurind astfel o legatura optimala
intre stofa si imbracamintea existenta in procesul lucru. La instructiunea Inginerului, incretiturile
care pot duce la crearea “faldurilor” trebuie sa fie crestate (facindu-se o incizie) si asternute in
directia operatiilor de asternere a asfaltului. Netezirea cu o perie a stofei va ajuta la crearea unui
contact strins cu suprafata imbracamintei. Orice suprapunere a stofei trebuie sa fie adusa la
minimum, desi o astfel de suprapunere intre 3 si 10 cm e recomandata, pentru a obtine o etansare
(inchidere ermetica) a straturilor suprapuse. Marginile transversale trebuie sa fie asezate una
peste alta in forma de trepte cu suprapunerea in directia de asternere a stratului de asfalt, pentru a
preveni agatarea marginii de catre distribuitorul de asfalt. In cazul cind va trebui de turnat prin stofa
asternuta asfaltul cu ciment inainte de amestecul fierbinte de asfalt, s-ar putea sa fie necesara
absorbtia materialului etasant vizibil prin imprastierea nisipului sau a amestecului de asfalt fierbinte
pe acele portiuni. Aceasta se va face in scopul de a minimaliza tendinta de a infoi stofa in sus de
catre utilajele implicate in timpul deplasarii deasupra ei. Manevrele tehnicii si a altor vehicule
deasupra membranei trebuie sa fie aduse la minimum, pentru a evita miscarea din loc sau
deteriorarea stofei.
Asternerea de asfalt nu trebuie sa dureze mai mult de 4 ore dupa intinderea membranei SAMI
jos pe suprafata.
49/110
6.4.8 Aplicarea neispravita cu rebut.
In cazul, cind pe sectoarele cu membrana SAMI se decopera careva defecte, din cauza ca
membrana nu s-a lipit asa cum trebuie din lipsa de viscozitate, sau invers careva defecte din cauza
surplusului de bitum, ori din orice alta cauza, acele sectoare vor fi recunoscute ca rebut si
Antreprenorul va trebui sa le decapeze si sa le inlocuiasca cu o aplicare satisfacatoare a
membranei SAMI, pe cont propriu. Decaparea se va face prin incalzirea atenta si scobire, pentru a
inlatura minutios stratul cu defecte deasupra stratului vechi de asfalt, descoperindu-l. Pe cit e de
posibil, urmele proaspete de bitum aplicat trebuie lichidate inainte de a reincepe aplicarea din nou
a membranei SAMI.

Lucrarile vor fi receptionate dupa finalizarea lor, cu conditia respectarii Specificatiilor referitor
la materiale si calitatea lucrarilor.
Masurarea
Plombarea Crapaturilor >4mm se masoara in metri liniari.
Aplicarea membranei Sami se masoara in metri patrati de suprafata, consimtita de a fi real
acoperita.
Plata
Volumul de lucrari masurat, asa cum a fost indicat mai sus (confirmat de Inginer), se va plati
la ratele din contract vizavi de acele denumiri, care sunt reflectate in caietul de sarcini pentru
licitatie. Plata pentru aceste compartimente va fi integrala din suma cuvenita pentru finalizarea
tuturor lucrarilor la acest capitol.
Plata se efectueaza pentru urmatoarele compartimente:
№ Curatirea si colmatarea fisurilor Metri liniari
№ Aplicarea membranei SAMI Metri patrati.
50/110
6.5 STRATURI DE EGALIZARE SI FREZAREA
Descriere
6.5.1 Introducere
Categoria data de lucrari include executarea stratului de egalizare si frezarea sectoarelor
iesite in afara, pentru a rectifica profilul suprafatei initiale inainte de asternerea noilor straturi
rutiere.
6.5.2 Materiale
Materialele utilizate trebuie sa corespunda urmatoarelor capitole;
Amorsarea
Mixtura de asfalt fierbinte GOST 9128-97
Bitum GOST 22245-90.
Executare
6.5.3 Date generale.
Iinainte de astermerea stratului de egalizare sau de a purcede la frezare, Antreprenorul
impreuna cu Inginerul va face o verificare detaliata a starii imbracamintii existente. Dupa analiza
ridicarii topometrice, toate cotele determinate pina la urma vor fi confirnate.
Lucrarile topometrice se executa in scopul determinarii masurii, in care trebuie sa fie facuta
frezarea si asternerea stratului de egalizare, si determinarea acelor sectoare, unde e necesar de
aplicat stratul de egalizare. Se urmareste scopul eâ atingerii unui echilibru intre portiunile cu
depresiuni pentru aplicarea straturilor de egalizare si portiunile suprainaltate pentru frezare astfel,
incit costul total pentru egalizare/frezare sa fie redus la minimum. Acest echilibru va putea fi
determinat dupa o analiza a denivelarilor suprafetei si preturilor acceptate din oferta de pret din
licitatie pentru egalizare si frezare. Grosimea minimala pentru stratul de egalizare se va determina
in baza formulei aprobate si conditiilor de asternere si compactare a mixturii asfaltice.
Straturi de egalizare
Alegerea componentei mixturii, asternerea ei si utilajele implicate se vor face in corespundere
cu cerintele mentionate anterior. Planeitatea suprafetei stratului de egalizare dupa compactare
trebuie sa corespunda conditiilor tehnice in vigoare. Totusi, daca Inginerul da aprobarea,
sectoarele cu denivelari, ce depasesc 5 mm (intre doua masurari sub rigla de 3m pe stratul dat)
sau sectoarele, ce nu se incadreaza in cerintele de toleranta de +5cm/-5cm, pot fi considerate
satisfacatoare (fara a necesita o corectare), cu conditia ca grosimea stratului ulterior in opinia
Inginerului va fi suficienta pentru a permite o astfel de corectare la asternerea urmatorului strat sau
celorlalte straturi. Decizia Inginerului, in ce priveste admiterea unei astfel de deprecieri ale
cerintelor specifice, va fi hotaritoare. Pentru incadrarea in limitele grosimii general indicate pentru
stratul de asfalt, trebuie de depus toate eforturile pentru a reduce la minimum volumul total
necesar de materiale pentru asfaltare iar pe portiunile unde e necesar un surplus mare pentru
restabilirea profilului prin egalizare, in special pentru ridicarea nivelului in locurile tasate si pentru
asigurarea curburii de viraj, acolo unde e posibil, trebuie sa fie ajustate cotele pentru ultimul strat,
tinind cont de acest avantaj la asternerea stratului de egalizare, astfel reducind grosimea necesara
a stratului de uzura.
Frezarea
Frezarea se va efectua cu o tehnica special predestinata pentru asa scopuri, cu capacitatea
de frezare a minimum 2 metri latime dintr-o singura trecere. Freza va fi dotata cu un sistem de
control al cotelor orizontale si verticale. Materialul frezat, fie ca va fi reciclat de catre Antreprenor si
utilizat la straturile de egalizare, fie ca va fi depozitat in locuri speciale in afara santierului conform
cu cerintele acestei Specificatii si autoritatilor competente. Toate camioanele cu material frezat se
cantaresc inainte de a parasi santierul, iar certificatele cu indici confirmativi ai greutatii de un
anumit format aprobat de catre Inginer, trebuie sa fie semnate de personalul Antreprenorului si
Inginerului. Aceste documente vor servi drept baza pentru plata si fara ele plata nu se va efectua.
6.5.4 Malaxarea si asternerea

Inainte de asternerea oricaror starturi de egalizare, suprafata de asfalt existenta trrebuie sa fie
pregatita conform capitolelor mentionate anterior. Masurarea componentilor si bitumului in malaxor
se va face in baza retetei mixturii asfaltice in formula aprobata, iar malaxarea se va produce pina la
acoperirea deplina si uniforma a particulelor cu bitum. Temperatura la descarcarea mixturii din
malaxor trebuie mentinuta in diapazonul aprobat. Mixtura se asterne pe suprafata pregatita intr-un
strat uniform. Nu trebuie asternute straturi, ce depasesc grosimea compactata de 100 mm. Atunci
51/110
cind sunt necesare mai mult de un singur strat, fiecare strat in parte va fi nivelat si compactat,
inainte de a fi asternut urmatorul. Pentru straturile de egalizare trebuie sa fie folosita tehnica de
distribuire a asfaltului aprobata. Nu se va admite descarcarea si imprastirea asfaltului cu greiderul.
Ultimul strat trebuie sa corespunda cu cotele orizontale, si panta sectiunii transversale. Amorsarea
intre straturi se va face conform capitolului mentionat anterior. Orice astfel de amorsare
suplimentara se va face din contul propriu al Antreprenorului.
La straturile de egalizare poate fi utilizat material frezat, cu conditia ca statia de beton asfaltic
este de asa tip, care ar permite adaugarea materialelor frezate, iar mixtura rezultata ar corespunde
in toate privintele cu aceste Specificatii.
6.5.5 Compactarea.
Pentru compactare sint necesare in permanenta de cel putin doua compactoare: un
compactor autopropulsat cu pneuri si altul vibrant cu valturi netede. Autreprenorul va utiliza
adaugator atitea compactoare, cit va fi necesar pentru a atinge gradul specific de compactare intr-
un mod bine organizat, eficient si neintrerupt.
Imediat dupa asternerea mixturii de asfalt se va verifica suprafata si orice neregularitati vor fi
ajustate.
Pentru a preveni lipirea mixturii de rotile compactoarelor, atit celor cu valturi, cit si cele cu
pneuri, rotile vor fi udate in modul cuvenit; nu se va permite un surplus de apa pentru udarea lor,
iar compactoarele vor fi dotate cu rezervoare (bacuri) speciale pentru apa si cu sisteme de
distribuire a apei, pentru a tine sub control consumul apei.
Compactarea se va incepe de-alungul drumului, de la marginea lui spre ax si treptat va
progresa spre centru. In sectoarele cu curburi pentru viraje, compactarea va incepe din partea de
jos inspre partea de sus. Viteza de compactare va fi aprobata de Inginer. Compactarea trebuie sa
fie facuta paralel cu linia axiala a drumului si directia de compactare nu trebuie sa fie schimbata
brusc sau in sens opus.
6.5.6 Tolerantele pentru Suprafata

Planeitatea suprafetei terminate a stratului(rilor) de egalizare trebuie sa fie in corespundere cu
cerintele pentru planeitatea suprafetei drumului, in limita tolerantelor de +5cm/-5cm, cu orice
abateri premise de Inginer. Cotele vor fi verificate cu ajutorului unei diagrame formatate de Inginer,
care va contine nu mai putin de 6 puncte la fiecare 100 m 2 la asa intervale, incit nu mai mult de
30% din aceste puncte sa coincida cu punctele de control initial trasate de catre Antreprenor
pentru suprafata.
Pentru verificarea planeitatii ultimului strat asternut al suprafetei, dupa compactarea initiala si
intre timp ce materialul este inca destul de fierbinte pentru a face corectarile necesare, se foloseste
o rigla dreapta speciala de 3m. Verivicarile se vor face la anumite intervale specificate de Inginer,
care nu depasesc 10 metri si in orice loc, unde personalul Inginerului considera ca sunt multe
neregularitati. Verificarile se efectueaza paralel cu axa drumului, cit si sub un unghi drept fata de
ea. Se considera, ca o anumita portiune are defecte, daca devierile de la cotele necesare ale
suprafetei sub rigla depasesc 5 mm. Se corecteaza astfel de portiuni cu defecte prin scarificarea
materialului, adaugarea sau decaparea lui, renivelarea si compactarea.
Masurarea
Straturile de egalizare din mixtura asfaltica fierbinte sau din materiale acoperite cu bitum se
masoara in tone. Materialul frezat de pe portiunile ridicate se masoara in tone.
Toate vehiculele incarcate cu material pentru straturile de egalizare vor fi cintarite la statia de
aspalt, se emit certificate cu indicarea greutatii incarcaturii, de un anumit model intr-un numar de
copii necesare aprobate de Inginer si semnate de Antreprenor si personalul Inginerului. Aceste
certificate vor fi colectate de personalul Inginerului la santier, la locul de asternere a asfaltului, si
vor servi drept temei de plata pentru straturile de egalizare, fara astfel de certificate plata nefiind
efectuata.
Daca dupa terminarea stratului de egalizare s-a constatat, ca gosimea lui este mai mare decit
cotele cerute, iar Inginerul a admis, ca acest strat de egalizare, ce depaseste aceste cote, sa
ramina nedecapat, atunci volumul si tonajul corespunzator de material, ce depaseste cotele va fi
calculat, iar volumul ce se incadreaza in limitele admisibile, va fi scazut din volumul de asfalt
asternut in procesul de mai departe. Daca stratul de egalizare e mai mic decit grosimea necesara
52/110
si Inginerul accepta acest lucru, grosimea suplimentara va fi compensata in procesul ulterior de
asternere a asfaltului, fara o masurare sau o plata adaugatoare.
Inginerul va verifica in mod selectiv corectitudinea incarcaturii vehiculelor, ce sosesc pe
santier, iar Antreprenorul va trebui sa puna la dispozitia Inginerului un cintar portativ in acest scop,
care la fel va fi folosit si pentru cintarirea initiala a vehiculelor incarcate cu material frezat de pe
sanmtier.
Plata
Lucrarile, masurate asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, vor fi platite
la ratele din contract conform pozitiilor licitate. Plata pentru aceste compartimente este plata
deplina pentru finalizarea lucrarilor, indicate in prezentul capitol.
Plata se va efectua pentru unele sau toate pozitiile de mai jos:
№ Amorsarea litri
№ Strat de egalizare din beton asfaltic Tone
№ Frezarea sistemului existent Tone
6.6 LARGIREA SI RECONSTRUCTIA SISTEMULUI RUTIER EXISTENT SI EXECUTAREA

IMBRACAMINTEI NOI
Descriere
6.6.1 Introducere
Aceasta categorie de lucrari consta in constructia, de la inceput si pina la sfirsit, a unei noi
imbracaminte in intregime. Se aplica la sectoarele unde imbracamintea existenta trebuie
reconstruita in intrgime si acolo unde e necesara o imbrcaminte cu totul noua. La constructia
imbracamintei noi se refera: benzile suplimentare in rampa, supralargirea imbracamintei existente
sau inlocuirea imbracamintii cu alta noua acolo, unde vor fi necesare schimbari cardinale ale
cotelor orizontale si verticale ale traseului.
6.6.2 Materiale
Materialele folosite la constructia sau reconstructia imbracamintei trebuie sa corespunda
urmatoarelor cerinte:
Mixtura asfaltica T 9128-97
Tratament bituminos GOST 11955-82
Piatra concasata GOST 8267-93
Balastul GOST 25607-93
sau piatra concasata de calcar
Nisipul GOST 8736-93
Executarea
6.6.3 Informatie generala
Supralargirea sectoarelor, reconstructia si constructia imbracamintii noi la drumuri va cuprinde
excavarea fundatiilor pina la o anumita cota proiectata, compactarea platformei pentru fundatie,
stratul drenant de nisip, stratul(urile) de fundatie din prundis si piatra concasata de calcar, straturile
de baza ale fundatiei din piatra concasata cu granulometrie diferita de granit, primul tratament cu
bitum, strat(uri) de asfalt cu liant si stratul de uzura. Grosimea pentru fiecare strat e indicata in
Desenele tehnice. Odata cu lucrarile de executare a imbracamintei noi, se va executa si
reconstructa acostamentelor.
6.6.4 Proceduri de constructie

Toata portiunea pentru constructia unei noi imbracaminte va fi supusa excavarii pina la cotele
proiectate pentru fundatie, iar platforma va fi compactata, atingindu-se acel grad minim de 100%
din densitatea determinata conform GOST 22733-77. Cotele platformei fundatiei dupa compactare
trebuie sa fie corecte peste tot, in limitele de toleranta +00 pina la -75 mm.
Dupa receptionarea platformei de fundatie se va asterne un strat de nisip drenant aprobat si
se va compacta cu ajutorul unui compactor vibrant cu valturi sau cu o placa vibranta. Nivelul
stratului de nisip dupa compactare trebuie sa coincida cu cotele corecte peste tot, in limitele de
tolerante de +00 pina la -60 mm.
Stratul de nisip trebuie sa se extinda mai departe de partea carosabila, cuprinzind fisia pentru
acostamente, unde se va uni cu santurile laterale ori cu marginea terasamentului.
53/110
Dupa receptionarea stratului de nisip, va urma stratul de fundatie din material aprobat, fie ca e
un balast in corspundere cu cerintele GOST 25607-93, fie ca e piatra concasata de calcar, in
conformitate cu urmatorele cerinte pentru granulometrie diferita:
Dimensiunea Procentul de trecere
ciurului (mm) prin ciur, dupa
greutate
63.0 100
40.0 70 - 100
20.0 50 -85
10.0 40 - 75
4.75 30 – 60
2.36 20 – 45
1.18 15 – 37
0.075 4 – 15
Compactarea se va face cu ajutorul unui compactor vibrant, atingindu-se un grad de compactare
nu mai mic de 97%. Dupa finalizarea acestui strat, va fi executat ultimul strat al fundatiei, suprafata
caruia trebuie sa corespunda exact cu cotele orizontale si verticale, in limita tolerantei de +.00 pina la
– 40 mm.
Dupa receptionarea ultimului strat de fundatie, va urma stratul de baza din piatra concasata de
granit aprobata cu o granulometrie optima, grosimea totala a caruia va figura in desenele tehnice.
Materialele trebuie sa corespunda cu cerintelor GOST 8267-93, iar executarea va fi in conformitate
cu SNiP 3.06.03-85, SN 25-74.
Grosimea oricarui strat, fie a fundatiei sau de baza, asternut si compactat, nu trebuie sa
depaseasca 150 mm, iar acolo unde se cere de compactat o grosime mai mare decit aceasta,
materialul trebuie asternut si prelucrat in doua sau mai multe starturi. Grosimea minima a stratului
trebuuie sa fie de 100 mm.
Stratul de asfalt cu liant si stratul de uzura vor fi asternute, respectindu-se cotele indicate in
desenele tehnice. Mixtura de asfalt va fi proiectata, produsa si asternuta in conformitate cu
cerintele SNiP 3.06.03-85.
De fiecare data cind se va asterne un strat nou de asfalt la hotar cu imbrcamintea existenta,
marginile imbrcamintei vechi vor fi minutios taiate, cu fatetele verticale proaspat taiate si curate,
care vor fi amorsate cu material bituminos, chiar inainte de asternerea stratului megies de asfalt.
Tolerantele pentru suprafata
Planietatea suprafetei trebuie sa fie verificata daca este in limita tolerantelor.
6.6.5 Receptia lucrarilor

Masurarea
Volumul total de lucrari la amenajarea imbracamintii noi se masoara conform
compartimentelor de mai jos in metri patrati de fundatie de pamint, metri cubi de nisip, straturi de
fundatie si de baza, si in tone de beton asfaltic. Volumele se vor masura strict in baza cotelor de
proiect, fara nici o abatere de la ele. Cantitatea de beton asfaltic se va calcula luindu-se volumul
net, fiind transformat in tone, in baza densitatii compactate.
Plata
Volumele masurate asa cum este indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se platesc
conform pozitiilor caietului de sarcini din contract, reflectate in oferta de licitatie. Plata din aceste
compartimente este deplina cuvenita pentru finalizarea lucrarilor, indicate in prezentul capitol.
Plata se va efectua pentru unele sau pentru toate denumirile de mai jos:
20106 Nivelarea si compactarea platformei Metri patrati
30601 Strat drenant din nisip Metri cubi
20103 Umplerea acostamentelor Metri cubi
54/110
30602 Strat fundatie din balast sau piatra concasata din calcar Metri cubi
30603 Fundatie din piatra de granit Metri cubi
30604 Decaparea si inlaturarea sau reutilizarea materialului Metri cubi
din sistemul rutier existent
30701 Amorsarea suprafetelor cu bitum taiat Litri
30801 Strat de uzura din asfalt cu granulatie fina dens tip A MI, Metri patrati
grosimea 40 mm
30802 Strat de uzura din asfalt cu granulatie fina dens tip A MI, Metri patrati
grosimea 60 mm
30806 Strat de baza din beton asfaltic cu granulatie mascata Metri patrati
poros tip M1, grosimea 85 mm
30807 Strat de baza din beton asfalt cu granulatie mascata Metri patrati
poros tip M1, grosimea 90 mm
6.7 TRATAMENTUL BITUMINOS SI AMORSAREA SUPRAFETELOR PORTANTE

Descriere
6.7.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol se refera la executarea si aplicarea tratamentului bituminos si
amorsarea cu bitum. Tratamentul bituminos este un strat de bitum taiat, aplicat deasupra
suprafetei finalizate a stratului granular de baza, ca un strat preliminar inainte de asfaltare.
Amorsarea se va efectua de fiecare data, cind se asterne strat de beton asfaltic nou deasupra
celui vechi, sau in preajma lui. In cazul operatiilor majore de asfaltatre, amorsarea la fel se face si
intre straturile de asfalt, dupa 72 ore de la asternerea stratului de jos, la momentul de asternere a
urmatorului strat.
6.7.2 Materiale
Materialele utilizate vor corespunde cu urmatoarele standarde:
Bitum taiat GOST 11955-82
Emulsie Bituminoasa GOST 18659-81
Conditiile de executare
6.7.3 Echipamentul.
Gudronator de bitum autopropulsant
Perie macanica rotativa
Compresor (pentru straturile de baza in special prafuite)
6.7.4 Pregatirea Suprafetei

Inainte de orice tratament bitumonos sau amorsare, suprafata trebuie pregatita, prin
maturarea ei. Curatarea cu peria mecanica a stratului de baza a fundatiei trebuie sa fie executata
cu mare precautie, pentru a nu admite detensionarea structurii. Daca in apropiere, pe suprafata
existenta de asfalt din vecinatate, sunt urme de argila sau praf, care nu au fost inlaturate prin
curatirea cu peria, atunci pe linga aceata mai trebuie de intreprins o operatie de stropire cu apa
sub presiune inainte de maturat. Nu se va folosi apa la curatirea stratului de baza a fundatiei, in
orice caz, inainte de aplicarea tratamentului bituminos, iar dupa curatirea deplina cu peria el se va
stropi usor cu apa cu una – doua ore inainte de tratament, pentru a inlesni penetrarea lui.
Dupa curatare si inainte de aplicarea Tratamentului Bituminos sau Amorsarii, suprafata va fi
inspectata si aprobata de catre Inginer, care poate sa ceara o curatare suplimentara.
6.7.5 Conditii climaterice.

Daca se cere de a fi utilizat bitumul taiat pentru tratamentul bituminos sau pentru amorsare,
lucrul trebuie sa fie efectuat numai pe timp uscat si conditii clinmaterice stabile. In special
amorsarea trebuie sa fie dispersata numai pe suprfata uscata si curata. Tratamentul bituminos
poate fi aplicat chiar si atunci, cind suprafetele sunt putin jilave (umede).
Daca la tratamentul bituminos sau amorsare trebuie sa fie utilizate emulsiile de bitum, atunci
nu e neaparat necesar, ca ele sa fie foarte uscate. Totusi, chiar la utilizarea emulsiilor de bitum, ele
nu vor fi aplicate pe timp de ploaie ori in cazul unor precipitatii posibile in apropiatele 12 ore dupa
stropire si nici atunci cind pe suprafata sunt ramasite de apa.
55/110
6.7.6 Aplicarea Tratamentului Bituminos si Amorsarea.
La dispersarea Tratamentului Bituminos si Amorsarii se executa cu gudronatorul de dispersare
a bitumului sub presiune aprobat.
Gudronatoarele trebuie sa fie de o presiune constatnta, autopropulsante, si sa fie de o
capacitate minima pentru liante de 4000 litri.
Gudronatoarele trebuie sa fie dotate cu vitezometru de diapazoane mici (roata de masurat)
intr-o conditie buna de lucru, apmlasat intr-un loc bine vizibil de catre sofer, ca el sa poata urmari si
mentine o viteza constanta si precisa a dispersarii uniforme specificate a bitumului. Ele trebuie sa
fie dotate cu manometru calibrat de inregistrare a presiunii bitumului spre bara de dispersare.
Pomparea liantulu trebuie sa fie asigurata la o presiune constatnta in timpul dispersarii.
Gudronatoarele pentru bitumul taiat trebuie sa fie dotate cu arzatoare impreuna cu o pompa
de circulatie, capabil de a mentine bitumul in diapazonul temperaturilor specificate, fara a-l aduce
la supraincalzire, si cu un termometru precis calibrat, care sa indice temperatura bitumului la
dispersare.
Bara de dispersare trebuie sa fie capabila de a aplica bitumul pe o latime de 2.30 metri,
variind aceste latimi prin inchiderea injectoarelor. Bara de dispersare trebuie sa poata sa fie
ridicata sau coborita deasupra drumului si sa fie ajustata in asa mod, ca ea sa fie paralela cu
suprafata drumului. Gudronatoarele vor fi de un asa design, ca ele sa permita circulatia liantului
fierbinte prin bara de dispersare, atunci cind nu se aplica bitumul.
Bara de dispersare poate fi dotata cu injectoare cu vizori (orificii) sau optimal cu injectoare
rotative, pentru care e caracteristica posibilitatea de dispersare uniforma a bitumului la o anumita
viteza specifica. Daca gudronatorul este dotat cu injectoare rotative, bara de dispersare trebuie sa
fie acoperita pentru ptotectia contra vintului. Gudronatoarele trebuie sa fie dotate cu un tub pentru
alimentarea manuala cu oxigen si cu ramificatii ale injectoarelor, pentru dispersarea bitumului pe
portiuni mici, inaccesibile si pentru a corecta defectele legate de viteza de dispersare.
Se va calibra inaltimea, la care se afla bara de dispersare a gudronatorului, unghiul
injectorului, se va pompa presiunea si se va controla dozarea longitudinala si transversala in
fiecare saptamina.
Se va avea grija ca obiectele din jur sa nu fie acoperite cu stropi sau stricate. Se va asigura o
distribuire uniforma fara portiuni omise sau suprapuse. Dispersarea se va incepe de la portiunile
de linga marginea drumului spre centru pentru a minimaliza scurgerile. Similar se va proceda si la
dispersarea din punctele de jos a rampei spre urcus, cit si inauntrul curbelor de viraj.
Dozarea bitumului pentru Tratamentul Bituminos va fi cea indicata de Inginer si va fi cuprinsa
intre 0.8 si 1.0 kg/m 2. Inainte de dispersare, Inginerul va aproba doza de aplicare exacta,
temperatura si portiunea care va fi supusa tratamentului si va face ajustari la variatii in conditiile de
cimp.
Dozarea bitumului pentru Amorsare va fi cea indicata de Inginer si de obicei ea este cuprinsa
intre 0.25 si 0.4 kg/m2. Inginerul, inainte de dispersare, va aproba doza de aplicare exacta,
temperatura si portiunea care va fi supusa tratamentului si va putea face ajustari la variatii in
conditiile de cimp.
Daca se aplica materialul de bitum in exces, el se inlatura de pe suprafata cu un teu de
cauciuc. Suprafata amorsata se lasa sa se intareasca deplin inainte de asternerea unui strat de
acoperire. Stratul de acoperire se va asterne undeva dupa 4 ore de la aplicarea stratului de
amorsare.
Tratamentele bituminoase trebuie sa fie conform dozelor indicate in limita tolerantei de +/- 0.1
kgm/m2, iar amorsarea - in limita tolerantei de +/- 0.05 kgm/m 2. Dozele reale de aplicare vor fi
verificate in conditii de cimp.

Masurarea
Cantitatea de lucrari efectuate la aplicarea tratamentului bituminos se masoara in kilograme
de liant aplicat pe drum in baza celor mai mici doze inregistrate si dozelor instructate.
Amorsarea se va masura pentru plata numai acolo, unde se va aplica pe suprafata de asfalt
existenta, chiar inainte de asternerea unui strat egalizator sau a unui strat nou de beton asfaltic.
Amorsarea pentru straturile consecutive de egalizare, de liant si orice straturi intermediare, care ar
putea fi aplicate pentru atingerea grosimii necesare, nu vor fi masurate, dar vor fi considerate ca
56/110
parte integrala a procesului de asternere a asfaltului si costul unei asa amorsari se va considera,
ca intra in ratele cotate pentru betonul asfaltic.
Plata
Volumul de lucrari masurat, asa cum este indicat mai sus, si confirmat de Inginer, se achita
conform pozitiilor din Contract la acele denumiri, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata
pentru aceste compartimente este integrala la cea cuvenita pentru finalizarea lucrarilor din
prezentul capitol.
Plata se va efectua pentru unele sau toate dpozitiile de mai jos:
Denumirea Unitatea de masurare
№ Amorsarea suprafetelor din piatra Litri
concasata cu bitum taiat
№ Amorsarea suprafetelor de asfalt Litri
cu bitum taiat sau emulsie
bituminoasa
6.8 IMBRACAMINTE RUTIRA DIN BETON ASFALTIC

Descriere
6.8.1 Introducere
Acest capitol include cerintele pentru executarea unui sau mai multe straturi din asfalt fierbinte
conform GOST 9128-97
6.8.2 Materiale
Materialele vor corespunde urmatoarelor standarde:
Beton asfaltic GOST 9128-97
Bitum din titei pentru drumuri GOST 22245-90
Piatra concasata GOST 8267-93*
Nisip GOST 8736-93
Filer GOST 16557-78
Cerinte Generale de Lucru
6.8.3 Cerinte generale

Imbracamintea rutiera din beton asfaltic (pregatirea, utilajul, transportarea, asternerea,
compactarea) se va executa conform prescriptiilor indicate in capitolul 10 SNiP 3.06.03-85.
Mixtura asfaltica se va produce de diferite tipuri, in functie de cerintele impuse, fie cu
granulatie fina sau mascata, fie poros sau dens.
6.8.4 Instalatia de malaxare.

Statia de asfalt va avea productivitate stabila, iar produsul compatibil cu cerintele acestor
specificatii. Statia va fi de asa tip, ca sa poata fi dozati componentii pentru amestec, iar
productivitatea ei nominala sa fie cel putin de 120 tone pe ora. Nu vor fi acceptabile statii mai mici
de o mica productivitate nominala, ce activeaza in comun.
Dozarea, malaxarea, descarcarea mixturii trebuie sa fie automatizate. Technica va fi aprobata
de Inginer.
Statia va fi dotata cu un sistem modern de control al emisiilor gazelor de esapament si
particulelor. Sistemul va capta toate particulele mici si trebuie sa fie astfel dotat, ca pariculele fine
sa poata fi reutilizate in calitate de filer in mixturi.
6.8.5 Distribuitoare de asfalt.

Materialele Bituminoase se vor asterne cu un distribuitor de asfalt autopropulsant, dotat cu un
buncar de incarcare, cu snec de repartizare si placa vibranta fierbinte ajustabila. Acest distribuitor
trebuie sa poata asterne materialele bituminoase, fara separarea componentilor granulari din
mixtura, fara apasare si tragere dupa sine a granulelor mascate, fara ardere sau alte defecte,
cotele specificate si planeitatea suprafetei raminind in limitele tolerantelor admisibile. Snecurile de
repartizare trebuie sa se termine nu mai departe de 200 mm de la placile de margine.
La asternerea straturilor de beton asfaltic se vor utiliza numai distribuitoare de asfalt cu un
sistem automatizat de control a profilului si sectiunii transversale, aprobate de Inginer.
57/110
6.8.6 Pregatirea suprafetelor portante.
Amorsarea cu bitum se face de fiecare data, cind se asterne un strat de asfalt nou deasupra
imbrcamintei existente, si de fiecare data cind primul strat de asfalt nou este supus circulatiei
rutiere sau este lasat sub actiunea factorilor climaterici pe o perioada, cind Inginerul considera ca e
necesara amorsarea din considerentele unei adeziuni satisfacatoare intre straturi. In general
amorsarea este definitiv necesara dupa o perioada mai mare de 10 zile intre straturile succesive;
aceasta perioada poate fi substantial redusa, atunci cind suprafata stratului de jos este expusa
circulatiei excesive de trafic. Amorsarea, in afara de cea initiala pe suprafata existenta veche de
asfalt, nu se refera la obiectul de plata aparte, ci se considera a fi inclusa in pretul (rata) betonului
asfaltic.
Inainte de asternerea asfaltului si dupa orice amorsare, suprafata va fi inspectata si aprobata
de Inginer, care poate sa ceara o curatare suplimentara, amorsare sau alta pregatire.
Acolo unde stratul se termina sau se margineste cu bordura, fisii despartitoare, sau altfel de
benzi din blocuri de piatra, portiunile acestor borduri, ce vin in contact cu stratul de asfalt asternut,
trebuie sa fie minutios tratate cu bitum taiat, pentru a asigura o adeziune buna cu asfaltul proaspat
si de a inchide cu asfalt tot spatiul pina la bordura, nelasind goluri. Partea bordurii, ce se va inalta
deasupra nivelului proiectat de asfalt, sau din careva cauze va fi lasat in afara, se va proteja
minutios in timpul tratamentului, fiind acoperita cu hirtie groasa sau lipita cu o folie de polietilena.
Bordurile si benzile de piatra, care ramin in afara dupa finalizarea lucrarilor de asfaltare, nu trebuie
sa fie patate sau marcate cu stropi sau pete de bitum. Astfel de pete poate duce la neaprobarea
portiunilor afectate, cerindu-se de la Antrprenor inlaturarea neajunsurilor pe cont propriu; in cazuri
extreme s-ar putea sa i se ceara demolarea si inlocuirea bordurilor de beton.
6.8.7 Conditiile climaterice.

Asternerea straturilor de beton asfaltic trebuie sa fie efectuata la o temperatura a aerului si
suprafetei nu mai mica de 10C.
Betonul asfaltic nu se asterne pe timp de ploaie sau cand sunt semne de a ploua. Betonul
asfaltic nu se asterne pe suprafata umeda.
Pe masura posibilitatilor, Inginerul in comun cu Antreprenorul trebuie sa convina asupra datei
de inchidere, si ulterior a datei de incepere, pentru lucrarile de asternere a asfaltului, in asa mod
stopind aceste operatii pe intrega perioada de iarna, inainte de a incepe perioada de precipitatii
(ploaie/zapada) indelungate, si aceste operatii nu vor reincepe pina cind nu se va stabili o perioada
indelungata de conditii climaterice potrivite.
In lipsa unui astfel de acord de inchidere a sezonului de lucru, Inginerul este in drept sa dea
ordin de a nu mai asterne asfalt incepind cu 15 octombrie si terminind cu 31martie, si
Antreprenorul va trebui sa nu astearna asfalt pe parcursul acestei intregi perioade.
6.8.8 Compozitia Amestecul de Asfalt Ajustata si Testarea

Compozitia amestecurilor de asfalt pentru Lucrari trebuie sa fie selectata de catre Antreprenor
in conformitate cu cerintele si procedeele descrise in GOST-9128-97. Antreprenorul va invita
Inginerul pentru a asista la procesul de elaborare a compozitiei amestecului si trebuie sa-l
informeze permanent despre toata procedura. Dupa pregatirea unei compozitii de amestec
satisfacatoare, ea trebuie sa fie inaintata cu toata documentatia necesara de argumentare pentru
aprobarea ei. Inainte de aprobarea oricarei compozitii de amestec, Inginerul trebuie sa se consulte
cu persoanele din laboratorul Beneficiarului, care trebuie sa se convinga de faptul, ca aceasta
compozitie este una potrivita pentru conditiile Moldovei.
Compozitia inaintata spre aprobare trebuie sa fie determinata cu exactitate, fara variabile sau
tolerante. Fiind aprobata, compozitia amestecului, care trebuie sa fie utilizata in domeniul de
aplicare, va corespunde cerintelor GOST- 9128-97 si se va incadra in limita tolerantelor de mai jos.
Pe parcursul tuturor Lucrarilor, se vor selecta regulat probe de asfalt, care vor fi supuse
testarii. Probele vor fi selectate din malaxor si/sau din distribuitorul de asfalt, asa cum va da
dispozitii Inginerul, cu o frecventa nu mai mica de urmatoarea:
 Cel putin o proba la fiecare 400 tone de mixtura pentru straturile de egalizare si
pentru straturile intermediare de legatura
 Cel putin o proba la fiecare 200 tone de mixtura pentru straturile de uzura
Aceste probe vor fi supuse testarii in ce priveste compozitia granulometrica si cantitatea de
bitum, proprietatile probelor compacate, incluzind densitatea, golurile (porozitatea) si rezistenta. In
58/110
afara de limitele de variatie permise pentru rezistenta si porozitate, specificate in GOST- 9128-97,
se mai permit urmatoarele devieri de la compozitia amestecului calculate si elaborate:
Compozitia granulometrica in procente determinata la testare nu trebuie sa devieze de la
compozitia amestecului elaborate cu mai mult de valorile urmatoare:
+/- 2% pentru agregatele cu fractia > 15mm
+/- 1% pentru agregatele cu fractia > 5mm
+/- 0.5% pentru agregatele cu fractia < 5mm
Continutul de bitum determinat prin testare nu trebuie sa devieze de la continutul din
amestecul elaborat aprobat cu mai mult de +/-0.3% in ce priveste straturile intermediare de
legatura si cele de egalizare si nu mai mult de +/-0.2% pentru straturile de uzura.
(Exemplu: Pentru agregatele, ce trec prin ciurul de 20mm, din compozitia elaborata aprobata,
valorile admisibile de deviere de la cele 80% sunt 78-82%. Pentru continutul de 5.15% bitum din
compozitia elaborata aprobata la straturile intermediare de legatura valorile admisibile de deviere
sunt 4.85-5.45%)
Daca testele arata, ca amestecul produs nu corespunde cu cel elaborat, in limita cerintelor
date, producerea asfaltului va fi oprita, imediat ce a fost sesizata problema, si nu va fi reinceputa
pina cind nu va fi depistata cauza acestei probeme si inlatiurata, ori pina cind nu va fi elaborata o
noua compozitie a amestecului de asfalt.
Grosimea si densitatea stratului de asfalt asternut vor fi testate prin carotare. Minimum o
carota la fiecare 100 tone de ashalt asternut va fi selectata si un minimum absolut de 3 carote vor
fi selectate pentru fiecare zi de munca. Dupa carote se va determina grosimea stratului de asfalt
asternut, prin calcularea medie a trei masurari a spatiilor uniforme in jurul circumferintei carotei cu
ajutorul unui calibru-culisa (subler), si densitatea prin cintarire ei in aer si in apa.
Asfaltul compactat in conditii de cimp trebuie sa atinga o densitate de 98% din densitatea
probelor de control din acelas material produs pentru aceeasi zi in corespundere cu cerintele
Clauzei 308.14 de mai jos.
Cerinta pentru densitate va fi aplicata numai pentru straturile de egalizare asternute cu o
grosime nu mai mica de 30mm.
Granulometria si gravitatea specifica a agregatelor in stare rece vor fi testate la instructia
Inginerului, dar in mod normal aceasta se efectueaza nu mai putin de o data pe zi.
6.8.9 Prepararea bitumului.

Bitumul se va incalzi uniform, pentru a permite injectarea continua din rezervor in malaxor.
E interzisa incalzirea bitumului mai sus de 175C. Incalzirea bitumului trebuie facuta in mod
indirect, folosind un radiator cu ulei si serpentine (cu spirala) sau alte sisteme aprobate. Orice
bitum, care a fost incalzit mai sus de 180°C ori a fost supus carbonizarii din cauza incalzirii
indelungate, trebuie inlaturat din productie si lichidat de la uzina.
6.8.10 Pregatirea agregatelor.

Inainte de a fi introduse in malaxor, agregatele trebuie incalzite si uscate la o temperatura
corespunzatoare. Numai daca nu s-a convenit altfel cu Inginerul, agregatele vor fi descarcate dupa
procesul de incalzire la o asa temperatura, incit la introducerea lor in malaxor temperatura lor sa fie
intre 155 si 170 grade C. Umiditatea agregatelor la introducerea in malaxor, nici intr-un caz, nu va
depasi 1.
Arzatoarele, care se vor folosi la incalzirea si uscarea agregatelor vor fi ajustate astfel, incit nu
vor dauna agregatelor prin supraincalzire, iar agregatele nu vor fi contaminate prin depuneri de
funingine, ulei sau alte depuneri reziduale.
Malaxorul trebuie sa fie de un asa model, ca sa poata fi ciuruite nu mai putin de patru sorturi
de agregate separat, care ulterior vor fi recombinate dupa greutatea necesara, pentru a obtine, in
limitele tolerantelor specificate, componenta mixturii proiectate.
Malaxorul trebuie sa fie dotat astfel, ca sa asigure o cintarire precisa a bitumului adaugat la
fiecare amestec de asfalt.
6.8.11 Malaxarea.
Dozarea bitumului si agregatelor in malaxor trebuie sa fie conform mixturii selectate in
formula aprobata.
59/110
Durata de amestecare trebuie sa fie destul de suficienta pentru acoperirea deplina a
agregatelor cu bitum si o malaxare buna a filerului cu bitumul, si nici intr-un caz nu trebuie sa fie
mai mica decit durata de malaxare recomandata de catre producatorul instalatiei.
6.8.12 Transportarea.
Amestecul de asfalt se va transporta de la statie la locul de asternere pe santier cu
autocamioanele autobasculante, special comandate si destinate pentru asa scop.
Bena camioanelor va fi executata din corp metalic, izolata si acoperita cu prelata
impermeabila. Aceste prelate trebuie sa fie utilizate intotdeauna la acoperirea mixturii, la
transportarea ei de fiecare data.
Camioanele pentru transportarea mixturii vor avea de ambele parti niste orificii pentru
masurarea temperaturii incarcaturii. Antreprenorul va pune la dispozitie si utiliza termometre
speciale de lucru potrivite (Rototerme ori similare, sau de alt tip aprobat) in punctele de livrare, cu
care se poate de controlat temperatura la 1 metru penetratie in asfaltul incarcat, inainte de
descarcare in distribuitorul de asfalt.
Se pot utiliza in cantitati foarte mici lubrifiante anteadezive aprobate pentru a preveni
adeziunea materialului de corpul camionului in timpul transportarii si descarcarii. Lubrifiantii for fi
aprobati de catre Inginer (nu numai tipul lor, dar si rata de aplicare). In nici un caz nu vor fi admisi
lubrifianti, care intra in reactie cu bitumul sau se combina in amestec cu el. Orice angajat din
personalul Antreprenorului, care va fi depistat, ca foloseste astfel de lubrifianti, ori incearca sa-i
foloseasca in mod viclean, va fi imediat inlaturat de pe santier, cu interzicerea absoluta de a mai fi
reangajat in proiect vre-o data in orice calitate. Antreprenorul trebuie sa aduca neaparat la
cunostinta si atentia intregului personal, incadrat in lucrul cu asfaltul, despre aceasta prevedere.
6.8.13 Furnizarea si asternerea.

Furnizarea si asternerea amestecului de asfalt se efectueaza conform cerintelor SNiP 3.06.03-
85.
Mmaterialele vor fi asternute, nivelate si conpactate de catre un distribuitor special
autopropulsant. Distribuitorul va fi pernanent alimentat cu mixtura asfaltica, fara intrerupere, care-l
va asterne fara intirziere. Rata livrarii mixturii trebuie sa fie coordonata astfel, incit itilajul sa
functioneze continuu in masura posibilitatilor.
Viteza distribuitorului de asfalt si metoda lui de lucru trebuie sa fie astfel ajustate, incit sa fie
asigurat un flux uniform si continuu a materialului pe intrega latime a drumului, fara apasarea si
tragerea dupa sine a materialului, fara sarituri sau separarea componentelor de diferita granulatie
ale amestecului.
In locurile foarte inguste (restrinse) cu neregularitati sau obstacole inevitabile, care fac
asternerea mecanizata pe deplin imposibila, amestecul va fi imprastiat cu mina. Asternerea
manuala a asfaltului trebuie sa fie efectuata de catre personal cu experienta de lucru in acest
domeniu, iar lucrul facut manual trebuie sa fie la un asa nivel, incit nici sa nu se observe, ca e mai
inferior decit acelas lucru facut in mod mecanizat si ca nici nu se deosebeste.
Nu se va asterne asfalt in straturi mai mici de 40 mm grosime, doar daca e specificat asa in
proiect. Stratul de uzura nu va fi asternut in straturi de o grosime mai mare de 60mm, iar pentru
stratul de materiale bituminoase, asternut cu o grosime mai mare de 60mm, se fa obtine mai intii
aprobarea speciala a Inginerului. Straturile de materiale bituminoase nu vor fi, in nici intr-un caz,
mai mari de 100mm grosime.
6.8.14 Compactarea.
Compactarea mixturii se va executa conform cerintelor SNiP 3.06.03-85.
Antreprenorul trebuie sa puna la dispozitie un numar suficient de compactoare de o marime si
greutate potrivita pentru a atinge gradul de compactiare specificat. Inainte de a incepe lucrarile
permanente de asternere a asfaltului, Antreprenorul va intreprinde incercari pe santier, pentru a
demonstra pe cit de adecvata este Statia si tehnica pentru a determina metoda optimala de
utilizare a ei si consecutivitatea operatiilor efectuate de compactoare.
Compactarea trebuie sa fie efectuata paralel cu axa drumului, iar deplasarile transversale ale
compactoarelor trebuie sa fie facute treptat pe diagonala, indepartindu-se de axa sub un unghi nu
mai mare 15 grade. Cu orice pret vor fi evitate orice viraje ale compactoarelor pe suprafata
proaspat asternuta. Antreprenorul va duce raspunderea de repararea oricaror sau tuturor daunelor,
60/110
rezultate din deplasarea incorecta sau neglijenta a compactoarelor. Unica exceptie, cind
compactoarele vor fi folosite in directie transversala fata de axa, va fi la compactarea rosturilor
transversale. In aceste cazuri ele se vor intoarce in afara suprafetei proaspat asfaltate si vor
actiona sub un unghi corect fata de axa. Pentru a nu deforma marginile benzii/stratului, toate
marginile liber deschise trebuie sa fie, la deplasarea compactorului(relor) de-alungul marginii,
sprijinite in mod corespunzator cu o placa de lemn.
Gradul de compactare va fi satisfacator, daca ea atinge 98 din densitatea medie a trei probe
pregatite in conditii de laborator, ce vor coincide in timp cu materialul asternut in conditii de cimp, in
conformitate cu cerintele GOST- 9128-97.
Daca densitatea medie a trei carote luate in orice zi de la locul de compactare a materialului
pe santier e mai mica de 97 din densitatea medie a probelor pregatite in conditii de laborator,
luate in aceeasi zi, imbracamintea asternuta in acea zi nu va fi receptionata. Daca densitatea
oricarei carote, luate in acea zi, este sub 94, toata suprafata asternuta in decursul acestei zile nu
va fi receptionata. Totusi, trebuie sa fie in interesele Antreprenorului intrebarea de instituire a unui
program de selectare a carotelor din sectorul afectat, pentru a convinge Inginerul, demonstrind, ca
anumite sectoare de lucru indestuleaza cerintele, pe cind alte sectoare nu indestuleaza. Daca
Inginerul ramine in asa mod satisfacut, atunci nu vor fi aprobate doar acele sectoare, care s-au
dovedit a nu fi in corespundere cu normele cerute; cu conditia, ca sectorul neaprobat va
reprezenta o cantitate de material mai mica de un camion de asfalt, si cu conditia ca orice rezultat
sub 94% se va repeta doar intr-un singur sector neaprobat.
6.8.15 Rosturile, fasonarea si curatarea marginilor.

In locurile, unde asternerea asfaltului se face la hotar cu imbracamintea veche sau cu stratul
de asfalt asternut anterior, contactind cu ele, se vor crea rosturi. Astfel de rosturi trebuie realizate
astfel, incit sa se asigure o trecere perfecta si continua de la suprafata veche la cea noua.
Marginile benzii vechi sau precedente vor fi minutios taiate strict vertical si drepte cu ajutorul
unor dispozitiv special de taiat aprobat (compactoare dotate cu discuri de taiat sau alte alternative
aprobate), chiar inainte de asternerea altui strat de beton asfaltic aceste laturi taiate vor fi
prelucrate (badijonate) cu bitum taiat.
Asternerea unui strat nou de beton asfaltic alaturi de marginile netaiate se va permite numai in
cazul, cind stratul de asfalt precedent a fost asternut cu mai putin de 6 ore in urma cu permisiunea
exprimata a Inginerului si aplicarea procedeelor, aprobate de Inginer.
Antreprenorul va duice intru totul raspunderea de atingerea unui grad de compactare necesar
in regiunea rosturilor. Inginerul poate da instructiuni de a se preleva probe in regiunea rosturilor,
pentru a verifica gradul de compactare.
Amestecul de asfalt trebuie sa fie asternut fara intrerupere si uniform, pentru a obtine aceeias
grosime si textura, ca si banda precedenta. Aceasta se va face foarte minutios, pentru a evita
deformarea marginii prin supracompactare. Daca e necesar, pentru a sprijini marginea
benzii/stratului, se va utilizai o planca de lemn de o grosime potrivita, fixata pe stratul de mai jos,
pentru a permite compactarea normala a marjinii.
Tot materialul, decapat de la margini sau in rezultatul proceselor de taiere, se va inlatura si
lichida de pe santiere in conformitate cu cerintele Specificatiei intr-un mod aprobat de Inginer.
6.8.16 Tolerantele pentru lucrul finisat

Cit mai curind posibil dupa compactarea mixturii asfaltice, suprafata va fi supusa unui control a
tolerantelor.
Stratul de uzura finalizat nu trebuie sa fie mai mic decit grosimea indicata in desenele tehnice,
iar cotele finale a stratului de uzura vor fi in limitele tolerantei de +15mm si 00mm. Cotele vor fi
verificate conform unei scheme-retele de coordonate, stipulate de Inginer, ce vor include nu mai
putin de 6 puncte la fiecare 100 m 2 si amplasate la asa intervale, incit nu mai mult de 30% din
punctele de coordonate din retea sa coincida cu portiunile, unde Anteprenorul a marcat locurile de
verificare a cotelor initiale ale suprafetei.
Planeitatea finala a suprafetei se va verifica cu o rigla de 3.00 m lungime, dupa compactarea
initiala si intre timp, ce materialul este inca destul de fierbinte pentru a efectua corectiile necesare.
Verificarile vor fi facute la intervale egale, specificate de Inginer, dar nu mai putin de 2 verificari pe
fiecare banda la intervale de 10 metri, si in orice alte puncte, unde personalul Inginerului
considera, ca sunt aparente neregularitati excesive. Verificarile trebuie facute atit paralel fata de
61/110
axa drumului, cit si sub un unghi drept fata de ea. Se considera un sector cu defecte, acel sector,
pe care sunt denivelari, ce depasesc 5 mm in raport cu rigla. Aceste suprafete cu denivelari pot fi
corectate, prin scarificarea materialului, adaugarea sau inlaturarea materialului, renivelarea si
compactarea lui, daca aceasta se dovedeste a fi o procedura acceptabila, in limita posibilitatilor
Anteprenorului, si va duce la o suprafata acceptabila cu un grad de compacrtare specificat. Daca
corectarea nu poate fi realizata in asa mod, sectoarele cu denivelari vor fi decapate complect pe
toata grosimea stratului si asternute din nou. Sectoarele de decapare si reasternere nu trebuie sa
fie mai inguste de latimea benzii si nu mai scurte de 25 metri. Toate cheltuielile legate de rectificari
vor fi suportate de catre Antreprenor.
6.8.17 Procedurile de receptie a imbracamintei asfaltice.

Imbracamintea asfaltica se receptioneaza in conformitate cu prevederile din articolul 002,
specificatia data si SNiP 3.06.03-85.
Receptia bitumului se va face in baza punctelor 1.03 si 1.04.
Bitumul furnizat pentru santier trebuie supus unui control de rutina in conformitate cu aceste
Sepcificatii. La livrarile ango, pentru fiecare cisterna incarcata se va efectua minimum un set de
testari. Pentru bitumul livrat in butoaie, minimum un set de testari vor fi efectuate la fiecare 10 tone
primite. Aceste testari de rutina se vor efectua si dupa confirmarea unor livrari uniforme si de o
calitate acceptabila. Initial, Inginerul va da dispozitii de a intreprinde, considerabil mai intens,
astfel de teste. Plus la testarile de pe santier, toate livrarile de bitum trebuie sa fie insotite de
certificatele de testare a producatorului, care sa confirme calitatea bitumului in corspundere cu
cerintele Specificatiei. Acest certificat al calitatii trebuie sa fie prezentat Inginerului si aprobat de el
inainte de a permite intrarea lui pe teritoriul santierului.
Toate aspectele, ce sunt legate de lucrarile de asfalt, trebuie sa corespunda cu cerintele
acestui capitol.
Masurarea
Lucrarile de executare a imbracamintei din beton asfaltic se masoara in tone sau metri
patrati la fiecare tip de asfalt asternut, asa cum sunt pozitiile in Lista Cantitatilor. In masurari si
plata intra agregatele, bitumul, filerul, etc, malaxarea lor in amestec, transportarea, operatiile de
asternere si compactare, tratamentul rosturilor si aplicarea amorsarii (in afara de unica amorsare
initiala), daca e ceruta sau instructata, cu efectuarea tuturor testarilor si orice alte lucrari de asa
natura. Atunci cind masurarile pentru plata se fac in tone, tonajul se calculeaza, reiesind din metrii
patrati de suprafata asternuta si receptionata, inmultiti la (I) grosimea medie determinata in baza
carotelor (rezultatele, ce indica o grosime mai mare decit grosimea ceruta, vor fi abordate ca
grosime ceruta) ori la (II) grosimea ceruta, ce nu ar fi mai putin, pentru a obtine volumul de asfalt.
Acesta din urma va fi transformat in tone, folosind densitatea asfaltului, determinata in baza testarii
densitatii carotelor.
Acolo unde masurarea asfaltului asternut se face in metri patrati, el va fi de o anumita grosime
specificata si acea suprafata, ce e necesara de a fi acoperita cu asfalt, va fi masurata in metri
patrati, conform cerintelor din Desenele tehnice si instructiunilor Inginerului. In locurile unde,
conform masurarilor se va constata, ca grosimea asfaltului, din anumite motive este mai mica decit
cea necesara din Lista Cantitatilor, iar Inginerul permite de a lasa aceasta grosime, suprafata de o
grosime redusa va fi calculata, folosindu-se plata cuvenita nominala inmultita la suprafata de o
grosime medie de asfalt masurata, impartita la suprafata de o grosime ceruta necesara. Grosimea
medie va fi acea grosime medie, care va fi determinata prin carotare (daca grosimea va fi mai
mare decit cea necesara, ea va fi abordata ca grosime necesara). La calcularea grosimii medii in
scopul ajustarii platii, va fi luata in consideratie acea suprafata, care va fi indicata de Inginer.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum e descris mai sus, si confirmate de Inginer, se platesc pozitiile
din contract la acele denumiri, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata din aceste
compartimente reprezinta intreaga plata cuvenita pentru finalizarea lucrarilor indicate in prezentul
capitol.
Plata se efectueaza pentru unele sau toate denumirile de mai jos:
Plata se efectueaza conform pozitiilor din Lista de Cantitati de mai jos. In documentul de plata
(contul) pentru imbracamintea riutiera fie ca va fi inclus un sir de denumiri de o grosime respectia,
masurate in metri patrati, fie ca vor fi incluse trei denumiri masurate in tone:
62/110
№ Strat de uzura din mixtura asfaltica cu granulatie fina dens
Metri patrati
tip A MI. Grosimea 40 mm
№ Strat de uzura din mixtura asfaltica cu granulatie fina dens Metri patrati
№ Strat de baza din mixtura asfaltica cu granulatie fina poros Metri patrati
tip M1. Grosimea 40 mm
№ Strat de baza din mixtura asfaltica cu granulatie fina poros Metri patrati
tip M1. Grosimea 60 mm
№ Strat de baza din mixtura asfaltica cu granulatie mascata Metri patrati
poros tip M1. Grosimea 75 mm.
№ Strat de uzura din mixtura asfaltica cu granulatie fina dens Metri patrati
6.9 TRATAMENTE BITUMINOASE SIMPLE

Descriere
6.9.1 Introducere
Acest capitol cuprinde aplicarea unui sau mai multe tratamente ale suprafetei, fiecare din ele
constind dintr-un strat de liant bituminos, dispersat pe o suprafata din timp pregatita, dupa care
urmeaza o criblura din piatra, compactate intr-un anumit mod cuvenit, pentru a crea un strat de
uzura conform cerintelor Specificatiei date.
Un unic tratament bituminos inseamna aplicarea liantului bituminos pe suprafata drumului,
dupa care imediat urmeaza un singur strat de criblura de piatra de dimensiuni uniforme.
Un tratament multiplu a suprafetei inseamna doua sau mai multe straturi asternute consecutiv.
Tratamentele bituminoase se efectueaza pe suprafetele de asfalt a straturilor de baza, de
beton ciment, sau pe stratul de baza din material granular amorsat.
6.9.2 Materiale
Materialele utilizate la executia tratamentelor bituminoase simple vor corespunde prevederilor
SNIP3.06.03-85.
Executarea
6.9.3 Executarea Lucrarilor
Tratamentul bituminos va fi executat pe suprafata stratului portant, care e curatit, uscat si fara
praf. Bitumul folosit trebuie sa fie de o asa marca, ca dupa gradul de penetratie sa corespunda cu
cel taiat (80-100 ori altul aprobat) ori trebuie sa fie folosit bitumul taiat (lichid). Bitumul taiat va fi
livrat de producator la comanda pentru asa scopuri, sau va fi pregatit prin adaugarea la bitumul de
un anumit grad de penetratie a motorinei sau a motorinei in imbinare cu gazul lampant. Tipul de
bitum folosit si temperatura de dispersare depind de temperatura suprafetei de suport la momentul
aplicarii si se va determina conform recomandarilor Laboratorului de Cercetari in Drumuri - “
Indrumar pentru Tratamente Bituminoase in Tarile Tropicale si Subtropicale” – ulterior numite ORN
3.
Criblurile pentru tratamentele bituminoase vor fi in corspundere cu dimensiunile, cotate in Lista
Cantitatilor si cu o granulometrie si alte proprietati cerute, reflectate in ORN 3.
Dozarea bitumului si criblurii se vor face in conformitate cu recomandarile din ORN 3. Dozele
vor fi determinate de catre Antreprenor si aprobate de catre Inginer, dupa efectuarea testarilor de
acceptare a calitatii.
Criblura trebuie sa fie aplicata imediat dupa dispersarea liantului si inainte de a se raci.
Criblurile trebuie sa fie aplicate cu ajutorul unui distribuitor de cribluiri autopropulsant, dotat cu
un sistem de masurare, cu ajutorul caruia sa poata fi realizata dozarea proiectata a criblurii
repartizate, la aceeasi viteza de deplasare, care e ceruta si pentru dispersarea dozei proiectate a
bitumului.
In decursul primelor 3 zile dupa punerea in serviciu a tratamentului bituminos executat
proaspat, Antreprenorul va instala indicatoarele de restrictie a vitezei, max. 40 km/ora, pe toata
latimea carosabilului, si va intreprinde masurile necesare pentru respectarea acestor restrictii.
Masurile intreprinse ar putea regla fluxul de vehicule pina la limita cuvenita.
63/110
6.9.4 Testarea
Inainte de a purcede la careva Lucrari permanente, Antreprenorul va executa probe pe un
sector, pentru a convinge Inginerul, ca tehnica propusa de el este in stare sa aplice liantul si
criblurile la parametrii stabiliti si poate sa coordoneze aplicarea lor, pentru a obtine un tratament
acceptabil a suprafetii.
In procesul lucrarilor trebuie sa fie facute testari regulate pentru confirmarea:
- calitatii liantului (toate testarile specificate si care reiese din Specificatia data si din ORN 3)
- calitatii criblurilor (rigiditatea (rezistenta), granulometria, densitatea, absorptia, factorii de
forma)
- dozele de bitum si cribluri fiecare 300 metri din lungimea benzii, dar nu mai putin de 4 seturi
de teste pe fiecare zi de lucru.

Receptia tratamentelor va avea loc in conformitate cu prevederile SNIP 3.06.03-85,
Proiectului, Specificatiiilor si aprobarea Inginerului.
Masurarea
Tratamente bituminoase simple se vor masura in litri de bitum si tone de criblura, necesare
pentru tratamentul suprafetelor, instructate de a fi supuse tratamentului bituminos. Sumele de
plata se vor baza pe dozele sanctionate, confirmate de testele regulate de verificare a dozelor.
Daca testele demonstreaza, ca actualele doze sunt mai mici decit cele sanctionate, dar
acceptabile, atunci plata se bazeaza pe dozele actuale, confirmate de teste.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum e descris mai sus, si confirmate de Inginer se platesc la ratele din
contract, in functie de pozitiile cuprinse in oferta de licitatie. Plata pentru aceste compartimente
este integrala pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
Plata se efectueaza pentru unele sau toate pozitiile de mai jos:
Denumirea Unitatea de Masura
№ Amorsarea cu bitum pentru tratament bituminos dublu a litri
imbracamintei din beton ciment
№ Asternerea criblurilor (10 mm si 6,3mm) in doua straturi pentru tone
tratament bituminos dublu a imbracamintei de beton ciment
6.10 DECAPAREA, RESTABILIREA SI REPARAREA ACOSTAMENTELOR

Descriere
6.10.1 Introducere
Categoria data de lucrari include excavarea acostamentelor existente si restabilirea lor cu un
strat drenant, umplerea lor cu material aprobat si acoperirea lor cu o suprafata de prundis.
6.10.2 Materiale
Materialele, care vor fi utilizate pentru reconstructia acostamentelor reprezinta un strat drenant
de nisip:
Strat drenant de nisip GOST 8736-93
Material selectat pentru umplere Materialul selectat cu IP < 8 si CBR > 25%
Piatra concasata, prundis, amestec de nisip GOST 25607 - 94
pentru suprafata
Executia
6.10.3 Demolarea si reconstructia acostamentelor
Acostameentele vor fi demolate si reconstrite/construite acolo unde pentru executarea
normala a imbracamintei se cere o interventie in acostamentele existente (exemplu, acolo unde
carosabilul trebuie supralargit, unde e necesara o banda suplimentara sau unde trebuie
reconstruita imbracamintea rutiera), unde Inginerul sau Desenele tehnice indica asupra
reconstructiei acostamentelor pentru a imbunatati drenajul fundatiei de pamint.
De fiecare data cind pentru (re)constructia acostamentelor sunt necesare lucrari de decapare
a imbracamintei rutiere, punctul final de pe muchia asfaltului trebuie cu atentie marcat, excesul de
asfalt taiat cu un ferestrau (cu un instrument de taiat cu disc de diamant sau altfel de disc abraziv),
iar marginea unde va incepe constructia acostamentului trebuie sa fie curata.
64/110
Acostamentele vor fi mai intii excavate pina la adincimea indicata in desenele tehnice sau de
Inginer. In general, excavarea se va face pina la nivelul de jos al startul de nisip drenant din din
stratul de baza al fundatiei carosabilului imbracamintei rutiere.
Apoi se compacteaza platforma pentru fundatia de pamint a acostamntelor pina la o densitate
nu mai mica de 95% din densitatea maximala in stare uscata la un continut optimal de umiditate
(OMC).
Se va asterne un strat de nisip drenant de 200 mm, care va fi la acelas nivel ca stratul drenant
din imbracamintea rutiera, continuind acest strat spre santurilere laterale ori iesind in partea
laterala a terasamentului. Apoi se fa folosi material special selectat, pentru a aduce nivelul
acostametelor pina la nivelul de jos a stratului de asfalt al acostamentului. Materialul selectat
pentru umplerea acostamentului se va asterne si compacta in straturi, ce nu vor depasi grosimea
de 150 mm pina la o densitate nu mai joasa de 97% din densitatea maxima in stare uscata la un
OMC.
Acostamentele se vor termina cu un strat de 150mm de material de asfalt, piatra concasata
din calcar, M400, compactata pina la o densitate nu mai joasa de 98% din densitatea maxima in
stare uscata la un OMC, adiacent la carosabil dintr-o parte si cu un strat vegetal in partea opusa,
asa cum e aratat pe desenele tehnice.
Toate straturile de reconstructie trebuie sa fie construite la fel ca si straturile adiacente ale
structurii imbramintei.
Materialul de la demolarea acostamentelor poate fi folosit la lucrarile de terasament, daca
indestuleaza cerintele. Daca nu este unul potrivit, acest material de la excavarea acostamentelor
va fi inlaturat si evacuat ca material de rezerva in conformitate cu cerintele acestei Specificatii.
Compactarea materialului selectat pentru umplerea acostamentelor trebuie sa fie executat la
un continut optimal de umiditate. Antreprenorul va obtine consimtamintul Inginerului pentru sursele
de selectare a materialului pentru umplerea acostamentelor.
6.10.4 Consolidarea acostamentelor cu beton asfaltic.

In cazul consolidarii acostamentelor sau consolidarii partiale a lor cu beton asfaltic, acele parti,
care trebuie sa fie supuse consolidarii trebuie sa fie reconstruite in conformitate cu cerintele pentru
reconstructia imbracamintei , cu exceptia grosimilor diferite ale straturilor, care trebuie sa fie
revazute, asa cum e aratat mai jos:
- 40 mm de beton asfaltic
- Badijonarea (tratamentul bituminos)
- 150mm a stratului de baza a fundatiei din piatra concasata de granit
- Stratul de jos a fundatiei din piatra concasata de calcar sau balast sau prundis aprobat
- 200 mm a stratului de nisip drenant
Partea de jos a stratului de nisip trebuie sa fie o continuare a stratului drenant ce vine sub
imbracamintea rutiera. Grosimea stratului de jos a fundatiei va fi ajustata pana la grosimea totala
necesara in intregime pentru a atinge nivelul final al acostamentelor.
6.10.5 . Receptia Lucrarilor.

Masurarea
Excavarea si lichidarea materialului pentru acostamente, reconstructia acostamentelor se
masoara in metri cubi de material inlaturat ori necesar pentru a fi folosit, cu exceptia badijonarii
(tratamentului bituminos), care se masoara in metri patrati si asfaltul, care se masoara in tone.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se platesc
conform pozitiilor din contract, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata pentru aceste
compartimente este integrala pentru finalizarea tuturor lucrarilor indicate in prezentul capitol. Daca
va fi necesara asfaltarea acostamentelor, atunci pentru lucrarile de executie a stratului de jos si
stratului de baza a fundatiei, tratamentului bituminos si stratului de beton asfaltic se vor plati
conform compartimentelor pentru lucrarile de reconstructie a imbracamintei. Materialul selectat
pentru umplerea acostamentelor se va plati conform compartimentului Lucrari de Terasament,
unde sunt incluse materialele din Groapa de Imprumut si pentru Formarea Terasamentelor.
Demolarea (excavarea) acostamentelor vechi se va plati conform denumirilor din compartimentul
Lucrari de Terasament, unde sunt incluse excavarea generala, iar asigurarea si distribuirea
65/110
stratului vegetal se va plati conform denumirilor din compartimentul Lucrari de Terasament, unde
sunt incluse livrarea si distribuirea stratului vegetal.
№ Decaparea pentru acostamente, santuri laterale, la alunecari metri cubi
si deblee
№ Nivelarea si compactarea platformei Metri patrati
№ Strat drenant din nisip metri cubi
№ Umplerea acostamentelor metri cubi
№ Consolidarea acostamentelor cu piatra concasata M300 H= Metri patrati
150mm
№ Strat fundatie din balast sau din piatra concasata de calcar metri cubi
№ Fundatie din piatra de granit metri cubi
№ Amorsarea suprafetelor din piatra concasata cu bitum taiat Litri
№ Strat de uzura din asfalt cu granulatie fina dens tip A MI. Metri patrati
Grosimea 40 mm
6.11 DIVERSE LUCRĂRI DE ASFALTARE

Descriere
6.11.1 Introducere
Obiectul prezentului capitol consta in execuarea lucrarilor minore de asfaltare a trotuarelor, de
amenajare a bordurilor, a imbracamintei rutiere la statiil de autobuse, etc. Lucrarile de asfaltare din
acest capitol se vor efectua pe portiuni, unde nu va fi posibila asternerea asfaltului in mod
mecanizat, nu sunt adiacente la lucrarile majore de asfaltare cu distribuitorul de asfalt si nici nu
sunt in preajma lor sau concomitente cu ele.
Conditii de lucru
6.11.2 Formula amestecului de asfalt.
Asfaltul folosit va fi identic cu mixturile pentru lucrarile principale de asternere a asfaltului in
mod mecanizat, iar compozitia mixturi si calitatea asfaltului trebuie sa corespunda cerintelor.
Procedurile de verificare a calitatii si de testare, trebuie sa fie executate in intregime, cu exceptia
cerintelor pentru numarul de teste, care trebuie revazute de catre Inginer si care au legatura cu
volumele de asfalt produse si asternute in diferite momente pentru o singura data.
6.11.3 Pregatirea suprafetelor portante.

Suprafata portanta se pregateste. Suprafata de contact a bordurilor, santurilor de scurgere,
etc. se va amorsa cu bitum. La dispersarea liantului, toate suprafetele adiacente trebuie protejate.
6.11.4 Conditii climaterice limitate.

Asfaltarea se va efectua in limita conditiilor meteorologice potrivite.
6.11.5 Transportarea.
Mixtura asfaltica se va transporta in camioane dotate pentru acest scop.
6.11.6 Asternerea mixturii.

Mixtura asfaltica pentru lucrarile minore se va asterne in mod manual. Asternerea se va
executa de catre echipe cu experienta, dotate pe deplin cu instrumentele manuale necesare,
lopeti, roabe, greble, faruri, etc. Trebuie sa fie acordata o deosebita atentie faptului, ca ramasitele
de asfalt se pot lipi de instrumente si deaceea trebuie de avut mijloace necesare potrivite pentru
incalzirea instrumentelor si mentinerea lor in stare fierbinte pe parcursul intregului proces de
asternere si distribuire, pentru facilitarea lui.
6.11.7 Compactarea.
Mixtura se compacteaza pina la atingerea cel putin 94% din densitatea probelor compactate la
75 lovituri pe fiecare latura. Pentru compactare se va folosi un compactor vibrant cu o greutate
minima de1350 kg.
66/110
6.11.8 Tolerantele pentru planietatea suprafetei
Verificarea suprafetei in ce priveste uniformitatea ei longitudinala si transversala se face cu
ajutorul unei rigle metalice de 3 metri. Sectoarele cu denivelari mai mari de 10mm fata de rigla vor
fi respinse. Ele vor fi reparate aplicind metodele aprobate sau decapate si reasternute, daca
repararea lor nu e posibila.
6.11.9 Receptia Lucrarilor.

Lucrarile date vor fi receptionate pentru plata, daca ele sunt in conformitate cu desenele si
specificatiile tehnice si sunt aprobate de Inginer.
Masurarea
Volumul de lucrari se masoara in tone.
Plata
Lucrarile, masurate asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se platesc la
pozitiile din contract, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata conform acestor
compartimente este integrala pentru finalizarea tuturor lucrarilor indicate in prezentul capitol.
Plata se va efectua conform pozitiei de mai jos:
№ Asfalt cu granulatie fina dens tip A MI H asternut Tone
manual pentru lucrari minore
7. LUCRĂRI DE REMEDIERE IN LOCURILE ALUNECARILOR DE TEREN

7.1 LUCRĂRI DE TERASAMENT
Descriere
7.1.1 Introducere
Din cauza caracterului specific al lucrarilor si necesitatii unui control adaugator cerut al
materialelor, masurarea si plata pentru aceste lucrari se vor efectua conform urmatoarelor
compartimente de mai jos, anume specifice pentru alunecarile de teren.
7.1.2 Materiale
Materialele pentru constructia terasamentelor trebuie sa fie in conformitate ce cerintele SNiP
2.05.02-85 si SNiP 449-72.
Conditii de Constructii
7.1.3 Excavarea
Stratul vegetal va fi scos pe fisii si pastrat in gramezi pentru a fi reutilizat.
Materialul din partea de sus a terasamentelor drumurilor trebuie sa fie excavat pina la
adincimea indicata in Desene si va fi folosit la executarea noilor contrabanchete de la poalele
terasamentelor
Materialul de la alunecari trebuie excavat pentru a crea o anumita configuratie cu un profil
orizontal si vertical conform celui indicat in Desene sau de catre Inginer. Acest material de la
alunecari va fi considerat ca material nepotrivit, numai daca nu sunt alte indicatii, si va fi evacuat.
Orice material, care va fi considerat potrivit, fie ca va fi folosit la constructia de contrabanchete sau
alte diverse lucrari de terasament in zona alunecarilor de teren, fie ca va fi evacuat ca surplus de
material.
7.1.4 Excavarea in gropile de imprumurt

Materialul suplimentar necesar pentru finalizarea lucrarilor de terasament trebuie sa fie adus
de catre Antreprenor din gropile de imprumut. Totodata, materialul din gropile de imprumut
corespunde capacitatii portante CBR nu mai joasa de 6%.
7.1.5 Constructa de terasamente cu un grad de inclinare mai mare de 1:3

Pentru constructia unui nou terasament pe pante cu un grad de inclinare, ce depaseste 1: 3,
sau in locurile indicate in Desene, trebuie sa fie sapate scari de infratire. Dimensiunile scarilor
trebuie sa corespunda in general cu detaliile din Desene; totusi, abateri de la dimensiunile scarilor
pot fi admisibile, daca Inginerul da acordul, pentru a facilita lucrarile de excavare si manevrarea
mecanismelor de constructie. Indiferent de faptul ca sunt modificate sau nu, aceste scari vor
asigura continuitate; adica latura verticala a unei scari se va intersecta cu latura orizontala a
67/110
urmatoarei scari. Materialul excavat de la scari va fi reutilizat la contrabanchete si diverse
terasamente, daca e unul potrivit.
7.1.6 Constructia de Terasamente (Ramblee)

Noul terasament, in locul celui decapat de sub drumul existent, trebuie sa fie constituit in
intregime din material adus din gropile de imprumut cu o capacitate portanta CBR > 6%. Este de
mentionat, ca umplerea terasamentului pina sus trebuie sa fie facuta paralel cu straturile de
consolidare din geotextil, asa cum e stipulat in Desene.
Contrabanchetele si alte diverse terasamente din zona de alunecari de teren trebuie sa fie
constituite din material excavat din partea de sus a terasamentului existent al drumului sau din alt
material adus de la excavarea alunecarilor si scarilor de infratire, clasificat drept material potrivit
pentru reutilizare.
Inainte de amplasarea unui nou material in partea excavata de sus, unde se va construi un
nou terasament, suprafata excavata trebuie sa fie scarificata adinc si minutios compactata la o
adincime nu mai mica de 400 mm. Dupa compactare densitatea pamintului pe toata adincimea
trebuie sa fie nu mai mica de 95% din densitatea maximala a pamintului la o cantitate optima de
umiditate.
7.1.7 Geotextilul
Geotextilul pentru stabilizarea si consolidarea terasamentelor si geotextilul pentru lucrarile de
drenare 602, vor fi folosite conform desenelor.
7.1.8 Drenajul de sub Suprafata

Sistemul de drenare a apelor de sub siuprafata trebuie sa fie executat, asa cum e aratat in
desenе.
Pentru sistemul de drenare de sub suprafata trebuie sa fie executate camine de vizitare, asa
cum e reflectat pe desene.
7.1.9 Finisarea Taluzurilor

Taluzele trebuie sa fie taiate, nivelate si finisate cu respectarea stricta a cotelor orizontale si
verticale. Dupa aplanarea taluzelor si altor suprafete, predestinate placarii, ele vor vi acoperite cu
un strat de pamint vegetal si insamintate cu iarba ori plantate cu arbusti. Lucrarile de aplanare, de
placare si insamintare sau plantare se masoara si se platesc conform compartimentelor relevante
din Lista de Cantitati pentru Lucrarile de Terasament.
7.1.10 Stratul de fundatie de pamint

Ultimul strat al terasamentului construit trebuie sa corespunda normelor pentru stratul de
fundatie, pentru a servi drept baza pentru viitoarea imbracaminte rutiera reconstruita.
Masurarea
Diversele lucrari de terasament cuprinse in comparimentul de lucrari de remediere in locurile
de alunecari de teren peste tot se masoara in metri cubi, cu exceptia compactarii terasamentului
inainte de amplasarea materialului nou, care se masoara in metri patarati. Lucrarile de aplanare,
placare si insamintare sau plantare se masoara si se platesc conform compartimentelor relevante
din Lista de Cantitati pentru Lucrarile de Terasament.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se vor plati
conform pozitiilor din contract, reflectate in oferta de licitatie. Plata pentru aceste compartimente
este integrala cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
№ Excavari de orice gen a materialelor, in afara Metri cubi
de beton, incluzind pamintul din zona
alunecarilor de teren si de la scarile de
infratire, cu aruncarea ori reutilizarea lui la
contrabanchete si diferite lucrari de
terasament.
№ Excavarea in partea de sus a rambleului Metri cubi
68/110
drumului cu folosirea pamintului la
contrabanchete sau aruncarea lui.
№ Asigurarea cu material din gropile de Metri cubi
imprumut la ramblee noi, capacitatea portanta
a pamintului in stare umeda fiind > 6%
№ Constructia rambleelor noi cu folosirea Metri cubi
materialului din gropile de imprumut, incluzind
si straturile de geotextil.
№ Constructia contrabanchetelor si altor diverse Metri cubi
lucrari de terasament cu material din deblee
(de la excavari)
№ Compactarea suprafetei de baza a rambleului Metri patrati
drumului dupa excavare si inainte de
amplasarea materialului din gropile de
imprumut.
7.2 ARTICOLE DIN GEOTEXTIL

Descriere
7.2.1 Introducere
Lucrarile din acest Capitol cuprind executarea si amplasarea articolelor din geotextil la
consolidarea terasamentelor si la crearea drenelor ca material de filtrare.
7.2.2 Materiale
Tip 1 Geotextilul pentru consolidarea terasamentelor
Acesta trebuie sa reprezinte un material din fire netesute, unite continuu in mod mecanic, cu
un continut de 100% de polipropilen sau poliester UV, in forma de plasa din filamente de inalta
rezistenta dintr-un material inert aprobat, fabricat de o intreprindere de producere a materialelor
geosintetice din polipropilen sau poliester, ce activeaza in conformitate cu ISO, iar caracteristicile
pentru acest material corespund urmatoarelor cerinte:
Unitati de
Caracteristici Cerinte
masura
Rezistenta la rupere
kN/m 100 minimum
in ambele directii
Alungirea la
Rezistenta % 10% maximum
Nominala
Permeabilitatea
l/m2 55 minimum
normala
Indicele
caracteristic al microni 100 maximum
spatiilor goale
Materialul folosit la consolidarea pamintului cu microgranulatie trebuie sa fie unul recomandat

de catre producator. Inainte de a cumpara sau aduce careva material pe santier la consolidarea
terasamentelor, Inginerului trebuie sa i se prezinte pentru aprobare mostrele si rezultatale testelor
pentru aceste mostre propuse.
Tip 2 Geotextilul in calitate de membrana de filtrare
un continut de 100% de polipropilen. Acest material va avea o rezistenta la rupere in orice directie
de 7.5 kN/m, o permeabilitate minima de 100 litri/m 2/sec, o grosime minima de 0.9mm si o
densitate minima de 100 gm/m2. Indicele spatiilor goale va fi maximum de 110 microni. Inainte de a
cumpara sau aduce careva material pe santier pentru a fi folosit in calitate de membrana de
filtrare, Inginerului trebuie sa i se prezinte pentru aprobare mostrele si rezultatale testelor pentru
aceste mostre propuse.
Type 3 Geotextilul pentru stratul SAMI
69/110
un continut de 100% de UV, fabricat de o intreprindere de producere a materialelor geosintetice din
polipropilen sau poliester, ce activeaza in conformitate cu ISO.
Materialul folosit la imbracamintea rutiera trebuie sa fie perforat de ace (netesut) , iar pe o fata
a lui termic prelucrat, si sa fie in conformitate cu urmatoarele caracteristici fizice si mecanice:
Caracteristici Unitatea Metode de Valoarea minima
testare in mediu pe
rulou
Masa pe unitate de g/m² ASTM D3776 140
suprafata
Rezitenta la intindere N ASTM D4632 450
cu graiferul
Alungirea cu greiferul % ASTM D1682 50
la rupere
Rezistenta la kPa ASTM D3786 1,378
strapungere prin
apasare dupa metoda
luio Mullen
Capacitate de pastrare l/m² ASTM D6140 1.04
la asternerea asfaltului
Producatorul acestui material folosit la imbracamintea rutiera trebuie sa puna la dispozitie un
Certificat al Calitatii pentru Inginer. Materialul pentru imbracamintea rutiera trebuie sa fie livrat intr-
un invelis sau ambalaj protector contra razelor ultraviolete, abraziunii si umezelii.
Inainte de a cumpara sau aduce careva material pe santier pentru a fi folosit in calitate de strat
SAMI la imbracamintea rutiera, Inginerului trebuie sa i se prezinte pentru aprobare mostrele si
rezultatale testelor pentru aceste mostre propuse.
Materialele trebuie sa fie transportate si depozitate in conformitate cu instructia de exploatare
a producatorului.
Geotextilul de Tipul 1 folosit la consolidarea terasamentelor trebuie sa fie asternut pe
terasament in directia despaturirii ruloului. Fisiile de consolidare vor fi unite intre ele cu ajutorul
unui sistem special aprobat de imbinare a capetelor, pus la dispozitie de catre producator, pentru
ca rezistenta plasei de consolidare sa ramina neschimbata. Intinderea plasei pe terasament va fi in
conformitate cu instructia de exploatare a producatorului. Inainte de asternerea plasei de
consolidare in anumite locuri, suprafata de lucru a terasamentului trebuie sa fie pregatita, sa fie
neteda si compactata, apoi putin scarificata, la o adincime de 50-100 mm. Dupa asternerea plasei
va urma inca un strat de pamint deasupra, approximativ de 150 mm grosime, care va fi compactat.
Pamintul folosit la umplere trebuie sa fie cu un continut optim de umezeala OMC; pamintul folosit
in vecinatatea stratului de consolidare poate sa nu fie scarificat.
Geotextilul de Tipul 2 folosit in calitate de material de filtrare, va fi folosit in anumite locuri
indicate deasupra unei suprafete de pamint usor compactate cu un mai, care a fost cu grija
nivelata pina la cotele respective orizontale si verticale, si de un anumit profil necesar. Capetele
materialului se unesc prin suprapunere de cel putin 100 mm, se prind grijuliu cu ace sau clame pe
loc pentru ca ele sa ramina impreuna si sa nu se desprinda dupa finalizarea lucrarilor ulterioare,
etapa, la care principalul lucru va consta in fasonarea tridimensionala si nu taierea si unirea din
nou a capetelor acestui material, in care scop vor fi facute pliseuri si cute scurte interioare presate
bine si prinse cu clame sau clape, in locurile convenabile.
Masurarea
Articolele din Geotextil se masoara in metri patrati de material asternut., fara a se tine cont de
suprapuneri, de materialul taiat sau irosit, etc. si fara o plata adaugatoare pentru anumite cerinte
deosebite de incarcare si descarcare a lui, depozitare si transportare; toate acestea trebuie sa fie
incluse in rata de baza.
Nu se va face o masurare deosebita si plata pentru folosirea tipului de Geotextil in calitate de
straturi SAMI la imbracamintea rutiera. Acest material va fi inclus in masurarea generala a stratului
SAMI.
Plata
70/110
Lucrarile masurate, asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se vor plati pe
pozitiile din contract, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata pentru aceste compartimente
este integrala cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
Plata se va efectua pentru pozitiile de mai jos:
№ Articol din Geotextil Tip 1 la ranforsarea
Metri patrati
terasamentului
№ Articol din Geotextil Tip 2 ca membrana de
Metri patrati
filtrare.
7.3 DRUMURI DE ACCES LA LUCRARILE DE REMEDIERE IN LOCURILE DE ALUNECARI DE TEREN

Descriere
7.3.1 Introducere
Lucrarile din capitolul dat cuprind constructia cailor provizorii de acces spre locurile de
alunecari de teren.
7.3.2 Materiale
Materialele vor fi pe seama Antreprenorului.
Conditii de Constructie
7.3.3 Conditii generale.
Antreprenorul personal trebuie sa intreprinda masuri de organizare a acesului la locurile de
alunecari de teren. El va construi astfel de cai si platforme stabile, pe care le considera de a fi
potrivite pentru deplasarea si manevrarea tehnicii sale de lucru si de constructie. El unicul va fi
responsabil de alegerea si achizitionarea/excavarea materialului folosit pentru aceste cai de aces.
Inainte de a purcede la constructia unor astfel de cai de aces, el va pregati minutios anumite
planuri geodezice si le va prezenta Inginerului spre aprobare. El va trebui sa convinga Inginerul, ca
au fost respectate toate cerintele proprietarilor si posesorilor de pamint, ale caror terenuri se afla in
locurile pe unde vor trece aceste cai de acces propuse, cu incheierea unor acorduri, precum ca nu
sunt nici un fel de obiectii din partea unor cercuri de oameni, inclusiv si din partea autoritatilor
locale, fata de aceste planuri.
Atunci cind nu vor mai fi nevoie de aceste cai de acces, Antreprenorul va lichida orice urma
sau prezenta a lor, readucind terenul la starea lui initiala. Unica exceptie, care poate fi, este
rugamintea insasi a proprietarului(rilor) de teren de a lasa drumul de acces in acel loc, asa cum
este, si numai daca el dispune de o aprobare clara din partea autoritatilor locale, care permite
acest lucru pentru el.

Drumurile date sunt in scop unic de convenienta numai pentru Antreprenor. Nu va urma nici un
fel de receptie a lucrarilor, pina ce aceste cai de acces nu vor fi decapate si lichidate. Lichidarea
acestor urme de acces va fi receptionata, numai in cazul daca Inginerul e satisfacut de modul, in
care au fost sterse aceste urme si in care aceste terenuri au fost restabilite pe deplin in starea lor
initiala, ori in care au fost formal si oficial predate unei terte parti cu drepturi juridice de a le lua in
primire, avind aprobarea autoritatilor locale relevante.
Nu va fi eliberat Cerificatul de predare, pina cind aceste cai de acces nu vor fi decapate in
mod satisfacator, predate sau formal receptionate, in cazuri eventuale ca vor trebui sa ramina asa
cum sunt, nedecapate.
Masurarea
Executarea cailor de acces pentru lucrarile de remediere in locurile de alunecari de teren nu
vor fi masurate in mod direct.
Plata
compartimente este integrala cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
№ Executarea si decaparea cailor de acces pentru O unica suma stabila
lucrarile de remediere in locurile de alunecari de teren
71/110
Plata sumei stabile unice pentru executarea cailor de acces se va efectua in doua etape: 60%
din suma se va plati atunci, cind Inginerul va ramine satisfacut de constructia deplina a cailor de
acces aprobate conform unor standarde aprobate. Restul sumei de 40% se va plati dupa
terminarea lucrarilor de remediere si atunci, cind Inginerul va ramine satisfacut de modul, in care
Antreprenorul s-a eliberat de orice obligatiuni ale sale in ce priveste decaparea sau predarea lor
conform Contractului.
7.4 CONSTRUCTIA PILOTILOR TURNATI DE SPRIJIN

Descriere
7.4.1 Introducere
Lucrarile cuprinse in acest capitol include executarea unei constructii de sprijin contra
alunecarii de teren, compusa dintr-o retea de piloti turnati, rigidizati in partea lor superioara cu o
rigla din beton armat grea, aceste lucrari constind din: forarea gaurilor, instalarea carcasei de
armatura, turnarea pilotilor din beton si unirea lor cu o rigla.
7.4.2 Materiale
Armatura folosita va fi de tipul A-I si A-III in conformitate cu GOST 5781-82 si foi groase de
otel in conformitate cu GOST 103-76*
Betonul pentru piloti trebuie sa corespunda cerintelor GOST 26633-91.
 Rezistenta betonului trebuie sa depaseasca 110% din rezistenta proiectata.
 Proportia de ciment va fi de 1.5-2 ori mai mare decit cerintele proiectului.
 Proportia de apa/ciment va depasi 0.55, iar densitatea betonului executat va fi de
2.45-2.55 t/m3.
 Plasticitatea si coeziunea intramoleculara a betonului va fi atinsa datorita
compozitiei lui si daca e necesar, prin adaosul de plastificatori.
 In calitate de agregate va fi folosit prundisul sau piatra concasata cu dimensiunile
maxime ale granulelor de 40 mm.
In celelalte cazuri, betonul folosit la alte tipuri de lucrari trebuie sa fie in conformitate cu GOST
26633-91 si SNiP 3.06.04-91
Cementul Portland trebuie sa fie in conformitate cu GOST 10178-85
7.4.3 Turnarea Pilotilor
Antreprenorul trebuie sa trasesze cu atentie punctele cotele de localizare pentru toti pilotii
necesari, impreuna cu stabilirea corecta a punctelor de reper in afara zonei de desfasurare a
lucrarilor, care vor fi disponibile pe toata perioada de constructie. Trasarea trebuie sa fie verificata
si aprobata de catre Inginer, inainte de a incepe oricare lucrari ulterioare.
Inainte de a incepe forajul gaurilor pentru piloti, Antreprenorul va trebui sa creeze o platforma
stabila de siguranta pentru echipamentul sau alaturi de locul predestinat acestor lucrari.
Inainte de a incepe forajul gaurilor, Antreprenorul va trebui la fel sa pregateasca pe santier
carcasa din armatura prefabricata din timp, necesara pentru acele gauri, gata de a fi instalata.
Forajul gaurilor pentru piloti trebuie sa fie executat cit mai rapid, pentru a reduce la minimum
posibilitatea unei prabusiri a sondelor forate. Antreprenorul trebuie sa intreprinda toate masurile
necesare pentru a evita prabusirea sondelor, actionind in baza datelor disponibile, in ce priveste
nivelul apelor subterane (de infiltratie) si tipul de soluri reflectate pe Desene.
Daca locul de amplasare a pilotilor a ramas neutilizat din cauza prabusirii unei sonde sau din
oarecare alta cauza legata de executarea acestor lucrari, ulterior devenind necesar de a rearanja
pilotii in alte locuri, Antreprenorul va trebui sa execute lucrari adaugatoare necesare pentru a
implementa o astfel de aranjare revazuta a pilotilor.
In procesul forarii sondelor, materialul scos si inutil trebuie de evacuat de pe santier si lichidat
in conformitate cu cerintele specificatiei. Daca materialul e unul potrivit, el trebuie dus la pastrare si
rezervat pentru a fi reutilizat la terasamente, in caz contrar el va trebui pur si simplu aruncat in
locuri speciale. Orice deversari ca rezultat al acestor lucrari nu trebuie sa nimereasca in apele
curgatoare, dar trebuie sa fie fixate intr-un anumit loc, pina cind aceste materiale lichide si solide
nu vor putea fi evacuate aparte.
Dupa terminarea sondei, ea trebuie inspectata si aprobata de catre Inginer, inainte de
instalarea carcasei. Inainte de instalarea carcasei, ea trebuie sa fie controlata, marcata de catre
Inginer, ca fiind controlata si aprobata.
72/110
Betonarea trebuie sa fie facuta cit mai curind dupa instalarea carcasei si trebuie facuta fara
intrerupere pina la turnarea deplina.
Lucrarile de betonare se vor executa cu un furtun special de betonare subacvatica pentru
turnarea betonului la adincime si cu ajutorul tehnicii speciale de turnare a betonului, cit si a
vibratoarelor pentru compactarea betonului. Lucrul va fi stopat doar pentru inlaturarea deversarilor
de lapte de ciment, apa si beton nepotrivit. La nivelul ultimilor trei metri ai pilotilor se va efectua o
compactare adaugatoare, cu ajutorul unui vibrator cu raz. Betonul trebuie turnat astfel, incit sa nu
fie miscata din loc carcasa. Furtunul de pompare trebuie sa fie treptat ridicat in sus pe etape in asa
mod, incit capatul de jos al furtunului sa fie mereu deasupra nivelului turnat.
7.4.4 Rigla de rigidizare a pilotilor

Reteaua de piloti turnati, impreuna cu alti piloti de pe santier, turnati mai inainte in aceste
scopuri, va fi rigidizata prin unirea pilotilor cu o rigla solida din beton armat turnat monolit deasupra
pilotilor.
Dimensiunile, betonul si armatura folosita la aceasta rigla, for fi in corespundere cu desenele
si Specificatiile.
Constructia riglei va include lucrarile de innadire si aplanare a pamintului sub rigla, pentru a
forma un suport adecvat la un nivel corect, care va servi drept baza pentriu rigla, cit si asigurarea
cu o membrana impenetrabila pentru a izola contactarea betonului proaspat turnat cu pamintul.
Lucrarile de executare a riglei la fel vor include curatirea, taierea si prelungirea tuturor
armaturilor iesite in afara la pilotii noi si cei existenti, pentru a le potrivi la cerintele dimensionale
ale riglei si care vor servi drept legatura intre piloti si rigla.

Lucrarile vor fi receptionate, daca ele vor fi executate in conformitate ce Desenele si
specificatiile tehnice, fiind aprobate de Inginer, si pentru ele vor fi admisibile urmatoarele tolerante.
Sondele (gaurile) nu vor devia de dimensiunile specificate cu mai mult decit:
 adincimea + 20cm; - orice adincime mai mare decit cea sanctionata va fi pe contul propriu
al Antreprenorului
 diametrul nu mai mic decit cel nominal; orice diametru mai mare decit cel sanctionat va fi pe
contul propriu al Antreprenorului
 inclinarea axei verticale: nu mai mult de 2o pe verticala;
 Localizarea pilotilor: nu mai mult de 150mm de la punctul proiectat in orice directie nu ar fi.
Devierea carcasei, tinind cont de diametrul armaturilor, nu va depasi:
+10mm lungime;
+0.5d distanta intre armaturi;
0.1d deplasarea armaturilor pe axa;
+10mm dizlocarea axei carcasei fata de axa pilotului
Masurarea
Toate lucrarile de constructie in intregime a pilotilor turnati se masoara in metri liniari piloti de
dimensiuni nominale sanctionate si vor include: forajul sondelor, evacuarea materialului,
executarea carcasei, lucrarile de betonare si alte lucrari legate de ele.
Constructia riglei se masoara in metri cubi de beton necesar pentru turnarea riglei de
dimensiunile nominale sanctionate si va include: constructia platformei de fundatie, membrana
impermeabila, cofrajul, armatura, betonul, protejarea lui si alte lucrari legate de el.
Plata
Lucrarile masurate, asa cum e indicat mai sus, si confirmate de catre Inginer, se vor plati la
pozitiile din contract in volumul specificat, care sunt reflectate in oferta de licitatie. Plata pentru
aceste compartimente este integrala, cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul
capitol.
№ Constructia pilotilor turnati, batuti 1.00m Metri liniari
№ Constructia pilotilor turnati, batuti 1.20m Metri liniari
№ Constructia riglei de rigidizare a pilotilor Metri cubi
73/110
7.5 DRENE DE FILTRARE, CAMINE DE VIZITARE, DECANTOR
7.5.1 Descriere
Lucrarile includ: excavarea santului, constructia caminului de vizitare, executarea drenei si a unui
mediu de filtrare, umplere cu pamint, constructie canale de iesire
7.5.2 Materiale
Materialele trebuie sa corespunda cu:
Nisip macrogranular - GOST 8736-93
Piatra concasata de granit -GOST 8267-93
Tub din asbest si cement 150-350mm - GOST 1839-80
Prundis amestecat cu nisip - GOST 25607-94
Sectii cu camine de vizitare - GOST 3634-79
7.5.3 Conditii de Constructie

Santurile trebuie intotdeauna ingradite, ori de cite ori acolo se vor afla lucratori, asternind patul
de fundatie, instalind tevile sau umplind cu pamint.
Asternerea patului de fundatie drenant va fi executata din nisip macrogranular si piatra
concasata de granit de marimea 40-70 mm. Patul de fundatie va fi terminat si compactat pentru a
asigura o suprafata uniforma la cotele corecte in asa fel, ca sa poata fi montate tevile de drenare
cu o toleranta de +/- 10mm. Montarea tevilor si a constructiei in forma de arca trebuie sa fie
conform SNiP 3.07.03-85 si SNiP 3.05.05-84.
Tuburile din asbest - ciment se acopera cu doua straturi de piatra concasata de granit. Primul
strat va fi din agregate cu o granulatie de 40-70 mm, iar al doilea strat – din material cu o
granulatie de 20-40 mm. Grosimea acestor straturi trebuie sa fie cel putin de 150 mm. Deasupra
acestor straturi se va asterne un amestec din prundis si nisip de cel putin 100 mm. Ulterior acest
strat drenant va vi acoperit cu membrana impermeabila dintr-un material potrivit, acceptat de
Inginer. Mai departe se amenajeaza un strat de argila de 500mm deasupra acestei membrane, ca
apoi restul santului sa fie umplut pina sus cu material constructiv normal.
Caminele de vizitare se pozeaza in locurile, unde apele isi schimba directia sau unghiul de
scurgere. Pe locurile drepte cu un unghi stabil, caminele de vizitare se pozeaza la fiecare 50 metri.
La executarea lucrarilor de excavare pentru caminele de vizitare se vor spori masurile de
siguranta pentru muncitorii care vor trebui sa coboare in santul excavat, si trebuie sa asigure
Inginerul, ca in caz de aprobare a masurilor de securitate propuse, ele vor fi garantate inainte de
inceperea lucrarilor.
Caminul de vizitare va fi fondat pe o baza de cel putin 300mm din prundis compactat si va fi
construit in conformitate cu Desenele. Inainte de toate trebuie executate gauri pentru tevile unde
se afla caminul de vizitare in partea de jos. Dupa instalarea tevii rosturile dintre peretii caminului de
vizitare si tevi vor fi colmatate cu mortar din ciment. Pe masura constructiei caminului de vizitare,
dupa montarea fiecarui inel, partea de sus a inelului va fi acoperita de jur imprejur cu mortar din
ciment, inainte de a fixa cu o macara urmatorul inel.
Tubul executat din inele a caminului de vizitare va fi compact inchis cu un capac prefabricat
cu deschizatura nu mai mica de 500mm x 500mm, care la rindul sau tot se va inchide cu un alt
capac aprobat demontabil. Deschizatura trebuie sa fie dintr-o parte a capacului, pentru a putea cu
usurinta accesa innauntrul tubului. Sub aceasta deschizatura trebuie sa porneasca in jos, pina la
fundul caminului de vizitare, scari din metal la intervalul 200mm de o parte si de alata a lui, ce
permit o coborire usoara inauntrul caminului. La gura de iesire a santului de drenare, apa din teava
se va scurge intr-un decantor (bazin) din beton armat cu dimensiuni conform planului de 0.50 x
3.50 metri si de o adincime de 0.80 metri in interior, de la patul tevii in forma de arc in jos. Apa din
colector se va scurge printr-un dispozitiv de scurgere a apelor, care se va afla la acelas nivel cu
constructia in forma de arca a tevii, intr-un sant deschis, ce se va descarca intr-un sant lateral, cel
mai apropiat podet sau intr-o apa curgatoare.

Devierile nu vor fi mai mari de:
 declivitatea longitudinala +0,0005
 dimensiunile transversale +5cm;
74/110
 cotele pentru fundul santului +1cm;
 grosimea straturilor de filtrare +10%.
7.5.5 Masurarea
Executarea santului si drenei, incluzind toate lucrarile de excavare, umplere, tevile, prundisul
si materialele de filtrare, membrana impenetrabila, se vor plati in metri liniari. Masurarea se face in
intregime si nu vor fi facute scaderi pentru caminele de vizitare.
Executarea caminelor de vizitare, incluzind toate lucrarile de excavare, materialele pentru
caminul de vizitare, fundatia, umplerea si accesoriile, se vor plati in metri liniari de camine
construite, masurate vertical din partea de sus a fundatiei pina sub capac.
Executarea decantoarelor, incluzind orice drene de conectare necesare, se masoara in bucati
de decantoare construite.
7.5.6 Plata
compartimente este integrala, cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
№ Executarea drenelor de filtrare a apei Metri liniari
№ Executarea decantorului bucati
№ Executarea caminelor de vizitare Metri liniari
7.6 PERETI DE SPRIJIN

Descriere
7.6.1 Introducere
Lucrarile din acest capitol includ: constructia peretilor de sprijin din beton armat turnat monolit
in-situ, si asigurarea materialului si/sau a tevilor de drenare in spatele zidului sau a altor constructii.
7.6.2 Materiale
Betonul bpentru pereti va corespunde GOST 26633-85
Armatura trebuie sa fie conform GOST 5781-82 and
Plasa din armaturi trebuie sa fie conform GOST 23279-85
Material drenant pentru drenaj - GOST 8267-93.
Tuburi din asbest ciment pentru drene - GOST 1839-80
7.6.3 Armatura
Lucrarile de armare se vor executa in conformitate cu SNiP 3.06.04-91. Nu se permite livrarea
pe santier si folosirea armaturii fara certifcatul de conformitate a producatorului, care trebuie sa
confirme corespunderea calitatii fata de cerinte. Schimbarea armaturii de o anumita marca a
otelului cu o alta marca, inlocuirea armaturii de un anumit diametru sau categorie, cerute conform
Desenelor tehnice sau Specificatiei Tehnice, cu armatura de un alt diametru sau de o alta
categorie, trebuie sa fie convenite cu Inginerul.
Inainte de a fi folosita, toata armatura trebuie sa fie curatita de rugina, murdarie, praf, grasime.
Unirea capetelor de armatura se face prin suprapunere de minimum 30 de diametre ale barei in
lungime si in conformitate cu cerintele Specificatiei Tehnice.
Acolo unde sudarea armaturii si a pieselor inglobate este inevitabila, lucrarile trebuie sa fie
executate in corespundere cu cerintele GOST 14098-95. Sudarea armaturii trebuie sa fie evitata,
acolo unde e posibil, si nu trebuie executata fara permisiunea explicita a Inginerului.
7.6.4 Lucrarile de betonare

Prepararea, transportarea şi turnarea amestecului de beton, precum si protejarea lui, trebuie
de executat în corespundere cu cerinţele Specificaţiei, GOST 26633-91 si SNiP 3.06.04-91.
Nu poate fi turnat amestecul de beton, care şi-a pierdut lucrabilitatea admisă. Nu se admite
îmbunătăţirea lucrabilităţii prin adaos de apă în amestecul de beton la locul turnări.
75/110
Orice defecte ale suprafetei dupa scoaterea cofrajului vor fi inlaturate prin netezire cu mortar
din ciment şi nisip, daca Inginerul aproba. Daca defectele sunt prea garve pentru a obtine o astfel
de aprobare, Antreprenorul va demola lucrul facut si-l va inlocui cu altul, pe cont propriu.
7.6.5 Conditii generale.

Betonul la pereti va fi turnat prin ridicarea lui de jos, dar nu mai sus de 1,5m.
Peretii vor fi executati cu rosturi de dilatare, acolo unde vor fi indicatiile sau instructiniile
Inginerului. Rosturile de dilatare vor fi reexecutate din scinduri de lemn moale imbibate cu compusi
antiseptici (conservanti).
Drenajul de jur iprejur va fi executat din piatra concasata de granit si dintr-un tub de asbest
ciment de un diametru stabilit in Desenele Tehnice.
Peretii si drenele vor fi construite in conformitate cu Desenele Tehnice.

Lucrarile vor fi receptionate daca au fost executate strict conform planurilor si specificatiilor, ce se
refera la acest compartiment, si aprobate de Inginer.
7.6.7 Masurarea
Constructia peretilor se masoara in metri cubi de beton. Masurarea efectuata in asa mod va
cuprinde toate lucrarile in intregime executate la constructia peretilor, incluzind orice excavare
necesara de curatare in jurul aceastei constructii, betonul, cofrajul, armatura, rosturile de dilatare,
protejarea betonului si toate celelalte lucrari legate de acestea.
Asigurarea materialului drenant in spatele peretilor, incluzind toate materialele, se masoara in
metri liniari de drene executate conform instructiunilor sau real instalate, ce nu ar fi mai putin.
In locurile unde in spatele peretilor sunt necesare tevi de drenare sau alte constructii, ele
trebuie sa fie masurate in metri liniari de drene executate conform instructiunilor sau real instalate,
ce nu ar fi mai putin.
Masurarea drenajului include toate lucrarile de orice natura necesare pentru instalarea
materialului drenant si/sau a tevii, asa cum e reflectat pe desene sau conform instructiunilor din
partea Ingineului.
7.6.8 Plata
compartimente este integrala, cuvenita pentru finalizarea tuturor lucrarilor din prezentul capitol.
№ Executarea zidului de sprijim din beton
Metri cubi
armat.
№ Drenaj din pietris in spatele zidului de
Metri liniari
sprijin
№ Teava de drenare in spatele zidului de
Metri liniari
sprijin
8. REFERINŢE
LISTA STANDARDELOR LA CARE SE FACE trimitere:
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
1. SNiP 2.02.02 – 85 Foundations of water retaining structures.
Fundatii hidrotehnice
2. SNiP 2.03.11 – 85 Protection of structures against corrosion
Protectia constructiilor impotriva coroziunii
3. SNiP 2.05.02 – 85 Highways. (Design standards)
Drumuri auto ( Norme de proiectare)
76/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
4. SNiP 2.05.03 - 84* Bridges and pipes (culverts). (Design standards).
Poduri si podete (Norme de proiectare)
5. SNIP 3.01.03-84 Survey and setting out works in construction
Ridicări de teren in construcţie
6. SNIP 3.01.04-87 Acceptance of completed projects. General provisins.
Recepţia lucrarilor finalizate. Prevederi generale
7. SNiP 3.02.01 - 87 Earthwork Structures, Understructures and Foundations

Constructii terasamente, fundatii
8. SNIP 3.03.01-87 Bearing and Fencing Structures
Elemente portante si de imprejmuire
9. SNiP 3.04.03 – 85 Protection of erected constructions and structures against
corrosion
Protectia edificarilor si constructiilor impotriva coroziunii
10. SNiP 3.06.03 – 85 Highways (Construction and acceptance of works.
Regulations).
Drumuri auto(Prescriptii la efectuarea lucrarilor si receptia
lor)
11. SNiP 3.06.04 – 91 Bridges and pipes (culverts).
Poduri si podete
12. SNiP 3.06.06 – 88 Road and aerodrome asphalt pavement
construction.Regulations
Prescriptii pentru constructia imbracamintei din beton
asfaltic la drumuri si aerodromuri
13. SNiP 3.09.01 – 85 Manifacturing of precast concrete units
Fabricarea elementelor si articolelor prefabricate din beton
armat
14. SNiP III -18 – 75 Metal structures
Constructii metalice
15. VSN 8-89 Environmental Protection when constructing, repairing and
maintaing the highways. Instructions.
Instructiuni de protectie a mediului la lucrarile de
constructie, reparatie si exploatare a drumurilor auto
16. VSN 24 – 88 Repair and maintenance of highways. Technical standards.
Normele tehnice pentru reparatia si intretinerea drumurilor
auto
17. VSN 32 - 81 Waterproofing to bridges and culverts on railways,
highways and urban roads. Instruction
Instructiuni de executare a hidroizolarii elementelor de
poduri si podete pe drumuri auto, strazi si cai ferate.
18. VSN 37 – 84 Traffic Management and Security of Road Sectors under
Works.Instructions
Instructiuni pentru dirijarea circulatiei rutiere si securitatea
sectoarelor in executie
19. VSN 38 - 90 Road pavement work son top of uneven surfaces.
Technical standards.
Normele tehnice pentru executarea imbracamintilor rutiere
cu suprafata rugoasa
20. VSN 46 – 83 Designing of flexible roads. Instructions
Instructiuni pentru proiectarea sistemelor rutiere nerigide
21. VSN 81 - 80 Manufacturing and Construction of RC and Concrete
Culverts. Instructions
Instructiuni pentru fabricarea si constructia podetelor din
77/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
beton si beton armat
22. VSN 86 - 83 Designing and Mounting of Rubber Bearing Pads.

Instructions
Instructiune pentru proiectarea si asezarea aparatelor de
reazem din polimeri la poduri
23. VSN 139-90 Cement Concrete Pavements. Instructions
Construictia imbracamintei din beton cu ciment. Instructii
24. ODN 218.046-01 Designing of Flexible Road Pavement. Instruction.

Proiectarea imracamintei rutiere nerigide.Instructii
25. SN 25 – 74 Use of soils, stabilized with binding materials for road and
aerodrome bases and pavement. Instruction.
Instructii de aplicare a solurilor, stabilizate cu lianti pentru
constructia sistemelor rutiere si aerodrumurilor
26. ENiR, pc E 2 - 1 – 45 Mechanical and Manual Earthwarks.
Lucrari de terasamente mecanizate si manuale
27. ENiR, pc E 18 - 24 Revegetation.
Lucrari de inverzire
28. GOST 9.032 - 74* USCAP. Lacquer and Paint Coating. Groups, Technical
Requirements.
SUPCI. Acoperirea cu lac si vopsea.Tipuri, conditii tehnice
si marcari.
29. GOST 82-70 Universal hot-rolled wide strip steel
Laminarea universala a fisiilor late de otel la temperaturi
inalte
30. GOST 310.1 - 76* Cements. Test Methods. General provisins.
Cimenturi. Metode de testare.Prevederi Generale
31. GOST 310.2 - 76* Cements. Method for Coarseness Determination.
Cimenturi. Metode de determinare a finetei de macinarie
32. GOST 310.3 - 76* Cements. Methods for Determination of Standard
Consistency, of setting time and of Sound Cement.
Cimenturi. Metode de determinare a consistentei normale,
termenilor de priza si schimbarii uniforme a volumului
33. GOST 310.4 – 81 Cements. Methods for Determination of bending and
compression strength.
Cimenturi. Metode de determinare a rezistentei la
incovoiere si compresiune
34. GOST 380-94 Ordinary carbon steel. Grades.
Otel-carbon obisnuit. Marca de otel
35. GOST 483 - 75* Hemp rope. Technical Conditions
Odgoane de canepa. Conditii tehnice.
36. GOST 931 – 90 Brass sheets and strips. Technical conditions.

Table si fasii din cupru. Conditii tehnice
37. GOST 2803-89 Mortar for Construction. General Technical Conditions
Mortare de construcţie. Condiţii tehnice generale
38. GOST 4245 – 72 Drinking water. Methods for determination of chloride

content
Apa potabila. Metode de determinare a continutului de
cloruri
39. GOST 4389 - 72 Drinking water. Methods for determination of sulphate
78/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
content
Apa potabila. Metode de determinare a continutului de
sulfati
40. GOST 5180 – 84 Soils. Laboratory methods for determination of physical
characteristics.
Soluri. Metode de determinare a caracteristicilor fizice in
laborator
41. GOST 5336-80* Single bar steel grids. Technical Conditions.
Plase de otel ordinare. Технические условия
42. GOST 5781 - 82* Hot – rolled steel for reinforcement of concrete structures.
Specifications.
Otel laminat la temperaturi inalte pentru armarea
constructiilor din beton armat.Conditii tehnice.
43. GOST 5802 – 86 Mortars. Test methods.
Mortare de constructii. Metode de testare
44. GOST 6665-91 Concrete and reinfirced concrete kerbs. Specifications.
Elemente prefabricate din beton si beton armat pentru
borduri
45. GOST 6727-80* Cold-drawn low-carbon steel wire for concrete structures
reinforcement. Technical Conditions.
Sirma trasa din otel cu continut jos de carbon la
temperaturi joase. Conditii tehnice
46. GOST 6713-91 Low-alloyed structural rolled steel for bridge construction.
Specifications.
Laminarea otelului cu continut jos de carbon pentru
constructia podurilor
47. GOST 7473 – 94 Ready-mixed concrete. Technical Conditions.

Amestecuri de beton.Conditii tehnice
48. GOST 8267 – 93* Crushed dense aggregates and gravel for construction.
TEchnical Conditions.
Piatra concasata din roca densa de munte pentru
constructie. Conduitii tehnice.
49. GOST 8269 - 87* Natural Crushed Stone, Gravel for Construction. Test
Methods.
Piatra naturala sparta, pietris pentru lucrari in constructie.
Metode de testare
50. GOST 8269.0-97 Crushed dense aggregates and gravel of natural rock,
industrial wates for construction. Physical-mechanical
testing methods.
Piatra concasata si prundis din roca densa de munte,

resturi de materiale industriale pentru constructie. Metode
fizico-mecanice de testare.
51. GOST 8269.1-97 Crushed aggregate and gravel of natural rock, and of
production residue for construction works. Chemical
analysis testing methods.
Piatra concasata si prundis din roca densa de munte,

resturi de materiale industriale pentru constructie. Metode
de analiza chimica de testare
79/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
52. GOST 8735 – 88* Sand for construction. Testing methods.
Nisip pentru lucrari in constructie. Metode de testare
53. GOST 8736 -93* Sand for construction. Technical Conditions.
Nisip pentru constructie. Conditii tehnice
54. GOST 9128 -97* Asphalt concrete mixtires for roads and aerodromes and
asphalt concrete. Technical Conditions.
Mixturi asfaltice pentru drumuri si piste, si beton asfaltic
(Conditii tehnice)
55. GOST 9812-74 Petroleum bitumen. Technical Conditions.
Bitumul petrolier de izolare. Conditii tehnice
56. GOST 9825 -73 Lacquer-painting materials. Terms, definitions and
designation.
Materialele din vopsea cu lac.Termeni, definitii, marcare.
57. GOST 10060.0 – 95 Concrete types. Frost Resistance Test Method.
Tipiri de beton. Metode de determinare a rezistentei la
inghet-dezghet
58. GOST 10178 – 85* Portland cement and Portland blast furnace slag cement.
Technical Conditions.
Ciment portland si ciment portland cu adaos de zgura
(Conditii tehnice )
59. GOST 10180 – 90 Concrete Types. Test Methods for strength of specimens.
Tipuri de beton. Metode de determinare a rezistentei
probelor de control
60. GOST 10181.0 – 81 Concrete Mixtures. General Conditions of Test Methods
Amestecuri de beton. Conditii generale ale metodele de
testare
61. GOST 10181.1 – 81 Concrete Mixtures. Methods for Workability.
Amestecuri de beton. Metode de determinare a lucrabilitatii
62. GOST 10181.2 -81 Concrete Mixtures. Methods for Density
Amestecuri de beton. Metode de determinare a densitatii
63. GOST 10181.3 -81 Concrete Mixtures. Methods for Porosity
Amestecuri de beton. Metode de determinare a porozitatii
64. GOST 10181.4 – 81 Concrete Mixtures. Methods for Exfoliation
Amestecuri de beton. Metode de determinare a stratificarii
65. GOST 10181-2000 Concrete mixtures. Test Methods.
Amestecuri de beton. Metodele de testare
66. GOST 10704-81 Longitudinal (electric) welded steel pipes (tubes).
Assortment.
Tevi de otel electric sudate longitudinal. Sortiment
67. GOST 10807-78* Road signs. General technical conditions.

(Modificarea nr .3) Indicatoare rutiere. Conditii tehnice generale
68. GOST 11501 - 78* Petroleum Bitumen. Penetration Test Method.
Bitumul petrolier. Metode de determinare a penetratiei
69. GOST 11503 - 74* Petroleum Bitumen. Viscosity Test Method.
Bitumul petrolier. Metode de determinare a viscozitatii
70. GOST 11955-82 Cutback Road bitumen. Technical Conditions
Bitumul lichid pentru drumuri. Conditii tehnice
71. GOST 12071 - 2000* Soils. Sampling, handling and sample storage.
Soluri. Selectarea, ambalajul, transportarea si pastrarea
probelor
72. GOST 12248 – 96 Soils. Laboratory methods for strength and shear strength.
80/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
Soluri. Metode de determinare a rezistentei si rezistentei la
deformare
73. GOST 12536 – 79 Soils. Laboratory Grading Analysis Method.
Soluri. Metode de determinare a compozitiei
granulometrice in laborator
74. GOST 12730.0 - Concrete Types. General requierements for density,
7812730.4-78 moisture content, water absorption, porosity and
impermeability to water Test Methods.
Tipuri de beton. Conditii generale pentru metodele de
determinare a densitatii, umiditatii, absorbtiei de
apa,.porozitatii si impermeabilitatii
75. GOST 12730.5-84* Concrete Types. Impermeability to water Test Methods.
Tipuri de beton. Metode de determinare a impermeabilitatii
76. GOST 13508 - 74* Road Marking

Marcaj rutier.
77. GOST 14098-91 Welded joints of reinforcement and of embedded elements
of reinforced-concrete constructions. Types, structure and
dimensions.
Sudarea armaturii si a pieselor inglobate pentru
constructiile de beton armat. Tipuri, structura si dimensiuni
78. GOST 15836 -79 Bituminous rubber insulating mastic. Technical conditions.
Mastic bituminos cu cauciuc izolant.Conditii tehnice
79. GOST 16557 – 78 Filler for asphaltic-concrete mixtures. Technical
requirements.
Filer pentru beton asfaltic (Conditii tehnice)
80. GOST 18105 - 86* Concrete Types. Strength Test Methods.
Tipuri de beton. Reguli de control a rezistentei betonului

81. GOST 18164 -72 Drinking water. Test Method for Solid Residue Content.
Apa potabila. Metoda de determinare a continutului de
rezidii solide
82. GOST 18599-2001 Polythene pressure pipes. Technical Conditions
Tevi de presiune din polietilen. Conditii tehnice.
83. GOST 18659 - 81 Road Bitumen Emulsions. Technical requierements.
Emulsii bituminoase pentru drumuri. Conditii tehnice
84. GOST 20522 – 96 Soils. Statistical processing method of test results.
Soluri. Metoda statica de prelucrare a rezultatelor testarilor
85. GOST 22245 -90* Viscous Road Petroleum Bitumen. Technical Conditions.
Bitumul viscos pentru drumuri. Conditii tehnice
86. GOST 22733 – 77 Soils. Laboratory method for maximum density
Soluri. Metode de laborator de determinare a densitatii
maxime
87. GOST 23279 - 85 Welded reinforcment grids for precast reinforced concrete
structures and units. General Technical Conditions.
Plase sudate metalice pentru construcrii si articole din
beton armat.Conditii generale tehnice
88. GOST 23457 – 86* Traffic control equipment. Application.
Mijloace tehnice de dirijare a circulatiei rutiere. Reguli de
aplicare.
89. GOST 23558 – 94* Crushed stone-gravel-sand mixtures and soils, treated by
inorganic binder for road and aerodome construction.
81/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
Technical conditions.
Amestecuri de piatra concasata – prundis-nisip si soluri,
prelucrate cu lianti anorganici pentru constructia drumurilor
si aerodromurilor. Conditii tehnice
90. GOST 23732 – 79 Water for concrete and mortar. Technical Conditions.
Apa pentru beton si mortar. Conditii tehnice
91. GOST 24143 – 80 Soils. Laboratory methods for swelling and subsidence
Soluri. Metode de determinare a caracteristicilor la umflare
si tasare
92. GOST 25192 – 82* Classification of Concrete and general technical
requirements.
Clasificarea betonului. Conditii tehnice generale.
93. GOST 25328 – 82 Building mortar cement. Technical conditions.
Ciment pentru mortare de constructii. Conditii tehnice
94. GOST 25584 – 90 Soils. Laboratory method for permeability coefficient.
Soluri. Metode de determinare a coeficientului de filtratie in
laborator
95. GOST25607 – 94* Crushed stone-gravel-sandy mixtures for road and
aerodrome base and pavement. Technical Conditions
Amestecuri de piatra concasata - prundis - nisip pentru
sisteme rutiere si aerodromurilor. Conditii tehnice
96. GOST 266333 – 91 Heavy and fine grained concrete. Technical Conditions.
Beton greu cu granulatie marunta (Conditii tehnice)
97. GOST 26804 -86 Metal road safety barriers. Technical Conditions.
Parapeti metalici de securitate. Conditii tehnice.
98. GOST 28013 – 98* Mortar Types. General Technical Conditions.
Mortare de constructie. Conditii tehnice generale
99. GOST 30055-93 Ropes of polymeric materials and combined ropes.
Technical Conditions.
Odgoane din materiale polimerice si odgoane combinate.
Conditii tehnice
100. GOST 30515-97 Cement Types. General Technical Conditions.

Tipuri de ciment. Conditii generale tehnice
101. GOST 51256-99 Road marking. Types and basic parameters. General
technical requirements.
Marcajul rutier. Tipuri si parametri de baza. Conditii tehnice
generale
102. OST 35 - 27.0 – 85 Reinforced concrete units for rectangular and pipe culverts
for railway and road culverts. Technical conditions.
Elemente din beton armat pentru podete tubulare si podete
cadru la caile ferate si drumuri auto. Conditii tehnice
103. OST 35 - 27.2 – 85 Reinforced concrete units for rectangular drainage pipes
for railway and road culverts. Structure and dimensions.
Elemente din beton armat pentru podete cadru folosite la
drumuri auto si cai ferate. Constructia si dimensiunele
104. TU 1-51-75 Waterproofing layer
Strat izolant
105. TU 400-1/55-16-76 Waterproofing layer
Strat izolant
106. Typical design 3.501-86 Reinforced concrete piles for the bridge infrastructure
Proiect Tip Piloti dn beton armat pentru infrastructuri de pod
82/110
GOST Nr
N Titlu. Denumire
Nr STAS
107. Typical design 3.503-41 Bridge and overpasses approaches

Proiect Tip Racordarea podurilor si pasajelor de autostrada cu rampa
de acces
108. Typical design 3.503.1-75 Road Bridges of Precast RC Units with spans of 6 and 9m
Proiect Tip on piles
Poduri de autostrada din elemente prefabricate din beton
armat cu deschideri de 6.00 si 9.00 m pe infrastructuri cu
piloti
109. Typical design 3.503.1-79 Reinforced concrete piles for road bridge infrastructure
Proiect Tip with a span up to 24.m
Infrastructuri cu piloti din beton armat pentru poduri de
autostrada cu deschideri de pana la 24.00 m
110. Typical design 3.503.1-81 Precast Reinforced Concrete I-Type beam bridge and
Proiect Tip overpass decks with spans of 12. 15. 18. 21. 24 and 33m
length.
Suprastructuri din beton armat cu lungimea de

12.00,15.00,18.00,21.00,24.00 si 33.00 m din grinzi dublu
T cu armare precomprimata pentru poduri si pasaje
111. Typical design 3.503.1-101 Waterproofing to carriageway, coverage of the expansion
Proiect Tip joints of precast reinforced concrete road bridge and
overpass decks of 33m length.
Izolatia partii carosabile, acoperirea rosturilor de dilatatie a
suprastructurilor din beton armat cu lungimea de pana la
33.00 m pentru poduri si pasaje de autostrada
112. Typical design 503.09-7.84 Drainage structures for roads.
Proiect Tip Constructii pentru evacuarea apelor de pe drumuri auto
113. Typical design 3.501-86 Reinforced concrete prismatic piles for bridge piers.
Proiect Tip Piloti prizma din beton armat pentru elevatie la poduri
Proiect de îmbunătățire a drumurilor locale

83/110
SC Contractul 3: LRIP/W4/03: „Drumul L 390 PTC
”NOUCONST” Pîrlița – Nisporeni, km 23+400 – km 32+942”
SRL
Planuri tehnologice de control.

Executarea lucrărilor de construcție/reparație a
drumului
Технологические планы контроля процессов при
строительстве дорог
Cod: PTC 7.1.3
Ediţia: 01/2019
Distribuit către
Semnătură MAC __________________
Etapa Elaborat Coordonat Aprobat

Funcţia Diriginte de Şantier Inginer-constructor Administrator
Numele, prenumele
Data
Semnătura
Planurile tehnologice de control.

PTC 7.1.3
Executarea lucrărilor la şantierul de
construcţie/reparaţie a drumului Ediţia: 01/2019
84/110
CUPRINS
1. Diagrama de flux pentru construcția drumurilor / Технологическая схема выполнении работ
при строительстве и содержанию автомобильных дорог 87
2. PT 7.1.1 - Planul de control al aprovizionarii şantierului de construcții / Технологический план
контроля при поставке сырья на строительную площадку 88
3. PT 7.1.2 - Planul Tehnologic pentru verificarea proceselor de producere / Технологический план
контроля производственных процессов 89
4. Lista documentelor de referință / Перечень справочных документов 97
5. Înregistrări / Записи
85/110
1. DIAGRAMA DE FLUX LA CONSTRUCŢIA SI INTRETINEREA DRUMURILOR / ТЕХНОЛОГИЧЕСКАЯ СХЕМА
ВЫПОЛНЕНИИ РАБОТ ПРИ СТРОИТЕЛЬСТВЕ И СОДЕРЖАНИИ АВТОМОБИЛЬНЫХ ДОРОГ
Pregătirea Şantierului (măsurări)

Подготовка строительной площадки
Curăţarea șantierului (Înlăturare strat vegetal, pământ etc.) / Excavare

Очистка (удаление верхнего слоя почвы, земли) / Земляные работы
Demolări (curăţarea terenului, înlăturare: indicatoare, stâlpi)
Снос (Очистка земли, удаление: знаков, столбов)
Evacuare materiale pentru umplere
Удаление материала для заполнения
Umplerea unde este necesar cu material pentru umplere
Заполнение где это необходимо материалом для заполнения
Compactarea cu compactor vibrant. Укатка виброкатком.
Așternerea stratului de nisip drenant. Укладка дренажного слоя песка
Compactarea cu compactor vibrant. Укатка виброкатком
Așternerea stratului cu balast sau cu piatra concasata de calcar

Укладка слоя щебня (известняк)
Așternerea stratului de baza cu piatra concasata de granit (granulometrie

diferita)
Укладка слоя щебня (гранит)
Amorsarea (tratarea cu emulsie bituminoasa). Протравка
Așternerea stratului de asfalt cu liant.
Compactarea cu compactor. Уплотнение
Amorsarea (tratarea cu emulsie bituminoasa). Протравка
Așternerea stratului de asfalt cu liant
86/110
2. PT 7.1.1 - PLANUL DE CONTROL LA APROVIZIONAREA ŞANTIERULUI DE CONSTRUCŢII / ТЕХНОЛОГИЧЕСКИЙ ПЛАН КОНТРОЛЯ ПРИ ПОСТАВКЕ СЫРЬЯ НА СТРОИТЕЛЬНУЮ
ПЛОЩАДКУ
№ Materiale utilizate Elemente supuse verificarii Responsabil Perioada, ciclu Notificari Metode de verificare
Nisip Cantitati conform facturii sau actelor de insotire Dirigintele de Fiecare unitate de RCMS 7.1.3 Regsitru de control materiale
Vizuala
GOST 8736-93 Continut de materiale improprii (bolovani, argila etc); şantier/Maistru transport la santier
Piatra sparta si griblura Cantitati conform facturii sau actelor de insotire Vizuala
GOST 8267-93 Continut de materiale improprii (bolovani, argila, nisip etc); Dirigintele de Fiecare unitate de
RCMS 7.1.3
GOST 8269.0-97 Culoare (piatra sparta de granit – rosie,sura); şantier/Maistru transport
SM STB 1311:2008 Fractia corespunde cerintelor tehnice si actelor de conformitate
Amestec de piatra sparta, Vizuala
Cantitati conform facturii sau actelor de insotire
griblura si nisip Dirigintele de Fiecare unitate de
Continut de materiale improprii (bolovani, argila, nisip etc); RCMS 7.1.3
SM GOST 25607:2010 şantier/Maistru transport
Fractia corespunde cerintelor tehnice si actelor de conformitate
GOST 8269.0-97
Granit curat/bine spălat fără praf cu fracţia corespunzătoare petru tipul de tratament. Vizuala
Piatra sparta de granit Cantitati conform facturii sau actelor de insotire
Fiecare unitate de
utilizata la tratamentele Continut de materiale improprii (bolovani, argila, nisip etc);) Seful SMA RCMS 7.1.3
transport
inbracamintii rutiere Culoare (piatra sparta de granit – rosie,sura);
Fractia corespunde cerintelor tehnice si actelor de conformitate
Cantitati conform facturii sau actelor de insotire Vizuala
Lipsa materialelor improprii Dirigintele de Fiecare unitate de
RCMS 7.1.3
Mixtura asfaltica Piatra sparta utilizata in mixtura este acoperita cu un strat omogen de bitum. şantier/Maistru transport
SM STB 1033:2008 Lipsa semnelor vizuale a neconformitatilor (bitum ars).
Dirigintele de Fiecare unitate de
Temperatura mixturii asfaltice in unitatea de transport corespunde 130-140 0С RCMS 7.1.3 Termometru
şantier/Maistru transport
Elemente prefabricate din Cantitati conform facturii sau actelor de insotire; Dirigintele de Fiecare unitate de
RCMS 7.1.3 Vizuala
beton Dimensiunile si starea elementelor (marcare, fara fisuri si rupturi) şantier/Maistru transport
Bitum Fiecare unitate de
Cantitati conform facturii sau actelor de insotire; Şef SMA RCMS 7.1.3 Vizuala
GOST 22245-90 transport
Notă: Controlul calitativ (efectuate de laborator) este efectuat conform planurilor de control tehnologice la FMA (PTC 7.1.2) şi FPS (PTC 7.1.1)
3. PT 7.1.2 - PLANUL TEHNOLOGIC PENTRU CONTROLUL PROCESELOR DE PRODUCERE / ТЕХНОЛОГИЧЕСКИЙ ПЛАН КОНТРОЛЯ ПРОИЗВОДСТВЕННЫХ ПРОЦЕССОВ
№ Etapa Elemente supuse verificarii Metode de verificare Abateri Responsabil Notificari Perioada, ciclu
Lucrari pregatitoare
Verificarea corectitudinii amplasarii punctelor de
identificare a traseului conform datelor din Vizual, cu masurari in teren Nu se admit Sef echipa Cartea Tehnică La inceperea lucrarilor
proiect.
Restabilirea traseului,
Zona de protectie a drumului. Delimitarea si cotele zonei maistru
trasarea liniilor la Se executa masurari de
1. Axa constructiilor de arta Cotele si panta in raport cu axa topometrist
dimensionarea La unghiuri 1.5√n. Borderou verificare a unor portiun
Suprafete repartizate pentru organizare de
structurii rutiere Delimitarea si cotele zonei Liniare – 1/1000. topometrist masuratorilor traseului si unghiurilor,
santier
La cote - 50√1. la pichete cota reperelor. Nu mai
Suprafata carierelor Delimitarea si cotele zonei topometrist
putin de 10%
Trasarea drumurilor provizorii si cailor de acces Delimitarea si cotele zonei Sef echipa
Defrisare copaci
Cartea tehnică
(tufisuri),inlaturarea Autorizari de defrisare cu indicarea
7. Respectarea cerintelor forestiere Punct 3.4 si 3.3 СНИП 30603-85 Sef sector (informaţia Inainte de defrisari
radacinilor, pregatirea punctelor preconizate
zilnică)
amprizei drumului
Dacaparea stratului Corectitudinea depozitarii stratului vegetal Vizual, cu masurari in teren Nu se admit In faza executiei
8.
vegetal de pe
Grosimea stratului vegetal, % Vizual, cu masurari in teren. 20% 50 m
suprafata pregatita
Terasamentul
Corespunderea planului datelor din
Se vor fixa toti pichetii si punctele intermediare Liniare – 1/1000.
Lucrari de trasare la proiect Borderou Pana la 50 m pe sectoar
10.delimitarea taluzurilor Corespunderea unghiurilor datelor din Topometrist masuratorilor drepte,
Varfurile unghiurilor La unghiuri 1.5√n.
pentru terasamente proiect la pichete 10-20 m in curbe
Puncte suplimentare de fixare Corespunderea cotelor datelor din proiect La cote - 50√l.
Coeficient de compactare la distanta de la Rrezultat Pana la amenajarea
Se admit 10% mai mult de 0,04 Laborator
Compactarea 1,5 pana la 2,0 m incercari rambleului
13.suprafetelor existente Compactarea terasamentului Urma ruloului compactor din fata Nu se admite adinc
pentru rambleuri Viteza ruloului 4-5 кm / h Maistru Nu sunt Zilnic in curs de executie
Numar de treceri a ruloului min 10 ori
17. Terasamentul Rrezultat Inainte de demararea
Clasificarea pamintului Prelevarea probelor din cariera - Laborator
Consolidarea incercari lucrarilor
terasamentului, Lucrari topometrice la toate pichetele si puncte Borderoul
Corespunderea cotelor din proiect La cote - 50√l Topometrist La fiecare 50 m
evacuarea apelor intermediare cotelor
pluviale la suprafata, La cote 5 cm, nu mai mult 10%-10 Borderoul
drenaje, pereti de Cotele axei, muchiei si canalelor de scurgere Topometrie Topometrist La fiecare 50 m
cm. cotelor
sprijin. Borderoul
Latimea terasamentului Masurari in teren 10 cm, nu mai mult 10%-20 cm Sef sector La fiecare 50 m
masuratorilor
abateri 10% nu mai mult 10% Borderoul
Panta taluzului Masurari nivelir, sablon Topometrist La fiecare 50 m
total -20% masuratorilor
Borderoul
Suprafata terasamentului, panta Masurari nivelir 0,010 si 10% incercari - 0,12 Topometrist La fiecare 50 m
masuratorilor
Densitatea pamintului, calitati Sef sector Zilnic
Rezultate
Prelevarea probelor la 1,5 pana la 2,0 m Abateri 10% mai mult de 0,04 incercari
Laborator Nu mai rar de 50 m
rezultate
incercari
Urma ruloului precedent Nu se admite adanc Maisru Lipsesc Zilnic in faza executiei
Viteza ruloului compactor 4-5 km/h
Numar de treceri a ruloului Min 10 treceri
Dimensiunile transversale a santurilor (inclusiv Borderou

Masuratori in teren 5 cm Sef sector La fiecare 50 m
de garda si altele), cota minima masuratori
Amenajarea canalelor
28. Adancimea santului 5 cm
de scurgere Masuratori cu statie topo, banda marcata, Topometrist Borderou
Declivitati longitudinale 5 cm La fiecare 50 m
echer masuratori
Grosimea stratului vegetal 20% Maistru
IMBRACAMINTEA RUTIERA (SNiP 2.05.03.84, SNiP 3.06.04.91)
Verticale 10 cm, nu mai mult de
Cote Statie topo Topometrist Borderou cote La fiecare 25 m
10 % - 10 cm .
Borderou
10 cm , nu mai mult de 10 %-20
Latimi Masuratori in teren Sef sector măsuratori a La fiecare 50 m
cm
lăţimii stratului
Borderou
Declivitati longitudinale si transversale Masuratori statia topo, rigla de trei metri 0,010 si 10% incercari - 0,12 Topometrist La fiecare 50 m
masuratori
32. Patul drumului Calitatea si provenienta pamintului in patul Rezultate Pana la demararea
Prelevarea probelor de laborator - Laborator
drumului incercari lucrarilor
Sef sector - Zilnic
Coeficienr compactare 0,95 Se admit 10% mai mult de 0,04 Rezultate
Probe laborator Nu mai rar de 200 m
incercari
Nivel de compactare la patul drumului
Urma ruloului precedent Nu se admite adanc
Viteza ruloului compactor 4-5 km/h Maistru Lipsesc Zilnic in faza executiei
Numar de treceri a ruloului Min 10 treceri
Verificari de intrare a materialelor.
Verificarile materialelor in laborator la straturile Conform РСT 7.1 Plan control Rezultate Conform РСT 7.1 Plan
Prelevarea probelor la corespunderea Laborator
suplimentare de baza materiale incercari control materiale
certificatelor
Lipsa valurilor in fata ruloului,
Straturi de baza Calitatea compactarii vizual Maistru - Zilnic
lipsa urme
41. suplimentare (strat
Latimea imbracamintei rutiere, m Banda marcata 10 cm, 10 % incercari – 20 cm Peste 50 m
drenant) Sef sector
Grosimea stratului imbracamintei rutiere,mm Spita marcata 15 mm, 10 % incercari – 30 mm Borderou Peste 17 m
0,010 cm, 10 % incercari – 0,030 masuratori
Declivatatea transversala a imbracamintei Statie topo, rigla Peste 25 m
cm Topometrist
Cote Statie topo 5 cm Peste 25 m
47. Straturi de baza si Verificari de intrare a materialelor.
Verificarile materialelor in laborator la straturile Conform РСT 7.1 Plan control Rezultate Conform РСT 7.1 Plan
imbracaminti rutiere Prelevarea probelor la corespunderea Laborator
suplimentare de baza materiale incercari control materiale
executate din piatra certificatelor
sparta, balast, griblura, (nu se admit urme, valuri in fata
Borderou grad
zgura Calitatea compactarii Vizual ruloului, piatra pusa in fata Maistru Zilnic
compactare
ruloului se striveste dupa trecere)
Latimea imbracamintei rutiere,m Banda marcata 10 cm, 10 % incercari – 20 cm Borderou Peste 50 m
Sef sector
Grosimea stratului imbracamintei rutiere,mm Rigla 15 mm, 10 % incercari – 30 mm masuratori Peste 12,5 m
Declivatatea transversala a imbracamintei Statie topo, rigla 0,010, 10% incercari-0,015 Topometrist Peste 25 m
Cote verticale Statie topo 5см 10% испытаний 10 см Topometrist Peste 25 m
10-15 mm, restul 10% incercari
Planietate Masura sub rigla de trei metri Sef sector Peste 6 m
20-30%
Verificarea materialelor la intrare.
Verificarea calitatii materialelor in laborator din Conform РСT 7.1 Plan control Rezultat Conform РСT 7.1 Plan
Prelevarea probelor la corespunderea Laborator
stratul suplimentar al fundatiei materiale incercari control materiale
certificarii
(nu se admit urme, lipsa valuri in Borderou coef.
Calitatea compactarii Vizual Maistru Zilnic
fata ruloului) compactare
Latimea imbracamintei, Banda marcata 10cm, 10% incercari-20 cm Peste 50 m
Sef sector
Grosimea stratului imbracamintei, rigla 15 cm, 10% incercari-30 cm Peste 16 m
Imbracaminti si Panta transversala a imbracamintei Statie topo 0,010, 10% incercari-0,015 Topometrist Peste 12,5 m
fundatii din pamant cu Borderou
Cote verticale Statie topo 5 cm 10% incercari 10 cm Topometrist masuratori Peste 25 m
55.balast, pietris si nisip,
stabilizate cu lianti 10-15 mm, restul 10% incercari
organici si minerali Planietate Masura sub rigla de trei metri Sef sector Peste 6 m
20-30%
7-10 mm restul 10% incercari 14-
Planietate Masura sub rigla de trei metri Sef sector - Peste 6 m
20
Incercari
Calitatea compactarii Verificari laborator 8-25% volum proiectat Laborator 3 locuri la 7000 m.p.
laborator
Conform РСT 7.1 Plan control Rezultat Conform РСT 7.1 Plan
Calitatea liantului Verificari laborator Laborator
materiale incercari control materiale
La intrare conform planului de control
Calitatea mixturi asfaltice - - - -
aprovizionare РСА 7.4
Coeficient compactare conform date Rezultat
Calitatea compactarii imbracamintii 0,98 – 0,99 Laborator 3 locuri la 7000 m.p.
laborator incercari
Calitatea suprafetei imbracamintii Vizual (lipsa pelade, fisuri, condensat) Nu se admite Sef sector - La sfarsitul zilei
Pana la 10 mm restul 10% Borderou
Grosimea imbracamintii Rigla Sef sector Peste 33 m
incercari 15-20 mm masuratori
Îmbrăcăminţi din
65. 10 cm restul 10% incercari 15-20 Borderou
beton asfaltic Latimea imbracamintii din beton asfaltic Banda marcata Sef sector Peste 50 m
cm masuratori
abateri 0,010 sau 10% incercari Borderou
Profil transversal Statie topo Topometrist Peste 12,5 m
0,015 masuratori
Pina la 5 mm si restul 5% Borderou
Planietatea imbracamintii Rigla de trei metri Sef sector Peste 6 m
masuratori pina la 10 mm masuratori
Pina la 10 mm si restul 10% Borderou
Cote verticale Statie topo Sef sector Peste 25 m
masuratori pina la 20 mm masuratori
Corectitudinea pozitionarii semnelor inampriza
Banda marcata conform Гост Р 52289-2004 Conform Гост Р 52289-2004 Sef sector - Fiecare semn
drumului
Corespunderea semnelor cerintelor si normelor
Montarea semnelor Banda marcata conform Гост Р 52289-2004 Conform Гост Р 52289-2004 Sef sector - Fiecare semn
73. in vigoare
rutiere
Adancirea stalpilor in modul stabilit Conform Гост Р 52289-2004 Conform Гост Р 52289-2004 Sef sector - Fiecare semn
Amenajarea podetelor tubulare din elemente prefabricate din beton

Sef sector,
Corespunderea amplasarii Statie topo, banda marcata +,- 3 см Cartea tеhnica Odata la astfel de lucrar
topometrist
Sapatura gropii de Sef sector, Act lucrari
76. Cotele fundatiei Statie topo, banda marcata +,- 5 см Continuu
findatie topometrist ascunse
Sef sector, Act lucrari Continuu
Amenajarea evacuarii apelor pluviale Statie topo, banda marcata +,- 5 см
topometrist ascunse
Act lucrari Continuu
Planietatea suprafetei fundatiei Statie topo, rigla de trei metri +,- 5 см Maistru
ascunse
Act lucrari Continuu
79. Amenajarea fundatiei Cotele verticale Statie topo +,- 5 см Maistru
ascunse
Rezultate
Calitatea compactarii Coeficient de compactare 0,95%, Se admite 10% mai mult de 0,04 Laborator Odata la astfel de lucrar
incercari
Receptia elementelor Corespunderea marimilor, prezenta
82. Vizual si masuratori - Maistru RCMS 7.1.3 In functie de furnizari
din beton armat pasaportului
Maistru,
Cotele fundatiei conform proiectului Statie topo - Cartea tеhnica Continuu
Topometrist
Maistru,
Planietatea suprafetei Statie topo, rigla de trei metri 5 мм Cartea tеhnica Continuu
Topometrist
83. Amenajarea fundatiei Maistru,
Panta conform proiectului Statie topo 0,01 10% incercari Cartea tеhnica Continuu
Topometrist
5 мм
Maistru, Act lucrari
Inaltimea fundatiei Banda marcata 10 мм se admit la restul Pentru toate detaliile
Topometrist ascunse
incercarilor
Maistru, Act lucrari
Precizia montarii elementelor Statie topo, banda marcata Nu se admite Continuu
Topometrist ascunse
Sef sector,
Abateri in plan si profil a podetului longitudinal Statie topo, banda marcata +,- 30 мм Cartea tеhnica Odata la astfel de lucrar
topometrist
Sef sector,
Lungime +0; ,- 10 мм Cartea tеhnica Pentru toate detaliile
topometrist
Sef sector,
Grosimea peretilor -5; ,+ 10 мм Cartea tеhnica Pentru toate detaliile
Montarea corpului si topometrist
87. Masura tuburilor podetului
a capetelor podetului Sef sector,
Restul masuratorilor +,- 10 мм Cartea tеhnica Pentru toate detaliile
topometrist
Devierea axei tuburilor intermediare a Sef sector,
+ 10 мм Cartea tеhnica Pentru toate detaliile
podetului topometrist
Statie topo, banda marcata Sef sector,
Abateri marimi la fundatie -5; ,+ 10 мм Cartea tеhnica Toate blocurile
topometrist
Abateri marimi la tuburi + 5 мм Cartea tеhnica Toate blocurile
topometrist
Abateri grosimea rosturilor intre tuburi +,- 10 мм Cartea tеhnica Toate blocurile
topometrist
Lucrari de Act lucrari
96. Calitatea executiei straturilor hidroizolante Vizual - Maistru Continuu
hidroizolare ascunse
Laborator, Rezultate Pina la demararea
Restabilirea sapaturii in straturi Prelevarea probelor laborator -
Maistru incercari lucrarilor
Astuparea tubului cu
97. Borderou
pamint
Compactarea pamintului in straturi Statie topo, banda marcata 10% mai mult de 0,04 Laborator coef.compactar Odata la astfel de lucrar
e
Conform РСT 7.1 Plan control Rezultate conform PCC conform РС
99. Lucrari de consolidare Calitatea materialului Verificari la intrare, prelevarea probelor Laborator
materiale incercari 7.1
Plombarea gropilor
Frezarea strat de beton Nu se admite muchie afanata la gropi Vizual
100. asfaltic uzat Nu se admit abateri Sef sector Cartea tehnică Continuu
Dimensionarea gropii in contur cu suprapunele
ВСН 24-88 (5.5) Banda marcata
la3-5 cm a imbracamintei intregi
Cateva gropi nesemnificate, megiese se vor uni

intrun contur comun; asfaltul degradat se Vizual
inlatura, groapa se curata,la necesitate se usuca
Imbracaminte curata – lipsa prafului, murdariei,

obiectelor improprii.
Curatare cu perie mecanica,

Caratarea de praf si
autospeciale de spalat si curatat.
impuritati cu utilizarea
103.
diversa a utilajelor de Vizual Nu se admit devieri Sef sector Cartea tehnică Continuu
curatare macanizata Curatarea si spalarea imbracamintii se
ВСН 24-88 (5.5) executa de la axa spre acostament.
Curatarea benzii mediane se executa
din partera stanga a sensului de
circulatie spre muchia (bordurii) partii
carosabile
Reparatia imbracamintilor cu
utilizarea mixturilor asfaltice
fierbiti si reci se executa in
Acoperire completa a suprafetei cu bitum. perioada favorabila la
Amorsarea Fundul si peretii gropii de regule se amorseaza cu temperatura min 5 °С.
104. Vizual Termometru Sef sector Cartea tehnică Continuu
ВСН 24-88 (5.5) cu bitum dizolvat, lichid, bitum ramas incalzit la Mixturile asfaltice calde,
60 °С, consum 0,3-0,5 l/m.p. fluidificate si mixturile
oganaminerale umede, pot fi
utilizate la temperaturi scazute
pina la - 10 °С
Pentru mixturi asfaltice fierbinti si
Acoperirea integrala a suprafetei cu mixtura calde 1,25-1,30; pentru mixturi
asfaltica. asfaltice reci 1,50-1,60; pentru
Materialul se asterne in gropi cu suprainaltare mixturi organominerale umede
din considerenta coeficientului de compactare. 1,7-1,8; pentru materiale din
Plombarea gropilor cu La aparenta liantului la suprafata pe alocuri, se piatra sparta (gribluri)
105. mixturi asfaltice recomanda presararea cu savura sau nisip Vizual Termometru (гравийных, anrobate cu lianti Sef sector Cartea tehnică Continuu
ВСН 24-88 (5.5) mascat. organici, 1,30-1,40.
La adancimea gropii pina la 5 cm se asterne intr-
un strat, la adancimea de 10 cm - in doua
straturi.
Compactarea va atinge gradul

necesar si va asigura planietatea
Dupa asternere materialul este acompactat.
la racordarea cu imbracamintea
Gropile de dimensiuni minore se compacteaza cu
existena.
Compactarea maiul mecanic sau manual, la suprafetele mari –
106. Vizual In caz de neconformitate, lucrarile Sef sector Cartea tehnică Continuu
ВСН 24-88 (5.5) rulouri cilindrice cu masa 5 - 10 tone. Se
vor fi sistate
recomanda utilizarea rulourilor cu cilindri
echipati cu guma.
Fisurile la imbracamintile rutiere se colmateaza Nu se admit devieri
in conditii meteo favorabile la temperaturi de Termometru
min 5 °С, cu o deschidere maxima
Fisurile de pina la 5 mm se uplu cu bitum si se

presara cu filer, 5 mm si mai mari se colmateaza
cu mastic. Fisurile deschise ,separate se executa
in modul urmator:
107.Colmatarea fisurilor Se curata de praf cu aer comprimat, perie de Sef sector Cartea tehnică Continuu
sirma; Vizual
Banda marcata
Se umplu cu mastic bituminos conform tabel. 1
Fisurile se vor umplea cu surplus. Dupa
inlaturarea surplusului de mastic se presara cu
savura sau nisip
Fisurile cu marginea deteriorata se deschid prin
taierea fisiilor de 10-15 cmdin fiecare parte la
toata grosimea rostului de deformatie. Fisurile
deschise se trateaza la fel ca si gropile.
Nu se admit devieri
Dupa pregatirea locului pentru reparatie, se va
Restabilirea muchiei instala dea lungul muchiei (dinspre acostament)
Banda marcata
112. imbracamintii o scindura (analogic cofrajului), spatiul deteriorat Sef sector Cartea tehnică Continuu
Statie topo
deteriorate se va umplea cu mixtura fluidificata. Dupa
intarire, scindura se va inlatura.
! Circulatia rutiera pe sectoarele supuse reparatie se va relua dupa racirea mixturilor proaspat amenajate pina la temperatura 50-60 °С.
Tabel nr. 1
Componente Compozitia mastic %, pentru zone climaterice

II II,III III, II II,III IV,V
IV
Bitum BR 60 60 60 - - -
100/130
- - - 80 70 50
Bitum BR 70-
100 25 25 20 10 25 35
Filer 5 - - 10 5 5
Faina din 10 15 20 - - 10
guma
Savura de
asbest
Marimea devieri
№ Genul constructiei si devieri admisibile
admisibile
Terasamente
1. Cote de executie a profilului longitudinal, cm 5
2. Ingustare terasamentului intre axa si michie, cm 10
3. Cresterea pantei taluzului, % 10
4. Dimensiunile transversale a canalelor, santurilor (inclusiv de garda), cm 5
5. Adancimea canalelor (in conditia asigurarii scurgerii), cm 5
6. Dimensiuni transversale a drenajului, cm 5
7. Pante longitudinale a drenajelor, 0,001
8. Latimea bermei din umplutura,cm 15
9. Grosimea stratului vegetal, % 20
10. Scadenda de la coeficientul de compactare stabilit, in comparatie cu valoarea absoluta (nu mai mult de 10 % mostre) 0,04
11. Diferenta intre coef. de compactare pe lungimea sectiunii transversale in stratul superior al terasamentului, la drumuri cu 0,02
imbracaminti rutiere rigide.
Grosimea stratului de consolidarea a acostamentelor si taluzurilor terasamentului, mm 15
Straturi suplimentare la fundatii (antiinghet, izolante, drenante si altele)
12. Latimea stratului, mm 10
13. Grosimea stratului, mm 15 (10)
14. Panta transversala a stratului 0,010 (0,005)
Drumuri de camp, imbunatatite cu materiale locale
15. Latimea imbracamintii, cm 10
16. Grosimea imbracamintii la drumuri, imbunatatite cu adaos de balast, mm. 15 (10)
17. La fel, imbunatatite cu adaos de alte materiale, % 15 (10)
18. Cote de executie pe axa, mm 50 (10)
19. Abateri sub rigla de trei metri, mm 10
Imbracaminti si fundatii din piatra sparta, balast, zgura
20. Latimea fundatiei, cm 10
22. Grosimea stratului la imbracaminte, cm 15 (10)
23. Cote de executie pe axa, mm 50 (10)
24. Panta transversala a imbracamintii 0,005
Imbracaminti si fundatii din pamint, amestec din piatra sparta cu balast, stabilizate cu lianti organici si materiale minerale
26. Latimea fundatiei la drumuri cu supastructura capitala, cm 10
28. Grosimea imbracamintii, % 10, nu mai mult de 20
mm
29. Cote de executie pe axa, mm 5
30. Panta transversala a imbracamintii (fundatiei) 0,010 (0,005)
Imbracaminti si fundatii executate din piatra sparta (balast), stabilizata cu lianti organici
32. Latimea fundatiei, imbracamintii, cm 10
33. Grosimea imbracamintii, % 10, nu mai mult de 20
mm
35. Panta transversala a imbracamintii (fundatiei) 0,010 (0,005)
36. Abateri sub rigla de trei metri, mm 10 (5)
Imbracaminti din mixturi asfaltice
37. Latimea, cm <10
38. Grosimea, mm <10
39. Cote de executie pe axa, mm <5
40. Panta transversala <0,005
41. Abateri sub rigla de trei metri, mm <3
42. Coeficient compactare <0,98 – 0,99
Imbracaminti din beton ciment
44. Grosimea imbracamintii, mm 10
46. Panta transversala a imbracamintii 0,005
48. Diferenta nivelului la suprafata placilor megiese din beton monolit, mm 2
49. Suprainaltarea marginei placilor megiese la imbracamintile executate din placi prefabricate din beton: la drumuri categoria I-III,mm 5
50. Pentru restul categorii de drumuri, mm 10
Podete tubulare
51. Lungimea fundatiei la podete din elemente prefabricate din beton, mm +15 - 0
52. Racordare suprapusa la tuburi megiese (in lipsa sectoarelor cu apa statatoare) mm 10
53. Diferenta intre tuburi, mm +15 - 5
54. Cota de sus a podetului, mm -20, +10
55. Lungimea tubului, mm 0, -10
56. Grosimea peretilor tubului +- 0,05 din grosimea
peretilor si nu mai
mult de 10 mm
4. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINŢĂ / ПЕРЕЧЕНЬ СПРАВОЧНЫХ ДОКУМЕНТОВ
 GOST 8736-93
 GOST 8267-93
 GOST 8269.0-97
 SM STB 1311:2008
 SM GOST 25607:2010
 GOST 8269.0-97
 SM STB 1033:2008
 SM STB 1115:2008
 GOST 22245-90
 SNiP 2.05.03.84
 SNiP 3.06.04.91
 ВСН 24-88
LVI 10
Lista AMC pentru verificare internă Ediţia: 01/2019
PM 10
Denumire AMC Data Data

Nr. de Nr. AMC Responsabil de
№ pentru verificare verificării următoarei Semnătura
evidenţă etalon verificare
internă interne verificări
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
CV 10 – Cartelă de verificare CV 10 – Cartelă de verificare
Denumirea ______________________________ Denumirea ______________________________
Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________
Nr. de fabricație ___________________________________ Nr. de fabricație ___________________________________
Data ultimei verificări ______________________________ Data ultimei verificări ______________________________
Data următoarei verificări __________________________ Data următoarei verificări __________________________
Răspunzător ______________________________________ Răspunzător ______________________________________

Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________

Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________

Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________

Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________

Tipul Tipul
_____________________________________________ _____________________________________________
GENERALITĂŢI
Prezenta procedură are drept scop stabilirea procesului de control al produsului/serviciului
neconform, prin aplicarea unor acţiuni de corectare a neconformităţii depistate.
Procedura este elaborată cu luarea în considerare a cerinţelor prevăzute în standardele:
 „ISO 9001” punctele 8.3, 8.5.2 şi 8.5.3.
 „ISO 14001” punctele 4.4.7 şi 4.5.3.
 „OHSAS 18001” punctele 4.4.7 şi 4.5.3.
DOMENIUL DE APLICARE
Procedura se aplică în toate cazurile de depistare a neconformităţilor.
Neconformităţi se referă la abaterile depistate în urma:
 Controlului îndeplinirii lucrărilor;
 Încercărilor de laborator;
 Reclamaţii (referitor la calitate) din partea beneficiarilor;
 Inspecţii privind protecţia muncii, inspecţii făcute de client;
 Inspecţii care vizează protecţia mediului ambiant;
 Decizia unui manager (cointeresat în corectarea unui proces îndeplinit incorect).
Procedura nu se aplică pentru cazurile de accidentele în urma cărora au avut de suferit persoane.
Pentru aceste situaţii se aplică procedura „PM 11 Cercetarea accidentelor de muncă”.
TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI
 Conformitate – corespunderea cu cerinţele stabilite.
 Neconformitate – neîndeplinirea unei cerinţe.
 Inspecţie – evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite după caz, de măsurare, încercare
sau comparare cu un calibru (cerinţe în documente de referinţă).
 Încercare – determinare a uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o procedură.
 Verificare – confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, că au fost îndeplinite cerinţele specificate.
 Defect – neconformitate care nu poate fi corectată (rebut).
 Corecţie – acţiune de eliminare a unei neconformităţi depistate.
 Acţiune corectivă – acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi depistate sau a altei situaţii
nedorite.
 Identificarea neconformităţii – poate fi făcută de personalul autorizat sau de orice altă persoană în
măsură ce poate depista o problemă ce poate avea incidenţă asupra calităţii produsului/serviciului.
 Analiza Neconformităţii – stabilirea cauzei, a acţiunii corective precum şi responsabilului şi termenul de
îndeplinire/implementare se face de către managerul de proces.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR
CONTROLUL NECONFORMITĂŢILOR
Prin controlul produsului/serviciului neconform se subînţelege: identificarea, evaluarea, tratarea

acestuia, înştiinţarea serviciilor sau personalului implicat şi stabilirea de acţiuni imediate pentru înlăturare,
analiza cauzelor neconformităţilor pentru stabilirea acţiunilor corective.
Neconformităţile care au loc la întreprindere se clasifică în 2 categorii:
1) Din vina furnizorului, în cazul materialelor sau serviciilor procurate;
2) Din vina întreprinderii, în cazul când apar pe parcursul procesului tehnologic.
CONTROLUL NECONFORMITĂŢILOR MATERIALELOR/SERVICIILOR PROCURATE.
Materialele/produsele primite de către întreprindere se verifică înainte de utilizare.

Verificarea constă în verificarea corespunderii produsului cu comanda sau documentele de primire. În
dependenţă de natura materialului/produsului verificarea se face documentar, vizual şi/sau special (control
de laborator).
Responsabil de efectuarea verificării este:
 Utilizatorul, în cazul când materialul/produsul urmează a fi utilizat imediat;
 Depozitarul, în cazul când materialul/produsul urmează a fi depozitat, pentru utilizare
ulterioară după necesitate.
În cazul când în urma verificării sunt depistate careva neconformităţi cu cerinţele stipulate în
comandă sau cu documentele de însoţire, se procedează conform algoritmului indicat în „Schema 1”
Schema 1 – Algoritmul de control al neconformităţilor
materialelor/produselor aprovizionate
Procurare
materiale/produse Manager
Transmiterea către
utilizator/depozitar Manager
Facturi
Comandă
Verificare Utilizator/
Paşaport tehnic al
materialului/produsului materiale/produse Depozitar
Utilizare Da Conform
Nu
Anunţare MAC pentru Utilizator/
Oformare „ANM 08”
înregistrare în „RN 08” Depozitar
Decizie privind
utilizarea Manager
Examinarea datelor
în cadrul Analizei sau
anuale de
Returnarea către Utilizarea
Management
furnizor specială
În cazul depistării unor neconformităţi (calitative sau cantitative) care nu pot fi înlăturate imediat prin
negociere cu furnizorul, responsabilul de recepţie documentează cazul în „ANM 08”.
„ANM 08” se aduce la cunoştinţa managerului (vezi „ORG 5.5.2”), care primeşte decizia privind
utilizarea ulterioară a materialului/produsului neconform.
Materialele/produsele neconforme până la primirea unei decizii definitive se separă şi se identifică
pentru asigurarea neutilizării lor din greşeală.
În cazul când este depistată o neconformitate minoră, care se înlătură imediat, atunci nu se emite
„ANM 08”.
În dependenţă de tipul materialelor, „ANP 08” sunt păstrate la MAC.
Apariţia neconformității
Oformare „AC 08”

Determinarea măsurilor de
corecţie şi responsabili de
îndeplinire
Îndeplinirea corecţiei în
termen
Controlul îndeplinirii Examinarea datelor

corecţiei Anunţare MAC pentru în cadrul Analizei
înregistrare în „RN 08” anuale de
Management
Determinarea cauzei
neconformităţii
Da Necesitate Nu
de acţiuni
corective
Stop
Oformarea acţiunii
corective în „AC 08”
Îndeplinirea acţiunilor
corective în termen
Probabilitatea
Nu
de apariţie în
alte
subdiviziuni
Da
Indicaţii pentru aplicarea

acţiunilor preventive
Corecţii şi acţiuni corective

Neconformităţi generate de companie sunt acelea care apar:
 Pe parcursul procesului tehnologic de construcţie a drumurilor;
 La producerea emulsiei bituminoase;
 La producerea indicatoarelor rutiere.
Neconformităţile minore care sunt înlăturate rapid în proces de lucru nu se documentează.
Neconformitățile pentru corectarea cărora sunt necesare cheltuieli suplimentare sau implicarea
personalului din alte subdiviziuni se documentează în „AC 08 - Act de corecţie”. Pentru fiecare
neconformitate documentată se stabilesc măsuri de corecţie şi persoanele responsabile de îndeplinirea
măsurilor.
După documentare o copie a „AC 08” se transmite către MAC, care le colectează în mapă specială.
Toate „AC 08” se înregistrează în „RN 08 Registrul de neconformităţi”.
Pentru diferite situaţii şi accidente unde documentarea în „AC 08” nu este rezonabilă, persoana
responsabilă anunţă MAC care înregistrează situaţia în „RN 08”, unde indică şi măsurile care s-au
îndeplinit pentru evitarea repetării pe viitor a unei situaţii similare.
În dependenţă de situaţie „AC 08” se îndeplineşte de către:
 Dirigintele de şantier;
 Conducătorul de subdiviziune;
 Laborator.
Pentru neconformităţile documentate se stabilesc măsuri de corecţie. Măsurile de corecţie se
stabilesc de o comisie, numită de către Manager sau Director. Pentru fiecare corecţie se numeşte o
persoană responsabilă de organizarea îndeplinirii corecţiilor şi respectiv despre raportarea rezultatelor
membrilor comisiei.
În cazul când există dubii că neconformitatea ar putea să mai reapară, comisia determină cauza
acestei neconformităţi şi stabileşte acţiuni corective pentru înlăturarea cauzei neconformităţii apărute.
Pentru acţiunea corectivă comisia stabileşte responsabil de îndeplinire şi termen de îndeplinire. Măsurile
corective se înregistrează în „RN 08”.
Notă explicativă:
Corecţia – este eliminarea neconformităţi.
Acţiune corectivă – este eliminarea cauzei neconformităţii.
„AC 08” sunt păstrate la MAC care verifică îndeplinirea măsurilor stabilite în aceste acte.
Acţiuni preventive
Dacă apar dubii că neconformităţi asemănătoare ar putea apărea şi în alte subdiviziuni ale
întreprinderii, se organizează efectuarea de acţiuni preventive cu scopul evitării apariţiei acestor
neconformităţi presupuse. Acțiunile preventive se documentează în „Ordin” aprobat de Director în care se
conţine:
 Descrierea problemei posibile;
 Acțiunile necesare pentru prevenirea apariţiei problemei;
 Responsabilii de îndeplinirea acţiunilor de prevenire;
 Termenul de îndeplinire a acţiunilor;
 Responsabilul de controlul îndeplinirii ordinului.
Important:
Atunci când se planifică acţiuni corective sau preventive trebuie făcută o evaluare nedocumentată a
pericolelor potenţiale pentru securitatea angajaţilor sau protecţia mediului cu scopul de a stabili dacă sunt
necesare controale suplimentare sau măsuri de minimizare a riscurilor generate. Evaluarea trebuie
efectuată până la implementarea acțiunilor corective sau preventive.
Dacă în urma acţiunilor corective sau preventive sunt necesare actualizări ale documentelor curente
MAC trebuie să organizeze implementarea actualizărilor în cel mai rezonabil termen.
În urma actualizării de documente MAC trebuie să se asigure că documentaţia actualizată este
adusă la cunoştinţa persoanelor cointeresate.
SARCINI ŞI RESPONSABILITĂŢI
Managerul asigurare calitate:
− Colectarea „AC 08” şi urmărirea îndeplinirii acestora;
− Efectuarea înregistrărilor în „RN 08”;
− Organizarea evaluării pericolelor generate din acţiuni corective sau preventive, până la
implementarea acestora.
Utilizatorul materialelor procurate/depozitarul
− Controlul materialelor primite cu scopul stabilirii conformităţii acestora;
− Documentarea neconformităţii materialelor/produselor procurate în „ANM 08”.
Conducătorul de subdiviziune/Dirigintele de şantier/Laborator

− Documentarea neconformităţilor în „AC 08”;
− Stabilirea acţiunilor corective în „AC 08” pentru evitarea reapariţiei neconformităţii.
REFERINŢE
− PM 11 Cercetarea accidentelor de muncă
− ISO 9001:2008 - Sisteme de Management al calităţii. Cerinţe.
− ISO 14001:2005 Sisteme de management de mediu. Cerinţe cu ghid de utilizare.
− OHSAS 18001:2007 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe.
FORMULARE UTILIZATE
Prezenta procedură conţine următoarele anexe:
− ANM 08 – Act de neconformitate a materialelor/produselor procurate.
− AC 08 – Act de corecţie.
− Forma RN 08 Registru de neconformităţi.
RN 08
Registru de neconformităţi
Ediţia: 01/2019
Responsabil Semnătura
Descrierea situaţiei
Data Locul Cauza posibilă Măsuri de înlăturare a cauzei de responsabilului
sau incidentului
îndeplinire de îndeplinire
AN 10 – Cartela AMC neconform AN 10 – Cartela AMC neconform
Nr. de fabricaţie __________________________ Nr. de fabricaţie __________________________
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
NECONFORM NECONFORM
GESTIONAREA APARATELOR DE MĂSURĂ ȘI CONTROL. SCOPUL
Prezenta procedură stabilește metodele de gestionare a aparatelor (mijloacelor) de măsură și control
din întreprindere și persoanele implicate în aceste activități.
Procedura este elaborată cu luarea în considerare a cerințelor prevăzute în standardele „ISO 9001”
punctul 7.6, „ISO 14001” punctul 4.5.1, „OHSAS 18001” punctul 4.5.1
DOMENIUL DE APLICARE
Procedura dată se aplică la următoarele AMC din întreprindere:
 AMC utilizate în laborator (responsabil SL).
 AMC Uzina de preparare a mixturilor/betoanelor/bitumului (SP).
 Instrumente geodezice (responsabil Geodezist).
TERMINOLOGIE ȘI ABREVIERI.
 SL – Șef de laborator;
 SP – Șef de producere Uzina de Emulsie;
 AMC – Aparat de măsură și control, orice mijloc (echipament, aparat, instrument) utilizat pentru activități
de măsurare, monitorizare și efectuare a încercărilor care este supus verificării metrologice obligatorii.
DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR
AMC procurate în dependență de domeniul unde vor fi utilizate, cu scopul de a asigura că corespund
specificațiilor cerute sânt controlate la primire de către:
 Geodezist (monolitele din teren);
 SL (AMC pentru laborator);
 SP (AMC pentru uzina de emulsie).
AMC utilizate la laborator sânt înregistrate de către SL în ”DG-05/B4 Înzestrarea laboratorului cu utilaj
de încercări”.
AMC utilizate la uzina de emulsie sunt înregistrate de către SP în ”LP 10 Lista AMC de la uzina de
producere”.
AMC geodezice utilizate în teren sunt înregistrate de către Geodezist în ”LIG 10 Lista de instrumente
geodezice”
„DG-05/B4”, „LIG 10” se elaborează în conformitate cu ”Lista Oficială a mijloacelor de măsurare
supuse controlului metrologic legal” aprobată prin Hotărârea Departamentului Standardizare și Metrologie,
Nr. 1445-M din 04.01.2004.
Utilizatorii AMC sunt responsabili de utilizarea acestora conform destinației, de exploatarea corectă și
evitarea deteriorării AMC.
În conformitate cu „DG-05/B4”, „LP 10”, „LIG 10” SP, SL și Geodezistul organizează efectuarea
verificării metrologice, în limitele responsabilităților proprii.
În urma verificării AMC care primesc rezultat pozitiv se eliberează buletin metrologic. Buletinele
metrologice sunt păstrate de responsabilii AMC respective.
Pentru asigurarea efectuării la timp a verificării metrologice pe AMC se aplică ”CV 10 Cartela de
verificare”, cu excepția cazurilor când pe AMC se aplică ștampila de verificare metrologică. SL, SP și
Geodezistul organizează plasarea ”CV 10” pe AMC de pe sectorul său.
În cazul depistării unui AMC deteriorat utilizatorul anunță superiorul său (SP, SL sau Geodezistul)
despre aceasta. SP, SL și Geodezistul retrag din utilizare AMC defecte și asigură păstrarea acestora
separat de cele conforme, cu scopul evitării utilizării neintenționate a AMC neconforme. La necesitate pe
AMC defect se aplică cartela „AN 10 AMC neconform”.
În caz că AMC neconform se repară, după reparație se verifică metrologic în mod obligatoriu.
SP, SL și Geodezistul trebuie să se asigure că operatorii, utilizatorii AMC noi a compartimentelor de
care sunt responsabili au cunoștințe suficiente privind utilizarea, deservirea și modalitatea de protejare. În
acest scop la ei efectuează instruirea utilizatorilor AMC privind modalitățile de utilizare și exploatare,
conform recomandărilor producătorului. Utilizatorii AMC sunt responsabili de utilizarea lui conform
destinației, exploatarea corectă și evitarea deteriorării AMC.
În conformitate cu ”Legea metrologiei Nr.647-XIII, din 17.11.95, capitolul IV, Articolul 20,(4)” în cazul
depistării AMC cu marca metrologică de verificare deteriorată și (sau) de pierdere a buletinului de etalonare
și verificare ele devin inutilizabile. Aceste AMC sunt supuse verificării metrologice repetate.
În conformitate cu ”Legea metrologiei Nr.647-XIII, din 17.11.95, capitolul IV, Articolul 20,(5)”, AMC
care, în urma controlului și supravegherii metrologice de stat, se constată că nu corespund cerințelor în
vigoare se consideră nelegale și se interzic de a fi utilizate. Responsabilul AMC scoate din utilizare AMC cu
rezultat negativ al verificării metrologice.
În cazul când AMC este mai puțin important din punct de vedere tehnic/tehnologic se aplică
verificarea internă, efectuată de responsabilul AMC. Pentru verificarea internă se folosesc ca etalon doar
AMC verificate metrologic. Rezultatele verificării interne se documentează în ”LVI 10 Lista AMC pentru
verificare internă” de către responsabilii AMC.
SARCINI ȘI RESPONSABILITĂȚI:
SP:
− Control AMC procurate;
− Elaborare „LP 10” și actualizare anuală;
− Organizarea efectuării verificării metrologice;
− Organizarea aplicării „CV 10” pe AMC verificate metrologic;
− Excluderea din uz a AMC defecte;
− Instruirea muncitorilor care utilizează AMC privind modalitățile corecte de lucru;
− Organizarea etalonării AMC din responsabilitatea sa;
− Elaborare, actualizare „LVI 10”.
SL:
− Elaborare „DG-05/B4” și actualizare anuală;
Geodezist:
− Elaborare „LIG 10” și actualizare anuală;
Utilizatorii AMC:
− Utilizarea conform destinației, exploatarea conform instrucțiunilor și evitarea deteriorării AMC;
− În caz de depistare AMC deteriorat anunțare superior (SL, SP, Geodezist).
REFERINȚE
− ISO 9001:2015 - Sisteme de Management al calității. Cerințe.
− ISO 17025: Sisteme de management al calității în laboratoare de încercări. Cerințe.
− Legea metrologiei Nr.647-XIII, din 17.11.95.
− Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal.
FORMULARE UTILIZATE
Prezenta procedură conține următoarele anexe:
− DG-05/B4 – Înzestrarea laboratorului cu utilaj de încercări.
− LP 10 – Lista AMC de la uzina de producere a emulsiei.
− LIG 10 – Lista instrumentelor geodezice.
− CV 10 – Cartela de verificare.
− AN 10 – Cartelă AMC neconform.
− LVI 10 Lista AMC pentru verificare internă.

Sistemul MAC-13 03

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul MAC-13 03

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Republica Moldova - Ministerul Economiei și Infrastructurii - Administrația de Stat a Drumurilor

Proiectul de Îmbunătățire a Drumurilor Locale

„8” iulie 2019

Republica Moldova - Ministerul Economiei și Infrastructurii

Pentru buna desfășurare a activității pe toată perioada de execuție a

Construcţii şi reparaţii de drumuri

Etapa Elaborat Coordonat Aprobat

7. Lucrări de remediere in locurile alunecarilor de teren 68

4. DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR. CERINŢE GENERALE.

4.1.2 Inspectarea tehnică

4.1.4 Masurarea sau testarea conformitatii.

4.2 MĂSURĂRI ŞI ACHITAREA

4.2.2 Termeni de Masurare si Definitii.

4.2.3 Proceduri de cintarire si dispozitive.

4.2.4 Proceduri de receptie.

4.2.5 Marimea Platii.

4.3.2 Asigurarea Serviciilor

4.3.3 Lucrari Provizorii

4.4 DIVERSE CERINTE

4.4.3 Protectia Liniilor de Comunicatie.

4.4.4 Succesiunea Activitatilor-Cheie din Contract.

4.4.5 Executarea Desenelor

4.5 DIRIJAREA TRAFICULUI

4.6 ASIGURARI SOCIALE SI GARANTIA DE INDEPLINIRE A LUCRARILOR

4.7 CONTROLUL MATERIALELOR

4.7.2 Resursele de materiale locale.

4.7.3 Pastrarea si transportarea materialelor.

4.8.2 Ciment pentru mortare

4.9.2 Emulsie bituminoasa.

4.9.3 Temperatura de lucru.

4.10 AGREGATE FILTER

4.10.3 Agregate pentru mixturi bituminoase.

4.10.6 Aditivi pentru mortar si beton din ciment.

4.11 ARMATURA DIN OŢEL

4.12 DIVERSE MATERIALE

4.13 IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

4.14 RESPECTAREA CERINTELOR PLANULUI DE MASURI PENTRU OCROTIREA MEDIULUI

4.14.1 Restabilirea stratului vegetal

4.14.2 Batatorirea inutila a solului

4.14.3 Contaminarea surselor acvatice

4.14.4 Deseuri de uleiuri, combustibil si materiale bituminoase

4.14.6 Acoperirea camioanelor incarcate

4.14.8 Nivelul zgomotului

4.14.9 Barierele zgomotului

4.14.10 Asezari de tabere, etc, eliminarea deseurilor in aceste locuri

4.14.11 Deschiderea de cariere si gropi de imprumut in curs de functionare

4.14.12 Medii nedorite

4.14.13 Materiale periculoase

4.14.14 Drumuri de Acces

4.14.15 Defrisarea copacilor

4.14.16 Vinatoarea, etc.

4.14.17 Accesul in Curti

4.14.18 Sedinte Publice

4.14.19 Persoana responsabila de mediu, Sanatate si Securitate

5.1.3 Descrierea Lucrarilor.

5.2 CURĂŢAREA ŞANTIERULUI

5.2.3 Receptia lucrarilor.

5.3 DEMOLĂRI ŞI CURĂŢAREA TERENULUI

5.3.4 Inlaturarea materialelor.

5.3.5 Evacuarea Materialelor

5.3.6 Receptia lucrarilor.

5.4.6 Indicatoare temporare.

5.4.7 Semnalizatorii cu fanioane si semafoarele

5.4.8 Asigurarea cu Drumuri de Ocolire.