Sunteți pe pagina 1din 2

Adaptarea militarilor în termen la viaţa militară este un proces complex, de o importanţă

deosebită, care se reflectă în comportamentul militarilor, în modul în care ei recepţionează şi


asimilează informaţiile teoretice, în modul în care îşi formează deprinderi practice, precum şi în
interiorizarea normelor si regulamentelor militare. Optimizarea şi facilitarea acestui proces poate
eficientiza procesul de instrucţie a tinerilor şi, în acelaşi timp, poate preveni unele dezechilibre
psihice şi conduite dezadaptative pe parcursul efectuării serviciului militar.

Adaptarea la mediul militar înseamnă modul, în care fiecare militar se integrează în spaţiul social
al cazărmii sau al cîmpului de instrucţie, la ritmul activităţilor didactice şi militare, la gruparea în
unităţile şi subunităţile cărora le aparţine, la ierarhia şi valorile instituţiei militare.

Adaptarea la mediul militar este un proces unitar care vizează trei aspecte:

- fiziologic - capacitatea de a suporta rigori şi privaţiuni de tot felul, antrenamente


obositoare, agresiuni, încadrare într-un program riguros, efort fizic de durată, solicitări
intense în orice condiţii de climă, relief, zi/noapte, lipsă de hrană, îmbrăcăminte etc;
- psihologic - formarea abilităţilor necesare desfăşurării activităţilor specifice militare, a
capacităţilor de a renunţa la l ibertate şi de a se subordona şefilor ierarhici, a
capacităţilor de
a-şi controla impulsurile, frica, emoţiile etc;

- social - părăsirea de către individ a universului său obişnuit – familia, prietenii etc. şi
integrarea sa într-o colectivitate impusă care îi cere participarea totală şi permanentă şi
care promovează alte structuri valorice, ce intră uneori în contradicţie cu cele ale
societăţii civile sau cu cele cu care era obişnuit tînărul.

Pentru psihologii militari este foarte important să studieze persoanele cu nivelul scăzut de
adaptare la condiţiile mediului militar, ce nu favorizează starea lor psihologică, ci doar duce spre
conflicte interpersonale şi izolarea lor din colectiv . În mare măsura rezultatul adaptării depinde
nu numai de particularităţile individuale, de starea lor psihică şi fizică, dar şi de nivelul pregătirii
profesionale al militarilor prin contract care se află în relaţii directe cu militarii în termen.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei, psihologul trebuie să întreprindă următoarele măsuri:

- să depisteze cauza transferării, în cazul în care militarul a fost transferat;


- să studieze documentaţia necesară a militarului sosit (referinţa de serviciu, portofoliul
psihologic, cartela medicală, dosarul personal);
- să colaboreze cu medicul din unitatea militară, cu scopul depistării problemei reale şi
identificarea apariţiei ei;
- să acorde consilieri individuale şi în dependenţă de caz să aplice psihoterapii de scurtă
sau lungă durată;
- să aplice în practică, după necesitate şi în dependenţa de caz, chestionare psihologice:
„Adaptabilitatea”, „Analiza stilului de comunicare”; metode proective: „Omul sub
ploaie”, „Animalul inexistent”;
- să monitorizeze starea psihologică a militarului şi problemele depistate;
- să aplice metode psihodiagnostice suplimentare în dependenţă de caz (observaţia şi
testarea);
- să desfăşoare traininguri psihologice cu persoanele cu problemele de adaptare cu
tematica: „Comunicarea în grup”, „Gîndirea pozitivă”, „Ridicarea stimei de sine”;
- să se organizeze şi să se desfăşoare şedinţe instructiv-metodice cu tematica: „Relaţiile
interpersonale”, „Coeziunea de grup”;
- să informeze militarii încorporaţi în cadrul desfăşurării meselor rotunde despre procesul
de adaptare şi integrare la mediul militar;
- să participe activ la repartizarea militarului în subunitate, după caracteristicile personale;
- să studieze climatul moral-psihologic în colectivele companiilor, unde a fost transferat
militarul şi să evalueze nivelul de adaptare a acestuia;
- să elaboreze, pentru comandanţii de subunităţi, recomandări metodice cu privire la
organizarea şi desfăşurarea lucrului educativ cu militarii dezadaptaţi;
- să depisteze, cu ajutorul anchetelor anonime, iniţiatorul conflictelor pentru îmbunătăţirea
relaţiilor interpersonale şi ameliorarea acestora

S-ar putea să vă placă și