oHARA'DoNOyETsKy=,.',..

,,,L

JT tt a
LIMB il RO
U/A

i .:ir ii i 1 ;-': . .'.i:.. .t,

. r: :,.1].. ..':r:: ::.:-i...{::il-_

'.'.
 CUPRINS

CUVANT-INAINTE
5
CAPITOLULI
Primii pagi
CAPITOLUL AL II-LEA
Alegoriile de bazi

CAPITOLUL AL III-LEA
Substantivele (,,creaturile"), articolele (,pajii,,),
fr r.j, prepoziliile (,,plantele") 13
En, ,.
CAPITOLUL AL IV-LEA
Pronumele (,,uzurpatorii") 24
CAPITOLUL AL V-LEA
i::
Verbele (,,regii")

CAPITOLUL AL VI-LEA
Adjectivele (,,cameleonii") 50
CAPITOLUL AL VII-LEA
Numeralele (,,soldafli")

CAPITOLUL AL VIII-LEA
Adverbele (,,ancorele")

CAPITOLULAL IX-LEA
Conjuncf iile ("liantii")

CAPITOLULALX-LEA
Interje4iile ("hberif )
BIBLIOGRAFIE
 va ajute se aptca$ imediat
Ar

rentru aplicarea regulii texte

prin tematica lor, reman tot
:mini un creion cu ajutorul
siL rezolvali direct Pe carte
CAPITOLTJLI

b
9zimnW
Ohara Donovetsky

Preddnd gramatica limbii romdne atit elevilor de gimnaziu, cdt gi celor de liceu
sau adu\ilor, am observat ci prima informalie clari de care au nevoie este
cea referitoare la inlelegerea diferen{elor esenliale dintre MORFOLOGIE qi
SINTAXA.
Agadar, dragii mei, fundamental este si inlelegem urmdtoarele:
> toate cuvintele dintr-o limbi sunt forme gi, ln consecin!6, intri in
MORFOLOGIE sub diferite denumiri (substantiv, pronume, verb etc.);
> formele, in practica [mbii, primesc funclii gi, astfel, cu alte denumiri, intrl
in SINTAXA.

Ca si intelegefi mai ugor cele doui compartimente ale limbii - morfologia gi

sintaxa - vA propun sA privili urmitoarele doui coloane:
I. IL
r. SUBSTANTIV SUBIECT
2. PRONUME PREDICAT
3. VERB ATRIBUT
4. AD]ECTIV COMPLEMENT
5. NUMERAL
6. ARTICOL
7. ADVERB
8. PREPOZTTTE
e. coNluNcTrE
10. TNTERIECTTE
$,,'
3.: Ei, gi acum, si trcepem poVestea ...
rl{' Si incercim si invi{itn gramatica limbii romdne ca pe o poveste ....
 -* -.dru

Prin urmare, viL invit si vi imagina{i cdL cele numite sub I, respectiv sub II,
compun dord linuturi diferite, putem si le numim Ei impdrdsii, daci vi
*rlace:
- I, morfologia (in greac6, ,,morphos" inseamn| formd) cuprinde domeniul
formelor, deci al acelor cuvinte pe care le denumim in mod tradilion al pdrli de
vorbire; atnt cuvintele care pot suferi modificiri ale structurii in timpul vorbirii,
adici al intrebuinlerii lor; iati o sugestie: gindili-vi la acest domeniu ca la un
,,jinut" - hai si-i zicem, prima ,,impir[fie" - in care ,,]ocuiesc" diferite forme care
iqi modifici inffjigarea in relalie unele cu altele: substantivele, verbele, pronumele
etc.; atenlie insi, unele sunt ,,in1epenite" intr-o singuri forml: prepozi]iile,
conjuncliile, interjecliile;
: . .., :

,,1,t : 1,,t',.-:: tl r'i tl,r.,:t:r-,:q,.':r1 ;:;,;11: .,,t!rt,lr',-iri{;iti1ii,'at.tt:,

L.i!;i.i , i I ; I .: | : a .. :r \.i-r-t tir:i:..
. !
I
. , ,- - t.:, L .itril..,-. :,:ti:itrr,t; .i:itii-i .rt:.
,,.';':l, ,ir'''..,'," tiirj-:iiii,,j ,,,;,j::f" :..t :,.1.-rrit: ..;:.,.tl,iri'tic" :il ,:.,-,, i.- -..,._,,,.,.
'-..,
Irfrii;,..i,r, i ii!ilr-.., i Il ti-rl',.,. r'.

Agadar, pentru a vi flra cele doul domenii, relineii schema de mai jos:
MORFOLOGIA
cuprinde forme

dphatt,
Notali cu creionul in spaliile punctate cuvantul potrivit:

Morfologia cuprinde domeniul ............ sau al ............... Acestea sunt in numdr

1.
de........ Ele sunt:

2. Sintaxa este ,,linutul" care cuprinde Acestea sunt:

8
rmite sub I, respectiv sub II,
9i impdrdfii, daci vi place:
il formd) cuprinde domeniul
n in mod lradl\ional pdrli de
r structurii in timpul vorbirii,
vi la acest domeniu ca la un CAPITOLULAL II-LEA
,,locuiesc" diferite forme care
stantivele, verbele, pronumele sMpqnnlilnrdp, Uarzn,
singuri forml: prepozifiile,

.:i ltl';t iit,i i;r; ;::,, r; iirii-rr:i: r,:

:t:..]:i \'t.tail:l'i ,'rirl,.ii" 'l:L r-,. ri:.:

. ..;nrpilil!,r'', ii::-ll'i,:i cir:'-l ,'i i
I. MORFOLOGIE
'.-tilLe" iil :'Llir,,-ii, ii' ;iiili erL,
Iati in cele ce utmeaz6. FORIvIELE gi corespondentele lor alegorice specifice
morfologiei:

neli schema de mai jos:

1. SUBSTANTIVELE sau ,CREATURILE': o clasi foarte numeroasi de forme,
.-ilir, care denumesc obiecte, fenomene, concepte etc. $i care se modifici (flecieazi)
dupi numir, gen, caz (copil, basm, educator, cer, fericire, Fdt-Frumo$ BucureSti,
Mantheim etc.).
2. PRONUMELE sau ,,UZURPATORII"; le-am numit a$a pentru cA, se
$tie, lin
potrivit: locul substantivelor (creaturilor) 9i se poarti de parci urmiresc si preia locul
acestora; o clasi destul de numeroasl de forme, eterogeni, compusi, agadar, din
Acestea sunt in numdr nrai multe subclase (ea, aceasta, fiecare etc.).
3. VERBELE sau ,,REGII": o clasi numeroasl de forme caie arati, in general,
acliuni sau stiri gi dupi care se orienteazi uneori gi alte forme; sunt prezente in
aproape orice enun! gi par foarte ,,importante" (a citi, a tnvdla, a se ruga elc.).
4. ADIECTIVELE sau ,,CAMELEONII"/,,SLUIITORII": o clasl numeroas[ de
........ -\cestea sunt: ........-...., forme care aratl insuqiri, trislturi, caliteli, caracteristici etc. gi care insolesc, in
general, substantivele (creaturile), pe care le qi,,servesc" ce1 mai bine, ,,copiin-
duJe" genul, numirul gi cazul; deseori se comporte ,,cameleonic" (verde, fericit,
inv ingdt or, mo de st etc.).
5. ARTICOLELE sau,,PAIII": o clasi de forme care ajute alte forme s[ se
,,individualizeze" (un copil, copilul, fata cea frumoasd, pdrinli ai copilului etc).
6. NUMERALELE sau ,,SOLDAJII": o clasd cu alte subclase formati din
elemente ordonate, numi.rate qi numirabile (trei, al o sutdlea, de trei ori etc.).
7. ADVERBELE sau ,,ANCORELE": o clasi de forme care aratl locul, timpul
etc., dar care nu iqi schimbi forma decit dupd gradele de comparalie (aici, acolo,
mhine, intotdeauna, devreme, aga etc.). Adverbele nu au gen, numir, caz etc., deci

9
nu trebuie confundate cu substantivele (,,creaturile"): compari casri (substantiv,
o casd, doud case) ct acasd (adverb)!
8. PREPOZITIILE sau ,,PLANTELE": o clasi numeroasi de forme care apar
impreuni cu substantivele, sau pronumele, sau numeralele uneori apar in -
componenla unor structuri ca loculiunile etc.; nu apar singure in enunluri - am
considerat in ,,jocuI" nostru ci. nu pot ,,cregte" singure, au nevoie de alte forme de
care,,s5.se aga1e" gi de aceea le-am denumit ,,plante" (pa de, cu, liingd, inetc.).
9. CONIUNCTIILE sau ,,LIANJII": o clasi de forme care ,,leagi' alte forme
intre ele, fie cuvinte, fie propozilii (cd, sd, ca... sd, Si, dacd, ci, sau etc.).
INTERJECTIILE sau ,,LIBERII": o clasi de forme compusd din cuvinrele
10.
care arati. zgomote din naturi sau care insolesc steri sau adresdri (au, miau, oh, hei,
aaa, ehei, mdi, bdi, hai, cucurigu, cotcodac, bee, ham, iha, ei, zbhrf hopa etc).

Subliniali in textul de mai jos pirfile morfologice (sau de vorbire) pe care le

recunoagte{i. Pune}i ini}iala denumirii fiecirei pdr}i de vorbire recunoscute
deasupra cuvdntului subliniat:

\4adimir i-a citit Dariei un basm frumos. De acolo Daria a aflat cd Fdt-Frumos

pleacd intr-o cdldtorie Si cd binele iese intotdeauna invingator. Aaaa, Si cd existau trei

frafi, doud imPdrdtii, trei prinfese, zmeul, calul cel ndzdrdvan Si probele pe care

trebuie sd le treacd Fdt-Frumos. A adormit tdrziu vishnd, ehei, nu la cai verzi pe

perefi, ci la cdt de interesante sunt poveStile...

dlnanni'e, spntiln
ae,

1. Imaginali-vi linutul morfologiei ca o lume in care formele stau grupate in

clase cu elemente de acelagi tip. Clasele de forme, teoretic, nu intri in contact
unele cu altele in acest linut. Un element dintr-o clasi morfologici intre in contact
cu alt element dintr-o aitl clasi morfologicl doar in procesul comuniclrii qi
aceasta inseamn5. ci au alcituit enun{uri. Agadar, elemente din clase morfologice
diferite intri in combinalii in momentul in care sunt folosite pentru enunluri.

l0
i'): compari casri (substantiv,
umeroasi de forme care apar
numeralele - uneori apar in
rpar singure in enunluri - am
rre, au nevoie de alte forme de
e" (pe, de, cu, lhngd, in etc.).
forme care ,,leagi' alte forme
i, dacd, ci, sau etc.).
forme compusi din cuvintele
sau adresdri (aa, miau, oh, hei,
n, iha, ei, zbhrr, hopa etc.).
ice (sau de vorbire) pe care le
pi4i de vorbire recunoscute
lo Daia a aJlat cd Fdt-Frumos
ingator. Aaaa, Si cd existau trei
i ni:dratan Si probele pe care
n.-sn'L ehei" nu la cai verzi pe
n ;are tbrmele stau grupate in
:, teoretic, nu intri in contact
si mortblogici intri in contact
ar in procesul comunicirii qi
:lemente din clase morfologice
sunt tblosite pentru enunluri.
CAnd acest fapt se produce, atunci ele intri in sintaxi, in celilalt ,,linut,l
Astfel,
capiti funclii sintactice. De aceea, denumirile corecte pentru aceste clase sunt
cele de clase lexico-gramaticale.
2. Unele dintre formele de mai sus nu ar putea intra niciodati in ,,{inutul,'
sintaxei daci nu s-ar folosi de cele pe care le slujesc: prepoziliile nu pot avea singure
funclii sintactice, ele se folosesc de substantive, in general; de aceea le_am gi numit
,,plante"; conjuncfiile, de asemenea, nu pot primi funclii sintactice, acestea fac
legitura intre propozilii sau pirli de propozilie, de aceea 1e-am numit ,,lianfi,l
Tlnrn' !t"t",!
1. Clasele morfologice nu au un numlr egal de elemente. Substantivele
9i
verbele, de exemplu, sunt cele mai numeroase; articolele reprezinte clasa cu cel
mai mic numir de forme; prepoziliile gi adverbele ,,au noroc', cu loculiunile
prepozilionale sau adverbiale; interjecliile sunt, teoretic, numeroase, dar in uz
frecvent sunt, de fapt, foarte puline, iar dintre acestea, ofertante sau interesante
gramatical sunt foarte-foarte puline.
2. Unele dintre formele de mai sus sunt, de fapt, ajutoare pentru alte forme. De
exemplu, articolul nu apare niciodati singur, ci doar cu substantive sau alte forme
(adjective, de obicei, $i atunci adjectivele devin substantive). De aceea am numit
articolul ,,paj'l
3. Uneori formele consacrate ,,se deghizeazi" in alte forme: adjectivele
(,,cameleonii") pot substantiviza cu ajutorul articolelor; numeralele (,,solda1ii,)
se
au valoare de substantiv sau adjectiv; interjecliile (,,liberii") au valoare de verbe
9i
pot deveni predicate etc.
II. SIN'lAXA
in sintrxir ilttri iorrnele cie iniii -q,-rs atuitci cAncl ,,inrbracir,' hainc de:
1. SUlllilCT (obiSntiicsc cled cir este ,,iniunn" plopoziliei);
sir
:. PR.IIDICAT (il puieil vetlea. ca pe ,,tatirl" irroiroziti€i); (IJRIilll{iA lUi. esrc
\.ER.BAI- saLr NOX.IINAL; preelicatui irominai contine NUr\lE pt rllICAI IV);
.1. ATRIBU'l' (uri rlcteliliruniiiirliunct a1 sLrbsiat-rtiruh.Li);
,1. (lOMPi-lilViENT (.n ricier.itriira;ti,/arljrilci;rl
verbr-riui, al aclverbului siii,t i-ri
adjectilului).
dncoza
F,xista, de aseilrel-r€a, lirnclii sintar:tice ,,interesitlie", ,,hibridc, (exenplu:
eienrert prcd icaiii' sr-rplin:ienia r).
 iC

{tl-i rr! -*"

-:-

d lzanzto ac' sV,ziittt,

vi p.op.n savi imaginali iinutul sint;rxei ca o lurle orcionata, in
care cnr.intele
se crir'bir.rd in procesul conrur.ricii.ii. in.icest
fbi rezuiti enunfuri. Acesteil s,nt
propozilji sau lraze. Deci, finutui sintaxei reprezintA tirncliile
sintactice pe care
le-au cipitat cuvintele in proccsi:l elaborir:ii ie propozilii.
lntr-o propozilie cuvdntui esenliai este predicatirl. El este
centrui elunlului.
Dacr veclem prop_ozilia ca pe o
ftunili.e, atui.rci predicatul este tLtt(:il. cortinuAnci
alegoria, subiectul este mama din piopozilie (uneori,
subiecttl este absent, dar el
erlsld; r'orbim attinci de subiect neexprimat; el poate
fi incrus - in desinenta tre
la verbul de persoana I ori a II,a sau poate fi
subinleles _ din context, tlar la
persoana a III-a).
Aiributul qi complentent,l sunt ,,ajutoarele,, lor Acestea se
grupeazi {iupi cum
urnteazi: atributul detertnini substautjvLtl, cotnplenrentnl
determini verbui
(adverbr,rl sar-r a$ectivul). Aceasta aiir.ilafi"
poot. fi rctiltuta sub fornta,,regula
lui cine pc tine deterntinii" sLtlr ,,rcgtltt lui cittc pe c,ie'..
Veii girsi, astfel, ci ,,haine,,
de atribut irr,b'irci aicele cui'i'te cnre sii*i pe rriirga un
substri.tir-, ir,i- comprer.renl
(de loc, dc rnod, de tinp, direcL, indirect etc.)
d'eyin cr-n intele care st:lu pe lingi
ur.r verb (la un mod personarl sau r.repersonal), un aclverb san r_in
acljectiv.
X,{ai'ulte propozifii corrpr-llt . liazi. prLte'r'edca fraza, iri spiritul
,
cle nrai sus, cir pe un c/an.
aleg.i.tei

.. Unnind acearsti alegorie, putem inielege r.norfblogia ca pe o ltule in care

lbrrlcle compu't clase din elemcnte cle ac",la;l tip, clar nu intr:i irt'iciur.r
1.el de
,,legituri tanriliale" sau,,r,le cian,,. Acesta este prir,,legiul cu'inteior cliu
lumea
sintaxei, accla de a ceuta s; relalioneze pentru a fbr.rria,,famjlii,,sau,,clanur.i,,.
.'leti 1'r'opozilii :ru liaz..
ume ordonaii. ir care cuYiutele
rezulti enunturi.,{ceste:r sunt
inti funcliile sirtactice pe c:rre
ropozi{ii.
arul. El este centlul eruntului. CAPITOLULAL III-LEA
edicatul este tdld/. Coniinuand
'ari, subiecttiL este t{tsent, dar el 3 u/tatnnli,ueln, (
oate fi inclus in desinenfa de "ennnUni,l,et' ),
rbin{eles - din context, dar la
anrhcn lpla/ (,,poiii' ),
. -\ceslea se grupeazi dupi cun'r
::'u'1ementul determl.ri vcrbui
lr/rp4rA,,zliltlrt (,, p,hntn W' )
.:l relinuii sub forma,,rc.galr
. :.". \'eli gisi, astfel, ci ,,l-rair.re"
. -:: substantir., iar cor.i.rplemeni
-::: rur-intele care staru pe lingi
::'. erb sau un adjectiri l. SUBSTANTiVELE sau ,CREATURILE" denumesc obiecte, fiinle, lucruri,
:::: tl'irzar, in spirilul irlegoliei noliuni, fenomene, stiri, relalii etc. - entitili (dacd vrem si le spunem folosind un
singur cuvint generic). Ele reprezintl o clasi foarte numeroasi de forme, care se
::, -,-.gia ca pe o lume in care
modifici (flecleazit) dupi ceea ce numim categorii gramaticale. Aceste categorii
: :::- :.ru intrd in nicir:n t-el cle
gramaticaie sunt gen, numdr, caz Si determinare (categoria determinfuii \nseamnd
' , --:::uI cr:r'inteior din lumea
valorificarea articolului pentru a putea numi un exemplar sau ,,exemplaru1" ales
: -::- : ..ian.rilii" sau ,,clanuri",
din clasa de substantive).

1.1. Cea mai simpli clasificare a substantivelor se poate face dupi criteriul
opozi{iei general/particular. Potrivit acestui criteriu sunt:
> substantive comune: cdnd se referi la o clasi de elemente de acelagi fel gi se
noteazd cu literi mici - de exemplu, calculator, pisicd, medic;
> substantive proprii: cAnd se referd la un exemplar particular, unic, la numele
de persoanl sau de personaj, de carte (Enciclopedia zn ellor), de institulie, de
corp ceresc, de eveniment istoric, de slrbitoare, de marci sau de firmi etc.;
acestea pot fi denumite:
- antroponime: Ionescu, Vladimir Daria, Albd-ca-Zdpada; Harry Potter;
- zoonime: Apolodor Joiana, Miau:
- toponime, hidronime: BucareSti, Ddmbottila etc.
2. Determinarea substantivelor sau relalia dintre substantive gi AMICOLE
(,.PAIr")
 Vb rog si vi aminti{i ci v-am propus sd ve gandiii la partea
de vorbire numita
articol cala nn element care ajute alte forme, de obicei substantive (vefi
vedea ci
migreazi insd 9i la adjective, numerale etc.), motiv pentru care l_am numit
,,paj,,.
Imaginati-vl, deci, ci nu poate apirea singur, trebuie intotdeauna sI
,,s]ujeasce,,
pe cineva: un substantiv, un adjectiv (care astfel, devine
substantiv) etc.

2.1. Importante sunt patru categorii de articole:

a. nedefinit sau nehotirit (proclitic
= sti in fata substantivului): un bdiat _
niste bdiefi; o fatd - niStefete; un ou niSte oud;
-
b. definit sau hotirdt (enclitic = stl la finalul substantivului): biLiatul (u
este
vocali de leglturi, nu intr6 in articoll) - biiefii; fata _ fetele;oul _ ouile;
biiatulai; fetei;

in situalia unui substantiv propriu folosit la genitiv sau dativ, articolur hotirdt
se agazi in fala substantivului: cartea lui \{ladimir/i_am spus
lui Carmen.

c. demonstrativ: cel, cea, cei, celet articolul demonstrativ apare, cel mai adesea,
lAngi un substantiv articulat hotirat insolit de un adj ectiv: bdiatul cel destept;
fata cea frumoasd; copiii cei cuminli; tmpdrdliile cele tndepdrtate;
d. posesiv (genitival): al, a, ai, ale; articolul posesiv (genitival) apare
in
urmitoarele situafii:
- pentru un substantiv in genitiv care determini un substantiv articulat
nehotdrdt: o masind a mameii
- pentru substantive in genitiv aflate intr-o enumerare, toate determinind
acelagi substantiv articulat hotirit: masina mamei, a tatdlui, a
familiei;
- pentru pronume posesive: al meu, al tdu, aI sdu;
- pentru adjective posesive antepuse substantivelor de terminatei are noqstre
visuri;
- pentru adjective posesive aflate la distanll de substantivele determinate:
[ratele mai mic al mamei.

Subliniali toate articolele din urmitoarele enun}uri:

u,{',, ,__
.iT--q( w,,S@
${ €:-*1.11+;y,.S