Studiu de caz – Blue Air*

Anul 2004 a insemnat începutul activitâţii copmaniei Blue Air în Româania. Inspirat de
succesul unor firme aeriene de tip cost scazut(low-cost), precum SY Europe, Nelu Iordache a văazut o
oportunitate de piaţă neexploatată de alţi investitori din România care operează zboruri în sistem low-
cost, având capital 100%privat.
Scurt istoric al companiei Blue Air
Compania şi-a început activitatea pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa, realizând
primul zbor comercial la data de 13 d3ecembrie 2004.
Adunarea Generală şi administraţia societăţii sunt asigurate de către români, ceea ce face din Blue Air
o marcă 100% românescă. Scopul companiei este „de a transforma transportul aerian într-un serviciu
accesibil tuturor categoriilor de pasageri”, deviza dupa care se ghidează societatea fiind: „siguranţă şi
accesibilitate”.
În primul an de funcţionare compania Blue Air a realizat o cifră de afaceri de 24 de milioane
de euro, transportând un număr de 200.000 de3 pasageri spre nouă destinaţii europene. În primul
semestru al anului 2008, 425.000 de pasageri au apelat la serviciile Blue Air. Faţă de aceeaşi perioadă
a anului 2007, când 350.000 de călători au ales să zboare cu operatorul low-cost românesc, Blue Air a
înregistrat o creştere cu 21,5%. Estimarile privind cifra de afaceri a companiei pentru anul 2008 indică
o creştere cu 25 de milioane de euro faţă de 2007, ajungând astfel la 120 de milioane de euro.
În ceea ce priveşte numărul pasagerilor pentru anul 2008, reprezentanţii societăţii Blue Air
estimează un total de 1.2 milioane de călători, iar gradul de ocupare urmând să se menţină la 83%.
Acest ritm, de creştere se menţine pe întregul segment al transporturilor aeriene low-cost, companiile
din domeniu ajungând să deţină o cotă de aproximativ 20% din traficul aerian din România, nivel
comparabil cu cel din Uniunea Europeană.
Societatea Blue Air este autorizată să efectueze zboruri regulate internaţionale de pasageri,
zboruri de tip charter la cerere, zboruri internaţionale de pasageri de tip charter, transporturi cargo şi
duty free. În prezent, Blue Air operează zboruri în România, Belgia, Italia, Spania, Turcia, Franţa,
Germania şi Portugalia.
Strategia companiei Blue Air
Modelul de afacere utilizat de către Blue Air este unul care a dat roade, fiind aplicat şi de alte
companii aeriene. Unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al societăţii americane Southwest
Airlines, care dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 a reuşit să obţină profit, evitând astfel
falimentul. Modelul de afacere al acestei companii se poate traduce simplu, prin sintagma: „eliminarea
costurilor care nu sunt necesare pentru a oferi un transport de calitate la preţuri fără concurenţă”. Acest
model de afacere, aparent simplu a fost utilizat şi de către compania Blue Air, dezvoltând o strategie a
costurilor reduse.
Principalele elemente pe care se fundamentează strategia de afaceri a companiei Blue Air sunt:
a) sistemul de distribuţie caracterizat prin eliminarea biletelor tradiţionale şi înlocuirea lor cu
bilete electronice. Imprimarea, procesarea şi distribuirea biletelor costă bani. De aceea,
Blue Air oferă posibilitatea clienţilor săi să obţină un număr de confirmare prin
intermediul Call Center-ului Blue Air sau pe internet, via www.blueairweb.ro, sau
eventual, în agenţia de voiaj. Odată ajuns la aeroport, clientul trebuie să se prezinte la
ghişeul de check-in paşaportul şi cartea de identitate împreună cu numărul de confirmare
pentru a i se emite biletul de îmbarcare. Datorită sistemului de rezervare prin internet şi a
prezenţei agenţilor Blue Air în aeroporturilor de destinaţie.

*Studiu de caz preluat după: Borza, A et all, Management românesc strategic.Concepte şi

studii de caz, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2008, pp.199-205

1
 b) Prestarea serviciului de bază într-un mod eficient, fără a oferi servicii adiacente, care ar
putea să mărească costurile şi implicit să genereze preţuri mai mari pentru clienţi. Tarifele
biletelor Blue Air nu includ alimente sau băuturi sofisticate. Spre deosebire de companiile
aeriene tradiţionale, societăţile low-cost oferă doar contra-cost aceste produse.
c) Utilizarea aeroporturilor secundare pentru efectuarea zborurilor. Bleu Air operează în
principal pe aeroporturi secundare, astfel încât şi costurile de operare sunt mult mai
scăzute. Taxele de aeroport variază între 50 şi 90 de euro, în funcţie de destinaţie. Pentru
aeroporturile secundare, aceste taxe sunt cu până la 20% mai reduse decât cele ale
aeroporturilor principale.
d) Utilizarea mai multor clase tarifare. Blue Air utilizează nu mai puţin de 12 clase tarifare,
fiecare dintre acestea avand o serie de caracteristici. Blue Air pune în vânzare la început
biletele din clasele tarifare inferioare, care sunt mai ieftine, dar care nu permit schimbarea
datelor de călătorie, a numelui pasagerilor sau a rutelor de destinaţie. Utilizarea claselor
tarifare permite mai multă simplitate în tarife, iar cu cât sunt achiziţionate mai repede cu
atât preţul biletelor este mai mic.
e) Flota este compusă din avioane din aceeasi clasă. Bleu Air operează cursele în prezent cu
opt aeronave moderne, Boeing 737, din care patru seria 737-300, trei 737-400 şi o
aeronavă tip Boeing 737 seria 800 Next Generation cu capacităţi între 136 şi 189 de
locuri. Utilizarea aeronavelor din aceeaşi clasă face mult mai facilă întreţinerea acestora,
reducându-se astfel costurile de întreţinere şi manipulare a aeronavelor. Succesul de piaţă
al seriei 737 NG este confirmat de investitorii financiari din domeniul aviaţiei, care au
catalogat în mod constant seria ca fiind preferată datorită eficienţei superioare şi a
costurilor reduse pentru clasa de avioane din care face parte.
Concurenţii companiei Blue Air
În urmă cu trei ani, supremaţia low-cost în România era deţinută de către operatorul autohton
Blue Air. Între timp, traficul aerian s-a intensificat şi noi societăţi, cu cotă de piaţă semnificativă de
piaţă în Europa au pătruns pe piaţa româneacă. Printre ultimii intraţi în jocul aerian se numără şi
Germanwings, divizia de low-cost a operatorului Lufthansa, care a început să opereze pe ruta Köln-
Bucureşti, estimând atragerea unui număr de 30000 de pasageri în primul an. De asemenea, divizia
low-cost a spaniolilor de la Iberia, Clickair, s-a lansat în ţara noastră.
Datorită creşterii numărului de concurenţi pe segmentul low-cost, oferta de preţuri a fost una
extrem de competitivă. Astfel, compania Blue Air a înregistrat o scădere a cotei a anului 2006.
Compania italiană My Air a pierdut teren, înjumătăţindu-şi cota de piaţă în primul semestru al anului
2007 faţă de 2006. Scăderea cotei de piaţă este dată de faptul că numărul operatorilor s-a dublat, iar
Italia este una dintre cele m,ai solicitate destinaţii, astfel că preţurile sunt extrem de competitive.
Operatorul maghiar low-cost Wizz Air şi-a început activitatea în 2004, pătrunzând pe piaţa din
România doi ani mai târziu. În momentul de faţă Wizz Air deţine opt baze operaţionale şi operează
curse către 50 de destinaţii. Flota Wizz Air este construită dintr-un singur tip de avion – Airbis A320,
fiind compusă din 19 aparate, vârsta medie a acestora nedepăşind trei ani. În momentul de faţă
operatorul maghiar efectuează zboruri de pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi
Timişoara, dar are în vedere operarea de zboruri low-cost din Arad, precum şi din zona Moldovei.

2
 Cotele de piaţă ale operatorilor low-cost, semestrul I-2007
Sursa: www.capital.ro
Următorii doi concurenţi ai Blue Air care deţin cote de piaţă semnificative sunt My Air şi Sky
Europe. Aceştia operează zboruri spre destinaţii din Italia, Franţa şi Olanda. Societăţile aeriene de tip
low-cost au reuşit să se impună în ultimii ani în faţa transportatorilor tradiţinali prin prisma
destinaţiilor servite. Companiile low-cost manifestă o flexibilitate sporită atunci când vine vorba de
alegerea destinaţiilor de călătorie. Flota este un alt punct forte pentru transportatorii low-cost care se
întrec în achiziţia de avioane de tip Airbus şi Boeing de ultimă generaţie. De exemplu, Wizz Air va
achiziţiona, până în 2012, 53 de avioane A320, în timp ce Sky Europe va deţine 32 de Boeing 737-
700.
Nr. Compania An intrare pe Destinaţii operate
Crt. piaţă
1 Blue Air 2004 Spania, Germania, Italia, Belgia, Portugalia,
Franţa, Cipru
2 Wizz Air 2006 Germania, Marea Britanie, Belgia, Italia,
Spania, Ungaria
3 Sky Europe 2005 Olanda, Belgia, Franţa, Italia, Austria
4 My Air 2004 Italia, Franţa
5 German Wings 2007 Germania, Portugalia, Austria, Spania, Italia,
Marea Britanie
6 Wind Jet 2005 Italia
7 Click Air 2007 Spania
Sursa: site-urile oficiale ale companiilor prezentate
Începutul crizei mondiale, cauzat de creşterea preţului la petrol va modifica strategiile
societăţilor de transport aerian, începând cu tipul de aeronave aflate în dotare. Companiile vor deveni
din ce mai în ce mai preocupate să identifice noi oportunităţi de optimizare a costurilor. Astfel, Blue
Air a decis ca următoarele aparate de zbor , ce vor intra în dotarea societăţii să fie de capacitate mai
mare decât cele actuale şi mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil, ceea ce va

3
reduce costurile de operare pe pasager, prin operarea de avioane mai noi şi care permit reduceri de
costuri, compania vrea să se pună la adăpost de viitoarele fluctuaţii de pe piaţa pretolului.
În aceste condiţii, societatea Blue Air încearcă să se orienteze şi spre activităţi conexe, care i-
ar putea asigura creşterea, în continuare, a cifrei de afaceri. Blue Air a câştigat la Bursa Română de
Mărfuri un contact prin care urmează să presteze servicii de transport aerian pentru Poşta Română în
valoare de 44,84 milioane de euro. De asemenea, managementul companiei Blue Air a decis
dezvoltarea unei societăţi de aerotaxi – Direct Air Service – pentru care au mai fost achiziţionare un
elicopter şi un avion.
Ţinta operatorilor low-cost pentru anul 2008, etimată de principalele companii din domeniu
este de circa trei milioane de pasageri (faţă de mai puţin de două milioane de pasageri anul trecut).

Întrebari pentru discuţii:

1. Argumentati principalele grupe de factori ce alcătuiesc macromediul companiilor de

transport aerian ce operează în România şi estimaţi evoluţia acestora în următorii cinci
ani.

2. Trasaţi câteva direcţii ale stategiei de piaţă pe care Blue Air ar trebui să o urmeze în
contextul acutizării crizei energetice de la nivel mondial, paralel cu sporul semnificativ al
mobilităţii populaţiei planetei.

3. Compania Blue Air îşi propune să dezvolte o activitate menită să crească gradul de
ataşament al clientelei la prestaţiile sale. Pentru aceasta serviciul de marketing ia
iniţiativa construirii unei baze de date clienţi. Identificaţi minimum zece categorii de
informaţii pe care le-ar putea solicita compania clientelei sale cu ocazia prestaţiilor pe
care i le pune la dispoziţie şi precizaţi modul de dobândire a acestora.