Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
Colegiul Național de Comerț al ASEM
Catedra: ,,Comerț, Merceologie,Tehnologie”

RAPORT
privind efectuarea
practicii tehnologice I
la unitatea economică
SRL ,,Fortus”

Efectuat:
Eleva: Leahu Natalia
grupa: TAP-171

Verficat:
Coordonatorul de practică:
Slănină Adela

Chișinău, 2019
INTRODUCERE

Motto: ” Fie ca hrana sa-ți fie medicament și medicamentul hrană” Hipocrate

O mâncare sănătoasă echivalează cu o viață sănătoasă. Ne hrănim pentru a ne asigura toate


substanțele necesare creșterii, dezvoltării și regenerării celulelor și, implicit buna funcționare a
întregului organism. Dar dincolo de nutrienții macro și micro bine cunoscuți : carbohidrați, proteine,
lipide, minerale și vitamine, o mâncare sănătoasă ne asigură medicamentele de care avem nevoie
pentru a preveni și vindeca afecțiunile de sănătate.Alimentul este cel care trebuie să promoveze
sănătatea și chiar să contribuie la vindecare. Un aliment sănătos are aceste proprietăți, are capacitatea
de a îmbunătăți si menține starea de sănătate, de a crește longevitatea și de a contribui la vindecarea
bolilor. Scopul principal al tehnologiei culinare este acela de a asigura o alimentaţie corectă,
fundamentată ştiinţific, în pas cu cerinţele gastronomiei actuale. Rolul specialiştilor în industria
ospitalităţii este să alinieze bucătăria restaurantelor româneşti la cea internaţională, păstrând specificul
naţional, să îmbine clasicul cu modernul, în concordanţă cu evoluţia obiceiurilor şi tendinţelor
alimentare.
Activitatea întreprinderilor pe teritoriul oricărui stat, din totdeauna, a dus la un rezultat pozitiv al
mediului social-economic. Întreprinderea nu poate exista în afara mediului, în cadrul economiei
naţionale ea apare ca o unitate organizatorică de bază, fiind organizată în mod specific pentru
satisfacerea serviciilor. Alimentaţia publică constituie un sector în cadrul comerţului cu amănuntul
datorită complexităţii activităţii ce o desfăşoară şi particularităţilor de comercializare a produselor.
Una din condiţiile obligatorii ale apariţiei şi fundamentării unei întreprinderi de alimentaţie publică
este aceea de asigurare a unor servicii destinate satisfacerii nevoilor de hrană, în condiţiile menţinerii
unui profit.
Activitatea complexă ce se desfaşoară în cadrul sectorului de alimentatie publică presupune nu numai
asigurarea condiţiilor optime pentru consumul pe loc al produselor, crearea unei ambianţe favorabile
consumatorilor, dar şi pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de patiserie-cofetărie. Toate
acestea impun ca unităţile de alimentaţie publică în funcţie de profil să îndeplinească anumite cerinţe
privind construcţia, asigurarea unui flux tehnologic optim şi dotarea cu mobilier, utilaje şi inventar
pentru servire şi tot procesul tehnologic de producere.Îmcăperile întreprinderii de alimentaţiei publică
se împart în cîteva categorii una fiind încăperile de producere. Încăperile de producere se împart în:
secţii de prelucrare primară, secţii de finisare, secţii de specializare, bufet, secţiile de distribuire. Dar în
continuare o să tragem atenţie la secţia de finisare ,,Bucate calde”. Secţia ,,Bucate calde” se
amplasează astfel, încît să se asigure comunicarea comodă între secţii şi sălile de comerţ. Cerinţele
sanitaro-igienice faţă de acestă secţie sunt deosebite, deoarece aici se finisează procesul de pregătire a
bucatelor, urmînd faza directă de servire a consumatorului.

Stare actuală a acestei ramură se află în permanentă dezvoltare, care se afişează prin dezvoltări şi
tendinţe de a folosi în practică cât mai multe metode şi tehnici noi, aceasta fiind posibil prin
acumularea cunoştinţelor în acest domeniu, prin schimb de cunoştinţe, prin utilizarea noilor tehnici şi
metode de lucru.

2
MODULUL I. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A ÎNTERPRINDERII DE ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ

1.1. Forma organizatorico- juridică a înterprinderii

1.1.1.Familiarizarea cu structura unităților de alimentație publică și cerințele față de încăperile din


înterprindere
Înființată la 21 otombrie 1992, ,,Fortus” este o cafenea cu terasă de vară , restaurant cu specific
european și japonez .
Oferă consumatorilor o gamă variată de preparate culinare de bucătărie, produse de cofetărie-patiserie,
precum și băuturi alcoolice și nealcoolice . Restaurantul, precum și cafeneaua oferă consumatorilor
meniuri variate, acoperind toată gama de produse ce formează cele trei mese principale ale zilei:
micul dejun, prânzul și cina.Genul de activitate a întreprinderii: prestarea serviciilor de alimentație
publică.
Înterprinderea conform formei organizatorico - juridice este o Socitate cu Răspundere Limitată
<<FORTUS>>, situată pe adresa or.Chișinău, bd.Grigore Vieru 5 (anexa nr.1). Societatea cu
răspundere limitată care este fondată de persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul
desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza actului de
constituire. SRL este persoană juridică. Societatea cu răspundere limitată are denumire deplină.
Denumirea deplină include sintagma în limba de stat “societate cu răspundere limitată” sau abrevierea
“S.R.L.” Societatea cu răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg
patrimoniul ei. Asociaţii societăţii poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii numai în
limitele valorii cotelor care le aparţin.
Avantajele acestei societăţi este ca are :
-Un volum mai mare de capital.
-Este relative mai uşor de format.
-Statutul definit legal
-Răspunderea limitată a asociaţilor.
-Controlul asupra mersului afacerilor şi asupra gestiunii.
-Lipsa de continuitate a afacerii.
Dezavantajele asociaţiei:
-Existenţa capitalului social.
-Există posibilitatea apariţiei unor conflicte,dezacord.

Imaginea 1.1 intrare Restaurant


3

Restaurantul și cafeneaua deține următoarele grupe de încăperi:

 Secția caldă

 Secția rece

 Secția de patisserie-cofetărie

 Secția bucataria- japoneză

 Secția de spălare a veselei din sală

 Secția de spălare a veselei din bucătărie

 Camera frigorifică

 Încăperi de igienă a personalului

 Încăperi de igienă a consumatorului


Aranjarea secţilor este raţională ,deoarece permite sa circule fluxul de materie primă uşor şi permit sa
se realizete preparatele într-un timp rapid şi de o calitate bună. Aranjarea secţiilor în felul dat,piermite
ca procesul de preparare să decurgă după tehnologiile stabilite ,fără ca sa apară incomodităţi şi sa se
circule greu prin secţii.

Imaginea1.2 Sectia bucătaria japoneză Imaginea 1.3 Secția patiserie -cofetărie Imaginea 1.4 Secția caldă

Tabelul 1.1 Organigrama complexului de alimentație publică SRL ,,Fortus,,


4

Compunența lucrătorilor:
-Administrator-
-Șef bucătar-1
-Ajutor de bucătar-3
-Lucrători la grătar-1
-Chelneri-5
-Barmen-2
-Agent de pază-1
-Director-2

Graficul de muncă al chelnerilor este pe schimburi din 2 în 2 zile ,cu zile suplimentare.(Anexa nr.2)

Imagine 1.5 Vestimentația chelneri


Șef bucătarul lucrează fără zile de odihnă.
SRL ,,Fortus” vă pune la dispoziție 3 săli restaurant, 3 săli cafenea și terasa:

Imaginea 1.6 Sala VIP restaurant Imaginea 1.7 Sala principală restaurant Imaginea 1.8 Sală cafenea
Imaginea 1.9 Sala 1 cafenea Imaginea 1.10 SalaVIP cafenea Imaginea 1.11 Terasa de vară

Încăperile şi instalaţiile corespund normelor şi cerinţelor securităţii tehnice de construcţie sigură şi se


vor menţine în stare de bună funcţionare. Spaţii de prelucrare preliminară a produselor
alimentare(curăţare,spălare,tocare) vor fi spaţii cu circuite separate pentru legume,carne,peşte ,ouă.
Spaţiile de lucu sunt adecvate pentru îndeplinirea satisfăcătoare a operaţiilor de prelucrare
preliminară,tratare termică şi finisare.Procesul de preparare a produselor culinare va fi stabilit astfel
încît să asigure desfăşurarea fluxului într-un singur sens şi să evite încrucişările între fazele insalubre şi
salubre. În unitatea de alimentaţie publică cu un singur spaţiu de producţie-bucătăria,în care se
efectuează prepararea,fierberea sau coacerea produselor culinare,se vor folosi ca materii prime numai
produse agroalimentare sub formă de semipreparate,curăţate,porţionate şi ambulate. Spaţiile de
păstrare a produselor alimentare sunt reprezentate de depozite,beciuri,spaţii frigorifice.
5

Meniul restaurantului ,,Fortus”

Imaginea 1.12 Extras din meniu

1.1.2 Descrierea modului de desfăşurare a instructajului cu privire la protecţia muncii şi tehnicii


securităţii la locul de muncă ce se desfăşoară la întreprinderile de practică, indicând tipurile de
instructaj
Desfăşurarea instructajului cu privire la protecţia muncii (Anexa nr.3)
Normele generale de sanatate și securitate a muncii cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de
muncă si bolilor profesionale.
Scopul. Eliminarea sau determinarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională
existenți în sistemul de muncă, apărarea vieții, integrității corporale si sănătătii salariaților și a altor
persoane participante la procesul de muncă.
TIPUL DE INSTRUIRE: Instructajul introductiv general, Instructajul la locul de muncã, Instructajul
periodic
INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL
- se face în acelasi timp când se întocmesc actele de angajare
- are rolul de informare despre activitãtile specifice instituției si principalele măsuri de protecția
muncii
- se face de către personalul cu atribuții si responsabilitãti în domeniu sau împuternicit prin decizie
Problemele expuse la instructajul introductiv sunt:
•Riscurile de accidentare si îmbolnãvire profesionalã
•Legislația în vigoare
•Consecințe posibile a necunoasterii si nerespectãrii legislatiei
INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCÃ
-se face dupã întocmirea actelor de angajare, când angajatul ajunge la locul de muncã
- are rolul de prezentare a riscurilor si mãsurilor de prevenire specific
- se face de responsabilul cu protectia muncii al locului de muncã
Probleme expuse:
Riscurile de accidentare si îmbolnãvire;
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii si instructiuni proprii;
Instructajul va include obligatoriu demonstratii practice
Verificarea se va face de responsabilul cu protectia muncii pe institutie .
6
INSTRUCTAJUL PERIODIC
- se face la locul de muncã, de resposabilul cu protectia muncii
- are rolul de aprofundare a normelor de protectia muncii
- cuprinde întreg personalul
- include în mod obligatoriu si demonstratii practice
Intervalul între douã instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii în functie de conditiile
locului de muncã, dar nu mai mult de 6 luni. La personalul tehnico – administrativ, intervalul între
douã instructaje periodice va fi de 12 luni.

Imaginea 1.13 Instriurea personalului

1.1.3 Studierea regimul de lucru intern al întreprinderii


Orarul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică se stabileşte de către agentul economic, de
comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale şi se indică în autorizaţia de funcţionare şi pe
panoul de intrare în unitatea respectivă.Unităţile de alimentaţie publică, care deservesc elevii, studenţii,
muncitorii, instituţiile administrative, instituţiile curative şi medicale stabilesc orarul de funcţionare al
acestora, de comun acord cu administraţia instituţiilor nominalizate. În cazul sistării provizorii a
unităţii alimentaţiei publice (efectuarea măsurilor sanitare planificate, reparaţii etc.), agentul economic
este obligat să anunţe, cu cel puţin o săptămînă înainte autorităţile administraţiei publice locale şi
consumatorii despre data închiderii şi termenul sistării.

Graficul de funcționare restaurantului și cafeneaua’’Fortus”


•Zilnic de la orele 00:00 – 24:00 – Non Stop

Imaginea 1.14 Terasa de vară

1.1.4 Identificarea cerinţelor sanitaro-igienice faţă de spaţiile din întreprindere şi igiena personalului în
baza Regulamentului ,,Cu privire la prestarea serviciilor din alimentaţia publică’’
Igiena muncii este o ramura a ştiintei igienice,care studiaza influenţa procesului de munca şi a
condţiilor mediului de producţie aspura omului. Igiena personală consta dintr-un şir de reguli
sanitare,care trebuie sa fie respectate de lucratorii din U.A.P. Regulile de igienă personală prevad un
şir de cerinţe igienice faţă de intreţinerea corpului,mîinilor şi cavităţii bucale,faţă de regimul de
comportare şi examinarea medicala a lucratorilor alimentaţiei publice.

Tabelul 1.2 Igiena la bucatar 7

Curaţenea În viaţa omului pielea are o funcţie importantă.Ea participă la procesele respiratorii şi
corpului la eliminarea produselor metabolice.
La bucătari si cofetari,grasime,epiteliu defoliat,
praf şi microb-pielea funcţionează rău,influenţînd negativ.Murdăria poate provoca boli
de piele şi poluarea produselor.Toţi lucratorii trebuie să îşi menţină curaţenia
corpului.În fiecare zi înainte de lucru de facut un duş cu
săpun şi burete,spălarea minuţios a mîinilor pîna la coate.
Întreţinerea Aspectul exterior al lucratorului trebuie sa corespundă urmatoarelor cerinţe:unghiile
mîinilor tăiate scurt,spaţiul de subunghii sa fie curat.Se interzice purtarea bijuteriilor şi
ceasurilor.Înainte de începerea lucrului cu produsele amlimentare se spală mîinele
foarte bine,se dezinfecteazăcu soluţie de clorura de vad de 0.2% sau cu soluţie de
cloramină.La spălarea mîinilor se micşoreaza contaminareacu microbi de 10000 de ori.
În cazul deteriorării pielii mîinilor rana se prelucreaza cu soluţie dezinfectantă de
peroxid de hidrogen sau cu verde de brilliant.
Igiena Are mare importanţă pentru lucrător în U.A.P,deoarece în gură se află un numar mare
cavităţii de microorganisme. Se recomandă curaţirea dinţilor zilnic de doua ori,iar dupa
bucale fiecare mîncare să se clătească.
Îmbrăcamint Protejează produsele alimentare de infecţiile ce pot nimeri în ele,de pe hainele
e sanitară lucratorului şi corpul lui.În complectul îmbracamintei sanitare a bucăttrului intră:o
scurtă sau un halat,o boneta ori o batistă din tifon,un sorţ,un ştergar,o batista p-u
ştergerea sudorii,pantaloni
sau fustă,încălţăminte specială.
Îmbrăcaminte este confecţionată din tesatura din bumbac alb ce se spala usor,cîte 3
complete p-u un lucrator.Părul trebuie să fie acoperit în întregime.
Fiecare lucrator este obligat să respecte:
Să îşi păstreze îmbrăcaminte curată şi bine îngrijită;să nu se folosească bolduri sau ace
p-u încheerea scurtei;să nu se puna în buzunare obiecte în plus;cînd iese din blocul
alimentar să scoată hainele sanitare,cînd întra să le îmbrace;să nu intre cu hainele
sanitare în toaletă;nu mai rar de 3 ori pe saptamînă se schimbă hainele sanitare;se
pastrează separt de celelalte haine.
Regimul Oblica lucratorii să intreţină în curaţenie locul de muncă,utilajul,inventarul.În
sanitar încăperile de serviciu este interzis fumatul.Nu se admite luarea mesei în sectiile de
producere,deoarece resturile de hrana polueaza mesele de lucru.
Examenul Se face cu scopul de a preîntîmpina raspindirea bolilor infecţioase prin intermediul
medical alimentelor.Cînd se angajează trec un examen medical la medicul-terapeut
,tuberculoză pulmonară şi bolile venerice(la medicul dermatolog).Toţi lucratorii trec
examinările în fiecare trimestru,înafară de fluografie şi contaminarea bactriană,care se
face o data pe an.Nu se admite să lucreze în U.A.P bolnavii de
dizenterie,turbeculoză,febra aftoasă,sifilis ,boli de piele infecţioase,precum personae
din familii în care sunt bolnavi infectioase.

Cerinţele sanitare privind amplasarea,proiectarea şi intreţinerea unităţilor alimentare

Condiţiile principale de folosire a utilajelor:


•rezistente la acţiuni mecanice,calorice şi chimice;
•să se poata curaţa usor(netede,fară adincituri)
•să nu cedeze substanţe care să impurifice sau să nocivizeze produsele alimentare;
•să asigure prelucrarea industrială şi culinară corectă şi să nu micşoreze valoarea nutritivă a
produselor alimentare. 8

Dupa natura materialului: Metalice Nemetalice

(oţelul,fierul,fonta (sticla,porţelanul,mase plastice,

aluminiu,cupru,staniu); lemnul,cauciucul)

Prevederile în construcţie :
Unităţile de comerţ şi alimentaţie publică:se amplasează la loc uscat,bine iluminat,îndepartat de
poluarea aerului şi apei,mai departe de alte unităţi(~100m),să fie înverzite(~50%).
Toate construcţiile auxilare(combustibil) se amplasează într-o curte specială,desparţită de restul
teritoriul prin plantaţii verzi,departat de locuri de gunoaie la 25m,să fie asigurată cu iluminare
naturală,asigurarea un regim termic.Să nu fie încrucişate secţiile(fluxuri),desparţite,suprafaţa şi volum
destulă pentru încăperi.
Încăperi pentru producţie
1.15 Încăperi pentru producție
Trebuie să fie la etajele de la suprafaţa pamîntului,asigurîndu-le cu iluminozitate naturală.Secţiile de
achiziţionare a legumelor,cărnii,peştelui se plasează între depozite şi secţia fierbinte.Pentru legume
mai aproape de depozit sau ascensor,excluzînd,poluarea încaperilor.Secţiile de achiziţionare cu
suprafaţă de peste 200 m² în 2 parţi ,de un perete de 1.8m, destinate pentru prelucrarea primară a
materii prime şi a semifabricatelor.Secţia fierbine trebuie să fie aproape cu secţia rece,au cea de
distribuire şi spalăre a vaselor.Secţia de cofetărie,să fie izolată de încăperile de producţie,ferindu-le de
poluare.În cantinele ce lucreaza cu semifabricatele,procesul prepararii bucatelor poate să decurga într-o
încapere fară delimitarea în secţii aparte.În secţiile umede ,se recomandă ca în vopsea sau în var sa se
încorporeze substanţe antiseptice şi fungicide,pentru impiedecarea dezvoltării ba Încăperile comerciale
Trebuie să fie deserviţi repede la un nivel înalt cu numar maximal de vizitatori. În unitaţile de
autodeservire sală de comerţ este repartizată alaturi de secţiile fierbinţi şi reci.
Secţiile de deservire,tejghelele din buffet,casierele trebuie să fie plaste aşa,ca fluxurile de vizitatori
să se mişte într-o singura direcţie. Locul pentru masă tre să fie de 1.2m² , înălţimea sălii,de cel puţin
3.5 m,laţimea trecirilor în cantină de 1.37m,în cafenea 1.2m,în restaurant 1.5m Pentru un loc în bufet
trebuie o suprafaţă de -1.6m,în cafenea de-2.3 m,în cantina -2.25m. La garderoba-cu 10% mai multe
locuri,decît capacitatea de deservire. La WC-la un scaun de closet-60 locuri,la un lavoar-50
locuri.Depozitele- amplasate în subsol şi semisubsol.Frigoriferile-separate pentru păstrarea
cărnii,peştelui,lactatelor,fructelor şi legumelor şi să fie folosite numai instalaţii frigoriferice cu
Freon.În interior tre să fie termometre,în exterior cu grafice de înregistrare a temperaturii.Pentru
produsele uscate,se vor folosi spaţii bine ventilate,iar pentru legume-încăperi fară iluminare şi bine
ventilate. cterilor,mucegaiurilor,ciupercilor.Suprafaţa încăperilor de producţie minimum 1.5 m la un
9
lucrator.
Încăperi de preparare a mîncarurilor
Aceste încăperi constau din bucatărie şi o serie de camere-anexe în care se face prelucrarea
preliminara.Pentru a se evita supraîncălzirea bucatria tre să fie orientată către nord sau nord-est,o
înălţime de peste 4 metri şi prevazută cu un sistem de ventilaţie mecanică.Maşinile de gătit(plitele) se
amplasează,central,pentru a fi accesibile din toate parţile.Deasupra sălilor de căldură,a surselor de
vapori şi fum se monteaza hote,cu tiraj natural sau mecanic. Pentru ca mirosul ,fumul şi căldura sa nu
pătrundă în sala de mese,bucătăria trebuie sa fie mai înalta ca aceasta.În cantine şi restaurantele mari
se prevede o serie de anexa ale bucatariei:laboratoarele de cofetarie-patiserie,camerele pentru preparate
reci(salate,sandviciuri),boxe pentru păstrarea alimentelor scoase de la magazine,oficiile de spălare a
veselei şi ustensilelor de bucatarie.Unitatile mari,prelucrarea
preliminara(curaţarea,spălarea,desosarea,tranşarea,tocarea) a materiei prime se face în încăperi de
parate pentru carne(numite carmangerii),legume-fructe,şi pentru peşte.
Încăperi social-administrativ
Vor fi plasate aparte de grupul de producţie şi de depozite.Cabinetul directorului şi birourile se
plasează la etajele de suprafaţa cladirii,mai apoape de intrarea de serviciu.Pentru personal garedrobe
aparte:bărbaţi,femei,cu dulapuri separate,pentru haine sanitare şi individuale.Pentru finisarea
încaperilor de producţie,depozite,se foloseşte material de culoare deschisa cu suprafaţă plata.Podurile
se văruiesc,pereţii se acoperă pînă la înălţimea de 1.8m cu faianţă,materiale sintetice ori vopsea în
ulei.Podeaua cu placi de ceramica.Sala de comerţ şi încăperile administrative se finiseaza cu materiale
decorative ce se spala uşor.
Dezinfectarea spaţiilor de lucru
Dezinfecţia este un sistem de măsuri pentru combaterea agenţilor diferitor boli din mediu
înconjurător.La întreprinderile de alimentaţie publică dezinfectarea se face în scopuri
profilactice,pentru a exclude contaminarea cu microbi a produselor alimentare şi bucatelor.Metode
fizice fac parte folosirea apei fierbinţi(peste 75C),uncropul,aerul fierbinte(cuptorul de copt) şi tratarea
cu raze ultraviolete de la lampa bactericida BUV.Metodele fizice sunt inofensive pentru produsele
alimentare.Metode chimice presupune mijloace dezinfectate chimice-soluţie de clorură de var şi
cloramină.Soluţie de clorură de var se foloseşte pentru dezinfectarea încăperilor,utilajului,inventarului
şi vaselor pentru distrugerea formelor vegetative şi de sporulare a microbilor.De obieci se pregateşte
soluţie de 10% de clorură de var decantat, dezolvînd 1 kg de clorură de var solid în 10 l de apă şi se
lasă sa stea 24 de ore într-un vas de sticla la întuneric.Soluţia obţinută se pastreaza 5 zile şi se foloseşte
pentru pregătirea soluţiilor de o concentraţie mai mica prin deluare cu apă.Soluţia de cloramină-
comparativ cu cea de clorură de var-are urmatoarele priorităţi:se dizolvă bine în apă,e mai rezistent la
păstrare (15 zile) aproape nu are miros,nu provoacă oxidarea metalelor,nu decolorează vopsele.Soluţia
de cloramină se pregăteşte prin dezolvare prafului în apă într-o anumita proporţie.
Tabelul 1.3 Concentrația de soluție folosită pentru dezinfectare

Concntrația dată a Volumul soluției de clorură de var 10% ,ml Folosirea soluției de dezinfecție
clorurii de var în %
0.2 200 pentru mâini
0.5 500 pentru utilaj, iventar
1.0 1000 pentru vesela din bucătărie
3.0 3000 pentru locarurile publice
5.0 5000 pentru grupul sanitar

10

MODULUL II: ORGANIZAREA ȘI DOTAREA SPAȚIILOR DE PRODUCȚIE CULINARĂ


2.1Amenajarea tehnologica și dotarea spațiilor de producție culinară

S-ar putea să vă placă și