Eseu

Consilierea psihopedagogică – considerații etice și deontologice

Introducere

Consilierea psihopedagogică face parte din ramura mai largă a consilierii psihologice
(Coleman & Yeh, 2008). Tomșa (2008), precizează că prin consiliere se urmărește sugerarea
modului de a proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat într-o situație data.
În școală, consilierea reprezintă un proces de acordare a asistenței psihopedagogice elevilor și
celorlalte persoane implicate în procesul educational. Consilierea prezintă anumite principii,
dintre care vom dezvolta cele etice și deontologice dintre consilier și elev. Conceptul de etică
reprezintă un set de principii morale și metode pentru aplicarea acestora. Iar prin termenul
deontologie se înțelege un ansamblu norme morale specifice în cazul nostru, profesiei de
consilier. Competența profesională trebuie să țină cont și de normele morale, nu doar de cele
tehnice. Orice abatere de la etică și deontologie din partea consilierului afectează subiectul
profesiei, elevul.
 Cuprins

Consilierea psihopedagogică (denumită și consiliere educațională) constituie sprijinul și

ajutorul oferit elevilor și părinților acestora (Micleșanu și Cuznețov, 2015). În literatura de
specialitate identificăm următoarele caracteristici ale unui consilier eficient (Corey, 2001),
stabilite prin cercetări de tip experimental şi experienţial: consilierul ca persoană şi specialist
posedă propria identitate, consilierul respectă, se simte adecvat în prezenţa celorlalţi şi le permite
acestora să se manifeste ca persoane puternice, consilierul este capabil să stabilească limitele
adecvate specifice unei relaţii interpersonale sănătoase etc.
 Bibliografie

Tomșa, Gheorghe, 1999, Consilierea și orientarea școlară, București, Viața Românească;

Coleman, H.L.K, & Yeh, C.J. (Eds), (2008), Handbook of school counseling, New York;

Micleușanu Zinaida și Cuznețov Larisa, 2015, Bazele consilierii – ghid metodologic, Chișinău

Corey, Gerald , 2001, Theory and Practice of Counseling and Psychotherapy