Work in Progress 1 1 1

CAPACITATE DE RASPUNS
Obiective: 1. Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de

gesturi pentru facilitarea intelegerii. Scopul este acela de a promova
dorinta de a raspunde cererilor utilizand un limbaj simplu pe care este
capabil sa-l inteleaga.
2. Probleme de predat:
Vino incoace
Stai jos
Nu misca mainile
Adu-mi te rog……..
(alte comenzi dupa caz…..)
Procedura: Programul de raspuns se bazeaza pe facilitarea urmaririi instructiunilor de

catre student prin cresterea graduala a cererilor. Initial studentului I se va
cere doar sa indeplineasca sarcini pe care le prefera. De exemplu,
studentului I se poate cere sa manance o gustare, sa se joace cu o jucarie
favorita sau chiar sa se stimuleze singur . Asemenea instructiuni pot sa
atraga un raspuns furnizand astfel ocazia unor noi instructiuni. Pe parcurs
instructiunile vor fi din ce in ce mai putin placute pastrand
tendinta puternica pentru raspuns.
Faza 1: Identificati instructiunile tipice pentru mediul familial. Determinati gradul

de raspuns la instructiuni diferite. Construiti o ierarhie a instructiunilor,
incepand cu cele la care exista cea mai probabila posibilitate de raspuns
(ex.: “Mananca prajitura”) pana la acelea cu probabilitate mica de raspuns
(ex.:”Da-I inapoi jucaria fratelui tau”).
Faza 2: Profesorul emite cereri cu cea mai mare probabilitate de raspuns. Cererile
se intaresc cand exista raspuns la cererile precedente. Atunci cand
studentul raspunde la trei sesiuni consecutive, treceti la Faza 3.
Faza 3: Profesorul emite cererile cu cea mai mare probabilitate de raspuns

determinate in Faza 2 impreuna cu cateva cereri cu o probabilitate mica de
raspuns. Intarirea se face cand se raspunsul la aceste cereri. Atunci cand
studentul ofera raspuns la cererile noi, mai dificile in decurs de trei
sesiuni consecutive , treceti la faza urmatoare.
Faza 4: Gradual, se vor introduce cererile pentru a indeplini insarcinarile neagreate

in timp ce cererile pentru indeplinirea sarcinilor preferate vor fi reduse.
IMITATIE NON-VERBALA
Obiective: 1. Studentul invata sa imite actiunile celorlalti.

2. Imitatia devine fundamentul unor alte abilitati importante (ex.
verbalizare, joc, socializare, ajutor de sine, etc.).
3. Imitatia este baza pentru modelare care este un tip foarte important de
indicatie.
4. Imitatia faciliteaza o relatie pozitiva intre student si profesor (ex.

asemanarea cu profesorul se intareste).
5. Imitatia determina o cunoastere a mediului.
6. Imitatia ajuta la dezvoltarea unor abilitati de participare.
7. Imitatia este o sarcina simpla care poate fi folosita pentru stabilirea sau
restabilirea raspunsului si atentiei. Permite studentului sa se intareasca
usor.
Procedura: Profesorul demonstreaza o actiune si spune “fa asta”. Studentul trebuie sa

oglindeasca actiunea profesorului (ex daca profesorul foloseste mana
dreapta, el trebuie sa foloseasca mana stanga). Fazele incep cu actiuni
evident mari si progreseaza cu miscari mai subtile si rafinate. Imitatiile
care implica manevrarea unui obiect fizic ( lasa sa cada un bloc intr-o
galeata) sau produc un raspuns sensitiv discret ( suna un clopotel) sunt in
general mai usor de invatat. Acelea care implica miscarea unor parti ale
corpului (ex. miscarea bratelor in lateral) sau miscarea unei parti a corpului
pe care el nu o poate vedea (ex . nas, cap) sunt mai dificile.
Pe masura ce studentul progreseaza, propozitia verbala se va generaliza la

alte fraze cu acelasi inteles ca “Fa asta” (ex. “fa ceea ce fac eu”, “imita-
ma”, etc).In faza finala actiunea va fi numita (ex.”Bate din palme”).
Aceasta constituie baza cognitiva pentru urmarirea instructiunilor verbale.
“fa asta” este folosita la inceput pentru a stabili conceptul de imitatie, o
abilitate esentiala care ofera un mijloc bazat pe non-limbaj de predare a
unei game de alte abilitati.
Indicatii: Folositi indrumare fizica pentru a trece studentul prin actiune. Gradual,
reduceti indicatia la o atingere usoara si apoi la un gest usor.
Criterii introductive:Nu exista cerinte pentru aceasta abilitate. Este una din cele mai
simple pe care le predam. Comportamentul in situ si contactul vizual pot
in general fi determinate in acelasi moment in care este predata abilitatea
aceasta.
Criterii de performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece incercari fara
indicatie. Acest lucru ar trebui repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Incepeti cu probleme care implica manevrarea unui obiect. Predati fiecarui
student individual separat. Aceasta inseamna incercari repetate sau doar
acea problema fara un alt obiect. Odata ce studentul a indeplinit cu succes
actiunea fara indicatie, adaugati inca una sau doua probleme la fiecare
incercare. De-asemenea, fiecare problema trebuie folosita in mai multe
feluri pentru a construi atentie si stabili o discriminare. De exemplu, uneori
ar trebui sa scapati ciocanul in galeata in loc de a-l folosi pentru a bate
cuiele. Odata ce doua probleme se pot roti la intamplare, introduceti o noua
problema. Pe masura ce fiecare este invatata separat trebuie inglobata la
intamplare cu celelalte probleme predate inainte.
Manevrarea obiectelor
Blocheaza containerul Suna clopotel(scutura sau loveste)
Scoate jucaria Amesteca lingura in castron
Bate toba Arunca punga fasole
Suna cilindrul Piaptana/periaza parul
Pune palaria Face valuri
Scutura tamburina Scoate jucaria
Loveste masa cu blocul Invarte sus(preseaza jos)
Ingramadeste blocuri Claxoneaza
Ridica cana la gura Trage parghia
Scutura globul cu zapada Loveste bete
Rostogoleste masina Accidenteaza masina
Pune ochelarii de soare Bate din palme cu blocuri
Incarca/descarca camionul de gunoi Arunca mingea
Canta la pian Leagana papusa
Raspunde la telefon Sufla din fluier
Faza 2: Incepe atunci cand studentul a rezolvat cinci probleme din Faza 1. Alegeti trei
probleme din lista celor motorii mari. Pe masura ce fiecare este invatata,
adaugati o problema suplimentara pentru instruire. A sta jos nu trebuie sa fie
intotdeauna raspunsul care urmeaza ridicarii in picioare. De exemplu, puteti
sa-l puneti pe student sa bata din palme in timp ce sta in picioare.
Probleme motorii mari:

Ridica bratele Bratele in lateral
Bate din palme Bate din picioare
Atinge nasul Fa cu mana
Bate usor burtica Atinge gura
Bate usor capul Plesneste genunchii
Acopera-ti urechile cu mainile Trage-te de par
Atinge cotul Atinge ochii
Bate usor umerii Atinge degetele de la picioare
Bate usor masa cu mana Ridica-te in picioare
Faza 3: Imitatii departe de scaun. Incepe atunci cand studentul a invatat cinci
probleme din Faza 2. Predati raspunsuri care implica deplasarea departe de
scaun, indeplinind o actiune si intoarcerea la scaun. Studentul trebuie sa ramana
in scaun pana cand profesorul termina de de demonstrat actiunea si se intoarce
la scaun.
Ciocane la usa Atinge un punct pe perete cu mana intinsa
Marsaluie
Lasa sa cada pietricica pe jgheab Uita-te pe fereastra
Marcheaza pe tabla cu creta Pune articol pe raft
Pune obiect in sertar Inchide/deschide sertar
Inchide/deschide lumina Arunca articolul la cos
Rostogoleste masina in jos pe rampa Pune papusa in pat
Clasifica dupa forma
Faza 4: Imita alta persoana. Profesorul indica pe cineva studentului pentru a-l imita si
spune “Fa asta”.
Faza 5: Odata invatate cinci probleme motorii mari (Faza 2) adaugati actiuni motorii de
finete.
Actiuni motorii de finete:
Strange Playdoh Rostogoleste Playdoh

Atinge barbia Atinge gura
Atinge ochii Atinge urechile
Ridica un penny si Apasa buton
lasa-l sa cada in vas Pune cuie mici pe tabla
Fa semnul OK Bate darabana pe masa
Fa semnul victoriei Ridica degetele mari
Strange carpa Strange jucaria urlatoare
Arata cu degetul Invarte top(cu degetele)
Aceasta este o faza potrivita pentru a incepe imitatia orala-motorie. Vezi Imitatie
verbala, Faza 2 ( imitatie orala-motorie)
Faza 6: Lant continuu. Atunci cand au fost invatate zece imitatii din Faza 2, faceti-l pe
student sa va urmeze legand impreuna o serie de raspunsuri. Variati
raspunsurile pentru a mentine interesul si atentia si a promova generalizare.
Incepeti cu doua sau trei raspunsuri si apoi continuati cu lanturi mai lungi.
Scopul este acela de a oferi un singur indiciu verbal si a cere raspunsuri pana
cand lantul este completat.
Faza 7: Imitatie avansata. Atunci cand s-au invatat zece imitatii din Faza 2 si cinci din
Faza 3, treceti la discriminari mai de finete.
Exemple de discriminare:
Ridica unul contra doua brate
Atinge nasul cu un deget contra cu toata mana
Fa cu mana dreapta contra fa cu mana stanga
Bate usor o data contra de doua ori
Bate din palme sus contra jos
Faza 8: Lanturi in doi pasi. Acesta necesita folosirea memoriei. Dupa ce s-au invatat
20 de raspunsuri din oricare din fazele 1-7, incepeti sa inlantuiti raspunsurile
impreuna in raspunsuri in doi pasi (ex. puneti palaria si ciocane la usa). Incepeti
cu problemele predate in Fazele 1 si 3. Demonstrati ambele raspunsuri in timp ce
studentul priveste. Daca este necesar, indicatieati-l sa astepte pana cand se
termina a doua actiune. Apoi puneti-l sa execute cele doua raspunsuri. De-ndata
ce a invatat raspunsurile din fazele 1 si 3 incepeti sa folositi problemele
preparate in fazele 2 si 5 (ex. bate din palme si loveste-ti genunchii).
Faza 9: Incrucisare(ex atinge piciorul drept cu mana stanga; atinge umarul stang cu
mana dreapta)
Faza 10: Doua raspunsuri dintr-o data (ex. atinge umarul cu mana dreapta si
Genunchiul cu mana stanga; incruciseaza bratele).
Faza 11: Lanturi in trei pasi. La fel ca Faza 8, dar studentul efectueaza trei pasi in loc
de doi.
Faza 12: Imita actiunea in video. Prezentati stimuli vizuali si spuneti-I studentului “Fa
asta”.
a. O singura actiune discreta

b. Actiune in doi pasi (simultan)
c. Actiune in trei pasi (simultan)
d. Lant continuu
e. Doi pasi intarziati
f. Trei pasi intarziati
g. Stop Cadru video
h. Actiune in fotografie
Faza 13: Imita actiune din poza. Prezentati o poza in care cineva executa o
actiune si spuneti, “Fa asta”.
Referire
la pasaje
din alte
programe:Imitatia este incorporata in Imitatia Bloc, Imitatia Joc si Imitatia Verbala. Va
duce si la Instructiuni receptive. Negatia include “nu face asta”. Va rugam sa
faceti referinta la aceste programe pentru mai multe informatii.
Imitarea cuburilor
Obiective: 1. Invatarea folosirii obiectelor de joaca intr-o maniera adecvata.

2. Cresterea abilitatii vizuale de a recunoaste modelele.
3. Cresterea atentiei si memoriei.
4. Stabilirea auto-controlului comportamental (de ex. : sa nu
insface cuburile, sa arunce etc.)
5. Cresterea abilitatilor motrice.
6. Sa invete sa priveasca materialul didactic si actiunile profesorului.
7. Sa invete ordinea.
Procedura:
Acest program poate fi realizat cu orice tip de materiale de constructie, inclusiv

blocuri (cuburi), Legos, Lincoln logs, sau forme decupate din hartie colorata.
Profesorul sta de cealalta parte a mesei fata de elev. Fiecare persoana are propriul
teanc de materiale, dar nu pe masa. Profesorul va crea o structura pe mijlocul mesei folosind
cuburile sale.
Studentul va copia forma, folosindu-si cuburile proprii, pe masa din fata lui. El ar
trebui sa o copieze in acelasi fel in care cineva ar copia o diagrama. Folositi cuburi
care au forme si culori diferite. Incepeti cu doua sau trei cuburi, si pe parcurs
cresteti numarul de cuburi pe care le folositi.
O data ce aveti structurile formate, acestea ar trebui incorporate intr-un joc ( de ex:
conducerea unei masini pe sub un pod). Ar trebui folosite diferite tipuri de cuburi, cum ar fi:
Duplo sau Bristle. Figuri in actiune sau animale pot fi incorporate,de asemenea in cadrul
structurii.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, aratarea spre obiect, sau
combinatii. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent. Ca
ajutor, la inceput ar trebui sa aiba doar cuburile de care are nevoie.
Ulterior, vor fi adaugate si alte cuburi care nu vor fi folosite in constructie.
Jucarii/Echipament Jocuri Interactiune sociala

2-3 Vezi si numeste Peek-a –boo Joc solitar
Timbre Cantece interactive Minge
Abtibilde Colorare Petrecere cu ceai
Puzzle-uri simple Mingea ocupata Urmarire
Papusi Labirintul de marmura
Personaje
Sortarea formelor
Leagane
Masini
Carti
Videoclipuri muzicale
Gatit
Muzica
4-5 Legos Taramul dulciurilor De-a v-ati ascunselea
Labirintul de marmura Impuscaturi si scari Jocatul de-a intalnitul
Cuburi Mingea T
Masini Fotbal
Puzzle-uri
Papusi
Figuri Disney
Pictura
Jocul de-a bucataria
6-7 Jocuri pe calculator Unu Cei care adorm
Lite Brite Basseball Prinde
Lucru manual/Mestesug Fotbal Casa
Balet Construirea
Patinaj pe gheata fortaretelor
hochei Tinerii cercetasi
8 - 10 Carduri sportive Hochei pe strada Cei care adorm

Modele de masini/avioane Baseball Evenimente sportive
Basketball Prinde/Problema
Patratica Fete/Baieti cercetasi
Jack
Cercuri/bari
Gimnastica
11 - 15 Patine cu rotile Basseball Petreceri in pijama
Muzica Fotbal Telefoane
Carti Tenis Intalniri
America in direct Sporturi in apa Magazine
Machiaj volei Filme cu prietenii
Bijuterii
Criteriu de initiere:
Studentul a completat trei rubrici din Faza Imitatie Non-verbala 1.
Criteriu de performanta:
Studentul rezolva corect opt rubrici din zece fara ajutor. Acest test ar trebui repetat cu
cel putin un profesor in plus.
Faza 1: Construirea unui turn.

Puneti-i la dispozitie cuburi, si spuneti: “Construieste un turn”. Incepeti cu un turn din
doua cuburi, si treptat cresteti marimea turnului. Turnurile din 4 cuburi sunt asteptate la
varsta de 1 an si 6 luni, 6 cuburi la 2 ani si 0 luni, opt cuburi la 2 ani si 6 luni.
Faza 2: Deosebirea formelor colorate.
Asezati doua cuburi diferite la o distanta de 10 inchi.
( de ex., un patrat rosu si un dreptunghi lung verde). Inmanati-i studentului un cub care
sa se potriveasca cu una din cele doua si spuneti-i: “Aseaza-l langa cel identic”. Aceasta
pentru a verifica daca poate face diferenta intre cuburi.
Faza 3: Pasi succesivi.

Asezati o foaie de hartie care sa indice suprafata cladirii pentru fiecare persoana.
Profesorul termina o etapa a constructiei si asteapta ca studentul sa imite actiunea.
Treceti la urmatorul pas al constructiei. Retineti numarul pasilor realizati si numarul de
indicatii acordate. Stabiliti imitarea corecta a tuturor asezarilor posibile, incepand cu cea
mai usoara si avanasand spre cea mai dificila.
a. in varf
b. stanga vs. dreapta
c. fata vs. spate
d. orientarea cubului
Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test, si de

asemenea sa varieze si amplasarea. Scopul este de a stabili imitarea generalizata, nu de
a invata anumite design-uri.
Faza 4: Structura pre-construita.

Profesorul termina modelul structurii inainte ca studentul sa-si inceapa structura proprie.
Daca este nevoie, aceasta poate fi realizata in spatele unui paravan, ca sa se asigure ca
studentul asteapta. Treptat, cresteti complexitatea.
Faza 5. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate de 1 inch.

a. orizontal
b. vertical
c. orizontal combinat cu vertical
d. adaugati dimensiunea fata / spate
Faza 6. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. lemn

nefinisat, caramizi mari din carton).
Faza 7. Copierea unui design 2-D. (bi-dimensional) ( fotografie sau desen).
Faza 8. Crearea unor structuri anume: masa, scaun, pod, garaj, masina, avion, tren,
casa, pat, vapor etc. Modeleaza un aranjament din cuburi care sa arate ca una dintre
structurile de mai sus. Ulterior, poate fi folosita o fotografie, completata de indicatii
verbale. Ascundeti fotografia, si lasati studentul sa construiasca aranjamentul numai cu
ajutorul indicatiilor verbale. Puteti incorpora figuri in constructie pentru a arata clar
ceea ce ati construit. ( de ex: intindeti o figura pe pat). Incorporati jocuri in structurile
create: (de ex. conduceti “masina”, asezati animale in tarc, etc.).
Faza 9. Desen din memorie.

Aratati desenul timp de 5 secunde, si apoi ascundeti-l dupa un paravan. Elevii redau
structura din memorie.
Abilitati motrice
Obiective:
1. Cresterea controlului motric : echilibru, forta, coordonare.

2. Cresterea constiintei de orientare a corpului in spatiu.
3. Cresterea controlului motric si coordonare vizuala motrica.
4. Cresterea constiintei asupra mediului inconjurator.
5. Imbunatatirea planului motric.
6. Sa invete sa urmeze pasii succesivi.
7. Cresterea ocaziilor de interactiune sociala.
8. Stabilirea de noi consolidari.
9. Extinderea ocaziilor de joc.
10. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinile pre-scolare.
11. Dezvoltarea pregatirii pentru aptitudinea de auto-ajutorare.
Procedura:
Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Va trebui sa alegeti de la 3 la

5 obiecte cu care sa lucrati pe rand. Unele obiecte pot fi introduse in programul de
Imitatie Non -verbala. Altele sunt mult mai adecvate pentru lucru in timpul jocului.
Indicatii :
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatiile verbale, indicarea spre obiect, sau
combinatii. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Criteriu de initiere : Studentul poate sa stea asezat pe scaun, sa stea nemiscat, sa tina
obiecte si sa fie atent la profesor.
Criteriu de performanta : Studentul poate sa raspunda corect la opt intrebari din zece,
fara nici o indicatie. Acest test ar trebui repetat cu cel putin un profesor in plus.
Miscari de baza:
In picioare/asezat Mersul alaturat A bate mingea
Saritura Saritura dubla Lovitura cu piciorul
Intoarcere Alergatul Ritm
Dans Saritura Jucarii cu roti
Tumba Statul intr-un picior Tricicleta
Echilibru Urcatul pe scara Bicicleta
Mers cu spatele Prinsa Saritura cu sfoara
Patinaj pe gheata Surf Bowling
Leganare Inot Mingea T
Aruncarea la cos Galop Schiat
Aruncarea bean bag Volei Patinaj
Miscari normale :
Apasarea clantei de la usa Taierea cu foarfece

Strangerea firelor Carti de lipit
Indoirea foii Plastilina
Puzzle Clesti de rufe
Forme din hartie Folosirea riglei pentru a trasa o linie
A picura A lua cu lopatica din caldare
A lipi Plansa cu cuie
Introducerea/ Extragerea unui obiect din
cutie
Desene cu creta pe trotuar
3. Corespondenta
Obiective: 1. Studentul invata sa alature obiecte care sunt asociate.
2. Cresterea atentiei la detalii ( de ex.: gruparea baietilor cu camasi
verzi vs. baieti cu camasi rosii).
3. Dezvoltarea reprezentatiei simbolice ( de ex: desen care reprezinta
obiectul).
4. Sa invete cum sa foloseasca materialele.
5. Dezvoltarea libertatii, dandu-i studentului sa sorteze mai multe
obiecte.
6. Dezvoltarea unei aptitudini care este folosita la jocuri.
7. Stabilirea bazei de dezvoltare a receptivitatii si expresivitatii.
8. Dezvoltarea unei aptitudini care poate fi exploatata pentru a
introduce concepte mult mai avansate. ( de ex : acelasi/diferit).
Procedura :
Studentul sta la masa si profesorul sta alaturi sau vis-a-vis de student.
Asezati doua obiecte pe masa, cu suficient spatiu intre ele.
Inmanati studentului un obiect care sa se potriveasca cu unul dintre
obiectele de pe masa, si spuneti-i : « Aseaza-l langa cel identic ».
Daca obiectul nu este bine asezat pe masa , este bine sa folositi o farfurie sau o tava
pentru fiecare obiect. Elementul-tinta trebuie asezat pe farfuria adecvata pentru a fi
considerat corect. Schimbati locul obiectelor dupa fiecare incercare. Eventual, numarul
obiectelor care ar putea distrage atentia poate fi marit.
Pentru a facilita limbajul, dar si pentru a folosi mai mult din limbajul natural, o data ce a
invatat conceptul de “acelasi” sugestia verbala poate fi inlocuita cu fraze cu acelasi
inteles, inclusiv “potrivirea/corespondenta”: “Aceasta cu ce se potriveste?”, “gaseste
obiectul identic cu acesta” etc. Copiii invata repede strategia potrivirii obiectelor, si in
curand veti putea omite total sugestiile verbale. Oricum, atunci cand sunteti pregatiti sa
treceti la recunoasterea obiectelor, este indicat ca atunci cand faceti incercarile pentru
potrivire sa si numiti obiectul (de ex. In loc sa spuneti :”Aseaza langa cel identic”,
profesorul spune: “Aseaza langa prajitura”. Aceasta va permite studentului sa se
familiarizeze cu recunoasterea obiectului.
Pentru a-i spori motivatia, folositi materiale si concepte care prezinta interes
pentru elev (de ex.: mancare, jucarii etc.)
Indicatii:
Criteriu de initiere :
Studentul poate sta asezat pe scaun si poate tine obiecte. In cazul in care contactul
vizual este slab, acesta este un program bun pentru dezvoltarea acestei
abilitati, din moment ce privitul este esential pentru a da raspunsul corect.
Criteriu de performanta :
Studentul raspunde corect la 9 din 10 incercari, fara nici un ajutor, avand 2 variante, si
raspunde corect la 8 din 10, avand 3 sau mai multe variante.
Acest test ar trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Obiect-la -obiect (3D).

Folositi perechi identice de obiecte care sunt familiare studentului, inclusiv cele care
sunt usor de potrivit: (de ex: bile, cani, linguri, cuburi etc.). Alegeti doua obiecte cu care
sa incepeti. Asezati primul obiect pe masa ( nu lasati nimic pe masa care ar putea sa-i
distraga atentia). Inmanati-i studentului obiectul-corespondent, si spuneti-i: “Aseaza-l
langa cel identic”. Treptat, puneti rapid pe masa un obiect care sa-l distraga. Cand
studentul raspunde corect de aproximativ 3 ori cu obiectul in plus prezent, si fara ajutor,
repetati cu obiectul nr.2. Cand ati terminat si cu obiectul nr. 2, intorceti-va si repetati
obiectul nr. 1, si apoi iarasi obiectul nr. 2. La final, asezati simultan ambele obiecte-
tinta, si incepeti sa le cereti in mod aleatoriu. Aceasta poarta numele de rotatie aleatorie.
Imediat ce fiecare obiect este retinut, alegeti un obiect suplimentar pentru antrenare. O
data ce obiectul nou a fost invatat in mod izolat, trebuie sa fie amestecat printre celelalte
obiecte deja invatate.
Obiecte-suport:
Cani - farfurii
Bile - cosuri
Conuri asezate invers - tava
O data ce studentul se descurca sa potriveasca obiectele de pe masa, aceasta poate fi
facuta si prin spatiul camerei in care se afla, pentru a gasi obiectul-corespondent. Puteti
sa-i inmanati obiectul-mostra, dupa care sa se ghideze, pentru a-i fi mai usor. Ulterior,
puteti face asta fara sa-i mai dati obiectul ( doar sa se uite la el).
Faza 2. Fotografie-la-fotografie ( obiecte, persoane, animale identice).

Incepeti in momentul in care studentul stapaneste 10 obiecte de la Faza 1. Folositi
perechi identice de fotografii. Alegeti obiecte care ii sunt cunoscute studentului.
Alegeti 2 obiecte cu care sa incepeti. Urmati procedura antrenarii pentru diferentiere
descrisa la Faza 1. Pe masura ce fiecare obiect este stapanit, alegeti un obiect
suplimentar pentru antrenament.
Daca studentul intampina dificultati la trecerea de la obiecte 3-D la fotografii, alegeti o
varietate de obiecte care, progresiv, devin mai subtiri. Pot fi folosite obiecte ca:
suporturi pentru pahare fierbinti, capace, suport pentru bauturi, sau patrate din materila
textil, iar grosimea si greutatea sa scada treptat.
Faza 3. Fotografie-la-fotografie (fotografii de actiune identice).

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 2. Procedura este la fel ca
si la Faza 2, dar folositi fotografii in care este redata un tip de actiune.
Faza 4. Culoare.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de
obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de vedere,
mai putin al culorii.Varsta de dezvoltare la care apare aceasta abilitate, conform Brigazii
de Inventariere a Dezvoltarii Copilului, este listata in paranteze, dupa ani si luni:
a) rosu, albastru (B: 2-0).
b) verde, galben, portocaliu, purpuriu (B: 2-6).
c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0).
d) alb (B: 4-0).
Faza 5. Forma.
Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 1. Folositi perechi de
obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate punctele de
vedere, mai putin al formei.
a) cerc, patrat (B: 3-0).
b) triunghi, dreptunghi (B: 4-0).
c) romb (B: 5-6).
Faza 6. Marimea.
Folositi perechi de obiecte sau figuri decupate din hartie care sunt identice din toate
punctele de vedere, mai putin al marimii.
Faza 7. Obiect-la-fotografie ( 3-D identic la 2-D )

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi
procedura ca la Faza 2, numai ca studentul potriveste obiectul cu fotografia
corespunzatoare.
Faza 8. Fotografie-la –obiect ( 2-D identic la 3-D )

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 3. Urmati aceeasi
procedura ca la Faza 2, numai ca studentul potriveste fotografia cu obiectul
corespunzator.
Faza 9. Gaseste-l pe cel identic ( prin aratare ).
Pentru aceasta abilitate, studentului ii sunt aratate un obiect sau o fotografie, dar
profesorul continua sa le tina in mana. Profesorul ii spune studentului “gaseste obiectul
identic”. Raspunsul este ca studentul sa arate obiectul corect. Dupa ce aceasta proba este
stapanita la masa, studentul va trebui sa gaseasca obiectul prin camera.
Faza 10. Dimensiuni multiple ( combinatii de culoare / forma / marimi identice ).

Urmati aceleasi proceduri ca la fazele 2, 4, 5 si 6, cu exceptia faptului ca studentul va
trebui sa potriveasca obiectele conform dimensiunilor combinate( de ex. Cerc rosu vs.
patrat rosu vs. cerc verde vs. patrat verde). Inmanati-i un patrat rosu si spuneti-i sa-l
potriveasca cu cel identic. Raspunsul corect este sa-l potriveasca cu patratul rosu.
Asezarea lui cu alt obiect colorat in rosu, sau langa un patrat colorat diferit nu este
corecta.
Faza 11. Sortarea.

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 probe din Faza 1 si 2. Dati studentului 2
obiecte sa le sorteze pe rand, apoi mariti treptat numarul obiectelor. Sugestia verbala
este ”sorteaza”. Ca si ajutor puteti spune : “ Sorteaza – Pune langa cel identic “.
Extindeti catre activitatile functionale zilnice.
Sortarea.
Culoare Zarzavaturi
Forma Haine
Marime Arginatarie, Vase
Fotografii Alfabetic
Categorii Imbracat
Faza 12. Obiecte diferite ( 3-D ).

Incepeti acest proces cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 7 sau 8. Faceti seturi
de obiecte care sunt asemanatoare din punct de vedere vizual, dar nu identice. Un
exemplu ar fi diferite feluri de prajituri. Spuneti-i studentului sa formeze gramezi de
obiecte ( de exemplu : prajituri vs. pantofi ). Ordinul verbal va fi “ Aseaza-l la
[prajitura] “.
Faza 13. Fotografii diferite. (2-D).

Incepeti atunci cand studentul stapaneste 10 obiecte din Faza 10. Faceti seturi de
fotografii care sunt asemanatoare din punct de vedere vizual, dar nu identice.
Un exemplu ar fi de caini diferiti. Spuneti-i studentului sa formeze doua teancuri de
fotografii (de ex.: caini vs. masini). Ordinul verbal va fi “ Aseaza-l la [caine] “.
Corespondenta diferita.
Prajituri masini caini mingi.

Pantofi camasi flori carti.
Oameni
Faza 14. Obiect-la-pictura si pictura-la-obiect diferite.

Faza 15. Actiuni diferite.
Stabilirea unor corespondente unor fotografii infatisand oameni diferiti care fac aceleasi
actiuni.
Faza 16. Cantitatea.
Corespondenta intre cartoane cu acelasi numar de obiecte descrise. ( de exemplu: trei
rate cu trei stele).
Faza 17. Asocieri (obiecte care se potrivesc).

Inmanati studentului un obiect sau o fotografie, si intrebati-l :”Cu ce se potriveste
aceasta?”. Studentul ar trebui sa o potriveasca cu obiectul asociat.
Asocieri.
Creion / hartie lopata / caldare
Soseta / pantof lingura / castron
Perna / pat periuta de dinti / pasta de dinti
Servetel / farfurie haina / palarie
Costum de baie / prosop pranz / sandvis
Creta / tabla de scris foarfece / hartie
Flori / vaza caseta / casetofon
Caseta / aparat video camasa / pantaloni
Manusa / mana soseta / picior
Minge / bata lumanari / tort
Vopsele / pensula bicicleta / casca
Minge de baschet/ cerc matura / faras
Ulcior / ceasca perie de par / uscator de par
sapun / haina tren / sina
bebelus / biberon creion / carte de colorat
piulita / surub ciocan /cui
masina de tuns iarba / iarba
Faza 18. Emotii.

Potriviti figurile care exprima aceeasi emotie.
Faza 19. Pre-locatii.

Potriviti fotografiile care arata diferite obiecte in aceleasi locatii.
Faza 20. Litere, numere si cuvinte.
Observatie: Caracterizarea este un concept mult mai avansat decat potrivirea obiectelor
diferite. Va rugam, respectati categoriile programului. Potrivirea este, de asemenea, o
faza preliminara a conceptelor cantitative si de citire.
4. DESEN
Obiective: 1. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motrice.

2. Dezvoltarea activitatilor placute.
3. Dezvoltarea imitatiei, interactiunii sociale si a creativitatii.
4. Sa invete sa urmeze instructiuni.
5. Imbunatatirea abilitatii de a urma pasii succesivi.
6. Dezvoltarea pregatirii pentru scoala.
7. Dezvoltarea pregatirii pentru povesti.
8. Dezvoltarea pregatirii pentru scris.
Procedura:
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa el. Folositi un creion usor de tinut
intre degete, o coala alba de hartie sau o tabla de scris care poate fi stearsa.
Profesorul demonstreaza o actiune, si spune : “Fa asta”, sau foloseste alte ordine verbale
ca cele listate mai jos. Intotdeauna folositi miscari de la stanga la dreapta, si de sus in
jos. Fiti atent la felul in care studentul tine creionul, si ce mana foloseste. Oricum nu
incercati sa fortati sustinerea de tripod inainte ca el sa fie suficient de dezvoltat pentru
aceasta. Organizati-va lucrul pe hartie intr-un mod sistematic. Sa nu “sariti” pe toata
suprafata colii.
Abordati problema intr-o maniera ludica. In afara de desenul pe tabla, puteti folosi
Magna-Doodle, creta pentru desenat pe trotuar, pe pereti sau picturi.
Puteti desena un cerc pe fata unei pisici, o linie la tren etc. Generalizati de la marker la
creion, pix, si asa mai departe, dar in majoritatea timpului, permiteti-i sa se foloseasca
de mijlocul lui preferat. Cautati moduri de a introduce desenul in alte activitati( de ex:
desenati casute pe trotuar pentru sotron).
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica pentru a dirija studentul pe durata actiunii. Treptat, renuntati
la ajutor si limitati-va la o simpla atingere.
Studentul poate sta asezat pe scaun, sa priveasca obiectele pentru lucru, si sa tina
creionul.
Criteriu de performanta :
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece, fara nici un ajutor. Acest proces ar
trebui repetat in prezenta a cel putin doi profesori.
Faza 1 : Controlarea creionului / mazgalitul.

Profesorul face demonstratia actiunii, spune : « Fa asta », si da creionul studentului.
Orice semn facut pe hartie este acceptat.
Faza 2. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Miscare

circulara continua.
Profesorul face demonstratia actiunii, spune : « Fa asta », si da creionul studentului.
Faza 3. Incarcarea delimitarii (colorarea).

Incepeti cand studentul poate realiza Faza 1 si 2 cu succes. Folosind o singura culoare,
desenati o forma simpla, cum ar fi un dreptunghi. Apoi, lasati studentul sa incarce
aceasta zona cu o alta culoare. Ca ajutor, colorati interiorul unei zone lata cam de 1,5
inci. Pe parcurs ce studentul reuseste sa se pozitioneze si sa ramana in interiorul liniilor,
scadeti largimea zonei pe care o colorati. Treptat, cresteti complexitatea figurii, si
generalizati cartile de colorat. Un alt mod de sugestie este sa delimitati desenul cu lipici
de culoare alba, si sa-l lasati sa se usuce. Aceasta creeaza o margine pe care o poate
simti cu markerul.
Faza 4. Pictatul.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Incepeti cu carti care cer
doar aplicarea culorilor cu apa. Profesorul asigura materialele si spune studentului
« picteaza ». Treceti apoi la folosirea unui set pentru pictat.
Faza 5. Trasarea figurilor.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza o
linie intrerupta, stearsa, putin vizibila, pentru a trasa un cerc, o linie dreapta sau orice
alta figura. Studentul este indrumat sa urmeze linia.
Figuri de trasat
Linie verticala
Linie orizontala
Cerc
Diagonala + X
C (desenat in toate pozitiile)
Atentie : Sabloanele pot fi folosite pentru a facilita acest pas, daca este nevoie.
Faza 6. Unirea punctelor.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Fazele 1 si 2. Profesorul deseneaza doua
puncte mari si spune studentului : « Uneste punctele ». Progresati de la trasarea unor
puncte simple la desenarea unor figuri cum ar fi o casa.
Faza 7. Copierea figurilor.

Atunci cand studentul poate realiza cu succes faza 5 incepeti imitatia (copierea)
figurilor. Profesorul deseneaza o figura si spune studentului « Fa asta ».
Faza 8. Copiatul desenelor care infatiseaza obiecte cunoscute.

Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7.
Fata Casa Soare

Copac Floare Om de zapada
Masina Pisica Gargarita
Umbrela Steag Omida.
Faza 9. Deseneaza forma cu mana libera.
Incepeti cand studentul poate realiza cu succes Faza 7, si cunoaste numele figurilor pe
care le va desena. Profesorul spune studentului : “deseneaza [ o figura]. Nu exista nici
un model la vedere.
Figuri de desenat:
Cerc
Patrat
Triunghi
Romb
Faza 10. Folositi rigla pentru a desena linii.

Faza 11. Desenarea obiectelor cunoscute cu mana libera. Nu exista nici un model la
vedere.
5.Jocul
Obiective: 1. Dezvoltarea comportamentului de inlocuire pentru auto-stimulare.

2. Dezvoltarea abilitatilor care vor permite cresterea independentei
si intrebuintarea constructiva a timpului liber.
3. Generalizarea limbajului si a aptitudini de invatare.
4. Asigurati locatia pentru dezvoltarea si folosirea imaginatiei,
creativitate si gandire abstracta.
5. Cresterea atentiei.
6. Imbunatatirea starii de bine fizice si psihice si a respectului de
sine.
7. Oferiti ocazii pentru invatarea prin observatie.
8. Stabiliti mijloace pentru a interactiona social cu colegii.
9. Dezvoltarea intereselor specifice varstei.
10. Imbunatatirea calitatii vietii.
Procedura:
Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Trebuie sa alegeti
un numar de la trei la cinci obiecte cu care sa lucrati pe rand. Unele dintre obiecte pot fi
introduse in cadrul Programului de Imitatie Non-Verbala. Altele sunt mult mai adecvate
pentru a lucra cu ele in timpul jocului. Acestea sunt, de asemenea activitati folositoare
pentru a le intercala intre programe, in timp ce studentul este
inca asezat pe scaun. Faceti demonstratia si/sau explicati cum sa se joace cu jucaria.
Treptat, mariti perioada de timp in care studentul are activitate, si mariti varietatea
modurilor in care studentul manuieste jucaria.
Initial, studentul i se vor arata conditiile esentiale ale jocului, intr-o situatie cat se poate
de naturala. In orice caz, ar putea fi necesar sa incepeti in cadrul unui mediu de invatare
mai structurat. In afara de reducerea posibilelor lucruri care atrag atentia, aceasta il
poate feri de a se simti stigmatizat pentru ca nu a invatat comportamentul potrivit
pentru joc. Procedurile instructionale vor include demonstratie, interpretare de roluri si
practica. Imediat ce abilitatile esentiale sunt stapanite, el va exersa si va continua sa-si
dezvolte capacitatile intr-un mediu cat mai natural cu putinta.
ESTE ESENTIAL CA APTITUDINILE DE JOC SA FIE ADECVATE VARSTEI.
PRIN URMARE, ESTE RECOMNDAT SA SE URMAREASCA GRUPUL DE
COLEGI PENTRU A-I IDENTIFICA APTITUDINILE DE JOC. DE ASEMENEA, S-
AR PUTEA SA FIE NECESAR SA SELECTATI APTITUDINI CARE DETERMINA
COMPORTAMENTE AUTO-STIMULATOARE.
Nu va limitati doar la acele activitati de joc care considerati dvs. ca studentul le-ar
indragi. Scopul acestui program este sa-i largiti gama de interese, iar aceasta dezvoltare
va dura. Initial, va fi important sa-i asigurati suficiente consolidari pentru a-l atrage intr-
o activitate, chiar si pentru o scurta durata de timp. Asigurati-va ca la inceput cerinta de
timp sa fie scurta, astfel incat sa nu o perceapa ca fiind plictisitoare. In timp, veti putea
sa mariti durata si, treptat sa renuntati la consolidare, din moment ce activitatile insele
devin astfel intrinseci.
Indicatii.
Criteriu de initiere:
Aceste aptitudini ar trebui abordate imediat ce studentul face progrese in Imitatia Non-
Verbala.
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari fara nici un ajutor. Acest proces ar
trebui repetat in prezenta a cel putin doi profesori.
STRATEGIA GENERALA A PREDARII
1. Selectati aptitudinea-tinta pentru joc.

2. Impartiti aptitudinea in parti care pot predate.
3. Predati fiecare etapa pe rand.
4. Stabiliti durata de timp a cerintei destul de scurta, si prelungiti-o treptat.
5. Asigurati consolidari numeroase, accentuand afectul animat: ( OAU!!nu-i asa ca
este amuzant?).
6. Reduceti supravegherea in timp ce incurajati, si consolidati studentul pentru
jucatul adecvat.
7. In cazul in care comportamentul auto-stimulator este prezent la cote inalte,
analizati natura stimulului si identificati activitatile de joc care includ acest
stimul. De exemplu, folositi un joc cu bile intr-un labirint pentru copiii care
cauta stimularea vizuala; activitati precum decupatul si lipitul pentru stimularea
tactila; si jucarii care scot sunete pentru stimularea auditiva. Comportamentele
fata de stimuli care intervin in activitatea de joc trebuie redirectionate.
CAMPURI DE JOC
Acestea sunt exemple de tipuri de activitati de joc care ar trebui introduse ca parte
din programul de joaca al studentului:
1. Senzoriale
2. Jucarii
3. Puzzle
4. Arte si meserii
5. Media
6. Jocuri cu planse
Stadii de dezvoltare ale jocului
Varsta (in ani si luni) la care aparde obicei aceste aptitudini pentru joc sunt date in
paranteze. Aceste norme sunt luate din Brigada de Inventariere a Dezvoltarii Copilului.
1. Angajarea intr-un joc care il exclude ( de ex. Sa perieze parul unei papusi, sa
plimbe un camion) ( 1 an - 0 luni)
2. Joc simplu de simulare (de ex: mancatul, dormitul) (1 an - 6 luni).
3. Imitatul activitatii din gospodarie ( de ex. maturatul) (1 an - 6 luni).
4. Asocierea unui obiect in cadrul jocului ( de ex: scoate cainele la plimbare) (1 an
- 6 luni).
5. Foloseste jucarii pentru a juca o scena (2 ani - 6 luni).
6. Angajarea intr-un joc de roluri casnice, timp de cel putin 10 minute ( 2 ani -6
luni).
Exemplu:
1. A face o prajitura.
2. Cuburi:
a) sa ridice un cub
b) A face o gramada
c) Sa faca o coloana orizontala
d) Modele, turnuri, poduri, cladiri etc.
3. Puzzle
4. sortarea dupa forma
5. lego
6. papusa: mangaieri, imbratisari, hranitul, leganatul, culcarea etc.
7. Marionete: sa interpreteze actiuni, sa vorbeasca inainte si inapoi, sa
confectioneze marionete ca un proiect de meserii, sa interpreteze o poveste
preferata.
8. Camion: sa-l plimbe inainte si inapoi, incarcat si descarcat
9. Mingea: aruncarea, prinderea, a o face sa sara, lovirea cu piciorul, rostogolirea.
10. Jucatul cu obiecte: jucarii, cine e in cutie?, baloane, ascunsa, fabrica de jucarii.
11. Ritm si activitati pe muzica.
12. Cantat si dansat.
13. Petrecere cu ceai, deghizare.
14. Locatii de joaca: ferma, benzinarie, aeroport, teren de joaca, casa papusii.
15. Echipamente: Capul D-lui Cartof, Erector Set Jr., Trenuri Brio, ceas care se
desasambleaza.
16. Jocuri pe planse : Unu, Leaga patru, jocuri de corespondenta/ cu carti, razboi,
jenga, domino, bingo, memorie / concentrare, Nu te supara, frate!
Stapanul mintii, scrabble, retragerea, nu sparge gheata, furnici in pantalonii tai.
17. Jocuri de miscare : Semafor rosu / verde, de-a v-ati ascunselea, inele, rata-rata-
gasca, bata, cartoful fierbinte, Piratul rosu, Urmati conducatorul, Simon spune…
18. Sporturi : tenis, baschet, biliard, ping pong, t-ball, fotbal.
MUNCA SI JOCUL INDEPENDENT
Obiective :
1. Cresterea duratei comportamentului in timpul unei ocupatii.
2. Dezvoltarea independentei.
3. Promovarea activitatilor adecvate in timpul liber.
4. Contributie la integrarea cu succes in colectivul clasei.
5. Atenuarea comportamentului auto-stimulator.
Procedura :
Copilul trebuie mai intai sa stapaneasca abilitatea care va fi testata. Scopul acestui
program este cresterea perioadei de timp in care copilul poate sta concentrat la o tema,
fara nici o indicatie sau feed-back. Pe parcurs, va fi necesar sa se reduca treptat
apropierea adultului.
Faza 1: O activitate.
Dati-i studentului o insarcinare pe care este capabil sa o termine intr-o perioada scurta
de timp. La inceput, insarcinarile ar trebui sa fie activitati preferate:
( de ex: puzzle, privitul unei carti, jocuri etc.), si la final, sa includa si munci
( de ex : atarnarea hainii in cui, ducerea gunoiului, facutul patului, adunarea jucariilor).
Reduceti prezenta dvs. in timp ce NU DATI NICI UN FEL DE INDICATIE PENTRU
INDEPLINIREA INSARCINARII. Daca studentul indeplineste insarcinarea in timpul
alocat, asigurati-i apoi o activitate preferata.
In schimb, daca nu are succes, puneti-l sa o mai repete o data . Treptat, mariti durata
activitatii.
Exemple de joc :
Sortarea dupa forma
Puzzle
Cuburi
Lego
Joc cu bile
Papusi / Marionete / Animale
Joc de carti solitar / Cubul lui Rubik
Jocuri
Desenat / Colorat / Pictat
Decupare si lipire.
Confectionare : masti din hartie, forme din nisip, bijuterii, tesaturi.

Origami : avion, palarie, barca
Creare modele : masini, avioane, etc.
Privitul cartilor
Privitul unui album cu fotografii
Argila / lut :
- sculptare
- forme si modelare
Baschet, handbal, tenis, saritul cu coarda, invartitul cercurilor, skateboard, plimbatul cu
bicicleta, trambulina.
Trenuri brio
Desen punct-cu –punct
Carti pentru puzzle:
- fotografii ascunse
- labirinte
- jocuri cu cereale
- exercitii – modele
Construirea unei fortarete/ a unui turn
Deghizare
Plimbarea cainelui
Scormonitul dupa viemi, prinderea insectelor
Jocuri video
Abilitati vitale si pentru traiul zilnic:
Sortarea ( de ex. sosete, haine, argintarie, zarzavaturi).
Insarcinari de auto-ingrijire: (de ex: imbracatul, spalarea pe Cinti).
Lacuirea unghiilor
Gradinarit
Prepararea pranzului / a mancarurilor simple / floricele la microunde
Activitati casnice:
- adunarea hainelor
- adunarea jucariilor
- strangerea mesei
- aranjarea mesei
- ducerea gunoiului
- impaturirea hainelor
- stransul patului
- maturatul
- aspiratul
- stersul prafului.
Faza 2: Doua activitati succesive.

Faza 3: Trei activitati succesive.
Interpretarea scenariilor
Obiective :
1. Predarea unei game largi de capacitati de joc.
2. Dezvoltarea complexitatii limbajului.
3. Dezvoltarea imaginatiei si creativitatii.
4. Largiti gama de interese si numarul subiectelor de conversatie.
5. Asigurati conditii pentru invatare prin observare.
6. Sa invete sa urmeze regulile, sa interpreteze roluri si sa fie
introdus in regulile de comunitate si societate in ceea ce
priveste comportamentul social.
7. Cresterea interactiunii sociale.
Procedura :
Scenariile ar trebui astfel concepute incat sa fie un ajutor pentru profesor despre cum sa
conduca piesa de joc. Oricand studentul este capabil sa creeze propria forma de joc,
profesorul va trebui sa se indeparteze de scenariu, pana in momentul in care piesa
incepe sa fie jucata prost. La inceput, aceste scenarii pot fi invatate folosind imitatia
non-verbala sau instructiuni receptive. In timp, scopul este ca studentul sa genereze
propriile variatiuni ale piesei. Succesiunea dezvoltarii piesei spontane este :
1. Scenariile
2. Combinatie creativa a elementelor din scenarii diferite.
3. Studentul inventeaza elemente noi pentru scenariu.
4. Studentul creeaza un nou scenariu pentru o topica data.
5. Studentul alege o noua topica, si inventeaza un scenariu.
Indicatii :
Succesiune continua a imitatiei non-verbale.
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor, avand doua
variante, opt din zece, avand trei sau mai multe variante.
Scenariu 1:
Construirea de obic te si crearea unei iesiri (la iarba verde). Aceasta este o dezvoltare a
Imitarii Cuburilor.
Burgerul McDonald’s.
Construirea restaurantului.
Indreptarea spre meniu.
Comanda pentru mancare.
Decizia a ce se mananca in restaurant sau se ia la pachet.
Plata la casa.
Daca se mananca in restaurant : Alege locul unde sa stea, sa manance, golirea tavii :
plecarea.
Daca se ia la pachet : unde sa plece ; sa manance ; stransul.
Alte lucruri de construit : magazinul cu jucarii, magazinul de animale, pista de curse,
magazin cu haine, alimentara, mol.
Scenariu 2 : O iesire cu masina la plimbare.
Construirea unei strazi cu blocuri.
Construirea unei benzinarii.
Condusul spre benzinarie.
Parcarea, alimentarea de la pompa de benzina, plata.
Spalarea geamurilor, verificarea benzinei si a franelor.
Iesirea la o plimbare.
Scenariu 3 : Vanatoare de comori.
Ascundeti piese din « comoara » (consolidari) prin casa. Incercati sa folositi parti din
jocul Nintendo sau din alta activitate preferata.
Faceti harti sau scrieti pe cartonase indicii cu privire la locatia comorii. Aceasta este o
ocazie buna pentru a folosi concepte precum prepozitiile.
Cu fiecare piesa din comoara pe care o gaseste va gasi si un indiciu pentru locul
urmatoarei piese. Comoara de la sfarsit va fi una considerabila.
Scenariu 4 : Cei 3 purcelusi.
Construieste fiecare casa in parte : din paie, din bete, si din caramida.
Interpretare de roluri intre purcelusi si lup : ”Voi sufla si iti voi darama casa ».
Distruge casa.
Reconstruirea caselor.
Scenariu 5 : Pirati.
Toti canta : « YO-ho-ho ».
Imbarcarea pe vas.
Tragerea cu tunuri : incarcare, pe locuri ; tintiti, foc ! bum !
Navigarea spre insula.
Gasirea hartii cu comoara.
Cautarea comorii.
Scenariu 6 : Nave spatiale.

Imbracarea costumului de astronaut, casca etc.
Incataramarea.
Lansarea !!!
Explorararea planetelor Marte, Luna, etc.
Executarea unui mers in spatiu.
Ramane prins intr-o ploaie de meteoriti.
Amerizat intr-un ocean.
La parada.
Scenariu 7 : Interpretarea unei carti de povesti.
Folositi o carte de povesti preferata care are poze pe fiecare pagina. Incercuiti
personajele si indiciile necesare pentru interpretarea scenei de pe fiecare pagina.
De ex :”Numai eu si bunica”, “Mickey si Minnie merg la plaja”.
Scenariu 8 : Simularea servirii unei mese la restaurant.
Indicatii : masa, tacamuri, imaginarea meniului, imaginarea mancarii, banii.
Conduce pana la restaurant, parcheaza, intra.
Indicarea locurilor de catre seful de sala.
Primirea meniurilor si comanda.
Chelnerul aduce mancarea.
Simularea mancatului / bautului.
Chelnerul aduca nota de plata.
Facerea platii si plecarea.
Scenariu 9 : Mersul la plaja.
Incarcatul masinii cu bagaje.
Condusul / parcarea.
Caratul lucrurilor, gasirea unui loc pe plaja.
Intinderea cearcafului, asezarea umbrelei.
Aplicarea cremei de protectie anti-solara, punerea ochelarilor.
Prezenta pe terenul de joaca.
Construirea castelelor de nisip.
Cautatul scoicilor.
Picnic la pranz.
Scenariu 10 : Construirea unei ferme.
Construirea unui tarc.
Umplerea lui cu animale.
Transportul fanului cu tractorul.
A da fanul de mancare.
O plimbare pe cal.
A lua o inghititura de apa.
Alte idei :
Vanatoarea de animale.
Construirea unui fort cu perne, paturi, si scaune.
Spectacol de magie.
Mimati imaginea unor oameni faimosi.
Simularea.
Castele.
Interpretarea « Povestii jucariilor ».
Peter Pan si Capitanul Hook.
Aladdin.
Cowboys.
Imaginati un aprozar, o gelaterie, magazin cu alune etc.
Imaginati o excursie cu camping : pescuit, canoe, etc.
Simularea unui om de zapada si a unei cazemate din zapada.
Imaginati o excursie la Disneyland.
Interpretati o iesire la circ.
Construirea unei gradini zoologice.
Construirea unor munti.
Interpretati o iesire la o piscina (cu putine personaje).
Nota de referinta : Munca si jocul independent
Abilitati motrice
Simulare
Instructiuni receptive
Obiective :
1. Dezvoltarea intelegerii limbajului.
2. Stabilirea supunerii / ascultarii.
3. Stabilirea controlului instructional care poate fi folosit pentru a diminua
comportamentul distructiv.
4. Extinderea terapiei de pe scaun in mediul inconjurator.
5. Dezvoltarea participarii si concentrarii ( de ex. pentru ca studentul sa recupereze
obiectele cand este departe de profesor, trebuie sa ramana concentrat).
6. Cresterea duratei comportamentului la o sarcina data.
7. Dezvoltarea memoriei.
8. Dezvoltarea independentei.
Procedura :
La inceput, selectati obiectele care au fost invatate in cadrul Imitatiei Non-Verbale. In
loc sa spuneti : « Fa asta », profesorul ii spune pur si simplu studentului sa realizeze o
actiune. Incepeti cu actiuni care pot fi realizate stand pe scaun. Ulterior, puneti studentul
sa se miste prin camera, prin casa etc. pe distante care cresc progresiv.
Treptat, reduceti ajutorul prin demonstratie astfel incat studentul sa urmeze doar ordinul
verbal. Pe masura ce avanseaza, complexitatea instructiunilor trebuie crescuta, ca si
distanta dintre profesor si elev. Profesorul va deveni foarte discret in timp ce ii
urmareste activitatea.
Pe masura ce abilitatile de participare ale studentului se imbunatatesc, incepeti sa-i dati

indicatii de pasi multipli. La inceput, proba va trebui sa fie simpla si cu timp suficient
alocat indeplinirii. Treptat, cresteti complexitatea probelor, in timp ce scadeti durata
alocata rezolvarii lor.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, pentru a dirija studentul pe parcursul actiunii.
Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Studentul poate realiza mai multe actiuni prin imitare.
Studentul raspunde corect la opt din zece incercari, fara nici un ajutor. Acest test ar
trebui repetat in prezenta a doi profesori, cel putin.
Faza 1: Ordin cu sugestie contextuala.

Asezati o minge pe masa si spuneti :”Da-mi mingea”. Mutati scaunele langa o usa si
spuneti-i : “Deschide / inchide usa”. Puneti un obiect pe podea si spuneti :
” ridica-l [obiectul] ”. Asezati cuburi si spuneti :“Construieste blocuri” .Cand cele doua
raspunsuri au fost corecte, sa aveti ambele contexte prezente si sa stabiliti diferenta.
Faza 2: Manipularea obiectelor.
Acestea sunt ordine formate din doua cuvinte care leaga o actiune cu un obiect anume.
Aceste raspunsuri pot facilita recunoasterea obiectului intr-un context diferit, cum ar fi
Programul de Identificare Receptiva a Obiectului, unde ordinul este: “atinge obiectul”.
Ordinul verbal – Manipularea obiectului.
Plimba masina Suna clopotelul Arunca mingea
Mananca prajitura Piaptana parul Pune palaria pe
cap
Foloseste lingura Saruta papusa Imbratiseaza ursul
Agita maraca Raspunde la telefon Fa avionul sa zboare
Mangaie cainele Sufla balonase Sufla in fluier.
Faza 3: Realizeaza actiuni descrise in fotografii / desene.
Acesta faza este destinata elevilor care au dificultati cu limbajul receptiv cerut la faza 2.
In cazul studentilor care termina cu succes faza 2, puteti sa sariti peste acesta faza, sau
sa va intoarceti la ea mai tarziu. Aratati-i stimulul si spuneti :”Fa asta”. Acesta poate fi
extinsa la o serie de pasi prezentati intr-o schema.
a) secventa primului pas
b) secventa celui de-al doilea pas
c) secventa celui de-al treilea pas
d) secvente extinse.
Faza 4: Pe scaun.
Incepeti cand studentul stapaneste cinci actiuni din faza 2. Acestea sunt actiuni simple
care pot fi realizate stand pe loc.
Ordin verbal – pe scaun:
Bate din palme Indeparteaza bratele Zambeste
Ridica-te / aseaza-te Atinge-ti nasul Gadilare
Fa pa-pa Sari Da-mi____
Loveste masa Mananca_________ Ia____
Ridica bratele Bea______ Arata spre____
Imbratiseaza-ma Loveste din picioare Trimite o bezea
Incepe / Opreste-te (deseneaza o linie pe hartie / plimba o masina).
Atentie : Copiilor le place sa primeasca o imbratisare cand se ridica. Oricum, profesorii

nu trebuie sa lase sa inteleaga ca ridicatul in picioare este rasplatit imediat cu o
imbratisare, altfel studentul va ajunge sa confunde intelesul lui : “Ridica-te “.
Faza 5: Simularea actiunilor.
Dormit Condus Zborul in avion
Baut Mancatul inghetatei Vorbitul la telefon.
Faza 6: Ordin verbal – jos de pe scaun, in aceeasi camera
Aceasta poate fi inceputa cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 4.
Aprinde becul Arunca la gunoi Ciocane la usa

Inchide usa Alearga Mergi
Incepe / Opreste-te Deschide usa Adu o hartie
Mergi Adu-mi____ Pune obiectul pe raft.
Faza 7 : Du-te in alta camera si intoarce-te.
Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 6. De asemenea, este
necesar ca mai intai studentul sa invete numele diferitelor camere din casa. De ex: “Du-
te la bucatarie”.
Faza 8: Du-te in alta camera, fa o actiune si intoarce-te.
Incepeti aceasta faza cand sunt stapanite cinci actiuni din faza 7. De exemplu: “Du-te
la bucatarie si adu o ceasca”.
Faza 9: A spune vs. a face:
Studentul face diferenta intre directivele de a vorbi vs. directivele de a repeta o fraza.
SF1: “ spune: ridica-te”.
R1: Studentul repeta fraza.
SF2: “Ridica-te”
R2: Studentul realizeza actiunea.
SF3: Rotatie aleatorie a SF1 vs. SF2
Faza 10: Cerinte in 2 etape.
O data ce 20 de actiuni din oricare dintre fazele 2, 4 sau 6 sunt realizate, puteti de
asemenea sa incepeti sa legati raspunsurile intre ele intr-un raspuns in doua etape.
Este cel mai usor daca incepeti cu raspunsurile la manipularea obiectelor, folosind
indicatii verbale, apoi reduceti contextele. Mai tarziu, treceti la raspunsuri prin actiuni
ale corpului. Folositi numai actiunile care au fost ulterior antrenate ca instructiuni de o
singura etapa. Spuneti studentului sa rezolve prima parte din raspuns, asteptati ca acesta
sa raspunda, apoi treceti la a doua parte a raspunsului. Treptat, reduceti durata in care
asteptati a doua parte de raspuns, pana cand puteti rosti toata intrebarea o data, si
studentul poate sa raspunda corect. Daca este nevoie de ajutor pentru a trece la a doua
parte de raspuns, folositi o indicatie oarecare cum ar fi :” continua”.
Faza 11: Cerinte in 3 etape.
Imediat ce studentul realizeza faza 10 cu precizie de 90%, dati-i cerinte in 3 etape.
Folositi aceeasi procedura ca la Faza 10.
Faza 12: Directive conditionale. Aceasta este o aptitudine avansata. Invatati studentul
sa asculte cerinta si decideti daca i se potriveste. Asigurati-va ca intelege conceptele si
poate raspunde cu da/nu la intrebarile care au fost puse in legatura cu conceptele care au
fost utilizate. (de ex: “Tu esti baiat?”).
Instructiuni conditionale:
Daca numele tau este Ion, ridica mana!
Toti baietii, duceti-va la masa voastra!
Daca aveti pantofii in picioare, tropaiti-va picioarele!
Daca purtati pantaloni albastri, ridicati-va in picioare!
Daca aveti o carte, ridicati mana!
Nota:
Multe din raspunsurile initiale care urmeaza a fi invatate in acest program ar trebui
stabilite mai intai in Imitatia Non-verbala. Instructiunile receptive duc la Indeplinirea
Cerintei si invatare prin observare. Exista de asemenea un capitol din Imaginatie care
apartine urmatoarelor directive verbale. Conceptul “ de a nu face” ( a face ceva) este
predat in Programul de Negare.
RECUNOASTERILE RECEPTIVE
Obiective :
1. Invatarea numelor de obiecte, activitati si concepte.
2. Baza recunoasterii expresive.
3. Dezvoltarea gandirii abstracte ( de ex: a face deductii).
4. Facilitarea capacitatii de participare.
Procedura :
Studentul sta asezat la masa, si profesorul sta langa sau vis-a –vis de el. Asezati unul sau
mai multe obiecte pe masa, distantate suficient unul de celalalt. Spuneti studentului :”
Atinge-l [obiectul]”. Schimbati locul obiectelor dupa fiecare incercare.
Multi elevi se vor implica mult mai activ in proces, daca raspunsul este sa inmaneze
obiectul profesorului. In acest caz, cerinta va fi: “ Da-mi [obiectul].”
Pe cat de repede posibil, va trebui sa variati formularea cerintei ( de ex: “atinge..”, “da-
mi..”, “Arata spre…”, “Arata-mi..”, “Unde se afla..?” etc). Cateodata, este preferabil sa
se omita cuvantul de comanda, si sa se numeasca doar obiectul dorit.
Astfel ii va veni mai usor studentului sa-si indrepte atentia doar asupra cuvantului
esential. Interesul poate fi crescut prin schimbarea modului in care materialele sunt
prezentate. De exemplu, studentul se poate plimba prin camera pentru a gasi obiectele
numite, sau sa aleaga obiectele de pe o plansa.
Alegeti obiecte care motiveaza studentul sa le invete si sunt functionale.

Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, indicarea spre obiect, sau indicatia asupra pozitiei. Treptat,
rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Studentul poate potrivi corect elementele (vezi Programul de corespondenta), poate fi
antrenat sau poate imita o actiune. Stabilirea unor directive verbale simple care pot
usura progresul in cadrul acestui program, dar nu este o conditie obligatorie.
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elemente sau activitati pe care studentul ar
vrea sa le invete ( de ex: mancare, bautura, joc, televizor, radio, leganat etc.).
Intrebati studentul : “ ce preferi? ”. In momentul in care arata spre obiect sau fotografie,
cererea lui este recompensata. Obiecte auto-stimulatoare ar trebui incluse la posibile
alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va fi diminuata de catre elev prin alegerea
altor obiecte (de ex. : o prajitura), in locul obiectelor auto-stimulatoare.
Faza 2: Partile corpului.
[Nota : Faza 3 poate fi inceputa in acelasi timp sau inaintea acestui pas]. Incepeti cu o
singura parte a corpului. Spuneti studentului: “ Atinge-ti [elementul]. Cand prima proba
este realizata corect fara nici un ajutor, timp de trei incercari, intorceti-va si revedeti
prima proba. Continuati sa verificati cele doua elemente pana cand studentul este
capabil sa le realizeze la cerere aleatorie. Adaugati pe rand elemente suplimentare si
rotati-le cu elementele invatate anterior. Pe masura ce fiecare element nou este stapanit,
adaugati un altul pentru antrenament.
Stadii de dezvoltare:
a) Gura, ochi, nas, picioare (B: 1-6)
b) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate,
dinti, degete de la picioare. (B : 2-0).
c) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-0).
d) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-0).
e) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-0).
f) Talie (B : 6-0).
Faza 3: Obiecte (3-D).
Aceasta poate fi inceputa in acelasi timp cu Faza 2. Folositi obiecte care sunt cunoscute
studentului si care au fost exersate in Faza 8 de Corespondenta. Alegeti doua elemente
cu care sa incepeti. Asezati primul element pe masa (nu lasati prin preajma vreun obiect
care sa distraga atentia), si spuneti “ da-mi-l [obiectul].
Cand studentul raspunde corect la patru probe din cinci, cu alte obiecte prezenta si fara
ajutor, repetati proba cu elementul nr. 2. Cand proba doi este terminata, intorceti-va si
reluati proba elementului nr. 1 , si apoi iarasi elementul nr. 2.
La final, asezati ambele elemente in acelasi timp pe masa, si incepeti cu probe aleatorii.
Pe masura ce fiecare element nou este stapanit, adaugati un altul pentru antrenament.
Obiective de recunoscut :
Haine Jucarii Animale
Mancare Elemente de gospodarie Mobila.
Faza 4: Fotografii cu obiecte.

Profesorul cere studentului sa arate spre obiectul dintr-o fotografie.
Faza 5: Fotografii cu actiuni.
Profesorul arata fotografii infatisand diferite actiuni si cere studentului sa arate spre
fotografia numita.
Faza 6: Fotografii cu oameni.
( Cateodata, copiii pot retine acest proces 2-D mai rapid ca 3-D). Profesorul arata
fotografii cu persoane si cere studentului sa arate spre persoana numita. Inclusiv propria
persoana, familia, angajati, si colegi.
Faza 7: Oameni (3-D).
Profesorul ii cere studentului sa arate spre profesor, sau catre o alta persoana prezenta.
Faza 8: Incercati cu doua elemente. ( de ex: “ Da-mi ceasca si pantoful”).
Faza 9: Marimea (mare / mic) (B: 2-0).
Faza 10: Culoarea. Asigurati-va ca faceti aceasta etapa cat mai amuzanta posibil.
Trebuie sa folositi obiecte care sunt asemanatoare in toate privintele, mai putin a culorii.
( de ex: folositi cesti colorate si ascundeti o recompensa sub culoarea ceruta).
Folositi beculete colorate, si cand raspunde corect beculetele se aprind.
a) rosu, albastru (B : 3-0).
b) Verde, galben, portocaliu, purpuriu ( B : 3-6).
c) Maro, negru, roz, gri (B: 4-0).
d) Alb ( B: 5-0).
Faza 11: Forma.
a) cerc, patrat (B: 3-6)
b) Triunghi, dreptunghi (B: 4-6).
c) Romb ( B: 6-0).
Faza 12: Combinatii de obiecte/culoare .
Faza 13: Doua atribute abstracte combinate (de ex: marime / forma).
Faza 14: Trei atribute combinate ( culoare / marime/ obiect sau culoare/forma /
marime).
Faza 15: Fotografii cu locuri / camere din acasa si in colectiv. Profesorul aseaza
fotografii cu locuri / camere pe masa si cere studentului sa arate spre un anume.
Faza 16: Emotii.
Faza 17: Concepte cantitative:
a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-0).
b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-0).
c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 3-6).
d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-0).
e) Stramt / larg ( B : 5-0).
Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.
COMUNICAREA FUNCTIONALA
Obiective :
1. Predati puterea comunicarii prin modalitati non-verbale.
2. Asigurati mijloace pentru a intruni nevoile intalnite la copiii care nu vorbesc.
3. Diminuati comportamentele distrugatoare cauzate de frustrarea data de
incapacitatea de a comunica.
4. Asigurati baza dezvoltarii vorbirii.
Procedura :
Acest program este folosit pentru studentii care nu sunt pregatiti sa formuleze cerinte.
Le permite un mijloc de comunicare non-verbala cu ceilalti. Folositi elemente efective
sau poze ale elementelor drept mijloc pentru ca studentul sa-si exprime dorinta sau
nevoia.
Indicatii:
Folositi indicatii verbale si fizice, si aratatul. Treptat, reduceti indicatiile.
Studentul poate potrivi obiectele identice.
Studentul realizeaza opt raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor.
Faza 1: Alegeri.
Prezentati doua sau mai multe elemente studentului. Intrebati-l : « Pe care il vrei ? ».
Dati-i studentului obiectul pe care il doreste, si indepartati toate celelalte elemente.
Asteptati un timp pana il intrebati iarasi ce obiect vrea, deoarece s-ar putea sa faca o
alegere incorecta. Daca studentul devine frustrat, deoarece nu reuseste sa numeasca
obiectul pe care il doreste, dati-i o indiciu (aratati spre el sau puneti mana peste mana
lui) pentru a-i indica obiectul pe care credeti dvs. ca il vrea.
Faza 2: a) Potrivirea fotografiilor cu elemente.
Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe elemente pe masa,
in fata lui. Inmanati-i o fotografie studentului si spuneti : ”Pune-o langa obiectul
identic”. Ajutati-l numai daca este nevoie. Contribuiti cu o mica parte din obiectul care
este in fotografie.
b) Potrivirea elementelor cu fotografii.

Incepeti cand studentul a terminat Faza 1. Puneti doua sau mai multe fotografii pe masa,
in fata lui. Inmanati un obiect studentului si spuneti : ”Pune-l langa cel identic”. Ajutati-
l numai daca este nevoie. Contribuiti cu o mica parte din obiectul care este in fotografie.
Faza 3 : a) Aratatul spre fotografia unui obiect. Puneti doua sau mai multe fotografii
pe masa, in fata studentului. Aratati-i un obiect (tinand obiectul in mana, iar studentul sa
nu poata ajunge la el), si spuneti :”Arata spre cel identic”.
b) Aratatul spre obiectul prezent in fotografie. Puneti doua sau mai multe obiecte pe
masa, in fata studentului. Aratati-i o fotografie ( tinand-o in mana, iar studentul sa nu
poata ajunge la ea), si spuneti :”Arata spre cel la fel ”.
Faza 4 : Realizarea unei alegeri dintr-o fotografie. Incepeti cand studentul poate
realiza cu succes cinci elemente din fazele 2 si 3. Lasati la indemana studentului o
fotografie cu un element foarte dezirabil. Folositi un indemn fizic pentru a-l face sa
ridice fotografia respectivului obiect si sa v-o inmaneze. Numiti imediat obiectul din
fotografie, si apoi oferiti-i obiectul in realiate pentru fotografia din mana lui. Orice
fotografie atinge, dati-i apoi obiectul infatisat acolo. Va trebui, de asemenea sa folositi
fotografii care sa reprezinte activitati de pe langa casa, si in exterior. Mergeti in zona
cea mai apropiata unde elementul/ activitatea au fost surprinse, si desfasurati proba
acolo. Apoi, puneti-l imediat sa faca elementul prezentat in fotografie (de ex: mancatul
elementului respectiv, bautul, mersul la baie, mersul catre leagan etc). La inceput, lasati
studentul sa fie foarte aproape de locul in care elementul este situat. Apoi puneti-l sa
inmaneze fotografia unui adult si imediat sa indeplineasca actiunea.
Imediat ce studentul raspunde pozitiv la cerinte, puteti sa cresteti numarul de fotografii

prezentate. La inceput, folositi un singur element pe care nu-l prefera, pentru a-i distrage
atentia, si pentru ca studentul sa faca alegeri care au insemnatate. Treptat, cresteti
distanta si numarul fotografiilor care ii sunt prezentate. Pastrati fotografiile la dispozitia
studentului, ca un mijloc pentru el sa-si poata exprima dorintele pe parcursul zilei.
Comunicarea prin fotografii. (Elemente mostra).

Baie caseta video plimbatul pe afara
Muzica bautura calculator.
Mersul cu masina capitanul crantz
Cheetos leagane
Faza 5 : Indeplinirea directivelor prezentate cu o fotografie. Faceti poze studentului

cand desfasoara diferite activitati, ca de ex. cele facute in cadrul programului
Instructiuni Receptive. Aratati-i fotografia si spuneti studentului :
” Fa asta.”
Nota de referinta : Sistemul de Comunicare prin Schimb de Fotografii (SCSF) de Bondy
si Frost.
TENTATII DE COMUNICARE
Obiective :
1. Cresterea dorintei studentului de comunicare.
2. Faceti comunicarea distractiva.
3. Stabiliti puterea de comunicare.
4. Dezvoltarea folosirii spontane a limbajului.
5. Aducerea actului de vorbire sub control la stimuli de mediu adecvati.
Procedura :
Acest program este destinat copiilor care au abilitatea de a face aproximari rezonabile
de cuvinte simple pentru a exprima dorinte. Articularea nu este nevoie sa fie exacta, dar
ascultatorii trebuie sa fie capabili sa faca diferenta intre diferitele cuvinte pe care le
rosteste. In cazul copiiilor a caror aptitudine de vorbire nu este dezvoltata la acest nivel,
referiti-va la programele cu privire la realizarea alegerii si Comunicarea Functionala.
Aranjati situatii care vor usura nevoia studentului de a formula cereri. Aceasta
procedura a fost descrisa de Wetherby & Prizant (1989). Unele dintre strategiile listate
mai jos au fost initial descrise de Margery Rappoport in « Maurice et al » (1996). Daca
ajutorul devine necesar, folositi comportamente non-verbale (de ex : inclinatul sau
privitul intens, ridicarea din umeri pentru a transmite informatia ca ceva nu a fost
inteles). Evitati sa puneti intrebari directe cum ar fi : « Ce vrei ? ». Nu-l intrebati ce
vrea. Ajungeti pana la reactii mai naturale cum ar fi pauza, astfel incat studentul sa
umple golul.
Indicatii:
Incepeti cu indemne verbale complete. Reduceti pana la indemne verbale partiale, si
apoi indemne prin limbajul corpului.
Exemple :
1. Mancati un fel de mancare preferata, sau jucati-va cu o jucarie preferata in fata
studentului, fara sa-i oferiti si lui.
Playdoh Figuri in miscare
Trenulet Prajituri
Dati-i o mica parte cand realizeza cererea, asta pentru a facilita repetarea cererilor.
2. Oferiti-i ceva de mancare care nu-i place, sau bagati-i mana intr-o punga de
budinca ( pentru a obtine un protest verbal).
3. Porniti o jucarie care se invarte, lasati-o sa se opreasca si inmanati-o lui.
4. Deschideti un tub cu balonase, suflati balonasele, apoi inchideti tubul usor si
dati-i tubul inchis studentului.
5. Spuneti-i studentului ca a terminat treaba, dar nu-l lasati sa plece pana nu
spune : « Vreau sa plec ».
6. Incepeti un joc social cu studentul (de ex : gadilat, rasucirea lui in aer etc), pana
in momentul in care el isi manifesta placerea, apoi opriti jocul si asteptati.
7. Pregatiti un joc, lasand la o parte o piesa importanta ( de ex : zaruri, titirez, piese
de joc etc. ), si spuneti : « Hai sa ne jucam ».
8. Umflati un balon, si apoi desumflati-l incet. Inmanati-i balonul desumflat sau
tineti-l in dreptul gurii si asteptati.
9. Incepeti sa rezolvati un puzzle. Dupa ce studentul a potrivit cateva piese, dati-i
una care nu se potriveste.
10. Selectati un obiect pe care studentul in vrea sau unul care face zgomot, si
puneti-l intr-un recipient. Tineti recipientul si asteptati.
11. Pregatiti-l sa picteze cu guase. (de ex : asigurati hartia, vopsele, pensule etc), si
dati-i o ceasca fara apa.
12. Spuneti-i studentului ca poate iesi afara sa se joace, dar usa sa fie incuiata.
13. Cand da semne ca ii este sete, dati-i o cana goala.
14. Serviti cina fara furculita.
15. Asezati-l in cada fara apa.
16. Tineti o carte la care va uitati impreuna cu susul in jos.
17. Asamblati o jucarie cunoscuta intr-un mod gresit ( de ex : puneti mana in locul
capului).
18. Cantati un cantec preferat si omiteti un cuvant, si continuati numai daca
studentul completeaza cuvantul.
19. Daca studentul vrea sa fie ridicat, tineti bratele intinse dar nu-l ridicati pana
cand nu spune « sus », sau o aproximare.
20. Asezati-l intr-un leagan. Impingeti-l de cateva ori. Apoi opriti leaganul, si
asteptati-l sa spuna « continua » sau « impinge » sau un alt cuvant asemanator.
IMITATIA VERBALA.
Obiective :
1. Construirea unei baze pentru limbajul vorbit.
2. Cresterea vocalizarilor.
3. Forma articularii.
4. La final reducerea ecolaliei ( de ex : prin aducerea vorbitului la stimulii adecvati
de control).
5. La final, reduceti discursul monoton si mecanic.
Procedura :
De cele mai multe ori, acest program da rezultate mai bune daca se desfasoara intr-o
maniera mai putin formala. In functie de faza, se poate sa nu existe o directiva clar
exprimata pentru student. Uneori este mai bine sa nu folositi cuvantul : « spune », si
doar sa se modeleze sunetul/cuvantul. Este foarte important sa faceti acesta activitate
amuzanta, si sa nu faceti sa para ca un program. Pentru unii copii, s-ar putea sa fie de
ajutor sa stea asezati pe scaun.
Altora le va face placere sa il ia ca pe un exercitiu, dar majoritatea copiiilor vor fi mult
mai entuziasti daca este realizat intr-un context ludic. In momentul prezentarii
discursului catre student, va trebui sa experimentati sa vedeti daca este mai eficient sa
prezentati materiale vizuale sau nu. Prezentarea materialelor vizuale ( de ex : cartonase
cu fotografii), confera un context cu inteles pentru discurs, dar pentru unii copii,
adaugarea celei de-a doua modaliati distrage atentia.
Pentru acei copii care nu beneficiaza de pe urma prezentarii simultane a materialului
vizual, puteti exersa abilitatea fizica de a rosti cuvinte separat de invatarea sensului, si
ulterior sa se combine.
Profesorul va trebui sa arate o sustinere extraordinara, si daca este nevoie de corectare,

aceasta trebuie facuta intr-o maniera incurajatoare. Fiti glumet in abordarea dvs. (de
ex : folosind gadilaturi si spunand lucruri ca « Haide, poti s-o spui ! »). Fiti dispus sa
dati cateva indicatii care sa nu aiba legatura cu actiunea, pentru a mentine experienta
acumulata cat se poate de pozitiva. Folositi o consolidare la un nivel mai scazut pentru
comportamentul care sta jos si participa, pastrand consolidarile cele mai puternice
pentru producerea vocala.
Pentru facilitarea limbajului :

1. Selectati sunete si cuvinte care sunt emise cel mai frecvent de catre student.
2. Selectati sunete care sunt sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii (de
ex : ‘M’ in loc de « Z « ).
3. Selectati sunete care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex :
sunete scoase de animale : « mu », « bee », « sss »).
4. Selectati cuvinte care sunt functionale si stimulatoare pentru student ( de ex :
prajitura, suc. Tv, deschis, ajutor, nu, toti plecati, uu-oo, yupii, ieee, sus, mergi,
mai mult, afara, gadilat etc).
5. Aratati-i o fotografie sau un obiect in timpul probei ( numai daca nu se
dovedeste ca nu-i distrage atentia).
6. Cuvintele pot fi rostite accentuand un anumit sunet ( de ex : P-rajitura).
7. Lucrati intr-o situatie amuzanta ( de ex ; la Mc’Donald’s, in timpul leganarii, in
cutia cu nisip, la bazin etc.).
8. Imitati sunetul studentului.
9. Semnalizarea sau gesturile pot fi utile ca indicii vizuale, care vor fi asociate cu
vocalizarea.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica sau demonstratia. Treptat, rariti indicatiile astfel incat
studentul sa se descurce independent.
Studentul produce niste sunete spontane, si dezvolta contactul privirilor , si stapaneste
cel putin trei raspunsuri non-verbale.
Studentul raspunde corect la noua din zece incercari, fara nici un ajutor.
Faza 1: Cresterea vocalizarilor.
De fiecare data cand studentul reuseste sa rosteasca cateva cuvinte, laudati-l.
Lucrati la aceasta cand studentul se afla intr-o dispozitie buna, si in timpul cand este
implicat in activitatile preferate ( de ex : leganat, sarit, inot, cand este gadilat, la masa
etc). O cale buna pentru a creste vocalizarile dorite este sa repetati inapoi catre student
orice sunet pe care il produce. Retineti orice activitate care este asociata cu un numar
mare de vocalizari spontane. De asemenea, folositi muzica, cantatul, si obiecte care se
misca sau produc zgomot in momentul in care studentul isi foloseste gura ( de ex : corn,
fluier, baloane etc).
Folositi cantece cu miscare pentru a obtine vocalizarea.

Incercati sa faceti studentul sa termine frazele pe care le incepe profesorul. Incercati cu :
Micuta Stea Stralucitoare, A-B-C, Rotile autobuzului, Micutul Paianjen etc.
Faza 2: Imitarea oralo-motrica .
Incepeti aceasta faza cand studentul poate realiza fazele 2 si 4 din Imitarea Non-verbala.
Alegeti nu mai mult de trei elemente cu care sa incepeti , si adaugati cate un element pe
masura ce fiecare element este invatat. Profesorul face demonstratia si spune: “fa asta”.
Imitarea oralo-motrica.
Atinge limba atinge dintii
Trimite saruturi canta in tub
Roteste-ti capul stramba/tuguiaza buzele
Clipeste incrunta-te
Deschide gura bosumflare
Plescait din buze a da din cap ca da
Zambeste musca buza
Clatina capul in semn ca Nu sufla
Umfla-ti obrajii limba in coltul gurii
Atinge obrazul cu limba misca din ureche
A da din nas sunetul clic-clic
Loveste buzele respira pe nas
Sunete de indian strange buzele
Suge-ti obrajii tuseste.
Casca.
Faza 3: Manipularea obiectului cu sunete.

Profesorul spune « fa asta », si face miscarea de demonstratie a unui obiect, si scoate
zgomotul asociat cu obiectul.
Plimba masina – « vroom ».

Alunecarea sarpelui din cauciuc – « ssssss ».
Jucatul cu lei – «rauuuu ».
Jucatul cu pisicuta– « miau».
Caderea unei jucarii– «poc ».
Mersul trenului– « uuuu-cica cica».
McCauley Culkin – «oo, nu ! ».
(palmele pe obraji)
Gadilatul cu gaza– « bzzz ».
Ridicatul receptorului– «alo ».
Iepuras care salta – « hop-hop ».
Lasarea unei figurine sa alunece – «yupii ».
Gadilatul cu mainile– « gadili-gadili».
Ciocanul in mana– «uiii ».
Apasarea claxonului la o masina de jucarie– «tii-tii ».
Faza 4: Discriminarea temporala.
Incepeti acesta cand studentul produce destul de des o varietate de sunete asemanatoare
vorbirii. Pregatiti o situatie amuzanta pentr el, dar mentineti totusi o structura lejera, si
straduiti-va sa-l mentineti concentrat.
Intrebati de sunete pe care l-ati auzit facandu-le. Spuneti-i : « Vorbeste ». Ajutati-l prin
scoaterea unui sunet pe care l-ati auzit, facandu-l de unul singur. Asteptati timp de cinci
secunde raspunsul. Daca studentul produce orice sunet in timpul acesta, reluati imediat.
La acesta faza, nu este important daca sunetul este cel pe care l-ati cerut, atat timp cat
apare la cateva secunde dupa ce l-ati intrebat.
Faza 5: Imitarea sunetelor si a cuvintelor.
Incepeti acesta faza in momentul in care studentul realizeaza discriminarea temporala
( faza 4) 80% din timp. Incepeti cu cinci sunete sau cuvinte usoare, si adaugati altele
suplimentare pe masura ce fiecare este stapanit. In cazul in care este ecolalic, sau
rosteste cuvintele spontan, puteti sa-l intrebati de cuvintele pe care l-ati auzit rostindu-
le. De asemenea, alegeti sunete care fac parte din cuvintele care pentru el sunt
functionale. Aceasta include mancarea preferata sau jucariile favorite, si elementele de
zi cu zi care ii sunt cunoscute ( de ex : pantof). Spuneti-i studentului : « Spune [sunetul],
[cuvantul] ». Accentuati sunetul sau partea de cuvant pe care o poate spune cel mai
prompt. Poate fi util sa ii aratati elementul in timp ce rostiti cuvantul, dar acest lucru ii
poate distrage pe unii copii.
Urmatoarele sunete sunt listate in ordinea cresterii varstei de dezvoltare.
Vocale usoare :
Ah, oh, oo, ee, ii
Consoane usoare :
m, b, p, d
Sunete mai dificile :
W, h, t, n
Aw, uh, oo, er, ar
A, e, i, ochi, tu, ow, oy
G, k, f, v, ng, y
R, l, ch, sh, th, zh
S,z, j, t, wh.
Faza 6: Combinatii.
Incepeti cand studentul stapaneste cel putin cinci sunete din faza 5. Folositi silabe
formate din consoane si vocale pe care studentul deja le-a invatat. Spuneti studentului sa
rosteasca prima parte a silabei, asteptati raspunsul, apoi cereti a doua parte din silaba.
Treptat, scadeti intarzierea cu care cereti rostirea celei de-a doua parti a silabei, pana
cand puteti rosti o data intreaga silaba, iar studentul poate raspunde corect.
Combinatii.
M+ ah, oh, oo, ee, ay
B+_____________
D+_____________
Uh, ay, u +P
Uh, ay, ai +S
Faza 7: Sunete fara sugestii vizuale.
Incepeti cand studentul stapaneste cel putin zece sunete din faza 5. Spuneti-i sa
rosteasca sunetul/cuvantul, dar acoperiti-va gura astfel inact sa un vada cum produceti
sunetul.
Faza 8 : Imitarea modulatiei.
Cereti studentului sa spuna un cuvant sau un sunet. Repetati doar raspunsurile care
corespund modului in care dvs. scoateti sunetul.
Modulatie :
Tare/incet inflexiune
Sunet inalt lung/scurt
Faza 9: Inlantuiri.
Spuneti studentului sa combine silabele singure in cuvinte din doua silabe.
Omogene : mama, pa-pa, pu-pu, etc.
Discriminari intre una vs. doua silabe : da vs. dada, bau vs. bau-bau, etc.
Eterogene : ma-mi, dul-ce, co-pil, etc.
Faza 10 : Articularea/ imitarea cuvintelor.
Spuneti studentului sa imite cuvinte si folositi modelarea pentru a obtine o articulare
corecta. Sunetele-tinta care sunt adecvate varstei, si pe care cateodata le rosteste corect,
dar inca nu le stapaneste cum ar trebui. Deosebit de importante sunt erorile de articulare
care reduc inteligibilitatea lor. Rostiti cuvinte de lauda si aveti pregatite recompense in
momentul in care aproximarile sunetelor dorite sunt din in ce in ce mai bune. Intercalati
sunete pe care el le poate pronunta mai bine pentru a-i mentine increderea. Fiti atenti sa
nu exagerati cu corectarea in momentul cand vorbeste. Ar trebui sa acceptati cele mai
bune rezultate ale lui de la 75 la 90%. Pentru rezultatele care sunt de calitate
intermediara, puteti sa-i adresati cuvinte de lauda si modelati-i un discurs mai bun, dar
nu-i cereti sa le repete. Numai 10-25% din cea mai nesatisfacatoare articulare ar trebui
sa fie vizata pentru corectare. Un exemplu de corectare este : « Spune asa ‘ t-o-r-t’. »
Ca exersarea imitarii verbale sa fie mai interesanta, puteti introduce acest exercitiu in
cadrul altei activitati. De exemplu, in cazul copiiilor carora le plac puzzle-urile si
construirea din cuburi, spuneti-le sa rosteasca un cuvant si apoi vor primi piesa lipsa din
puzzle sau din constructie care ii completeaza jocul. Incercati asta cu cartonase cu
fotografii. Imitarea se poate realiza si cand va uitati impreuna la o carte cu fotografii. De
asemenea, puteti sa exersati aceasta in momentul in care va jucati cu mingea, sau cand
sare pe trambulina, la inot, la tobogan etc.
Faza 11. Imitarea frazelor.
Puneti studentul sa imite fraze de la doua la cinci cuvinte care sunt articulate foarte clar.
Este cunoscut faptul ca, uneori calitatea articularii scade pe masura ce lungimea
propozitiilor creste. Ar trebui sa exersati lungimea ceva mai mare a unei propozitii pe
care studentul o poate imita cu usurinta. Daca fraza are in jur de trei cuvinte,
fragmentati propozitiile mai lungi in grupuri de doua sau trei cuvinte.
Incercati sa grupati cuvintele in fraze normale astfel incat discursul studentului sa nu
sune intrerupt.
Dificultati in articulare.
Majoritatea copiiilor tineri autisti cu care veti lucra abia acum invata sa vorbeasca.
Retineti nivelul de dezvoltarea al copilului. Cand interactionam cu un copil neuro-tipic
in varsta de 1 an, din instinct stim ca nu trebuie sa corectam greselile de articulare, ci
mai degraba sa fim incantati la orice incercare a copilului de a comunica verbal. La fel
ar trebui sa procedam si cu un copil autist in varsta de 3 sau 4 ani, al carui nivel de
vorbire este de al unuia de 1 an. In afara de invatare, vorbitul reprezinta un proces de
dezvoltare caruia ii trebuie acordata o buna perioada de timp pentru a se desfasura.
Cand nu exista nici un fel de progres, atunci urmatoarele strategii pot fi folositoare :
1. In momentul exersarii imitatiei verbale este esential ca experienta acestui episod
sa fie cat se poate de pozitiva.
2. In cazul in care corectarea trebuie facuta integral, atunci ea trebuie realizata intr-
o maniera incurajatoare.
3. Cand sunetele nu sunt articulate clar, la inceput acceptati raspunsul dar apoi
reluati-l.
4. Cand studentul invata sa vorbeasca, sa modeleze articularea ( de ex : cei mai
lenti cer aproximari mai bune).
5. la inceput, acceptati pronuntia slaba a studentului si modelati articularea clara
( de ex : « Bine, t-o-r-t »).
6. la un moment dat nu mai acceptati raspunsurile prost articulate, dar faceti-o intr-
un mod amuzant pe cat de amuzant posibil ( de ex : » cand obiectul dorit este de
fapt, suc, spuneti : « Oh, vrei spanac »).
7. Folositi un program receptiv de discriminare in care studentul invata sa
identifice cine articuleaza bine si cine nu. Persoana care articuleaza slab trebuie
sa imite dificultatile de articulare ale studentului.
8. Identificati sunetele le care studentul are greutati in a le articula, si faceti-le tinta
programelor de imitare verbala.
Nota de referinta :
Recunoasteri expresive
Conversatie
Tentatii de comunicare
Recunoasterea expresiva
Obiective :
1. Asigurati baza pentru construirea limbajului.
2. asigurati-i studentului un mijloc prin care sa isi comunice dorintele.
3. asigurati studentului un mijloc de interactiune.
4. cresterea intelegerii din partea studentului si constiintei fata de lumea care il
inconjoara.
Procedura :
Profesorul ii arata un element si il intreaba : « Ce este aceasta ? ». La inceput personalul
il va ajuta sa dea un raspuns lasandu-l sa arate spre obiect ca la programul Recunoastere
Receptiva, sau dandu-i o sugestie verbala. Indicatiile vor fi reduse cat de curand posibil.
ESTE ESENTIAL SA ALEGETI CUVINTE CARE SUNT STIMULATIVE PENTRU
INVATAT( de ex : mananca, deschide, ajuta, nu, tv, etc.). ESTE DE ASEMENEA
IMPORTANT SA FOLOSITI INSTRUCTIUNI DIFERITE CAT DE RAPID POSIBIL.
(de ex : « Spune-mi ce vezi » , « ce se intampla aici ? » etc.)
Indicatii:
Folositi Programul de Recunoastere Receptiva sau indicatiile verbale. Reduceti ajutorul
prin aducerea lui la stadiul de soptit, sau rostind primul sunet din cuvant.
Studentul stapaneste elementele din faza 1 si 2 din Corespondenta si Recunoastrea
Receptiva a fost abordata. Daca Recunoasterea Receptiva nu este stapanita, incercati sa
lucrati Recunosterea Expresiva cu indicatii verbale. Nu este nevoie intotdeauna sa
asteptati ca studentul sa invete Recunoastere Receptiva pentru a o incepe pe cea
Expresiva.
Faza 1: Cerinte.
Folositi obiecte sau fotografii care reprezinta elementa sau activitati care studentului i-
ar placea sa le realizeze ( de ex : mancare, bautura, joc, Tv, radio, leganatul, etc.),.
Puneti studentul sa spuna ceea ce doreste pentru a putea obtine acel lucru. Obiectele
auto-stimulatoare ar trebui incluse ca alegeri. Valoarea obiectului auto-stimulator va
scadea cand studentul va alege alte obiecte (de ex : prajitura ), in locul acelor obiecte.
Faza 2: Partile corpului.

g) Gura, ochi, nas, picioare (B: 2-0)
h) Par, limba, cap, urechi, maini, picioare, brate, degete de la maini, stomac, spate,
dinti, degete de la picioare. (B : 2-6).
i) Barbie, degetele mari de la maini, genunchi, gat, unghii (B : 3-6).
j) Calcai, glezna, maxilar, piept (B : 4-6).
k) Incheietura, umar, sold, cot (B : 5-6).
l) Talie (B : 6-6).
Faza 3: Obiecte: jucarii ; animale; haine; mancare;elemente de gospodarie; mobila.
Aceasta faza poate fi inceputa in acelasi timp cu faza 2. Unii copii gasesc acest pas ca
fiind mai usor de invatat decat partile corpului.
Faza 4: Fotografii ale obiectelor. Profesorul arata fotografia unui obiect si intreaba,
“Ce este asta?”.
Faza 5: Fotografii cu actiuni. Profesorul arata o fotografie care reda o actiune si
inreaba : ”Ce[face/fac] [el/ei]?”.
Faza 6 : Actiuni prezentate pe viu. Profesorul face demonstratia unei actiunisi
intreaba : « Ce fac eu acum ? ».
Faza 7 : Fotografii cu oameni. Profesorul arata fotografia infatisand o persoana, si
intreaba : ”Cine e aici?”.
Faza 8 : Oameni (3-D). Profesorul arata spre el , spre student, sau spre alta persoana
prezenta si intreaba : « Cine este acesta ? ».
Faza 9 : Marimea (mare/mic) (B : 2-6).
Faza 10 : Culoare (« Ce culoare e asta ? »).
a) rosu, albastru (B: 2-0)
b) verde, galben, purpuriu (B: 2-6)
c) maro, negru, roz, gri (B: 3-0)
d) alb (B: 4-0)
Faza 11 : Forma. (« Ce forma are ? »)
a) cerc, patrat (B: 4-0)
b) triunghi, dreptunghi (B: 5-0)
c) romb (B: 6-6).
Faza 12 : Fotografii ale locurilor/ camerelor din casa. Profesorul arata fotografii ale
locurilor/ camerelor si intreaba studentul « Ce loc/ camera este aceasta?”.
Faza 13 : Locuri / locatii in comunitate. ( locatii reale).
Faza 14 : Emotii.
Faza 15 : Concepte cantitative.

a) multe / unul ; mare / mic (B : 2-6).
b) Gol / umplut ; usor / greu (B: 3-6).
c) Pitic / inalt ; slab / gras ; mai putin / mai mult ; scurt / lung (B : 4-0).
d) Incet / rapid ; cativa / mai multi ; subtire / gros. ( B : 4-6).
e) Stramt / larg ( B : 5-6).
Urmatoarele programe : atribute, categorii, functii, ajutoare in societate, prepozitii.
Nota de referinta: Imitatia verbala este o conditie esentiala. Recunosterea Expresiva
conduce catre Extinderea Limbajului I si Bazele Conversatiei.
Bazele Conversatiei
Obiective :
1. Extinderea folosirii limbajului expresiv.
2. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.
3. Cresterea oportunitatilor sociale.
4. Stabilirea puterii limbajului de a controla oamenii si pentru a-si indeplini
dorintele.
Procedura :
Scopul este ca studentul sa invete sa foloseasca fraze conversationale in situatiile de zi
cu zi. La inceput, va invata sa dea raspunsuri invate pe de rost, in situatii inventate.
Indicatiile se vor reduce treptat, din moment ce el trebuie sa foloseasca acest limbaj in
situatii care apar in mod normal.
ESTE ESENTIAL SA ISI DEA SEAMA CA RASPUNSURILE INVATATE PE DE
ROST II SUNT FURNIZATE. ORICUM, FURNIZAREA SUTELOR DE
RASPUNSURI NU VA FACE O PERSOANA SA DEVINA CONVERSATIONALA.
ABILITATILE DEZVOLTATE DE OBSERVARE, INTERACTIUNE SOCIALA, SI
INSISTAREA CA EL SA DEVINA SOCIABIL SUNT ESENTIALE !!!
Faza 1: Salutul. Studentul ar trebui sa raspunda cand cineva ii spune : « Buna ». Mai
tarziu, raspunsul la salut ar trebui sa includa si numele persoanei.
Faza 2 : Porunca (conducerea comportamentului unei alte persoane).
a) « Vino, [numele] » cand doriti asistenta unei alte persoane.
b) « Misca, te rog ».
c) « da-mi [obiectul] ».
d) « da-i drumul ».
e) « Vino si prinde-ma » cand jucati prinsa.
f) « pleaca ».
g) « liniste » cand cineva este mult prea zgomotos.
Faza 3 : Parti de propozitie :
a) « Vreau sa..... ».
b) « Este o....... ».
c) « Aceasta este.... ».
d) « Vad......... ».
e) « Eu am..... ».
Faza 4 : Comentariu. Acestea sunt exemple de fraze pe care studentul ar trebui sa le
foloseasca in diferite situatii pentru a-si manifesta interesul sau a starni interesul altei
persoane. Scopul este ca acestea sa apara fara nici un indiciu.
a) « Poftim, [numele] (in momentul in care inmanati un obiect unei persoane).
b) « Uite aici ! » si aratati spre ceva interesant.
c) « Iata [nume] « sau « Uite ce fac ».
d) « Uite cum merge » (in timp ce jucaria este impinsa sa se miste).
e) « Am reusit ! ».
f) « Asta e amuzanta ! »
g) « Ai patit ceva ? »(cand copilul s-a lovit).
h) « Eu / noi / facem ceva ! ». De ex : « Noi construim un castel MARE !! »
Faza 6 : Raspunsul
a) « Aici » si arata (atunci cand este intrebat unde se afla un lucru).
b) « Ce ? » (atunci cand este strigat de la distanta).
c) « O.K. »( cand este rugat sa faca ceva).
d) « oh, chiar asa ? oau, sau supertare »( cand iti spune cineva ceva).
e) « Sunt gata ».
f) « Sunt aici » (cand este intrebat : « unde te afli ? »).
g) « Pe aceasta » (cand este intrebat : « pe care o doresti ? »).
h) « Intra » (cand da drumul la usa).
Afirmarea
Obiective :
1. Ajutati studentul sa identifice si sa-si implineasca dorintele.
2. Inavatati studentul sa gandeasca intr-o maniera critica, si sa nu accepte
imediat ce spune cineva.
3. Dezvoltarea aptitudinii de a functiona independent si sa nu se bazeze
numai pe adulti (sau pe altii) pentru indrumare constanta.
4. Feriti-l sa se simta victimizat.
5. Cresterea constiintei.
6. Dezvoltarea limbajului spontan.
7. Stimulati participarea.
8. Aratati-i ca e in ordine sa greseasca si ca studentul poate fi si profesor.
9. Ajutati la integrarea lui cu succes in colectivul clasei.
Procedura :
Prezentati evenimente care sunt incorecte si invatati studentul sa verbalizeze greseala.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia verbala si a gesturilor, inflexiunea vocii sau
expresia fetei. Treptat, rariti indicatiile astfel incat studentul sa se descurce independent.
Realizarea alegerii (Faza 1 a acestui program) ar trebui sa fie primul program predat.
Faza 1: Realizarea alegerilor.
Aceasta poate aparea in sau in afara cadrului terapiei. In timpul terapiei, studentul poate
alege unde sa stea , in ce camera sa lucreze, cu ce jucarii sa joace etc.
In afara terapiei, el poate face alegeri privind alegerea hainelor, a cartilor de citit, a
mancarii, a muzicii pe care sa o asculte, filme etc.
Faza 2 : Jocul de-a terapeutul/profesorul.
Faza 3 : Exprimarea neplacerii. Plictisiti-l si invatati-l sa-si exprime neplacerea
( exemple : « Lasa-ma in pace « , « Opreste-te », « Nu », « E al meu ».etc.).
Faza 4 : Mentinerea normala a locului sau a obiectului. Stadiu in care studentul
trebuie sa raspunda fizic pentru a se afirma. Luati ceva de la el in mod brusc, sau
asezati-va in fata lui asteptand sa se intoarca. Invatati-l sa raspunda in mod afirmativ
( « tine obiectul in mana », « mentineti pozitia ».)
Faza 5 : Convingerea. Afirmati o propozitie incorecta in legatura cu ceva de care stie si
studentul. De exemplu, etichetati eronat un obiect, actiune, atribut etc. El ar trebui sa
respinga informatia eronata si sa adereze la etichetarea corecta.
Faza 6 : Faceti greseli si puneti-l sa le identifice si/ sau sa le corecteze. ( de ex :
aruncati o jucarie la cos).
Faza 7 : Spuneti-i studentului sa faca ceva nepotrivit sau imposibil si invatati-l sa
obiecteze. (Exemplu : asezati o farfurie cu cuburi in fata lui, si spuneti-i « Mananca-ti
spaghetele ».) La inceput, transmiteti imposibilitatea actiunii prin intermediul vocii dvs,
si ulterior reduceti sugestia. Incepeti cu situatii evidente, si avansati spre cele mai putin
evidente.
Faza 8 : Afisarea spiritului de competitie adecvat si intelegerea conceptului de
victorie. Sa incerce sa alerge repede intr-o cursa ; sa incerce sa nu fie gasit la jocul de-a
v-ati ascunselea ; castigarea pieselor altora intr-un joc.
Nota de referinta : Tentatia comunicarii.
DA / NU
Obiective :
1. Asigurarea mijloacelor pentru a comunica preferintele.
2. Stabilirea realizarii cererii.
3. Promovarea afirmarii.
4. Extinderea intelegerii si utilizarea conceptelor de baza.
5. Asigurarea mijloacelor de a rasounde intrebarilor simple.
Procedura :
Profesorul prezinta un element si pune o intrebare.
Indicatii:
Folositi sugestiile verbale, demonstratia, si gesticularea , inflexiunea vocii si / sau
expresia fetei pentru a face studentul sa indice da sau nu. Treptat, rariti indicatiile pana
cand studentul poate raspunde corect fara nici un ajutor.
Studentul poate participa la stimuli relevanti. Studentul ar trebui sa aiba preferinte care
pot fi identificate, si ca mijloc de comunicare « da » sau « nu ». (exemple : mijloace
verbale, incuviintarea din cap, semne, sau aratatul).
Faza 1: Dorinte. Identificati un grup mic de elemente pe care sunteti sigur ca studentul
le vrea, si un alt grup pe care nu le vrea. Prezentati-i un element din cele care ii plac si
intrebati-l : « Vrei asta ? » . Sustineti imediat raspunsul afirmativ al studentului dandu-i
elementul dorit. ». Dupa cateva incercari incununate de succes, introduceti « nu ».
Prezentati-i un element din cele care nu ii plac si intrebati-l : « Vrei asta ? », si imediat
indemnati studentul sa spuna « nu ».
Imediat ce studentul raspunde « nu », indepartati elementul din fata lui. Dupa cateva
incercari reusite, intorceti-va la elementul cu « da ». Scopul este ca studentul sa poata
raspunde cu « da » sau « nu » la intrebari aleatorii.
Faza 2 : Raspunsuri la « da sau nu » ca indicatie despre cum ar trebui sa raspunda
la o intrebare. (« Vrei suc- da sau nu ? »).
Faza 3 : Identitatea obiectelor. (« Acesta este un truc ?»).
Faza 4 : Identitatea persoanelor (« E mami ? »).
Faza 5 : Actiuni ( « Tati sta in picioare ? »).
Faza 6 : Atribute. (« Acesta este rosu ? »).
Faza 7 : Concepte (« Acesta este coltul ? »)
Faza 8 : Raspunsuri cu da/ nu sau fal/adevarat in legatura cu lucruri care nu sunt
vizibile. (« Pasarile au aripi ? »).
Faza 9 : Raspunsuri cu da/nu la intrebari care sunt partial corecte.
(exemplu : aratati-i un cerc verde si intrebati-l daca este un patrat verde).
Negatia
Obiective :
1. Invatarea sa urmeze un singur tip de ordin.
2. cresterea atentiei fata de stimulii auditivi.
3. Inlantuirea aptitudinilor de discriminare.
Faza 1 : Nu. Aratati-i studentului un obiect care nu-i place. Intrebati-l : » Vrei asta ? ».
Faza 2 : Nu fa asta. Demonstrati actiunea si spuneti-i : »Nu fa asta ». Intariti afirmatia
prin faptul ca nu repetati actiunea.
Faza 3 : Sa nu______. Invatati studentul sa nu realizeze o actiune cand sunt folosite
cuvintele « Sa nu ». (Exemplu : « Sa nu te ridici »). Repetati afirmatia imediat, inainte
ca el sa aiba timp sa faca actiunea. In caz de nevoie, asezati mana dvs. pe mana lui
pentru a preintampina actiunea.
Treptat, mariti durata la cateva secunde pana sa repetati, si reduceti ajutorul.
Faza 4 : Spune vs. Nu spune.
SN 1 : « Spune ‘avion ‘ ».
R1 : Studentul repeta cuvantul.
SN 2 : « Nu spune ‘avion’ ».

R2 : Studentul nu spune nimic.
SN 3 : Rotatia aleatorie SN 1 cu SN 2.
O data ce studentul intelege aceasta proba, schimbati SN cu Repeta vs. Nu repeta.

Aceasta iti va permite sa folosesti fraza : » Nu repeta » pentru a controla repetarea
nedorita in limbaj.
Faza 5 : «NU______ ». Asezati doua elemente, de exemplu A si B. Cereti
studentului : « Nu atinge A ». El ar trebui sa atinga celalalt element. O data ce a
inteles conceptul, schimbati formularea cu un limbaj mai natural, cum ar fi
« Arata-mi obiectul care nu este un caine » sau « Care dintre ele nu are pene ? ».
a) Nu [elementul]. « Nu-mi arata mingea ».
b) Nu [atributul] . « Gaseste ce nu e rosu ».
c) Nu [actiunea]. « Care nu doarme ? ».
d) Nu [categoria] . « Gaseste-l pe cel care nu e animal ».
Atentia distributiva
Obiective :
1. Cresterea constiintei studentului asupra mediului si asupra activitatilor
desfasurate de ceilalti.
2. Invatati-l cum sa atraga atentia altei persoane.
3. Cresterea dorintei de a directiona si de a obtine atentia celorlalti.
Indicatii:
Folositi indrumarea fizica, demonstratia, verbalizarea si aratatul spre element . Treptat,
reduceti indicatiile pana cand studentul poate realiza actiunea singur.
Faza 1 poate fi inceputa imediat ce studentul stapaneste Imitatia Non-Verbala.
Studentul realizeaza noua raspunsuri corecte din zece probe, fara nici un ajutor avand
doua variante; opt raspunsuri din zece probe cu trei sau mai multe variante.
Procedura :
Invatati studentul sa fie constient de participarea unei alte persoane, si cum sa faca pe
altcineva sa participe.
Faza 1 : Intrebati studentul : « Unde este [elementul] ? ». El raspunde « acolo » si
arata spre locul unde se afla elementul cerut.
Faza 2 : Spuneti studentului sa dea un obiect unei anume persoane. Acea persoana
va trebui sa nu-i acorde atentie si sa nu accepte obiectul, pana cand studentul nu spune :
« Poftim, [numele] ». Faceti asta cu aruncarea mingii. El ar trebui sa spuna : « Prinde-o,
[numele] » pana ca persoana respectiva sa incerce sa prinda mingea.
Faza 3 : Captarea atentiei unei persoane. Spuneti studentului sa spuna sau sa ceara
unei persoane ceva. Acea persoana va trebui sa se arate indiferenta la primele lui
incercari de comunicare. El va trebui sa fie indrumat sa repete numele persoanei si sa
traga de mana persoanei respective.
Faza 4 : Etalarea unui lucru facut de el. Asigurati-va ca il vede si alta persoana.
Faza 5 : Identificarea directiei in care arata o persoana.
a) profesorul arata catre ceva si spune : « Studentule, du-te acolo ».
b) Profesorul intreaba asistentul : « Unde este prajitura ? ». Asistentul arata spre
obiect, si spune : « acolo ». Profesorul ii spune studentului sa mearga si sa aduca
prajitura.
c) Asistentul arata catre un obiect. Profesorul intreaba studentul : « catre ce arata
asistentul ? ».
Faza 6 : Identificarea directiei in care priveste o persoana. Asistentul priveste un

lucru. Intrebati studentul « la ce se uita asistentul ? ».
Faza 7 : Identificarea directiei de miscare. Asezati jucariile – animale pe o singura
linie, si indreptati-le cu fata intr-o anumita directie. Intrebati studentul incotro se
indreapta. El ar trebui sa indice directia corecta.
Faza 8 : Sa identifice daca o persoana il poate auzi. Puneti studentul sa ii spuna ceva
asistentului, care se afla fie in apropiere, fie in alta parte a casei. Intrebati studentul daca
asistentul il poate auzi. El isi poate da seama de aceasta, nu doar dupa distanta, ci si
daca asistentul i-a raspuns.
Faza 9 : Sa identifice daca o persoana il poate vedea. Intrebati studentul de un lucru
care ii este la vedere. Un asistent sa fie in apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati
studentul daca poate vedea elementul. El isi poate da seama de asta pe baza apropierii
asistentului fata de el si dupa directia in care priveste.
Faza 10 : Sa identifice daca o persoana are niste informatii. Regizati un eveniment
in timp ce asistentul este in apropiere sau in alta parte a casei. Intrebati studentul daca
asistentul ar putea sti ce s-a intamplat. El isi poate da seama de asta pe baza faptului ca
asistentul a fost prezent la eveniment, sau ca a auzit ceva din cele ce au fost spuse.
Faza 11 : Faceti lucruri neobisnuite pentru a starni comentariile studentului.
Unele dintre aceste proceduri au fost descrise de catre Margery Rappoport in Maurice et
al. ( 1996).
a) purtati o peruca.
b) purtati ochelarii invers.
c) colorati « din greseala » pe masa. Modelul spune : « oooh ».
d) scapati materialele de pe masa. Modelul spune : « cadeti ».
e) incercati sa-i puneti un pantof in mana.
f) puneti un ciocan in sertarul cu argintarie.
g) puneti o legatura de telina in cosul de rufe.
h) rearanjati mobila sau mutati un obiect evident din camera.
i) fiecare isi urmeaza randul la o activitate de rutina, pe roluri, si apoi faceti ceva
neasteptat.
Nota de referinta : Bazele Conversatiei.
Tentatii de Comunicare.
Extinderea Limbajului I.
Descrierea.
Afirmarea.
Emotii
Obiective: 1. Identificati starile emotionale
2. Dezvoltati empatie.
3. Facilitati interactiunile sociale.
4. Identificati cai potentiale de a schimba starile emotionale

5. Dezvoltati intelegerea cauza-efect
Procedura: Prezentati diferite emotii studentului, fie prin joc de rol fie prin poze
pentru a-l invata cum sa identifice sentimentele, cauzele posibile sau cum sa
modifice situatia.
Asamblati o varietate de ilustrate care portretizeza clar emotii de baza.
(Lakeshore scoate pe piata un Joc de sentimente si figuri)
Emotii Initiale Emotii avansate

Fericit Frustat
Trist Nervos
Furios Surescitat
Confuz
Intermediare Plictisit
Speriat Ingrijorat
Surprins Gelos
Obosit Mandru
Stupid Stanjenit
* Flamand/Insetat
Bolnav
* notati ca aceste sentimente sunt definite mai degraba de situatie sau comportament
decat de expresii faciale .
ASIGURATI-VA CA EMOTIILE SUNT POTRIVITE VARSTEI (EX. UN COPIL

DE PATRU ANI NU AR INTELEGE SENTIMENTUL DE PLICTISEALA).
Faza 1: Corespondenta non-identica a emotiilor in poze. Puneti pe masa poze ale

unui model care arata doua sau mai multe emotii. Aratati-i studentului o poza a
unui model diferit care ilustreaza aceeasi emotie si apoi instruiti-l sa “faca
corespondenta” .
Faza 2: Etichetare receptiva a emotiilor in poze. Alegeti o emotie pentru a incepe

instruirea si folositi-le pe celelalte ca distrageri. Scoateti o poza infatisand prima
emotie si o poza a emotie de distragere. Spuneti-I studentului “Atinge (emotia)”
si indicatieati-l daca este nevoie. Dupa ce a invatat emotia unu predati emotia
doi.
Apoi efectuati teste la intamplare pentru cele doua emotii. Adaugati alte emotii
pe masura ce fiecare este invatata.
Faza 3: Etichetare expresiva a emotiilor in poze. Aratati-I studentului o poza si

intrebati-l “ce simte?”
Faza 4: Demonstrarea emotiilor. Folositi imitatia pentru a invata studentul sa

demonstreze diverse emotii.
Faza 5: Recunoastere emotiilor altora portretizati in vivo. Demonstrati o emotie
faciala si intrebati-l pe student ”Ce simt eu?”
Faza 6: Etichetarea propriilor sale emotii. Alcatuiti o situatie in care studentul sa

experimenteze o anumita emotie. Aceasta se poate realiza prin joc de rol sau
imitatie non-verbala.Intrebati-l “Ce simti?”
Faza 7: Indentificarea cauzelor emotiilor. Folositi poze care ilustreaza cauza si efect
sau tablouri. Intrebati-l pe student de ce are un anumit sentiment sau de ce o alta
persoana simte intr-un anumit mod.
Generalizati la mediul natural, cautand ocazii firesti pentru a trece in revista

emotiile.
Profesor: Cum se simte sora ta?

Student: Este trista.
Profesor: De ce este trista?
Student: Pentru ca nu poate avea jucaria.
Profesor: Cum te simti acum?

Student: Fericit!
Profesor: De ce?
Student: Pentru ca ma gadili!
Faza 8 : Deteminarea cuiva sa simta o anumita emotie. Alcatuiti o situatie in care o

persoana simte intr-un anumit fel. Instruiti studentul “sa determine (persoana) sa
simta(emotia)”(ex. fa pe cineva sa simta fericire imbratisandu-l).
Faza 9: Generalizati la situatii firesti. Puneti-l pe student sa descrie ce simte el sau ce

simte alta persoana.
Faza 10: Empatie. Demonstreaza cunoasterea raspunsului la situatie.
Exemple: cineva spune si/sau arata:
Infrigurat Speriat
Flamand Trist
Ranit Suparat
Studentul explica ce ar face sau demonstreaza un raspuns potrivit.
Referire
la pasaje
din alte
programe: Corespondenta
Etichete receptive
Etichete expresive
Gesturi (Pragmatica)
Obiective: 1. Dezvoltarea unei intelegeri a comunicarilor non-verbale des folosite
2. Marirea cunoasterii mediului inconjurator.
3. Cresterea capacitatii de a citi indiciile sociale
4. Imbunatatirea functionarii in grup si in clasa
5. Dezvoltarea unor mijloace de comunicare suplimentare
Indicatii: Folositi indrumarea fizica, demonstratia, indicatieul verbal, prin gest sau
pozitie. Renuntati gradual la indicatie pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii de
perfectionare: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru trebuie
repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Studentul imita gesturi
Gest Inteles
Intinde bratul; palma in sus Ridica-te
Chiama cu degetul sau mana Vino-ncoace
Bratul intins, palma in afara Stop
Degetul aratator ridicat Asteapta un minut
Leagana bratul inainte s-napoi Misca
Da din deget Nu face asta
Da din umeri Nu stiu
Deget peste buze Liniste
Aplauda/degetele mari ridicate buna treaba
Doua degete mari ridicate Excelent!
Semnul OK OK
Bate usor burta Delicios
Cah!; limba scoasa Gust rau
Ciupeste nasul Miros rau
Barbia in maini Plictisit
Misca picioarele; uita-te la ceas Vreau sa plec
Apleaca-te inainte; da din cap Interesat
Roteste ochii Asta este ridicol
Casca obosit
Incruciseaza bratele frustrat
Freaca barbia/fruntea intre
degetul mare si celelalte degete Ganditor
Bate-te usor pe frunte
cu fata incheieturii mainii Am uitat/am incurcat lucrurile
Faza 2: Studentul face gestul la cerere. Profesorul spune”Foloseste gesturile, ca sa-mi

spui…….”
Faza 3: Profesorul demonstreaza un gest si intreaba: “Ce inseamna asta?”
Faza 4: Studentul demonstreaza raspunsul in contextul potrivit.
a. Indica unde este localizat cineva sau ceva prin aratarea cu mana. Poate fi
insotita cu fraze narative incluzand “Este acolo” sau “pe raft”
b. Indica ca ceva are un gust bun prin frecarea burtii
c. Indica ca stie raspunsul sau doreste un obiect sau raspuns. De exemplu ca
raspuns la intrebarea “Cine vrea inghetata?” el ridica mana spunand “eu
vreau” sau fara a da un raspuns verbal .
d. Da din cap in semn de “da” sau “nu” cand este cazul
e. Se arata plictisit punandu-si barbia in maini
f. Arata emotie. Exemplu: isi incruciseaza bratele pentru a comunica frustrare
g. Se trage inapoi si se stramba cand I se arata ceva scarbos. Exemplu: “Cah,
supa din viermi”
Faza 5: Studentul citeste indiciul non-verbal si isi adapteaza comportamentul.

a. Studentul merge inainte sau se intoarce cand profesorul il cheama cu degetul
sau arata spre el.
b. Studentul paseste inapoi sau se misca inapoi ca raspuns la chemare pe furis
c. Citirea in mod corect a unui gest din cap in semn de da sau nu. Profesorul
poate alcatui o situatie in care un model gusta un aliment si apoi este
intrebat daca I-a placut.
d. Citirea gesturilor de a arata spre ceva pentru a indica unde sunt localizate
diferitele obiecte dorite, sau unde ar trebui sa stea asezat sau in picioare
studentul pe parcursul unei activitati
e. Utilizarea a doua modele (sau poze) care indica care persoana asculta
(aplecandu-se inainte, uitandu-se la persoana, poate dand din cap afirmativ)
si care persoana nu este atenta ( uitandu-se in alta parte, uitandu-se la
unghii, citind o carte)
Referire la pasaje din alte programe: Atentie comuna

Emotii
Actiuni pretinse
Atribute
Obiective: 1. Extinderea limbajului
2. Creterea intelegerii conceptelor
3. Cresterea gradului de cunoastere a mediului inconjurator
Procedura: Urmati procedura instruirea discriminatorie de baza. Folositi obiecte

concrete pentru a reprezenta fiecare atribut. Selectati obiecte care sunt pe
cat posibil similare si variati numai asupra atributului predat. Fiecare
concept poate fi predat mai intai ca potrivire, apoi ca discriminare receptiva
si ca eticheta expresiva. Studentul poate invata mai bine utilizand mai intai
obiecte si dupa aceea poze. Totusi, poate ca este capabil sa invete mergand
direct la poze. In oricare dintre cazuri, conceptul trebuie generalizat folosind
o gama larga d materiale.
independent.
Crit. initiale: Incepeti cu atribute concrete si treceti la abstract. Faceti referinta la

normele de dezvoltare pentru limbajul potrivit varstei.
Criterii de
performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie cu
doua
alegeri, de opt ori din zece cu trei sau mai multe alegeri. Acest lucru
trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Culoare
Faza 2: Marime
Faza 3: Atribute fizice. “Atinge (cald) “ contra “Atinge (rece) “

a. Cald/rece
b. Ud/uscat
c. Aspru/neted
d. Tare/moale
e. Ascutit/bont
f. Usor/greu
g. Dulce/acru
h. Intuneric/lumina
i. Curat/murdar
j. Vechi/nou
k. Drept/stramb
Faza 4: Gen. Folositi poze cu fete si baieti.
a. Potrivire: “pune baiat cu baieti” contra “pune fata cu fete”
b. Receptiva : Atinge baiat” contra “atinge fata”
Faza 5: Compozitie. Receptiva: ‘atinge (plastic)”. Expresiva: “Din ce este facuta

aceasta?”
a. Plastic
b. Lemn
c. Hartie
d. Panza
e. Metal
f. Piele
g. Sticla
Faza 6: Temporala
a. Primul/ultimul
b. Inainte/dupa aceea
Faza 7: Spatiala. “Arata-mi (aproape)” contra “Arata-mi (departe)”
a. Sus/jos
b. In jur
c. Aproape/departe
d. In mijloc
Faza 8: Cantitativa. “Rostogoleste repede mingea” contra “rostogoleste mingea incet”
a. Repede/incet
b. Lung/scurt
c. Inalt/scund
d. Ingust/lat
e. Partial/jumatate/integral
f. Totul/ceva/nimic
g. Putini/multi
h. Usor/greu
i. Gol/plin
Faza 9: Alte antonime
a. Noapte/zi
b. Deschis/inchis
c. Tanar/batran
d. Deschis/inchis,lumina, pantofi)
Faza 10: Conectori logici.

a. Sau: “Da-mi unul albastru sau unul rosu”
b. Si : “Da-mi unul albastru si unul rosu”
c. Nu: “Da-mi unul care nu este albastru”
Functii
Obiective: 1. Marirea capacitatii d intelegere a vietii de zi cu zi
2. Extinderea limbajului
3. Imbunatatirea memoriei si aptitudinilor de rationament
Procedura: Articolele sunt prezentate studentului caruia I se cere explicarea functiei lor
si vice-versa.
independent.
Criterii
Initiale: Etichete Expresive.Actiuni Expresive.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece corect fara indicatie.
Aceasta trebuie repetata cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Non-verbala(actiune in direct)

a. Aratati un obiect studentului. Intrebati-l,”Ce faci cu asta?” Studentul
trebuie sa demonstreze printr-o actiune adecvata.
b. Puneti mai multe obiecte pe masa. Profesorul mimeaza o actiune si
intreaba, “Ce folosesti pentru asta?” Studentul trebuie sa aleaga obiectul
potrivit.
Faza 2: Puneti mai multe obiecte 3-D pe masa

a. (Poza SD) Aratati studentului o poza de actiune si intrebati-l: “de ce ai
avea nevoie pentru asta?” El alege un obiect de pe masa.)Aceasta se poate
realiza si ca sarcina de potrivire intreband, “Unde merge asta?”
permitandu-I sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent).
b. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii, spala
fata, bea sucul, etc. El alege un obiect de pe masa.
Faza 3: Aratati-I studentului un obiect 3-D si intrebati-l “pentru ce este asta?”

a. (raspuns non-verbal) Studentul alege poza de actiune corecta din
posibilitatile aflate pe masa.
b. (raspuns verbal) Studentul spune la ce foloseste obiectul.
Faza 4: Puneti mai multe poze 2-D de articole pe masa.

a. (Poza SD) Aratati-I studentului o poza de actiune si intrebati-l, de ce ai
avea nevoie pentru asta?” El alege un obiect de pe masa. Aceasta se poate
realiza si ca sarcina de potrivire intreband, “Unde merge asta?”
permitandu-I sa potriveasca poza de actiune cu obiectul corespondent).
b. (SD verbala) Intrebati studentul ce ar folosi pentru a-si: spala dintii, spala
fata, bea sucul, etc. El alege un obiect de pe masa.
Faza 5: Aratati-I studentului un obiect 2-D si intrebati-l “pentru ce este asta?”

a. Raspuns la actiune non-verbal: Studentul simuleaza actiunea care ar trebuie
executata.
b. Alegere multipla non-verbala: Studentul alege poza de actiune corecta din
variantele de pe masa.
c. Raspuns verbal: Studentul spune la ce se foloseste articolul.
Faza 6: Inter-verbal 1(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul ce ar folosi

pentru a-si: spala dintii, spala fata, bea sucul, etc. Studentul da un raspuns
verbal.
Faza 7: Inter-verbal 2(nu se folosesc indicii vizuale) Intrebati studentul la ce foloseste

o
(periuta de dinti, un sapun, o ceasca, etc.). Studentul da un raspuns verbal.
a. Scaune, masini, paturi (B:2-0)
b. Case, creioane, farfurii (B: 2-6)
c. Carti, telefoane, foarfeci (B:3-0)
Faza 8: Functiile partilor corpului uman

a. “La ce iti folosesti ochii?”
b. “Cu ce vezi?”
Faza 9: Functiile camerelor

a. “Ce faci in(camera)?”
b. “Unde faci (actiunea)?”
Referire la pasaje din alte programe: Cunostinte generale si Rationament

Categorii
Cunostinte Generale si Rationament I

Obiective: 1. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite
Varstei
2. Dezvoltarea rationamentului abstract
3. Marirea capacitatii de cunoastere a mediului inconjurator

4. Furnizarea mijloacelor pentru extinderea limbajului
5. Marirea capacitatii de raspuns la intrebari
Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. Dati-I

informatia daca nu cunoaste raspunsul.
ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU
SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI
INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. INTELEGEREA SE DEZVOLTA
PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA
CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE
PROPRII.
A. Asociatii
1. potrivire obiecte 3-D(articole care merg impreuna). Prezentati un articol si
intrebati, “Ce merge cu asta?”. Studentul alege un articol sau o poza din
mai multe variante de pe masa.
2. Potrivire poze 2-D.
Asociatii
Creion/hartie Lopata/galeata
Soseta/pantof Lingura /vas
Perna/pat Periuta de dinti/pasta de dinti
Servet/farfurie Haina/palarie
Costum de baie/prosop Cutie pentru pranz/sandwich
Creta/tabla Foarfeca/hartie
Flori/vaza Banda/casetofon
Videocaseta/VCR Camasa/pantaloni
Manusa/mana Soseta/picior
Minge/ bata Lumanari/tort aniversar
Vopsele/pensula Bicicleta/casca
Minge de baschet/inel Matura/faras
Cana/ceasca Perie de par/uscator de par
Sapun/carpa de spalat Tren/sina
Bebelus/ sticla Creion colorat/carte de colorat
Surub/piulita Ciocan/cui
Masina de tuns iarba/iarba Aspirator/covor
B B. Discriminare auditiva – Sunet in direct. Puneti pe masa articole care produc

C un sunet. Exemple: jucarie urlatoare, maraca, clopotel, masina de politie de
D jucarie cu sirena. Prezentati un sunet si spuneti “gaseste unul asemnator”.
E Pentru indicatie, folositi un articol care produce sunet in fata studentului. El
F va imita actiunea si va scoate acelasi sunet. Micsorati indicatieul prin
G producerea unui sunet cu un articol fara sa vada studentul.
H
I 1. Alegere dintre obiecte
2. Alegere dintre poze
3. Da un raspuns fara variante vizuale
C. Discriminare auditiva – sunet inregistrat
J 1. Alegere dintre obiecte
2.Alegere dintre poze
3. Da un raspuns fara variante vizuale
D. Asociere actiune cu persoana, personaj sau animal
1. Ce spune o persoana, un personaj sau un animal? (vaca face “muu”)
2. Ce mananca o persoana, un personaj sau un animal?(Winnie the Pooh
mananca miere)
3. Ce face o persoana, un personaj sau un animal?(Piratii vaneaza comori
ingropate)
4. Cine/ce spune (sunet)?
5. Cine mananca(articol)?
6. Cine(face actiunea)?
E. Identificare locatii
1. Camerele din casa sa
a. Fotografie I.D. receptiva
b. Etichete foto expresive
c. Merge in camera/locatia numita
d. Numeste camera/locatia unde se gaseste
2. Incaperi generice (din reviste, carti, etc.)
3. Locatii in cadrul comunitatii (parc, oficiu postal, McDonald’s, etc.)
F. Ocupatii/Ajutor comunitar/Personaje
1. Identificare receptiva a unei persoane
2. “Cine (joaca in rolul)?” – arata poza
3. Etichetare expresiva a unei persoane
4. “Cine (joaca in rolul)?” –raspuns verbal
5. “Ce face o (persoana)?”
6. “Unde ati vedea (persoana?)” – arata poza
7. “Unde ati vedea (persoana?)”- raspuns verbal
8. “Ce foloseste (persoana)?” – arata poza
9. “Ce foloseste (persoana)?”- raspuns verbal
G. Antagonisme
1. Punerea articolelor laolalta.
2. Receptiv: Profesorul pune una sau mai multe poze pe masa si intreaba,
“Care este opusul acesteia?…” Studentul arata poza corecta.
3. Expresiv: Profesorul intreaba, “Care este opusul acesteia…..” Studentul
raspunde. Nu se furnizeza imagini .
H. Compozitie: “Din ce este facut?” )lemn, hartie, sticla, metal, etc.)
1. Potrivire. Pune impreuna articole facute din acelasi material.
2. Identifica receptiv articolul care este facut din materialul respectiv.
SD: “Arata lemnul”
R: Arata un articol facut din lemn.
3. Numeste materialul din care este facut acel articol
SD: Arata camasa. Intreaba studentul, “Din ce este facuta aceasta?”
R: “Panza”
Cunostinte Generale si Rationament II
Obiective: 1. Predarea studentului informatii generale care sunt functionale si potrivite
Varstei
Procedura: Puneti studentului intrebari referitoare la informatii generale. Dati-I

informatia daca nu cunoaste raspunsul.
ESTE FOARTE IMPORTANT SA REALIZATI CA INTELEGEREA NU
SE VA DEZVOLTA DOAR PRIN FURNIZAREA UNOR MICI
INFORMATII NELEGATE INTRE ELE. INTELEGEREA SE DEZVOLTA
PRIN PREDAREA UNOR EXEMPLE LEGATE DE UN CONCEPT PANA
CAND STUDENTUL ESTE CAPABIL SA GENEREZE EXEMPLE
PROPRII.
A. Identificare/Descriere. Pentru acest program, va trebui sa generati cinci sau
mai multe exemple ca raspunsuri la fiecare articol. Cereti studentului sa va
dea un anumit numar de raspunsuri incepand cu doua, si gradual cresteti
numarul, dar nu puneti intrebari care sunt peste dezvoltarea rezonabila. Cand
il indicatieati, trebuie sa o faceti in ordine intamplatoare intrebarile pe care le
puneti astfel incat raspunsurile sale sa nu devina invatate pe de rost.
Asigurati-va sa accentuati puternic variantele pe care le genereaza singur.
1. Descrie persoana sau obiect (persoana/articol nu sunt prezente)
2. Identifica persoana sau obiect cu anumite caracteristici (persoana/articol
nu sunt prezente)
3. Pe ce gatesti, ce conduci, etc.?
4. Unde poti sa gasesti…..(un pat, o soba, un volan, un nor, etc.)?
5. Ce vezi in……(bucatarie, biblioteca, cabinet medical, etc.)?
B. Asociatii II
1. Intrebare verbala-raspuns verbal
SD: “Ce merge cu pantoful?”
R: “Ciorapul”
2. De ce merg acestea impreuna?
SD: “Cum merg impreuna un pantof si un ciorap?”
R: “Port ciorapii in picioare”
C. Rationament: Poate sa explice de ce facem anumite actiuni
1. De ce facem baie?De ce mergi la doctor?
D. A sti ce sa faci in diferite situatii? (“Ce faci cand esti?”
1. Somnoros, obosit, infrigurat, infometat, te-ai taiat la deget, bolnav(B:3-0)
2. Vezi ca ti s-a dezlegat siretul de la pantof, esti insetat, vrei sa pleci afara
si ploua (B: 4-0)
E. Stie unde sa mearga in diferite cazuri
1. Unde mergem sa punem o scrisoare la posta?
F. Insarcinari imposibile
1. Poti sa atingi tavanul? De ce nu?
G. Neregularitati/Absurditati. Prezentati articole reale care au ceva in neregula
sau folositi poze.
1. Identificare: Studentul arata obiectul care nu este in regula.
2. Explicatie: Studentul spune care este problema. Exemplu: masina are trei
roti
3. Corectie: Studentul remediaza defectul sau descrie ce ar trebui facut.
Exemple: il asambleaza pe Cap de Cartof in felul potrivit.
H. Identifica articolul lipsa dintr-o poza
I. Ghicitori
J. Analogii (UN elefant este mare; un soricel este………)
K. Extinderea Modelelor: ABCABCA………Ce urmeaza?
L. Codificare. Studentului I se prezinta o legenda (ex. Inima=A, Stea=B,
Cerc=C, etc.) Apoi I se da o grila care are o parte din cod si loc pentru
traducere.
Categorii
Obiective: 1. Realizarea asociatiilor de lucruri in conexiune
2. Extinderea comunicarii.
Procedura: Selectati grupuri de articole in conexiune. Incepeti cu simple categorii

precum animale, mancare si imbracaminte. De obicei este folositor sa utilizati
poze ale unor articole. Pentru unii copii poate fi necesara prezentarea aceasta
cu articole 3-D.
Exemple:
Animale, mancare, imbracaminte, transport/vehicule, jucarii, incaperi, unelte,
forme, litere, numere, fructe, bauturi, obiecte pe cer, plante, obiecte in ocean,
parti ale corpului, oameni, instrumente, lucruri in dulap, lucruri in bucatarie,
lucruri in garaj, etc.
independent.
Criterii
initiale: Studentul a terminat potrivirea non-identica si potrivirea obiect-poza.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de opt ori din zece corect fara indicatie.
Acest
lucru trebuie repetat cel putin cu inca un profesor.
Faza 1: Potrivire. Studentul sorteaza articole in grupuri. Scoateti cate o poza pentru
fiecare categorie de sortat si etichetati categoria pozei. Apoi dati-I poze
suplimentare una cate una si spuneti-I sa “le puna laolalta cu(animalul)”.
Odata ce executia sa este buna, aceasta se poate transforma intr-o insarcinare
de clasificare prin oferirea unei gramezi de poze amestecate si spunandu-I sa
le sorteze.
Faza 2: Receptiva. Scoateti doua sau mai multe poze, fiecare reprezentand o
categorie diferita. Spuneti-I “da-mi (animalul)”.
Faza 3: Expresiva. Aratati-I o poza si intrebati, “ce este aceasta?”Studentul trebuie sa

raspunda numind articolul (ex.vaca). Apoi intrebati, “Ce este vaca?” iar el
trebuie sa numeasca categoria de animale.
Faza 4: Numire. Cereti-I sa numeasca ceva din categorie(ex.”Numeste un animal”).

Dupa ce numeste un articol, laudati-l si cereti-I sa numeasca alt articol (ex.
“Numeste ALT animal”). Daca este necesar indicatieul puneti pe masa poze
ale categoriilor diverse, inclusiv din categoria respectiva.
Faza 5: Categorii complexe. Cereti-I sa numeasca ceva care raspunde la doua sau mai
multe cerinte. Exemple: “numeste un animal care traieste in ocean”, “Numeste
o mancare care ai dori-o la micul dejun”, “Numeste un vehicul care nu merge
pe strada”.
Acelasi contra Diferit

Obiective: 1. Cresterea rationamentului abstract
2. Marirea atentiei si capacitatii de constientizare a detaliilor obiectelor din

mediul inconjurator.
Procedura: Prezentati articole care sunt asemanatoare pe o anumita dimensiune si un

articol suplimentar care este diferit pe acea dimensiune. Incepeti cu
caracteristici fizice evidente si progresati la atribute mai abstracte si diferente
cu detalii mai de finete.
independent.
Crit. initiale: Potrivirea este o conditie esentiala.
Criterii de
performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indem in doua
sesiuni consecutive. Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel
putin.
Faza 1: Luati un grup de obiecte identice (ex. toate de aceeasi culoare) si plasati un
obiect in grup care este diferit pe acea dimensiune. Cereti-I studentului sa
va dea obiectul diferit. Dupa ce a inteles, reduceti gradual campul pana
cand raman doua obiecte la fel si unul diferit. Apoi, la fiecare incercare
dupa care el va dat articolul diferit (vor fi doua articole identice ramase pe
tabla), spuneti-I sa vi-l dea “pe acelasi”. S-ar putea sa fie necesar sa-l
indicatieati sa ia ambele articole si sa vi le dea. In mod gradual incepeti sa
cereti in ordine intamplatoare articolele asemanatoare sau diferite.
Faza 2: Gaseste articolul asemanator/diferit. Puneti doua articole pe masa (ex. un

mar si un pantof). Aratati- un pantof si cereti-I sa gaseasca articolul
asemanator.diferit.
Faza 3: Expresiva. Scoateti doua articole. Intrebati studentul: “Sunt la fel sau
diferite?” generalizati in mediul natural inconjurator (ex. in timpul
jocurilor, treburilor marunte, Playdoh, etc.). Exemple: “Adu-mi acelasi tip
de farfurie, “Adu-mi o farfurie diferita”, “Coloreaz-o pe a ta la fel cu a
mea”, “fa-o pe a ta diferita”.
Faza 4: Urmati procedura de mai sus si intrebati studentul “de ce sunt diferite?”
sau “Sunt la fel?” El raspunde, “Pentru ca amandoua sunt pantofi” (la fel)
sau “pentru ca unul este pantof si acesta este mar (diferit).
Faza 5: Folositi articole care sunt la fel intr-o privinta dar diferite in alta privinta.
Studentul trebuie sa raspunda si la intrebarea “prin ce sunt asemanatoare?”
si la intrebarea “prin ce se deosebesc?” Exemple: un bloc rosu si un bloc
verde; doua animal; un creion colorat si un creion negru, etc.
Referire la pasaje din alte programe: Atribute, Categorii, Functii, Potrivire
Prepozitii
Obiecte: 1. Predati studentului relatia dintre obiecte si mediul inconjurator
3. Predati-I un bloc de constructie a limbajului
4. Furnizati-I un mijloc de a gasi sau plasa obiecte in mediul inconjurator.
5. Predati conceptul de “unde”
Procedura: Acesta este un program pe care copii il considera des dificil si se pot
impotrivi. Daca nu aveti succes de la inceput, poate ar trebui sa-l amanati o
vreme.Este important sa-l transformati intr-un exercitiu distractiv. Fiti
creativi in utilizarea obiectelor si metodelor de prezentare. De exemplu,
transformati-l intr-un joc zoologic si folositi o cusca in care sa puneti
animalele inauntru, afara, pe, etc. Alte exemple:
Joc de ferma cu animale si tractor
Castel cu figuri
Scena oceanica
Casa de papusi
Autobuz scolar
Selectati un articol precum o cutie, o ceasca, sau o galeata ( la care se face

referinta ca articol stationar. Articolul trebuie sa aiba cel putin doua prepozitii
care se pot utiliza impreuna cu acesta. De exemplu, in pozitia dreapta sus, o
ceasca poate fi folosita pentru in si alaturi. In pozitia rasturnata, poate fi
folosita pentru pe, sub si alaturi. Utilizati un articol care se poate deplasa cum
ar fi un bloc sau o jucarie mica pentru a o plasa in locatii diferite precum pe,
sub, etc. Articolul trebuie sa fie altul frecvent in timp ce efectuati incercarile.
Aceasta se poate realiza si prin punerea studentului sa plaseze articolul
deplasabil in raport cu un scaun sau o masa (ex. pune Elmo sub masa).
Dupa ce s-a invatat aceasta la masa, generalizati conceptele la carti cu poze,

locatii in jurul casei, si afara.
Faza 1: Potrivire poze. Folositi poze care ilustreaza diverse concepte pozitionale
(ex. un copil pe masa contra sub masa). Scoateti doua poze care arata aceeasi
persoana in locatii diferite. Dati-I studentului o poza a unei persoane diferite
intr-una dintre locatii si spuneti, “pune impreuna cu (deasupra)”.
Faza 2: a) (OPTIONAL) Ca un prim pas, ar putea fi de ajutor sa predati

conceptul de deasupra contra pe partea laterala a obiectului. Puneti
articolul stationar In fata studentului si cereti-I sa atinga deasupra contra pe
lateral. Utilizati paradigma de instruire discriminatorie de baza.Indicatieati
folosind un gest dramatic de batere din palme pentru a-l incuraja sa se
distreaza facand activitatea aceasta.
b) Invatati-l pe student sa plaseze un obiect deplasabil deasupra contra
langa obiectul stationar. Folositi figuri interesante ca obiecte deplasabile si
folositi un obiect diferit la fiecare cateva incercari. Prepozitii suplimentare
receptive ar trebui introduse dupa ce s-au invatat cele deasupra si alaturi:
Prepozitii Receptive – Nivel Incepator

Deasupra Langa
In Sub
Prepozitii Receptive- Nivel Avansat

In spate In fata
Langa Intre
Un mod de a face lucrurile mai interesante pentru el este de a utiliza un personaj

favorit. Puneti personajul sa-I ceara instructiuni pentru a ajunge la o locatie cu
referinta la un anumit obiect stationar (ex. “Scuzati-ma, puteti sa-mi aratati cum
sa ajung in spatele scaunului?”). Studentul poate sa faca sau sa priveasca
personajul “mergand” la locatie.
O alta idee este utilizarea formelor colorate. Spuneti-I studentului sa puna o
forma intr- o anumita locatie (ex. , pune-l pe Batman in Batmobile; pune-l pe
Micky sub masa).
Joc de prepozitii: Folositi un scaun sau un alt obiect care are o pozitie clara (ex.,
pe, sub, in spatele, etc.). Apoi plasati ceasti rasturnate in aceste locatii diferite si
ascundeti o gustarica sub una dintre ele. Spuneti-I studentului sa se uite
pe/sub/in spatele scaunului. Daca se duce la ceasca corecta capata gustarica care
este ascunsa acolo.
Pentru in fata si in spate, asigurati-va ca utilizati articole care au o fata si un

spate clar. Un scaun merge foarte bine; o cutie nu. Aceasta se poate realiza si cu
doua animale aliniate cap coada. Cereti-I studentului sa arate fata contra spatele
fiecaruia.
Pentru generalizare, puteti sa-l puneti sa vaneze comori cu mici gustari ascunse
in diverse locatii: deasupra, sub, etc.
Faza 3: Puneti-l pe student sa se plaseze in diverse locatii cu referinta la articole

stationare. Exemple: “Du-te sub masa”, “aseaza-te pe scaun”, Du-te in cosul de
rufe”, “Du-te in spatele mamei”.
Faza 4: Discriminare receptiva a prepozitiilor in poze.
Faza 5: 3-D expresive. Utilizand un obiect stationar si unul deplasabil, demonstrati

prepozitiile diferite si intrebati-l pe student “unde este (obiectul deplasabil?)”.
Faza 6: 2-D expresive. Folositi poze pentru prezentarea conceptelor. Cartile lui George
cel curios merg foarte bine pentru acest pas.
Pronume
Obiective: 1. Predarea relatiei intre el insusi si mediul inconjurator
2. Predati studentului un bloc de constructie a limbaljului
K 3. Promovati un limbaj care suna mai potrivit (adica, eliminand inversiunea

pronumelui)
4. Predati conceptul de “cine”
Procedura: Initial, studentul va fi invatat sa raspunda receptiv la pronume. Profesorul va

instrui studentul sa-si atinga partile corpului sau sau ale profesorului (ex.
“Atinge-ti nasul”.) Indicatieul poate consta din utilizarea numelui studentului
ca parte a instruirii si renuntand gradual la elpana cand se ajunge la folosirea
pronumelui. De exemplu, “Atinge-mi nasul meu de PROFESOR” sau
“Atinge-ti mana ta de STUDENT”. La inceputul instruirii, trebuie sa variati
partile corpului cu o frecventa foarte mica. Dupa ce s-a invatat lucrul acesta,
treceti la utilizarea expresiva a pronumelor.
Poate ajuta sa folositi obiecte inanimate, precum animale din plus sau
personaje (ex., Nasul lui Mickey Mouse contra nasul profesorului). Se pot
folosi semeni sau papusi pentru a-I preda pronumele persoana a III-a precum
a lui sau a ei.
Programele expresive si receptive pentru pronumele persoana a-ntaia si a
doua (ex., Eu, tu) nu trebuie amestecate pana cand fiecare element este
invatat independent. Aceasta pentru a reduce confuzia asupra inversiunii
pronumelui.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat Partile corpului si Extinderea limbajului I, utilizand cel
putin doua fraze. (Descrierea Extinderii limbajului I este in urmatoarea
sectiune). Pentru un student non-verbal, acesta ar fi trebuit sa invete
discriminarea receptiva a obiectului/ combinati de atribut.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece. Acest lucru
Faza 1: Pronume receptive – Posesive (“arata catre…….nas”)

a. A lui John(al profesorului) contra al studentului
b. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului
c. Al meu-John(Profesorului) contra Al tau-Studentului
d. Al meu contra Al tau
e. Al lui contra Al ei – persoane
f. Al lui contra Al ei – poze
g. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) – persoane
h. Al lor/Al nostru/Al vostru(plural) – poze
i. Acesta/Acela/Acestea/Acelea
Pentru acest pas puteti folosi articole in afara de parti ale corpului. De
exemplu puneti bomboane pe masa. Una este “bomboana mea” si una este
“bomboana ta”. Profesorul poate spune “Mananca bomboana Mea”. Daca
studentul executa corect, mananca bomboana.
Faza 2: Pronume receptive – Obiecte

a. Eu contra Tu (“arata spre mine”)
b. El contra Ea (“Da-I (obiectul) ei”)
Faza 3: Pronume expresive. Profesorul va atinge fie partile corpului sau

imbracamintea studentului sau ale personalului si sa intrebe “a cui (parte a
corpului)?”
a. Posesiv – Al meu contra Al tau
Profesor: Al cui nas?
Student: Al meu.
b. Posesiv- Al lui contra al Ei
Profesor: Al cui pantof?
Student: Al ei.
c. Posesiv- Al lor contra al Nostru(cu echipe)
Profesor: A cui minge?
Student: A lor.
d. Nominativ – El contra Ea
Profesor: ce se intampla?
Student: El este……..
e. Nominativ – Eu contra Tu
Profesor: Cine are mingea/
Student: Eu.
f. Nominativ – Ei contra Noi
g. Nominativ/Combinatii posesive (“Tu imi atingi nasul”).
h. Acesta/Acela/Aceste/Acele
Extinderea Limbajului
Obiective: 1. Facilitarea limbajului care nu este indicat de profesor – inceputul vorbirii
Spontane
2. Facilitarea aptitudinilor conversationale
3. Marirea fluentei, fluiditatii si lungimii productiei verbale
L 4. Marirea constientizarii si participarii
Procedura: Initial, articolele vor fi 3-D si vor fi prezentate ca articole separate. Folositi
articole din Etichetarea expresiva. Profesorul prezinta un articol si solicita
studentului o descriere a ceea ce vede. Initial, profesorul poate pune o
intrebare precum “Ce vezi?”. Dar este preferabil sa fie invatat sa comenteze
fara a fi nevoie de intrebare. La inceput, puneti-l doar sa numeasca articolul.
Apoi programul este extins prin prezentarea a doua sau mai multe articole si
trecand si la reprezentarea 2-D. Raspunsul dorit este o descriere a ceea ce
face persoana sau a ceea ce se intampla in poza. Apoi, se vor utiliza carti sau
poze complexe cu concepte multiple. In sfarsit, se vor indica obiecte din
mediul inconjurator. Pentru a mari sistematic capacitatea studentului de a
comenta asupra scenelor complexe, puteti lua poze incepand cu articole
separate si gradual sa mariti numarul articolelor incluse in scena. Se poate
folosi video ca un mediu suplimentar pentru prezentarea unui stimul
material.
Scopul final este acela ca studentul sa faca o descriere detaliata ( adica,
descriptori multipli), cu indicatie cat mai slab din partea profesorului.
Treceti
gradual de la indicatii verbale la comunicatii non-verbal ( ex, aplecandu-
se si miscand mana pentru a cere mai multa verbalizare). Aceasta grabeste
generalizarile in mediul natural si mareste aptitudinile de participare
interpersonale.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat articole in Faza 3 a etichetarii expresive.
Criterii
De performanta: Studentul da un raspuns corect de opt ori din zece fara indicatie.
Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: “Ce este asta?”

a. Raspuns dintr-un cuvant. Aratati studentului un articol si puneti o
intrebare.
SD: “Ce este asta?”
R: “(numele obiectului”
b. Studentul raspunde intr-o propozitie

R: “(numele obiectului”
Faza 2: “Ce vezi?”

a. Un singur obiect 3-D pe masa
SD: “Ce vezi?”
R: “Vad (un obiect)”
b.Mai multe obiecte 3-D pe masa

SD: “Ce vezi?”
R: “Vad ( obiect) si (obiect)…”
c. Un singur obiect 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta
mai tarziu daca se considera potrivit)
R: “Vad (obiect)”.
d. Mai multe obiecte 3-D prin camera, privind pe fereastra sau stand afara
SD: “Ce vezi?” ( poate fi insotit de gest care indica la care se poate renunta
mai tarziu daca se considera potrivit)
R: “Vad (obiect) si (obiect)…”.
e. O singura poza 2-D pe tabla de pasla (“Vad (obiect)”

f. mai multe poze 2-D pe tabla de pasla (“Vad (obiect) si (obiect)…”
g. Numeste un singur articol intr-o poza complexa precum o scena dintr-o
carte de povesti (“vad (obiect)”
i. Numeste mai multe articole intr-o poza complexa precum o scena dintr-o
carte de povesti (“vad (obiect)si (obiect)”
Faza 3: Verbe – (raspuns intr-un cuvant). Puteti sa-l puneti pe student sa raspunda
fara terminatia “-ing” daca este mai usor pentru el dar tot personalul trebuie sa
fie consecvent in raspunsul pe care-l accepta.
SD: “Ce face (persoana)?”
R: “Doarme”; “mananca”; “Alearga”; etc.
Faza 4: Combinatii verb/obiect – “Ce face (persoana)?”

Exemple: merge pe bicicleta, loveste mingea
Faza 5: Combinatii subiect/verb

a. Substantiv ca subiect
SD: “Ce face mama?”
R: “Mama sta in picioare”
b. Pronume ca subiect
SD: “Ce face el?”
R: “El doarme”
c. Studentul furnizeaza pronume
SD: “Ce s-ntampla (in poza)?”
R: “El doarme”
Faza 6: Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o fraza

R: “Camion galben”.
Faza 7: Adjectiv/Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o fraza

R: “Minge mare rosie”.
Faza 8: Combinatii subiect/verb/obiect
a. Substantiv ca subiect
SD: “Ce face fata?”
R: “Fata saruta bebelusul”
b. Studentul furnizeaza substantivul

SD: “Ce se intampla (in poza)?”
R: “Fata saruta bebelusul”
c. Pronume ca subiect
SD: “Ce face ea?”
R: “Ea da cu piciorul in minge”
d. Studentul furnizeaza pronumele

SD: “Ce se intampla (in poza)?”
R: “Ea da cu piciorul intr-o minge”
Faza 9: Adjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o propozitie

a. “Ce este asta?” (”Este un camion galben”)
b. “Ce vezi?”(“Vad o minge mare”)
c. “Ce ai?” (“ Eu am un cal maro”)
d.
Faza 10: AdjectivAdjectiv/Obiect – raspunsuri intr-o propozitie
a. “Ce este asta?” (”Este un camion galben”)
b. “Ce vezi?”(“Vad o minge mare rosie”)
c. “Ce ai?” (“ Eu am un cal mare maro”)
d.
Faza 11: Adjectiv/Obiect/prepozitie/Obiect
Exemplu: camion albastru pe masa
Faza 12: Combinatii Subiect/verb/obiect/descriptor

Faza 13: Generalizarea limbajului la situatii de zi-cu-zi
Referire la pasaje din alte programe: Tentatii de comunicare
Conversatie- Baza
Etichete expresive
Joc “Eu spionez”
Timpurile verbale
Obiective: 1. Furnizati studentului limbajul pentru a descrie evenimentele din trecut si
pentru a anticipa evenimentele care se vor intampla in viitor.
2. Mariti constientizarea acestuia a relatiei temporale dintre evenimente
Procedura: Puneti studentului intrebari despre actiuni la diverse timpuri. Folositi actiune
in direct sau poze.
Indicatii: Folositi ghidare fizica, demonstratie, indicatie verbal, indicativ sau de

pozitie. Renuntati gradual la indicatii pana cand studentul actioneaza
independent.
Criterii
Initiale: Studentul a invatat verbele expresive.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns de noua ori din zece fara indicatie. Acest lucru
Faza 1: Timpul prezent
SD1: “(persoana ) face…………acum”

SD2: Aratati o poza a unei actiuni. “Ce se intampla?”
R2: “(persoana ) face…………acum”
SD3: Demonstrati o actiune. “Ce fac eu?”
R3: “Tu faci………..acum”
SD4a: Demonstrati o actiune. “Fa asta”.

R4a: Imita actiunea.
SD4b: Profesorul inceteaza actiunea de indata ce studentul incepe; puneti-l sa
continue indeplinirea actiunii. “Ce faci?”
R4b: “Eu fac……acum”
Faza 2: Timpul trecut. Incepeti cu verbe regulate, apoi predativerbele neregulate.
SD1a: Demonstreaza o actiune. “Fa asta”

R1a: Imita actiunea.
SD1b: Profesorul inceteaza actiunea de-ndata ce studentul incepe; puneti-l sa

continue indeplinirea actiunii. “Ce faci?”
R1b: “Eu fac……acum”
SD1c: Puneti-l pe student sa inceteze actiunea. Pauza. “Ce AI facut?” (accentul

pe AI este un indicatie la care se renunta gradual pe masura ce studentul
invata conceptul.)
R1c : “Eu am………”
SD2 : Rotatie la intamplare a intrebarilor din timpul trecut contra celor din
timpul prezent student indeplinind actiuni.
R2: Studentul raspunde folosind corect timpurile verbelor.
SD3a: Folositi un animal de plus, o papusa sau alt personaj. Puneti personajul sa
indeplineasca o actiune. “Ce face (personajul)?”
R3a: “(personajul) face…..”
SD3b: Puneti personajul sa opresca actiunea pe care o face. Pauza. “Ce a facut
(personajul)?”
R3b: “(personajul) face…..”
SD5a: Aratati o poza a unei actiune. “Ce face (persoana)?”

R5a: “(persoana) face……..”
SD5b: Intoarceti poza cu fata in jos. Pauza. “Ce facea (persoana)?”
R5b: “ (persoana) facea……..”
Faza 3 : Timpul viitor. Folositi pentru inceput forma verbala “e pe punctul de……..”.
Mai tarziu puteti preda forma “va……” (aceasta se foloseste mai rar in limbajul
cotidian).
Pentru SD1 si SD2 folositi setul de cartonase care arata trei faze diferite ale
actiunii. De exemplu: 1) persoana privind o banana; 2) persoana cojind o banana;
3) Coaja de banana pe tabla in fata persoanei.
SD1a: Aratati spre poza unu. “Ce va face (persoana)?”

R1a: “(persoana) va……”
SD1b: Aratati spre poza doi. “Ce face (persoana)?”
R1b: “(persoana) face……”
SD1c: Aratati spre poza trei. “Ce a facut (persoana)?”
R1c: “(persoana) a facut……”
SD2: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor. Aratati

cartonas.”Poveste-mi ce se intampla in poza”
R2: Studentul raspunde printr-o propozitie folosind timpul corect.
SD3a: Spuneti-I studentului sa indeplineasca actiunea. Intarziati-l in inceperea

actiunii. “Ce ai de gand sa faci?”
R3a: “am de gand sa……”
SD3b: Lasati studentul sa indeplineasca actiunea. In timp ce indeplineste
actiunea, intrebati “Ce faci?”
R3b: “Fac ………”
SD3c: Faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. “Ce ai facut?”
R3c: “Am facut……”
SD4: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor in timp ce

studentul indeplineste actiunea. Aceasta se realizeaza prin omiterea la
intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD3 de mai sus, astfel
incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila.
SD5a: Puneti-l pe student sa-I spuna unui personaj sa indeplineasca o actiune

(“Spune-I lui Pasare Mare sa sara”). Intarziati indeplinirea actiunii de catre
personaj. “Ce va face (personajul)?”)
R5a: “(personajul) va…..”
SD5b: Puneti personajul sa indeplineasca actiunea. In timp ce executa actiunea,
intrebati, “Ce face (personajul)?”
R5b: “(personajul) face…..”
SD5c: faceti pauza dupa ce actiunea a fost indeplinita. “Ce a facut (personajul)?”
R5c: “(personajul) a facut……”
SD6: Rotatie la intamplare a timpurilor trecut, prezent si viitor in timp ce

personajul indeplineste actiunea. Aceasta se realizeaza prin omiterea la
intamplare a intrebarilor pentru pasul a) si/sau b) cu SD5 de mai sus, astfel
incat ordinea intrebarilor nu este prevedibila.
Referire la alte programe: Recapitulare
Extinderea limbajului I
Plurale
Obiective: 1. Cresterea utilizarii corecte a gramaticii
2. Stabilirea constientizarii cantitatii
Procedura: Studentului I se vor prezenta o varietate de articole pentru a face o potrivire

corecta singular contra plural cu limbajul adecvat.
independent.
Criterii
Initiale: Finalizarea mare contra mic si mai mult contra mai putin.
Criterii
de performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatie.
Acest lucru trebuie repetat cu inca un profesor cel putin.
Faza 1: Discriminare receptiva. Prezentati doua gramezi dintr-un articol (ex.,
blocuri). O gramada are un singur bloc. Cealalta contine doua sau mai multe
blocuri. Spuneti-I studentului sa “atinga blocul”contra “atinga blocurile”.
Aceasta trebuie realizata cu divese obiecte 3-D precum si cu poze.
Faza 2 : Etichetare expresiva. Aratati-I studentului o gramada care are unul sau mai
mult de un articol (ex., masini). Intrebati , “ce este asta?”. El trebuie sa
raspunda “masina” sau “masini”.
Faza 3: Verbe expresive. Aratati-I studentului poze ale unei actiuni si puneti-I o
intrebare care necesita utilizarea corecta a formei verbale. Furnizati
substantivul corect in intrebare.
Ce mananca tati la micul dejun?

Ce fac baietii?
Unde locuiesc copiii?
Faza 4: Extinderea gramaticii. Dupa ce studentul are ideea de baza singular contra
plural, invatati-l sa faca propozitii utilizand o varietate de fraze.
Ce este aceasta? Este o masina.

Ce sunt acestea? Sunt masini.
Ce vezi? Vad o masina.
Ce vezi? Vad niste masini.
Faza 5: Invatati studentul sa potriveasca forma verbala cu subiectul la singular
contra plural. Aratati-I poze de persoane care indeplinesc o actiune si
intrebati: “Ce se intampla?
Baiatul inoata.
Baietii inoata.
Mami face cu mana.
Mami si tati fac cu mana.
Faza 6: Scrierea. Studentul completeaza propozitiile, folosind singular contra plural

pentru substantive si verbe.
Referiri la alte programe: Descriere

Timpurile verbale.
“Nu stiu”
Obiective: 1. Furnizarea unui mijloc de raspuns la intrebare cand studentul nu cunoaste
raspunsul
2. “Nu stiu” va deveni precursorul pentru cautarea informatiilor (ex., “Ce este
M asta?”)
N 3. Reducerea ecolaliei (ecolalia se prezinta adesea cand raspunsul nu este
O cunoscut)
P 4. Furnizarea profesorului cu o metoda de identificare deficitul de cunoastere
Q 5. Reducerea ghicitului
Procedura: Scopul este ca studentul sa spuna “Nu stiu” cand este intrebat de numele sau
functia unui obiect necunoscut. Cereti-I sa identifice o varietate de obiecte pe
care le cunoaste ca si de obiecte pe care nu le cunoaste. Indemnati-l sa spuna
“Nu stiu” cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. In cele din urma,
ar trebui invatat sa intrebe de numele obiectului. (adica, “Ce este asta?”).
Faza 1: Studentului I se cere sa identifice o varietate de obiecte pe care le cunoaste ca

si obiecte pe care nu le cunoaste. Studentul ar trebui apoi indemnat sa declare
“Nu stiu” cand I se cere sa eticheteze obiecte necunoscute. Daca incearca sa
gaseasca un nume si acesta este incorect, spuneti “nu ghici”.
Cand se stabileste “Nu stiu” incercati la intamplare cu obiecte cunoscute. Este

important sa persistati pentru etichetarea obiectelor cunoscute ca si pentru a
spune “nu stiu”. Altfel el ar putea eticheta chiar si obiecte cunoscute cu
“nu stiu”.
a. SD: Ce este asta? R: Nu stiu.

b. SD: Cine este acesta? R: Nu stiu.
c. SD: Unde este? R: Nu stiu.
Faza 2: Studentul trebuie invatat sa intrebe pe cineva numele obiectului prin
cercetare. Aratati-I o serie de articole sau poze. Puneti-l sa eticheteze
articolele care sunt cunoscute. Pentru cele pe care nu le cunoaste, ar trebui sa
puna intrebarea potrivita:
a. Ce este asta?
b. Cine este acesta?
c. Unde este?
Faza 3: Puneti-I studentului intrebari informationale la care nu cunoaste

raspunsul. (ex., “Ce vei manca la pranz?”) Initial intrebarile ar trebui sa fie
relevante pentru el. In cele din urma, trebuie puse mai multe intrebari
informationale. ESTE IMPORTANT CA INFORMATIILE SA FIE
FUNCTIONALE., MOTIVANTE SI POTRIVITE VARSTEI.
Faza 4: Variati limbajul folosit. Puneti studentului o intrebare care nu are sens si
invatati-l sa raspunda “Nu inteleg”; “ce ai spus?”; “poti sa repeti?”sau alte fraze
des utilizate.
Referinte la alte programe: Afirmatii

Etichete expresive
Invatare observationala
Conversatie – Intermediar
Obiective: 1. Dezvoltarea unui mijloc pentru interactiune sociala.
2. Extinderea lungimii exprimarii.
3. Predarea strategiilor conversationale.
4. Marirea acceptarii de catre semeni.
R Predarea studentului sa participe si sa raspunda exprimarilor verbale ale
altora.
Procedura: Scopul este ca studentul sa achizitioneze aptitudini conversationale. Initial,

el va invata sa raspunda la intrebari simple. Gradual, intrebarile vor necesita
un limbaj mai bogat si va progresa la aptitudini conversationale mai
complexe.
Intrebarile trebuie sa fie potrivite varstei si genul de intrebari pe care le-ar

pune semenii. Mai mult, raspunsurile trebuie sa fie de-asemenea potrivite
varstei. Ca raspuns la “ce mai faci?”, in loc de a raspunde ?”Multumesc,
bine.” Un raspuns mai potrivit ar fi “Okay” sau “In regula”. De –aceea este
esentiala observarea semenilor studentului pentru a identifica obiectivele
conversationale.
Faza 1: Raspuns la intrebari deschise ( memorie pe de rost)
a. Cum te numesti?(B:2-0)
b. Cati ani ai?(B:3-0)
c. Pe cine iubesti?/Cine te iubeste?Cat de mult?
d. Unde mergi la scoala?
e. Cine este profesorul tau?
f. Ce copii sunt in clasa ta?
g. Unde locuiesti?(B:4-0)
h. Care este numarul tau de telefon?
i. Ce culoare are casa ta?
j. Care este numele pisicii tale?
k. Unde locuieste bunica ta?
l. Ce culoare are parul tau?
Faza 2 : Raspunzand la intrebari subiective

a. Ce-ti place sa mananci?
b. Ce-ti place sa bei?
c. Ce culoare iti place?
d. Care este programul tau preferat la TV?
e. Ce-ti place sa faci la scoala?
f. Ce-ti place sa faci dupa orele de scoala?
Faza 3: Raspunzand intrebarilor cu Da/Nu

a. Ai frati?
b. Ai surori?
c. Ai animale de casa?
d. Iti plac paznicii puternici?
e. Iti place sa joci fotbal?
f. Esti biat/fata?
g. Porti ochelari?
h. Masina lui mami este albastra/alba/etc?
i. Iti place pizza?
j. Ai bicicleta?
Faza 4: Intrebari conversationale (raspunsurile se pot schimba)

a. Unde este (persoana)?
b. Cum este vremea?
c. Ce-ai mancat la micul dejun?
d. Ce faci?
Faza 5: Raspunzand intrebarilor cu mai multe variante

a. Vrei inghetata de capsuni sau de ciocolata?
b. Catelul acela este mic sau mare?
Faza 6: Punand intrebari reciproce

a. Ce mai faci? (“Bine, ce faci tu?”)
b. Cum te numesti?(“Studentul. Cum te numesti?”)
c. Cati ani ai?(“Cinci ani. Cati ani ai tu?”)
d. Ce-ai mancat aseara la cina?(“Spaghete si salata. Ce-ai mancat tu la
cina?”)
Faza 7: Afirmatie/Afirmatie
a. Port o camasa albastra. (“Port o camasa rosie.”)
b. Tin un creion in mana. (Tin o guma in mana”)
c. Numele meu este Ron. (“Numele meu este Student.”)
d. Imi place sa joc baschet. (“Imi place baschetul”).
Faza 8: Afirmatie/Intrebare
a. Am fost la film (“Ce ai vazut?”)
b. Am un catel (“cum il cheama?”)
c. Am avut un week-end distractiv (“ce ai facut?”)
d. Baschetul este sportul meu preferat. (“care este echipa ta preferata?”)
Faza 9: Afirmatie/Negatie
a. Imi plac hamburgerii. (Nu-mi plac hamburgerii. Imi plac mai mult
hotdogs.)
b. Imi place sa inot in ocean. (nu-mi place oceanul. Valurile sunt prea mari.)
Faza 10: Afirmatie/Afirmatie/Intrebare

a. Imi place inghetata. (“Imi place prajitura si inghetata, iti place si tie
prajitura?”)
b. Urasc sa spal rufe. (“Urasc sa duc gunoiul. Tu ce zici de asta?”)
c. Imi place serialul Friends. (“imi place Familia Simpson. Te uiti la
programul acesta?”)
d. Ma duc la filme. (“Si eu. Ce vezi?”)
e. Pentru povesti de familie, film, etc., intrebati, “Iti place partea unde…”
Punerea intrebarilor
Obiective: 1. Marirea constientizarii studentului in ce priveste mediul inconjurator si
actiunile oamenilor
2. Furnizarea unui mijloc de obtinere a informatiilor
Procedura: Se stabileste o situatie pentru a-l determina pe student sa puna o intrebare.

Va fi o anumita recompensa pentru raspunsul la intrebari. Scopul este acela
de a-l face sa initieze intrebari ca raspuns la evenimente care se produc in
mod natural.
Indicatii: Folositi indicatii verbale sau gesturi. Gradual renuntati la indicatii pana cand
studentul actioneaza independent.
Criterii
de performanta: Studentul pune o intrebare potrivita de patru ori din cinci fara indicatii.
Acest lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: a) Ce este asta? Ce este aceea? Aranjati astfel incat sa fie etalate niste
obiecte neobisnuite la vedere clara. Initial, stabiliti o locatie precisa si la
fiecare incercare ar trebui sa treceti pe langa locatie. Indicati studentului sa
puna intrebarea potrivita. Faceti incercari repetate daca este necesar. Dupa ce
prinde incepeti sa variati locatia si sa puneti mai mult spatiu intre incercari.
b) Scoateti cateva obiecte (unele cunoscute, altele necunoscute)si intrebati

“Ce vezi?” Studentul numeste articolele si intreaba “ce este asta?” cand
ajunge la un obiect necunoscut.
Faza 2: Cine este acesta? Prezentati poze de oameni, unii cunoscuti si altii
necunoscuti. Incepeti prin a intreba “Cine este acesta?” dar renuntati gradual
la intrebare si transformati-o in comentariu. De exemplu, cand prezentati o
poza spuneti, “O, uita-te la asta!”. Daca este o persoana necunoscuta studentul
ar trebui sa spuna, “Cine este?”.
Faza 3: a) Unde este? Ascundeti un obiect preferat in camera. Spuneti-I studentului

“Este un (obiect) in camera”. Cand intreaba unde, aratati-I sau oferiti-I
indicatii verbale cum sa-l gaseasca. O alta varianta este de a spune “Mami
stie” si sa-l puneti sa mearga sa o intrebe ( sau alta persoana).
b) Determinati-l pe student sa faca o activitate (ex, sa picteze), dar lasati la

o parte o parte importanta (ex., o pensula). Studentul trebuie sa intrebe, “Unde
este (pensula)?”.
c) Puneti niste articole pe masa. Cereti-I studentului sa va aduca un

articol. Daca articolul cerut este pe masa, ar trebui sa vi-l aduca. Daca nu, ar
trebui sa intrebe, “Unde este (articolul)?”
Faza 4: Ce faci? Cu gesturi dramatice studentul pleaca de langa student uitandu-se

peste umar. Studentul este indemnat sa intrebe, “Ce faci?”.
Umfla un balon
Face un desen
Invarte o jucarie
Face un puzzle
Se pregateste sa te gadile
Faza 5: Ce este acolo? Profesorul pune ceva intr-o cutie si o zdrangane in fata
studentului momindu-l. Generalizati punand un recipient care iese in evidenta
in mediul inconjurator si indicand ca acolo inauntru este ceva.
Faza 6: Unde te duci? Profesorul se ridica si paraseste camera. Faceti asta intr-un
mod in care sa captati atentia studentului. Indemnati-l sa intrebe “Unde te
duci?”. Profesorul da un raspuns interesant si il invita si pe el sa vina:
La bucatarie (sa-si ia ceva de baut)

Sa ia balonase
Sa ia o gustare
Sa se dea in leagan afara, sa sara pe trambulina, etc.
Faza 7: Cine il are? Spuneti-I studentului, “cineva are (obiectul)”
Faza 8: Ce s-a intamplat? Profesorul se aseaza langa student si plange sau ofteaza
profund.
Mi-am rupt creionul.

Nu este nimeni cu care sa ma joc ( atunci infascati-l si incepeti joaca)
Am nevoie de ajutor ( o sarcina simpla care-I place)
Mi-e dor de tine ( imbratiseaza-ma!)
Catelusul meu a adormit ( puneti-l sa-l trezeasca)
Intrebari
Suplimentare:
Unde este cutia?
Unde-I mama?
Cat este ceasul?
Pot sa fac asta/pot sa ma joc/Pot sa incerc si eu?
Cine este aici? ( cineva bate la usa, urca treptele, etc.)
Cum ai facut asta?
Ce-ar trebui sa fac?
Cum ar trebui sa o fac?
Referire la alte programe: Nu stiu

Conversatie
Succesiune
Obiective: 1. Cresterea familiarizarii cu ordinea evenimentelor cotidiene
2. Dezvoltarea rationamentului abstract si a aptitudinilor de rezolvare a
S problemelor
T 3. Stabilirea intelegerii cauza si efect
U 4. Cresterea constientizarii sociale si a mediului inconjurator
V 5. Extinderea folosirii limbajului expresiv
W 6. Dezvoltarea aptitudinilor de povestitor
Procedura: Folositi cartonase cu poze de scene sau folositi cartonase luminoase cu

numere si litere. Incepeti cu succesiuni de trei scene. Selectati poze care
arata clar progresul activitatii. Scrieti o descriere a scenei intr-o singura
propozitie pe spatele cartonasului pentru referinta de catre toti profesorii.
Propozitia trebuie sa difere pentru fiecare cartonas si trebuie sa prinda ce este
unic in acea scena. Scopul este acela de a-l face pe student sa puna
cartonasele in ordine. Folositi pozitionare de la stanga la dreapta pe masa in
fata lui. Dupa ce cartonasele sunt in ordine, puneti-l pe student sa va spuna
povestea. Scopul este de a-l introduce in procesul de a spune o poveste
simpla folosind pozele ca indicatii.
Succesiuni amuzante si interesante vor mentine motivatia. Puteti sa va
construiti propriile cartonase luand poze dintr-o poveste sau facand
fotografii ale studentului si persoanelor familiare. Aceasta va promova
generalizare si va face aptitudinea mai functionala.
Criterii
Initiale: Sortarea este o conditie esentiala.
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de patru ori din zece fara indicatie. Acest
lucru trebuie repetat cu cel putin inca un profesor.
Faza 1: Succesiune de trei cartonase. Prezentati primul cartonas si indemnati-l pe

student sa descrie poza. Spuneti-I ca acesta este primul cartonas si aratati- i
unde sa puna cartonasul pe masa si spuneti-I sa-l puna pe masa. Prezentati al
doilea cartonas si repetati operatiunea, spunandu-I ca acesta este urmatorul
cartonas. Repetati pentru al treilea cartonas, spunand ca acesta este ultimul.
Recapitulati succesiunea de cate ori este nevoie pana cand studentul descrie
corect scena si aseaza cartonasul pe masa fara indicatii.
In acest moment, incepeti o procedura inlantuita invers. Prezentati primul

cartonas, puneti-l pe student sa descrie poza si spuneti-i sa "“Puna aceasta in
ordine". Faceti-l sa puna cartonasul pe partea stanga a mesei. Prezentati
ultimele doua cartonase ramase impreuna intr-o gramada intamplatoare departe
de primul cartonas. Intrebati, “Ce urmeaza dupa asta?” Ghidati-l dupa caz sa
selecteze al doilea cartonas si sa-l puna jos la dreapta primului cartonas. Apoi
faceti-l sa puna jos al treilea cartonas la sfarsitul randului. In final spuneti-I,
“Spune-mi povestea”.
Dupa ce studentul a asezat corect al doilea si al treilea cartonas, incepeti sa-I

dati toate cele trei cartonase impreuna intr-o gramada la intamplare. Spuneti-I
“pune astea in ordine”. Cand cartonasele sunt puse ordonat, spuneti-I sa
povesteasca.
NOTA: Fazele 2 si 3 s-ar putea sa fie mai usor de invatat la inceput pentru unii
Studenti.
Faza 2: Ordonarea a trei cartonase cu literele alfabetului (ex., A-B-C)
Faza 3: Ordonarea a trei cartonase cu numere (ex., 1-2-3)

Faza 4: Succesiune de patru cartonase. Folositi procedura de mai sus pentru a preda
ordonarea a patru cartonase folosind inlantuirea inversa. Pasul 1 este ordonarea
cartonaselor 3 si 4, dupa ce cartonasele 1 si 2 sunt deja pe masa. Pasul 2 este
ordonarea cartonaselor 2, 3 si 4. Pasul 3 este ordonarea celor patru cartonase.
Faza 5: Ce se intampla in continuare? Dupa ce studentul s-a familiarizat cu

descrierea succesiunii, aratati spre spatiul gol de la dreapta ultimei poze si
intrebati “ce se intampla in continuare?” Dati indicatii verbale pentru a primi
un raspuns plauzibil.
Faza 6: Succesiune de cinci si de sase cartonase cu poze
Faza 7: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu alfabetul
Faza 8: Ordonarea a patru pana la sase cartonase cu numere
Referire la alte programe: Aptitudini cantitative

Cauza si Efect
Primul/Ultimul
Obiective: 1. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului.
2. Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente
3. Imbunatatirea memoriei.
Procedura: Studentul este instruit sa dea un raspuns. Apoi este chestionat asupra a ceea
ce s-a intamplat mai intai sau la sfarsit.
Indicatii: Folositi indicatii fizice, demonstrative, verbale , temporale sau gesturi.

Gradual renuntati la indicatii pana cand studentul actioneaza independent.
Criterii
Initiale: Studentul trebuie sa fie capabil sa aranjeze articolele in succesiuni simple si
trebuie sa fi invatat instructiuni receptive de pasi multipli ( cel putin doi).
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
Faza 1: Puneti studentul sa aranjeze trei sau mai multe cartonase succesive pe
care le-a invatat inainte in ordine corecta.
SD1: “Atinge primul”

R1: Studentul atinge cartonasul care este primul in succesiune ( intotdeauna
la stanga).
SD2: “Atinge ultimul”
R2: Studentul atinge cartonasul care este ultimul in succesiune.
SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2
Aceasta se poate realza si cu numere si litere.
Faza 2: Aranjarea unui numar de animale ( sau alte personaje, oameni, etc.)
toate in linie in aceeasi directie.
Coada de asteptare a unui autobuz.

SD1: “Cine este primul?”
R1: Studentul indica persoana care este prima la rand.
SD2: “Cine este ultimul?”

R2: Studentul indica persoana care este ultima la rand.
SD3: Rotatie la intamplare a SD1 contra SD2.
SD4: Faceti linia sa mearga in mai multe directii astfel incat studentul sa nu
depinda de locatia stanga contra locatia dreapta.
Faza 3a: Scoateti doua articole. Spuneti-I”atinge (articolul 1) primul”. Dupa ce-l
atinge, spuneti-I , “atinge (articolul 2) ultimul”. Setul de obiecte trebuie variat
la fiecare incercare. Folosind cuvintele “primul” si “ultimul” in instructiune
este o indicatie la care se va renunta mai tarziu.
Va rugam sa luati nota ca l-ati invatat inainte pe student sa finalizeze

instructiuni de doi sau trei pasi in ordinea corecta in programul de Instructiuni
Receptive. In acel program, chiar daca ati inclus cuvintele “primul” si
“ultimul” in instructiuni, acest lucru nu va fi suficient pentru predarea
conceptului de primul contra ultimul. Motivul este deoarece ordinea primul
contra ultimul nu este niciodata la intamplare in programul de Instructiuni
Receptive. In programul Primul contra Ultimul accentul se pune pe faptul ca
studentul ISI AMINTESTE ordinea in care a facut diversele actiuni si ca
urmare primul si ultimul pot fi puse la intamplare.
SD1: “Ce ai atins ultimul?”

R1: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul.
Faza 3b: SD2a: : “Ce ai atins ultimul?”

R2a: Studentul numeste articolul pe care l-a atins ultimul.
SD2b: : “Ce ai atins primul?”
R2b: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul.
Faza 3c: SD3: : “Ce ai atins primul?”

R3: Studentul numeste articolul pe care l-a atins primul.
Faza 3d: Alternare intamplatoare intre primul si ultimul.
Faza 3e: Renuntati la cuvintele “primul” si “ultimul” cand ii spuneti sa atinga articolele
asezate. Dupa ce a invatat SD5 cu doua articole apoi scoateti trei articole.
Dandu-I cate o instructiune, puneti-l sa atinga fiecare dintre cele trei articole.
Faza 3f: Rotatie la intamplare a “ce ai atins primul?” contra “ce ai atins ultimul?” intr-
un camp de trei obiecte.
Faza 4a: Actiuni in mediul inconjurator. Spuneti-I studentului sa faca (actiunea unu).
Dupa ce executa acest lucru, spuneti-I sa faca (actiunea doi). Setul de actiuni
trebuie sa varieze la fiecare incercare. Daca este necesar cuvintele “primul” si
“ultimul” pot fi folosite in instructiune si apoi sa se renunte usor la ele.
SD1: “Ce ai facut ultima data?”

R1: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data.
Faza 4b: SD2a: “Ce ai facut ultima data?”

R2a: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o ultima data.
SD2b: “Ce ai facut prima data?”
R2b: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data.
Faza 4c: SD3: “Ce ai facut prima data?”

R3: Studentul numeste actiunea pe care a facut-o prima data.
Faza 4d: Alternare la intamplare intre prima si ultima.
Faza 4e: Dupa ce a invatat Faza 4e cu doua actiuni puneti-l sa faca trei actiuni, dand
cate o instructiune la un moment dat. Rotiti la intamplare “Ce ai facut prima
data?” contra “ce ai facut ultima data?” intr-un camp de trei actiuni.
Referire la alte programe: Succesiune

Inainte/Dupa aceea
Instructiuni Receptive
Reamintire
Timpurile verbale
Inainte/Dupa
Obiective: : 1. Incorporarea succesiunii in folosirea limbajului studentului.
2.Marirea atentiei la relatia temporala intre evenimente
X 3.Imbunatatirea memoriei.
Y 4. Stabilirea capacitatii de a indeplini instructiuni complexe
Criterii
Initiale: Studentul trebuie sa fi invatat Primul/Ultimul si Succesiune. Majoritatea
copiilor care sunt pregatiti pentru acest program au inceput folosind
timpurile verbale corect.
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece fara indicatii cu doua
variante, de opt ori din zece cu trei sau mai multe variante. Acest lucru
Faza 1: Identificati care articol este inainte sau dupa un punct specific dintr-o
serie.
a) Numere. Spuneti-I studentului sa puna mai multe numere in ordine

(ex., 1-5). El trebuie sa le alinieze intr-un sir pe masa de la cel mai mic la cel
mai mare. Spuneti-I sa arate un numar de referinta (ex., 3). Marcati acel
numar. Apoi cereti-I sa va spuna care numar vine inainte sau dupa numarul
de referinta (ex., “Ce vine inainte de 3?”)
b) Literele alfabetului. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a) dar

folositi literele alfabetului.
c) Zilele saptamanii. Folositi o banda care are listate zilele saptamanii in

ordine. Folositi aceeasi procedura ca la punctul 1 a).
d) Succesiune de poze. Spuneti-I studentului sa alinieze scene intr-un rand

pe masa. Puneti-I intrebari despre ce s-a intamplat inainte sau dupa un
anumit eveniment din succesiune (ex., I: “Ce a facut baiatul inainte de a
manca banana?” R: “A cojit-o: I: “Ce a facut dupa ce a mancat-o?” R: A
aruncat-o).
Faza 2: Studentul da o serie de raspunsuri si raspunde la intrebari despre ce a

facut inainte sau dupa unul dintre aceste raspunsuri. Profesorul ar trebui
sa-l faca sa dea cel putin trei raspunsuri. Articolul de referinta ar trebui sa fie
ceva diferit de primul sau ultimul pas. Daca este un lant de trei pasi, intrebati
despre raspunsul de dinainte sau de dupa pasul din mijloc. Exemplu:
P: “Inchide usa”
S: Inchide usa.
P: “Bate din palme”
S: Bate din palme.
P: “Da cu piciorul in minge.”
S: Da cu piciorul in minge.
P: “Ce ai facut inainte sa bati din palme?”
S: “Am inchis usa”
P: “Ce ai facut dupa ce-ai batut din palme?”
S: “Am dat cu piciorul in minge”
Faza 3: Studentul indeplineste instructiunile care include cuvantul inainte sau

Dupa
Referiri la alte programe: Reamintire

Primul/Ultimul
Succesiune
Povesti
Obiective: 1. Introduceti studentul in lumea cartilor care sunt o sursa importanta de
invatare viitoare.
2. Extindeti experienta
3. Furnizati stimul material pentru dezvoltarea limbajului
4. Stabiliti intaritori suplimentari
5. Stabiliti activitati suplimentare in timpul liber
Procedura: Puneti-l pe student sa asculte povestile pe care I le cititi. Folositi carti(ex.,

gandaci,dinozauri, Strada Sesame, etc.) care I-ar place si care sunt
interesante ca poveste si au poze bune. La inceput , incercati sa folositi care
au indoituri ale supracopertii, sau butoane de apasare care scot sunete.
Monitorizati atent comportamentul studentului pentru a fi siguri ca asculta
povestea. Mentineti-l implicat in activitate prin indicarea lucrurilor din
poze, raspunzand la intrebari si intorcand paginile. Nu-l lasati sa intoarca
pagina inainte de momentul necesar. Incercati sa-I puneti o intrebare la
fiecare pagina sau dupa fiecare doua sau patru propozitii. Incorporati
concepte care merg in alte programe (ex., numirea obiectelor, culorilor,
prepozitiilor, cauza si efect, emotiilot, functiilor).
Faza 1: Mariti timpul pe care studentul il petrece ascultand o poveste.

Utilizati intaritori din plin pentru a mentine un nivel ridicat de interes.
Faza 2: Faceti-l sa identifice receptiv concepte predate in alte programe.
Faza 3: Faceti-l sa eticheteze expresiv concepte predate in alte programe.
Faza 4: Ghiceste ce se intampla in continuare.
Faza 5: Explica de ce s-a intamplat acel lucru.

Faza 6: Incurajeaza folosirea cartilor ca activitate independenta.
Faza 7: Puneti-l pe student sa faca un rezumat al unei povesti pe care a citit-

o sau pe care I-ati citit-o. Includeti listarea personajelor, povestirea
principalelor evenimente, modul cum s-a trerminat, si cum I-a placut.
Faza 8: Puneti-l pe student sa inventeze o poveste, sa deseneze ilustratiile si

sa creeze o carte. Aceasta se poate realiza la modul cate o pagina la un
moment dat pe parcursul a mai multe zile.
Faza 9: Crearea povestii. Profesorul si studentul adauga pe rand cate o

propozitie la poveste care incep cu “A fost odata ca niciodata…..”
Indemnati-l cu propozitii partiale dupa caz(ex., “Era un baiat care se
numea…..”; “El locuia……”; “Intr-o zi….”)
Faza 10: Spunand o poveste completa. Puneti-l pe student sa inventeze o

poveste completa. La inceput, indemnati-l sa includa trei componente,
inceputul, partea din mijloc si sfarsitul. Gradual mariti complexitatea
povestilor. Pentru a-l obisnui cu acest proces, puteti incepe prin
repovestirea unor povesti familiare pe care le-a auzit de multe ori.
Cauza si Efect
Obiective: 1. Invatarea relatiilor temporale.
2.Invatarea succesiunii evenimentelor.
3. Prevederea celor ce se intampla dupa evenimente.
4. Identificarea consecintelor comportamentelor

5. Invatarea deductiilor din evenimentele intamplate
6. Dezvoltarea rationamentului abstract.
7. Invata ce sa faca in diverse situatii (adica, aptitudini de rezolvare a

Z problemelor)
Procedura: Initial, studentul va observa evenimentele intamplandu-se si I se va cere

sa identifice cauza si efectul. Mai tarziu I se vor arata o serie de
evenimente din poze. Sudentul va fi invatat sa identifice ordinea
evenimentelor. In cele din urma el va face deductii privitoare la
evenimente.
Faza 1: Demonstrati sau jucati pe roluri o actiune cu un rezultat evident.
Cereti-I studentului sa explice de ce actiunea a avut acest rezultat.
SIMPLU Cauza Efect

Inchide lumina camera este in intuneric
Ia jucaria persoana plange
Obiectul este lasat sa cada obiectul este pe podea
Gadila persoana persoana rade
“mi-e foame” mananca
“mi-e sete” bea
(casca) “Sunt obosit” doarme
se raneste plange
da ceva persoana fericita/zambeste
julitura la genunchi sangereaza
prosop in apa acum prosopul ud
lasa sa cada un ou oul spart
bea paharul gol
mananca nu mai este mancare
se duce sa inoate este ud tot
face dus parul ud
invarte jucaria se misca
da drumul la radio se aude muzica
da drumul la video merge video-ul
mancare la microunde FIERBINTE!FIERBINTE!
trage apa pa cah/servetel
joaca in noroi maini murdare
spalat cu sapun maini curate
accident BM pantaloni murdari
taiat cu cutitul fructul taiat in doua
ciocane la usa cainii latra
suna telefonul adult raspunde la telefon
AVANSAT Cauza Efect

Profereaza insulte persoana plange
Copilul isi loveste colegul de clasa pedepsit pe scaun
Copil bolnav (ex., vomita) se duce la cabinetul asistentei
Inghetata lasata afara se topeste
Sinele trenuletului se desfac deraieaza
Fermoar la pantaloni desfacut copii rad
Curata farfuria capata desert
Nu o asculta pe mami mami suparata/il cearta
Arunca mingea in casa lampa sparta
Generalizati aceste concepte la viata cotidiana cum se-ntampla.
Exemple:
Profesor: De ce s-au topit creioanele tale colorate?
Student: Pentru ca le-am lasat la soare.
Profesor: De ce a topit soarele creioanele colorate?
Student: Pentru ca soarele este fierbinte.
Faza 2: Aratati-I studentului o succesiune de cartonase in ordine, lasand la o

parte un cartonas si puneti-l sa descrie evenimentul care lipseste.
Faza 3: Aratati- studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-a

intamplat inainte de secventa.
Faza 4: Aratati- studentului cartonasele in ordine si puneti-l sa va spuna ce s-ar

putea intampla dupa ultima poza.
Faza 5: Aratati-I studentului o poza si puneti o intrebare care necesita o

deductie( ex., “De ce plane fata?”; “De ce mananca baiatul?”; “de ce
doamna isi face bagajul?”;etc.)
Faza 6: Puneti intrebari descrise ca mai sus in timp ce cititi povesti. Gradual
renuntati la poza ca indiciu vizual.
Faza 7: Interverbala. Puneti Intrebari “de ce” care se refera la cunostiinte generale
si informatii pe care le-a invatat studentul. (ex., “de ce mananci?”; De ce
au pasarile aripi?”)
Referire la alte programe: Succesiune

Ce lipseste?
Intelegere I
Obiective: : 1. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu “ce”
.
2. Marirea atentiei la informatiile vizuale
AA 3.Imbunatatirea intelegerii informatiilor primite prin ascultare sau citire.
Procedura: Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea informatiilor pe

care abia le-a primit (cititsau auzit), sau la care poate sa raspunda uitandu-
se in jur in mediu sau intr-o poza.
BB
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
Faza 1: Ce?
Faza 2: Ce culoare?
Faza 3: Ce? contra Ce culoare?
Faza 4: Cine?
Faza 5: Cine? contra Ce?
Faza 6: (Ce) face?
Faza 7: Cine? contra Ce? contra (Ce) face?
Faza 8: Unde?
Faza 9: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde?
Faza 10: Care?
Faza 11: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
Faza 12: Cum?
Faza 13: Cine? contra Ce? contra (Ce) face? contra Unde? contra Care?
contra Cum?
Intelegere II
Obiective: : 1. Da posibilitatea studentului sa raspunda la intrebari obisnuite privitoare
la informatiile pe care le-a asimilat
.
2. Marirea atentiei la informatiile vizuale si auditive
3. Stabilirea discriminarii intrebarilor cu “ce”

.
Procedura: Puneti studentului o intrebare care necesita utilizarea cunostiintelor

generale si informatiilor pe care le-a asimilat anterior.
CC
Crit. de
performanta: Studentul da un raspuns corect de noua ori din zece .Acest lucru
Faza 1: Cine?
Faza 2: Cine ? contra (Ce) face?
Faza 3: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare?
Faza 4: Cine ? contra (Ce) face? contra Ce? contra Ce culoare? contra
Unde?
Unde? contra Cand?
Unde? contra Cand? contra Care?
Unde? contra Cand? contra Care? Contra De ce?
Unde? contra Cand? contra Care? contra De ce? contra Cum?
Interactiunea cu anturajul
Obiective: 1. Stabilirea si cresterea reactiilor fata de initierea comunicarii,

jocului si a activitatilor cooperative cu anturajul
2. Stabilirea si cresterea intierii in aceste activitati cu anturajul

3. Facilitarea limbajului – limbajul copiilor este adesea invatat ca
rezultat al observarii si al implicarii in activitati impreuna cu anturajul
4. Cresterea abilitatilor de observare
5. Foloseste ca o comparare standard pentru abilitatile sociale, de

limbaj si de joaca ale Studentului
Procedura: Acestea sunt activitati potrivite pentru invatarea si promovarea

interactiunii cu ajturajul
In pregatirea acestor sesiuni impreuna cu anturajul, ar trebui identificate

si predate abilitatile potrivite in sesiuni de incercare discrete de unu-la
unu. Selectia abilitatilor de joaca ar trebui sa se bazeze pe pe abilitatile
de joaca care faciliteaza integrarea sociala, ca sip e jocul pe care
Studentul il agreeaza mai mult. Joaca trebuie sa fie potrivita cu varsta.
Cand Studentul a invatat cateva abilitati de joaca, incepeti interactiunea

cu anturajul prin sesiuni scurte. De exemplu, stabiliti ca membrii
anturajului sa il viziteze pentru 30 de minute. Primele doua / cateva
sesiuni ar trebui sa aiba ca scop transformarea experientei intr-o
activitate foarte incurajatoare atat pentru Student, cat si pentru anturaj.
Acest lucru ar putea insemna invatare / predare informala pana cand
ambii copii sunt concentrati asupra intaritorilor (de exemplu, coacerea
fursecurilor cu fulgi de ciocolata, facerea Kool-Aid, jocul cu o jucarie
mare, inotul in piscine, etc). In particular, membrul anturajului trebuie sa
plece lasand impresia ca asteapta cu nerabdare urmatoarea vizita.
A doua faza consta in implementarea a nu mai mult de trei “incercari” cu

o durata de cate trei minute fiecare. Totusi, membrul anturajului nu ar
trebui sa fie capabil sa isi dea seama ca se face “terapie”. Rolul adultului
ar trebui sa fie cat mai informal cu putinta. Nu structurati in mod evident
activitatile, dar format0va in minte un scenariu pe care sa va putei baza
daca lucrurile se blocheaza sau merg intr-o directie gresita. Scenariul este
de fapt un ghid pe care terapeutul sa il foloseasca daca indiciul este
necesara. Selectati activitatile care sunt agreate si sunt interactive pentru
amandoi. In timpul fiecariei incercari, intreprindeti cate o activitate
diferita. Fiecare activitate ar trebui sa fie una cu care Studentul este deja
familiarizat dintr-o pregatire anterioara. Pentru fiecare activitate, ar
trebui sa dezvoltati scopuri specifice pentru comportamentele care vreti
sa apara. De exemplu, limbajul pe care il folositi, contactul vizual,
alternarea in intreprinderea activitarilor, locul in care se afla, ceea ce este
de facut. In mod normal, personaul auxiliary ar trebui sa inteleaga
conversatia potrivita varstei, comportamentul si interactiunile pentru a
facilita interactiunile potrivite cu varsta. Uneori personalul vede jocul cu
ochiul adultului si prin urmare creeaza comportamentul de joc adult.
Asigurati-va sa motivate incrajati pentru comportare cooperanta. Daca
este nevoie, incurajati anturajul sa puna intrebari si sa ii dea instructiuni
Studentului. Asigurati-va ca Studentul ii raspunde. Nu ii lasati pe
membrii anturajului sa faca ceeace trebuie sa faca Studentul. Daca
Studentul ia o jucarie de la unul din ceilalti copii, obligati-l sa i-o dea
inapoi. Daca unul din membrii anturajului ii pune o intrebare adultului,
puneti-l sa il intrebe ceva si pe Student. Adultul nu ar trebui sa devina
centrul atentiei interactiunii cu membrul antirajului.
Intre incerarile informale, lasati copiii sa faca ce vor ei, inclusiv sa se

joace separat. Fiti felxibili cu incadrarea in timp. E posibil sa o puteti
adapta foarte repede. Comportamentul spontan ar trebui sa aiba intaietate
in fata celui programat in scenariu. Nu intrerupeti niciodata o intamplare
pozitiva care apare. Nu va grabilti sa dati instructiuni sau indicii, pentru a
lasa sa apara oportunitati ample astfel incat comportamentele spontane sa
aiba loc.
Cresteti gradual durata incercarilor si intreaga durata a sesiunii de joaca.
Factori in selectarea membrilor anturajului: Sunt de o importanta

critica acei copii care poseda bune aptitudini sociale, de joaca si de
comunicare. In plus, un membru al anturajului ar trebui sa fie cineva
insistent si chiar usor autoritar, dar care sa primeasca bine instructiunile
de la un adult. La inceput, acest lucru ar putea functiona mai bine cu un
membrul al anturajului care este mai in varsta decat Studentul.
Indicii: Folositi ghidarea fizica, demonstratea, indiciul verbal sau prin gesturi.
Eliminati gradual indiciile pana cand Studentul se descurca independent.
Criteriul de participare : Comportamentele disruptive ar trebui sa fie minime,

astfel incat sa se evite instrainarea / alienarea anturajului.
Criteriul eficienta: Studentul performeaza si ramane concentrate asupra activitatilor 80

la suta din timp si raspunde la 80 la suta din oportunitatile de intractiune.
Exemple:
Foarte structurate – In spatii inchise

Jocul cu masinuta de jucarie prin miscarea inainte-inapoi
Jocuri la masa
Joaca de-a prinselea
Construirea cooperanta a unui obiect
Realizarea unui puzzle impreuna
Masini din cutii de chibrituri / garnitura de tren / jocuri
Hot wheels / set de masini de curse
Sarcini de cooperare: Etichetarea; Extinderea limbajuluiI;

Descrierea; Cererea; Alternarea in activitate; Asistarea reciproca)
Prepararea mancarii
Construirea unui obiect
Activitati creative
Construirea unui obiect cu Playdoh (fiecare persoana
realizeaza o parte prin care sa contribuie la realizarea
obiectului final).
Lucrati pe mai multe proiecte in paralel si aratati-va unul
altuia produsul final (de exemplu, arta). Studentul trebuie
sa ceara lucruri si sa raspunda la cerintele membrilor
anturajului (de exemplu, creioane).
In aer liber
Se da pe balansoar
Se da cu randul pe tobogan / Asteapta sa ii vina randul
pentru a se da pe tobogan
Arunca o minge pe tobogan unei alte personae
Isi asteapta randul in jocul cu trenuletul
Joaca la groapa cu nisip
Pe baza de limbaj
Lasati-l pe unul din membrii anturajului sa fie profesorul
in programul de predare / invatare (de exemplu Imitarea
Nonverbala)
Lasati-l pe Student sa fie profesorul anturajului (de
exemplu Imitarea Nonverbala)
Programe de limbaj: afirmatie-afirmatie; intrebari
reciproce
Conversatie
Se spun povesti
Jocuri de miscare
Urmeaza-l pe lider / pe cel din fata ta / pe primul
Canta si se roteste in cerc tinandu-se de mana cu ceilalti
copii
Jocul de-a v-ati ascunselea
Scaunele musicale; dansul cu oprire brusca
Jocul de-a prinselea
Vanarea insectelor
Hotii si vardistii; Cowboy si indieni; etc.
Joaca imaginara cu recuzita

Intrepretarea unor scenarii: “Trenuletul Thomas”, Alladin
Construirea unui “fort” sau a unui “cort”
Joaca cu seturi de jucarii: Lego; castele; casa cu papusi
Joaca de-a “Doctorul”
Imbracarea
Impingerea unor cuburi pentru a se preface ca conduce o
masina
Magazin inchipuit; excursie pentru cumparaturi; vanzator
ambulant de inghetata; etc.
Conversatia – Avansata
Obiective: 1. Crearea unei baze si a unei structuri pentru conversatii
2. Sa devina mai atent la anturaj
3. Crearea unei modalitati pentru interactiunea sociala, stabilirea si

dezvoltarea unor prietenii
4. Sa se inteleaga cu ceilalti colegi de la scoala, de la munca si din

cadrul activitatilor recreative
5. Aflarea de informatii despre interesele membrilor anturajului
6. Extinderea orizontului Studentului pentru a include aprecierea

unei raze mai mari de experiente
Procedura: Initial, programul implica dotarea Studentului cu abilitati conversationale

invatate pe de rost. In cele din urma, aceste conversatii vor deveni mai
naturale.
Identificati chestiunile care ar putea sa il intereseze. Poate, mai important

decat asta, este sa identificati subiectele care ii poate facilita interesul
anturajului in a se implica intr-o conversatie cu Studentul.
Exemple de subiecte
1. Jucarii
2. Interese
3. Scoala
4. Ce s-a intamplat in sfarsitul de saptamana care a trecut
5. Ce urmeaza sa se intample in sfarsitul de saptamana
6. Descrierea evenimentelor care au loc acum
7. Evenimente prezente semnificative
8. Emisiuni TV
9. Personaje preferate
10. Filme / Clipuri musicale
11. Muzica
12. Jocuri pe computer
13. Sporturi
14. Activitati extra curiculare
15. Vacante
16. Evenimente curente
17. Locuri de vizitat
18. Cumpararea de haine
19. Celebritati
20. Prieteni
21. Sexul opus
SUBIECTELE SE BAZEAZA PE VARSTA, NIVEL DE

DEZVOLTARE, LIMBAJ SI INTERESE
Faza 1: Spune vs Intreaba. Se urmareaste procedura de baza de pregatire

pentru discriminare. Invatat-l pe Student sa raspunda corect la
cele doua instructiuni. Exemplu: “Spune-i mamei despre pranz”
vs. “Intreab-o pe mama de pranz”.
Faza 2: Abilitatile de conversatie nonverbala potrivite (de exemplu,

proximitatea, contactul visual, zambetul, aprobarea prin miscarea
capului, etc). Implicati-va impreuna cu Studentul in conversatii si
motivate-l sa arate comportamentul nonverbal potrivit si
manierele conversationale potrivite. Incurajati-l in functie de
necesitati.
Faza 3: Manierele conversationale (de exemplu, ascultarea, asteptarea

pentru interventie, cum sa stabileasca un subiect de discutie, cum
sa faca o tranzitie, etc). Implicati-va impreuna cu Studentul in
conversatii si motivate-l sa arate manierele conversationale
potrivite. Incurajati-l in functie de necesitati.
Faza 4: Subiectele de conversatie. Generati o lista de subiecte pe care ar

fi potrivit ca Studentul sa le includa in conversatia cu anturajul si
cu adultii familiari. Pentru fiecare subiect, puneti-l sa listeze o
serie de itemi pe care ar putea sa ii mentioneze intr-o conversatie
despre acel subiect.
Faza 5: Invatat-l pe Student sa raspunda unor intrebari usoare

despre subiectul selectat (de exemplu, Ce, unde, cand, etc)
Faza 6: Invatati-l pe Student sa gaseasca replici fata de subiectul

selectat. Vezi Faza 7 a Conversatie – Intermediar.
Faza 7: Invatati-l pe Student sa puna intrebari. Incepeti aceasta faza

cand este gata sa deosebeasca intre toate intrebarile “Ce, unde,
cand, etc”. Pentru a incuraja acest lucru, spuneti-i sa ii puna unui
membru al anturajului o intrebare si apoi sa arate un card
indicator cu una din intrebarile “Ce, unde, cand, etc” scrise pe el
(de exemplu, “CE”). De exemplu, Studentul poate incepe cu “Ce
ai facut aseara?”. Cand primeste raspunsul, incurajati-l pentru o
intrebare succesiva (de exemplu, “CINE”). Ar trebui sa intrebe
ceva de genul “Cu cine ai fost?”
Faza 8. Invatati-l sa interjectioneze informatia asa cum trebuie. “Stii

ce am facut astazi?”, “Ghici ce”.
Faza 9. Invatati-l cum sa identifice interesele altei personae. Incepeti

prin a-l pune sa investigheze diferite persoane sis a faca o lista a
lucrurilor pe care le gasesc interesante vs. plictisitoare. Apoi,
prezentati-i diferite subiecte pe care o anumita persoana le-ar gasi
interesante sau neinteresante.
Faza 10: Invatati-l sa intieze o conversatie cu cineva spunandu-i ceva

interesant. Studentul ar trebui sa inceapa cu o afirmatie cum ar fi
“Ghici ce…” sau “Hei, Joe…” sau “Vrei sa stii…?”. Subiectele
pot include lucruri cum ar fi un eveniment curent sau ceva ce a
facut recent.
Faza 11: Invatati-l sa is idea seama cand anturajul nu este interesat de

conversatie. Folositi exemple prin interpretarea pe roluri si prin
casete video pentru a-l face sa isi exerseze abilitatile. Apoi
pregatiti exemple reale. Motivati-l sa inteleaga corect semnalele
care vin de la o lata persoana. De exemplu, zambetul si contactul
vizual indica interesul. Privirea in alta parte, agitatia fizica, sau
verificarea orei indica dezinteresul.
Faza 12: Invatati-l sa isi aminteasca conversatiile anterioare in timpul

conversatiei curente. Acest lucru presupune purtarea unei
conversatii despre un subiect memorabil si apoi testarea
Studentului la o anumita perioada de timp pentru a vedea daca isi
poate aminti de acea conversatie. Initial, timpul dintre
performanta si amintire va trebui sa fie scurt. Pentru a-l ajuta sa
isi aminteasca, puteti folosi indicatori cum ar fi referirea la locatia
unde conversatia a avut loc.
Lista de verificare a conversatiei
NOTATI DE LA 1 LA 5 (5 ESTE VALOAREA CEA MAI MARE)
_ Distanta potrivita (nu prea aproape, nu prea departe)
_ Pastreaza un contact vizual corespunzator
_ Nu se produc atingeri nepotrivite

_ Devine constient de afirmatiile celeilalte persoane (aproba prin miscarea capului,
zambeste, etc)
_ Nu intrerupe si nu inchide conversatia
_ Asculta ceea ce spune celalta persoana
_ Ramane concentrat pe subiect
_ Nu schimba in mod brusc subiectul; nu sare de la un subiect la altul
_ Aduce cu abilitate in discutie un nou subiect
_ Lasa in urma subiectul vechi cand s-a schimbat subiectul in timpul conversatiei
_ Este concentrat asupra a ceeace ce spune cealalta persoana

_ Nu face comentarii nepoliticoase fata de infatisarea sau comportamentul altor
persoane
_ Ii permite celeilalte persoane sa vorbeasca atunci cand ii vine randul
_ Nu vorbeste peste cealalta persoana
_ Inchide cu abilitate conversatia
_ Foloseste volumul potrivit al vocii
Constiinta sociala
A. Invatarea din incurajarea pe baza de modele
1. verbala
2. vizuala
B. Felicitarile
1. raspunde
2. initiaza
C. Impartirea si cooperarea
1. asteapta sa ii vina randul

2. pierde cu demnitate
D. Identificarea fiecarei persoane din grup
1. tine un anume obiect

2. are un anumit atribut (culoarea parului, pullover albastru, etc)
3. performeaza o anumita actiune
4. spune o anumita fraza
5. alte informatii (de exemplu ii place, ii displace)
E. Participa in inputul verbal in cadrul grupului
1. Ramane in locul desemnat in timpul activitatilor in grup

2. Face o actiune la unison cu grupul
3. Canta la unison cu grupul
4. Se uita spre cel care vorbeste
5. Raspunde la intrebarile grupului
6. Urmeaza instructiunile grupului
7. Cineva spune “Vad X, Y, Z”. Profesorul intreaba “Ce vede
[persoana]?”
8. Cineva povesteste despre lucrurile pe care le-a facut; apoi profesorul
intreaba “Ce a facut [persoana]?” sau “Cine [face actiunea]?”
9. Cineva spune “Imi place X, Y, Z”. Apoi profesorul intreaba “Ce ii
place [persoanei] sa faca?”
F. Oferirea de informatii grupului / jocurilor in cerc
1. Spune-mi ceva despre tine: “Am ochii albastri…”.

2. Descrie alta persoana
3. Afirmatie / afirmatie
4. Numeste un obiect care apartine unei categorii
G. Cautarea informatiilor
1. Pentru a facilita abilitatea Studentului de a pune intrebariu membrilor

grupului, intrebati-l ceva ce nu stie despre o alta persoana. Incurajati-l
sa spuna “Nu stiu”, apoi indemnati-l sa o intrebe pe acea persoana.
Eliminati indiciile.
2. Cand pune o intrebare in mod coerent, schimbati instructiunea in “Pune
[persoanei] o intrebare”. In acest moment, trebuie sa elaboreze singur
intrebarea.
Invatarea observationala
Obiective: 1. Studentul invata sa fie atent fara instructiuni directe
2. Acumularea de concepte sau de informatii prin ascultarea si

observarea celorlalti
3. Invatarea printr-o metoda de instruire mult mai naturala,
facilitand prin urmare includerea in medii educationale mai naturale
4. Dezvoltarea de abilitati sociale
5. Isi dezvolta constientizarea si aptitudinile de participare
6. Isi dezvolta tinerea de minte
7. Invata sa isi astepte randul
8. Isi dezvolta compotamentul social potrivit varstei (de exemplu,

devine constient de stilul de aranjare a parului, imbracaminte, cutii
pentru pranz, interese, etc).
Procedura: Formatul implica chestionarea unui complice (in mod ideal, un membru
al anturajului, dar mai bine, initial, un adult). Apoi, intrebati-l pe Student
acelasi lucru si oferti-i un intaritor pentru raspunsul corect. Incercati sa
intarizati in a-i pune intrebarea, pentru a facilita atentia. Pentru a creste
dificultatea, puneti intrebari cu raspunsuri diferite catre doua sau mai
multe persoane, inainte de a-l lasa pe Student sa raspunda. Apoi, el va
trebui sa aleaga dintr-o cantitate mai mare de informatii raspunsul corect
la intrebare.
Gradual, instructiunile si intrebarile ar trebui sa devina mai complexe.
FITI ATENTI SA NU DEPASEASCA LIMITA DE OFERIRE A SEMNALELOR

PENTRU A FI ATENT. AR TREBUI SA ELIMINATI ORICE
INDICATORI PENTRU OBTINEREA ATENTIEI CAT MAI REPEDE
CU PUTINTA.
Indicii: Folositi oferirea de modele ca principalul tip de indiciu. Daca este nevoie de un
stimul mai puternic, folositi un indiciu verbal direct sau ghidare fizica.
Gradual, reduceti indiciile la o atingere usoara sau la un gest superficial.
Faza 1: Primeste informatii despre comportamentul dorit de la model. Cand

este nevoie sa se incurajeze un raspuns motric (de exemplu, instructiuni
receptive), faceti ca Studentul sa vada o a treia persoana (adica altcineva
decat profesorul) facand modelul de actiune. De exemplu, profesorul ii
spune Studentului “Atinge-ti nasul”. Studentul ofera un raspuns
incorrect. Profesorul reactioneaza fata de Student si se intoarce imediat
catre Suzy (care stie cum sa faca aceasta actiune corect) si ii cere sa isi
atinga nasul. La inceput, ar putea fi nevoie ca Studentul sa fie direct
atentionat sa o urmareasca pe Suzy, dar scopul este ca el sa invete ca
trebuie sa se uite la Suzy fara sa i se spuna. Prin faptul ca altcineva decat
profesorul demonstreaza raspunsul corect, Studentl invata importanta
observarii a ceeace fac alti oameni.
a. Intermediar: Studentului i se da o ocazie imediata sa ofere

raspunsul corect.
Exemplu:
Profesorul (catre Johnny): “Atinge-ti nasul”
Johnny: Raspuns incorect
Profesorul: “Nu, nu”
Profesorul (catre Suzy): “Suzy, atinge-ti nasul”
Suzy: Raspunde corect
Profesorul (catre Suzy): “Foarte bine”
b. Intarziat: Studentului i se dau informatii aditionale sau este distras

de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere raspunsul care
a fost modelat pentru el.
Exemplu:

Johnny: Raspuns incorect
Profesorul: “Nu, nu”
Profesorul (catre Suzy): “Suzy, atinge-ti nasul”
Profesorul (catre Suzy): “Foarte bine”
Profesorul (catre Mary): “Mary, tropaie cu picioarele”
Profesorul (catre Mary): “Foarte bine”
Faza 2: Primeste informatiile verbale de la model. (de exemplu, etichetari

expresive)
a. Imediata: Studentului i se ofera o oportunitate imediata de a da

raspunsul corect
b. Intarziata: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este

distras de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere
raspunsul care a fost modelat pentru el.
Faza 3: Imitatia nonverbala in grup. Studentul ofera raspunsuri de imitatie

nonverbala in cadrul unui grup.
Faza 4: Fa asta. Profesorul ii indica o alta persoana si il indeamna pe Student sa

o imite.
Faza 5: Jocul cu obiectele ascunse. Studentul observa cum un obiect este ascuns
intr-o cutie. Apoi acea cutie este mutata dintr-un loc in altul. Studentului
i se cere sa gaseasca obiectul.
Faza 6: Raspunsul verbal in grup. Studentul da un raspuns verbal (de exemplu

canta) la unison cu un grup.
Faza 7: Eu fac asta / Nu eu. Intr-un joc in cerc, puneti intrebari care sa ii ceara
Studentului “Eu fac asta vs. “Nu eu fac asta” impreuna cu anturajul.
Incurajati-l sa ofere raspunsurile potrivite: Eu fac asta! Nu eu! In nici un
caz! Cah!
a. Cine vrea…
Cine vrea sa fie gadilat?

Cine vrea o lamaie?
Cine vrea o imbratisare?
Cine vrea o ciupitura?
Cine vrea o castana?
Cine vrea o gustare?
Cine vrea o ceapa?
b. Cine are [obiectul]?
Faza 8: In cadrul unui grup (adica 2 sau mai multi) puneti-i Studentului
intrebari care cer observarea unui grup de membri (de exemplu “cine
are o palarie pe cap”, “cine tine o minge”, “cine poarta blugi”, etc).
Gradual, intrebarile ar trebui sa ceara obsevatii mai atente. Studentul ar
trebui sa identifice care persoana din grup:
a. tine un anumit obiect: raspunde prin indicarea cu degetul

b. tine un anumit obiect: raspunde prin spunerea numelui persoanei
c. are un anumit atribut (culoarea parului)
d. face o anumita actiune
Faza 9: Fiecare membru al grupului face o afirmatie despre el insusi. (de

exemplu “Mie imi place pizza”, “Nu imi place sa imi fac curat in
camera”, “Imi place echipa Dodgers”, etc). Studentului I se pune apoi o
intrebare despre afirmatie (de exemplu “Cui ii place pizza?” sau “Ce ii
place [persoanei]?”)
a. Cine are (tine)…

b. Cui ii place…
c. Cine a [facut o actiune]?
d. Cine a mers…
Faza 10: Insusirea de informatii - Verbala. Faceti ca Studentul sa stea in cerc cu
alte persoane. Obiectivul este ca Studentul sa invete sa asculte in timp ce
se fac incercari cu alte persoane si sa isi astepte randul. Profesorul le
pune intrebari celorlalti studenti, iar ei au voie sa raspunda. Nu ii
stransmiteti Studentului semnale ca trebuie sa fie atent. Nu il lasati pe
Student sa astepte sa participle, din moment ce scopul este ca el sa fie
capabil sa observe intamplarile fara sa fie incurajat. Apoi profesorul ii
pune Studentului o intrebare despre ceeace s-a spus.
Profesorul ar trebui sa implice si alte persoane in conversatiile generale.

La momente diferite dupa ce o persoana a facut o afirmatie, profesorul ar
trebui sa se concentreze asupra Studentului sis a il intrebe ce a spus acea
persoana.
a. Imediat:
Exemplul 1:
Profesorul (catre complice): “Bobby, cat este ceasul?”
Bobby: “Este ora trei”.
Profesorul (catre Student): “Student, cat este ceasul?”
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
Exemplul 2:
Profesorul (catre complice): “Heather, ce ai mancat la micul dejun?”
Heather: “Fulgi de cereale”.
Profesorul (catre Student): “Student, ce a mancat Heather la micul
dejun?”
Student: Raspunde la intrebarea profesorului.
b. Intarziat: Studentului i se ofera informatii aditionale sau este distras

de o activitate scurta inainte de a avea ocazia sa ofere un raspuns.
Faza 11: Asculta informatii accidentale. De exemplu, cineva ii spune altei

persoane “Hei, am adus niste fursecuri cu fulgi de ciocolata pentru
Student. Poate sa le manance oricand vrea”.
Faza 12: Insusirea de informatii – Observarea activitatilor. Activitatea este

regizata sau are loc in mod natural. Nu ii trimiteti semnale Studentului ca
trebuie sa fie atent, din moment ce scopul este ca el sa poata sa observe
intamplarile fara sa fie atentionat. Intrebati-l pe Student despre ceeace s-a
intamplat (de exemplu “Ce a facut Ron?”, “Cine se joaca cu mingea?”).
Faza 13: Detecteaza raspunsurile sau informatiile gresite. Ocazional, cineva ar

trebui sad ea un raspuns incorrect, iar Studentul sa retina si sa corecteze
eroarea.
Faza 14: Aratati-i unui complice o fotografie, fara ca Studentul sa poata
vedea acea fotografie (ce contine). Puneti-l pe complice sa descrie
ceeace este in fotografie.
a. Intrebati-l pe Student ce a vazut complicere. Studentul raspunde

verbal.
b. Aratati-i studentului doua fotografii si intrebati-l pe care a vazut-o

complicele. Studentul indica fotografia corecta. In cele din urma,
fotografiile ar trebui sa fie foarte similare, iar dimensiunile pe care
complicele le descrie ar trebui sa fie subtile (de exemplu un baiat care
se da cu bicicleta si poarta sosete albastre vs. un baiat care se da cu
bicicleta si poarta sosete verzi).
Faza 15: Instructiuni adresate intregului grup
a. Adresate intregului grup
b. Conitionale (de exemplu “Toti cei cu parul roscat sa se ridice in

picioare”, “Sa ridica mana cine vrea apa minerala”, “Faxeti cu mana
de “La revedere” daca numele voastre incep cu litera H”, etc).
Faza 16: Jocul cu obiecte ascunse – rationamente deductive. Studentul observa

ca o alta persoana ghiceste in mod incorrect locatia unui obiect ascuns.
Ar trebui sa foloseasca aceasta informatie pentru a restrange aria de
alegere.
Faza 17: Stabilirea inferentelor – Verbala.
Exemplul 1:
Profesorul: “Diana, ce ai facut in acest sfarsit de saptamana?”

Diana: “Am fost la carnaval”.
Profesorul: “Student, crezi ca Diana s-a distrat in acest sfarsit de
saptamana?”
Exemplul 2:
Persoana 1: “Mie imi place pizza”.
Persoana 2: “Mie imi place inghetata”.
Profesorul: “Student, ai vrea sa mergi la Pizza Hut la pranz?”
Faza 18: Stabilirea inferentelor – Observarea activitatilor. Puneti-i pe ceilalti

sa arate reactii fata de anumite activitati sau obiecte. Puneti-i Studentului
intrebarii despre aceste lucruri (de exemplu “Ti-ar placea sa incerci
asta?”, “Cum i-a placut Marlenei acel obiect?”, “Ar face Rick acest lucru
din nou?”)
Faza 19: Cereti-i Studentului sa descrie interesele membrilor anturajului

Referire la alte programe: Instructiuni receptive
Nu stiu
Potentialul de a-si arata capacitatile
Etichetari expresive
Abilitati de socializare
Obiective: 1. Dezvoltarea de abilitati care sa faciliteze interactiunea sociala
2. Reducerea disparitatilor dintre Student si anturaj
Procedura: Initial, Studentul va fi invatat bazele abilitatilor sociale intr-o situatie cat
mai naturala cu putinta. Totusi, ar putea fi necesar sa se inceapa intr-un
mediu mai structurat de predare. In afara reducerii posibilitatilor de
distragere a atentiei, ar putea duce la evitarea stigmatizarii Studentului
din cauza comportamentului social nepotrivit. Procedurile instructionale
vor include demonstratia, interpretarea pe roluri si practica. O data
invatate abilitatile critice, Studentul va exersa si va continua sa isi
dezvolte abilitatile in mediul cel mai natural posibil.
ESTE DE O IMPORTANTA CRITICA CA ABILITATILE SOCIALE SA FIE

POTRIVITE CU VARSTA. PRIN URMARE, SE RECOMANDA SA
SE OBSERVE MEMBRII ANTURAJULUI PENTRU A LI SE
IDENTIFICA ABILITATILE SOCIALE.
Strategie generala
1. Selectati abilitatea-tinta de socializare
2. Separati abilitatea in parti care pot fi predate
3. Demonstrati Studentului abilitatile specifice
4. Studentul ar trebui sa exerseze abilitatea pana cand o poate performa

independent
5. Stabiliti o situatie in care poate performa aceasta abilitate cu acceptarea

anturajului
6. Eliminati supravegherea in timp de il incurajati si il motivati pe Student sa

socializeze in mod potrivit
Stadii de dezvoltare sociala

1. Se implica in jocuri simple impreuna cu ceilalti, cum ar fi joaca cu mingea (B: 1-
0)
2. Imita actiunile altui copil (B: 1-6)
3. Se uita la ceilalti copii cum se joaca si incearca sa li se alature pentru perioade

scurte de timp (B: 2-0)
4. Se joaca singur, in prezenta altor copii (B: 2-0)
5. Se uita la ceilalti cum se joaca si se joaca in apropierea lor (B: 2-6)
6. Se implica in jocuri simple de grup ( de exemplu Canta si se roteste in cerc

tinandu-se de mana cu ceilalti copii) (B: 2-6)
7. Incepe sa se joace cu alti copii sub supravegherea unui adult (B: 2-6)
8. Incepe sa isi astepta randul (B: 3-0)
9. Isi astepta randul cu asistenta (B: 3-6)
10. Formeaza atasament temporar fata de unul din partenerii de joaca (B: 3-6)
11. Poate sa se joace uneori cooperant, dar poate avea nevoie de asistenta (B: 3-6)
12. Isi asteapta randul si imparte, fara supraveghere (B: 4-6)
13. Se joaca cooperant cu pana la doi copii timp de cel putin 15 minute (B: 5-0)
14. Are mai multi prieteni, dar numai unul special (B: 5-0)
15. Se joaca cooperant in jocuri care implica grupuri mari (B: 5-6)
Exemple:
Spune glume
Cauta / Cere in mod corespunzator atentia (asupra lui)
Cum sa se poarte ca o persoana noua in grup
Se abtine de la comportamente bizarre (de exemplu voce prefacuta)
Ce sa faca la o petrecere aniversara
Sa faca complimente
Ce sa faca cand isi vede prietenii in parc
Locuri interesante de vizitat:
Baza cercetasilor
Sporturi in echipa
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la biblioteca
Redirectionarea comportamentului inadecvat
Asta nu are sens

Asta suna stupid
Stai linistit / Asta nu e bine
Oamenii vor crede ca acest lucru e ciudat
Nu inteleg
Nu vreau sa vorbesc despre asta
E plictisitor
Redirectionare fizica (de exemplu cereti-i sa isi puna mainile in in
buzunare si sa nu le mai miste pe langa corp)
Ce lipseste?
Obiective: 1. Dezvoltarea consientizarii mediului
2. Dezvoltarea memoriei
3. Jocurile implica adesea conceptele “ce lipseste”
Procedura: Un set de obiecte este plasat in fata Studentului si el ar trebui sa le

vizualizeze. Apoi i se spune sa inchida ochii, iar unul sau mai multe
obiecte este inlaturat. Studentul isi deschide ochi si profesorul intreaba
“Ce lipseste?”
Faze
1. Obiecte in fata Studentului

a. Profesorul eticheteaza obiectele si apoi Studentul isi inchide
ochii, iar obiectul este inlaturat. Puteti incuraja acest lucru prin
acoperirea obiectului in schimbul inlaturarii lui. Profesorul intreaba “Ce
lipseste?” Incepeti cu trei obiecte.
b. Studentul este cel care eticheteaza obiectele in locul
profesorului
c. Studentul scanaeaza zona, in loc sa eticheteze obiectele
CRESTETI INCET NUMARUL OBIECTELOR.

IN CELE DIN URMA INLATURATI MAI MULTE OBIECTE
2. Fotografii. Asezati un anumit numar de fotografii in fata
Studentului. Luati una si puneti-l sa va spuna care lipseste. Aceasta
operatiune poate fi facuta si prin desene sau prin stergerea figurilor de pe
o plansa sau de pe tabla. Profesorul sau Studentul deseneaza mai multe
figuri. Apoi Studentul inchide ochii, iar una sau mai multe figure este
strearsa.
3. Obiecte din mediul inconjurator (de exemplu un scaun, o

planta, un tablou).
4. Ce e diferit? In loc sa inlaturati obiectele, doar schimbati-le (de

exemplu intoarceti o masa cu picioarele in sus) si intrebati “Ce e
diferit?”).
5. Absurditati (de exemplu lipseste nasul unui personaj dintr-o

fotografie)
Amintirea
Obiective: 1. Cresterea memoriei si a abilitatilor de concentrare
2. Oferirea de mijloace de a discuta activitati si intamplari

anterioare
3. Invatarea timpului trecut al verbelor
Procedura: Creati o situatie care subliniaza o actiune sau o activitate apoi intrebati-l
pe Student ce s-a intamplat. Initial, el va fi intrebat imediat. Gradual,
distanta dintre actiune si intrebare va fi crescuta.
La inceput, este util sa il puneti pe Student sa descrie ce face in timp ce

performeaza o actiune. De asemenea, indicatorii de timp si spatiu vor
facilita rememorarea.
Faza 1: Profesorul sau Studentul ar trebui sa faca o actiune. Puneti-l sa

descrie actiunea in timp ce o face. Opriti-l, asteptati cateva momente,
apoi intrebati “Ce ai facut?” Si aceasta actiune il va invata timpul trecut al
verbelor.
Aceasta lucru poate fi incurajat mai intai prin ilustrarea prin imagini
actiunii pe care urmeaza sa o indeplineasca. Cand va fi terminat actiuneam
puneti-l sa selecteze imaginea / fotografia ca raspuns la intrebare.
Faza 2: Excursii. Trimiteti Studentul afara din incapere pentru a face ceva. Initial,
actiunea ar trebui sa fie semnificativam interesanta si memorabila. Puneti-l
sa revina in incapere si intrebati-l “Ce ai facut?”
Gradual, cresteti timpul dintre intamplare si intrebare, “Ce s-a intamplat?”

Ar putea fi necesar sa ii oferiti indicii cum ar fi “Ce am facut in camera de
zi?”, “Ce am facut la mall?”, etc.
Faza 3: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat mai devreme in acea zi. Va fi

necesar sa aflati ce s-a intampalt in acea zi pentru ca Studentul sa nu ofere
raspunsuri invatate pe de rost pentru a putea verifica ceeace spune.
Pentru a-l pregati pentru asta, asigurati-va ca poate sa descrie ceeace face
in timp de face acea actiune. Ar trebui sa fie intrebat ce a facut imediat
dupa actiune si din cand in cand, pentru a ii pastra acea actiune in
memorie.
Mai jos sunt cateva locuri interesante pe care le puteti vizita si care va vor
oferi subiecte de retinut si conversatie.
Magazine / Malluri
Zona Discovery
Ora de citit la bibioteca
Magazin de animale
Plaja
Parc
Faza 4: Intrebati-l pe Student ce s-a intamplat ieri. Cand perioada de timp este
indelungata, ar fi util sa ii incurajati raspunsul prin a-i arata fotografii
care sa indice ceea ce s-a intamplat si puneti-l sa selecteze “Ce am facut
ieri?”
Faza 5: Invatati-l pe Student sa ii intrebe pe ceilalti ce au facut in acea zi.
Referire la alte programe: Etichetarea expresiva – Actiuni

Conversatie: De baza, Intermediara, Avansata
Concepte cantitative
Obiective: 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice
2. Cresterea abilitatilor de rationare cantitativa

3. Oferirea de mijloace pentru a rezolva problemele cantitative in
viata de zi cu zi
4. Oferirea bazei pentru intelegerea conceptelor legate de bani
5. Extinderea folosirii expresiva a limbajului conceptual care are

legatura cu cantitatea si masurarea
A. Inele suprapuse si cuibar. SD: “Pune pe” sau “Pune in”. R:

Studentul grupeaza in ordinea corecta.
B. Aranjarea a pana la cinci obiecte in functie de dimensiunile lor: “Pune

aceste obiecte in ordine”.
C. Numaratoarea 1-10 (de la stanga la drepta, corespundenta unu-la-unu).

SD: prezentati obiectele si spuneti “Numara”. R: Studentul atinge fiacre oboect
si spune un numar.
D. Invatarea pe de rost a numaratorii 1-100. SD: “Numara pana la [10]”. R:

Studentul spune numerele in ordine. Nu sunt prezente obiecte in aceasta
operatiune.
E. Potrivirea (1-5) cu obiecte tridimensionale. Prezentati-i Studentului doua

cartoane. Unul din ele are o cantitate definite de obiecte. Indicati celalalt carton
(care nu are nici un obiect pe el) si spuneti Studentului sa le potriveasca.
F. Potrivirea cantitatilor in configurarii variabile, cu obiecte variabile.

Folositi cartoane indicatoare cu numere variabile de obiecte atasate pe ele. SD:
“Aranjeaza cu [unul]” vs. “Aranjeaza cu [trei]”. R” Studnetul potriveste un
carton [inima rosie] cu cartonul cu un obiect [stea galbena] vs. potriveste un
carton cu trei [inimi rosii] cu un carton cu trei [stele galbene].
G, Cantitate receptiva (fara numarare) – Indicarea (1, 2, 3, 4, 5). Asezati

gramajoare de diferite numere de obiecte. SD: “Indica [trei]”. R: Studentul
indica gramajoara care are tri obiecte.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
H. Cantitatea expresiva (fara numarare) – Cate obiecte? (1, 2, 3, 4, 5).

Asezati o gramajoara cu 1-5 obiecte. Profesorul indica spre gramajoara si
intreaba “Cate obiecte?” Studentul raspunde cu numarul corect fara sa numere.
1. Obiecte tidimensionale
2. Bidimensionale (fotografii)
I. Simboluri (numerale)
1. Identificarea receptiva: “Indica [trei]”
2. Etichetarea expresiva: “Care numar?”
3. Potrivirea simbolului cu cantitatea: “Potriveste cu cel asemenea”.
4. Potrivirea numarului verbal cu numeralul si cantitatea: “Potriveste cu cel
asemenea”.
J. Pune _________ (1-5). Aratati un carton alb si un platou cu un numar mare

de obiecte. Indicati catre cartonul alb si spuneti “Pune [trei]”. Studentul ar trebui
sa puna trei obiecte pe carton.
K. Mai mult vs Mai putin. Puneti doua gramajoare de obiecte. SD: “Arata unde
sunt mai multe”. R: Studentul arata gramajoara corecta de obiecte.
1. Cu obiecte
a. Mai multe: 5 vs 1
b. Mai multe: 4 vs 1
c. Mai multe: 3 vs 1
d. Mai putine: 5 vs 1
e. Mai putine: 5 vs 2
f. (1 sau 2) vs (3, 4 sau 5) mai mult sau mai putin
2. Cu fotografii bidimensionale
3. Fa-l mai mult sau mai putin
4. Cel mai mult / Cel mai putin
L. Secvente: “Pune obiectele in ordine”

1. Pune carduri cu numere consecutive in ordine
2. Pune carduri cu numele neconsecutive in ordine
3. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (vizualizare)
4. Ce vine Inainte / Dupa [numarul]? (fara vizualizare)
M. Primul / Ultimul
1. Inceputul si sfarsitul unei secvente pictoriale
2. Inceputul si sfarsitul unei secvente numerice sau alfabetice
3. Indica obiectele
4. Intreprinde actiuni
N. Numara din 10 in 10, din 2 in 2, din 5 in 5, SD: “Numara [din 2 in 2]”. R:

“[2, 4, 6, 8…]”.
O. Operatii de adunare
P. Operatii de scadere
Q. Adunare vs. Scadere
R. Par / Impar
S. Numere ordinale
T. Probleme de matematica cu text
Citirea
Obiective: 1. Dezvoltarea aptitudinilor academice
2. Cresterea modalitatilor de comunicare
3. Oferirea unor activitati recreative
Procedura: Profesorul prezinta litere sau cuvinte si il face pe Student sa ii

demonstreze ca le intelege.
Indicii: Folositi incurajari de pozitie, verbale, de indicare sau mana-peste-mana.

Eliminati incurajarile treptat.
Criteriul de initiere: Studentul poate sa potriveasca obiecte cu obiecte, fotografii cu

fotografii, fotografii cu obiecte. In mod obisnuit, va fi inteles Etichetarea
Receptiva. Totusi, cativa Studenti care se blocheaza la asocierile auditive
pot invata sa faca asocieri vizuale (de exemplu potrivireaa unui cuvant cu
un obiect).
Criteriul de performanta: Studentul reuseste sa dea opt din zece raspunsuri corecte
fara incurajare. Aceasta operatiune ar trebui repetata cu cel putin inca un
profesor.
Faza 1: Potrivirea literelor si a numerelor
Faza 2: Potrivirea unui cuvant cu altul.
Faza 3: Potrivirea literelor cu cuvinte in ordinea de la stanga la dreapta.
Faza 4: Recitarea alfabetului.
Faza 5: Identificarea receptiva a literelor majuscule
Faza 6: Identificarea receptiva a literelor minuscule.
Faza 7: Numirea expresiva a literelor majuscule.
Faza 8: Numirea expresiva a literelor minuscule.
Faza 9: Asezarea ordonta a cardurilor cu alfabetul.

Faza 10: Indicarea verbala a literelor scrise. Profesrul arata un card cu o litera
pe el si intreaba “Care sunet?”
Faza 11: Sunete care se amesteca. Prezentati doua sau mai multe carduri cu
litere, de exemplu P – I – S – I – C – A. Studentul ar trebui sa numeasca
sunetele unul cate unulin timp ce va miscati degetul de la un card la altul.
Daca va miscati degetul din ce in ce mai repede de la un card la altul,
Studentul ar trebui sa coreleze sunetele impreuna pentru a gasi cuvantul
potrivit.
Faza 12: Potrivirea unui cuvant cu un obiect sau cu o fotografie. Puteti face un
joc din acest exercitiu prin imprimarea cuvintelor pe carduri pentru
obiectele din mediul inconjurator. Puneti-l pe Student sa citeasca fiecare
card si sa il lipeasca pe fiecare obiect.
Faza 13: Identificarea receptiva a cuvintelor.
Faza 14: Spunerea orala a cuvintelor pe litere.
Faza 15: Citirea propozitiilor.
Faza 16: Potrivirea propozitiilor cu fotografii.
Faza 17: Intelegerea. Puneti-l pe Student sa raspunda la intrebari despre ce

citeste.
a) Cine a facut [actiunea]?

b) Ce a facut [persoana]?
c) Unde?
d) Cum / De ce?
Faza 18: Urmarirea instructiunilor scrise. Faceti carduri de indicare cu

instructiuni simple scrise pentru sarcinile si activitatile pe care Studentul
le face in mod obisnuit in locul in care traieste.
a) Instructiuni cu un singur cuvant

b) Instructiuni cu doua cuvinte
c) Instructiuni cu trei cuvinte
d) Propozitii complete
Scrierea
Obiective: 1. Oferirea unor mijloace de comunicare
2. Dezvoltarea abilitatilor academice
3. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motorii

Procedura: Stimularea Studentului de a da un raspuns pe hartie.
Indicii: Folositi indicatori de ghidare fizica, demonstratie, verbeli, de indicare

sau de pozitionare. Treptat, eliminati indiciile pana cand Studentul poate
sa indeplineasca actiunile independent.
Criteriul de initiere: Desenul, citirea
Criteriul de performanta: Studentul ofera noua din zece raspunsuri corecte fara
incurajare. Aceasta operatiune ar trebui repetata cu cel putin inca un
profesor.
Faza 1: Identifica litere si numere. Folositi hartie liniata.
Faza 2: Identifica, copiaza si scrie nume. Incepeti cand Studentul poate

indeplini cu success Faza 1.
Faza 3: Copiaza litere si numere.
Faza 4: Scrierea de litere si numere. Incepeti cand Studentul poate indeplini cu

success Faza 3 si cand poate identifica litere si numere. Profesorul ii
spune Studentului “Scrie [litera …]”.
Faza 5: Potrivirea lietrelor cu cuvinte in ordine de la stanga la dreapta.
Faza 6: Copierea de pe tabla scolara care se gaseste in incapere.
Faza 7: Scrierea cuvintelor dupa dictare.
Faza 8: Scrierea de propozitii ca raspunsuri la intrebari.
Referinte incrucisate: Desenul; Citirea
Abilitati de auto-ajutare / suficienta
Obiective: 1. Cresterea independentei in abilitatile folosite zi de zi
2. Dezvoltarea functiilor potrivite varstei
3. Facilitarea integrarii sociale
Procedura: Mai intai, este important sa se urmeze o analiza a sarcinilor. Toate

abilitatile ar trebui divizate in parti care pot fi predate. Acest lucru va
simplifica abilitatea si va reduce frustrarea Studentului. Mai asigura si
faptul ca Studentul intelege fiecare pas individual. Si mai important,
ajuta la pomovarea activitatilor consistente. Este de o importanta
CRITICA ca toti profesorii sa foloseasca aceiasi pasi in aceeasioridne
asa cum se va sublinia in analiza sarcinilor.
Este necesara o abordare a predarii sistematice si graduale pentru ca
Studentul sa invete si sa inteleaga in intregime aceste abilitati. Predarea
abilitatilor complexe simultan nu este o metoda eficienta de predare.
In al treilea rand, este esential sa se urmareasca conceptul de stapanire.

Adica, Studentului ar trebui sa i se predea gradual. Etapa urmatoare a
unei abilitati nu ar trebui predata pana cand nu este bine stapanita etapa
anterioara. Se considera ca o etapa este stapanaita o data ce a fost dusa la
indeplinire independent ( adica nu se folosesc nici un fel de
indemnuri) timp de trei sesiuni consective.
In al patrulea rand, in timpul predarii, folositi indiciul necesar cel mai

putin intrusiv. Ierarhia de indicii care este tipic folosita este urmatoarea:
Indiciu gestural
Indiciu verbal indirect (de exemplu mergi mai departe)
Indiciu verbal direct (de exemplu adu prosopul)
Demonstrarea prin modele
Ghidarea fizica
In cele din urma, indiciul ar trebui eliminat pentru ca Studentul sa

indeplineasca o activitate singur. Folositi intaritoare diferential, oferind
un intaritor mai mare pentru etapele care sunt indeplinite cu asistare
redusa.
O ultima consideratie este potrivirea in timp a procesului de predare. Este

important ca predarea sa se faca pe cat posibil in conditii optime. Acest
lucru inseamna preedarea atunci cand Studentul si profesorul sunt cat
mai receptivi si eficienti in indeplinirea actiunilor. Este important sa se
predea in momentul in care Studentul nu pare sa aiba probleme si cand
este interesat si motivat sa invete. Unde este posibil, acest lucru ar trebui
sa se intample cand apar oportinitati in mod natural, dar nu in
detrimentul calitatii procesului de predare-invatare. De exemplu,
pregatirea pentru scoala este un moment care apare in mod natural pentru
predarea imbracatului, ar de cele mai multe ori NU ESTE UN
MOMENT OPTIM din cauza presiunii timpului. Chiar inainte de
iesirea la joaca este un moment optim, pentru ca puteti folisi atat timp cat
este nevoie si sunt construite un intaritor natural si un motiv natural de a
practica acel comportament.
Hranirea / Mancatul
1. Bea din cana pe care o tine cu ambele maini, fara ajutor (B: 1-3)
2. Foloseste lingura pentru “a pescui” hrana (B: 1-3)
3. Duce lingura de la farfurie la gura, varsand putin pe jos (B: 1-6)
4. Suge cu paiul (B: 1-6)
5. Bea in cana pe care o tina cu o singura mana, fara ajutor (B: 1-6)
6. Foloseste furculita (B: 2-0)
7. Foloseste lingura, fara sa verse (B: 2-0)
8. Foloseste merginea furculitei pentru a taia hrana moale (B: 3-0)
9. Tine furculita cu degetele (B: 4-0)
10. Foloseste cutitul pentru a indinde mancarea (B: 4-0)
11. Foloseste cutitul pentru a taia (B: 6-0)
12. Isi toarna singur lichide
Dezbracarea
1. Isi da jos ciorapii (B: 1-6)
2. Isi da jos pantofii (B: 1-6)
3. Isi da jos haina / jacheta (B: 2-0)
4. Isi da jos camasa / tricoul (B: 2-0)
5. Isi da jos pantalonii (B: 2-0)
6. Se debraca, cu exceptia dificultatilor de a inlatura hainele “care se trag
peste” alte haine (B: 3-0)
7. Isi ha jos bluza (B: 4-0)
Imbracarea
1. Isi pune jacheta (B: 2-6)
2. Isi pune pantofii (B: 2-6)
3. Isi pune pantalonii (B: 2-6)
4. Isi pune ciorapii (B: 3-0)
5. Isi pune puloverul (B: 3-0)
6. Se imbraca cu putin ajutor (B: 3-0)
7. Se imbraca fara supraveghere, dar are nevoie de ajutor cu incheierea
nasturilor (B: 4-0)
8. Se imbraca independent (B: 5-0)
Descheierea
1. Isi desface nasturii din fata (B: 2-0)
2. Isi desface cravata (B: 2-0)
3. Isi desface capsele din fata (B: 3-0)
4. Isi desface fermoarul (B: 3-0)
Incheierea
1. Isi incheie nasturii mari din fata (B: 3-0)
2. Isi incheie capsele din fata (B: 3-0)
3. Isi incheie fermoarul din fata (B: 3-0)
4. Incearca sa isi lege sireturile (B: 3-0)
5. Isi incheie nasturii mici din fata (B: 3-0)
6. Isi leaga sireturile (B: 4-0)
7. Incearca sa isi lege pantofii (B: 4-0)
8. Isi leaga pantofii (B: 5-0)
Imbaierea
1. Isi sterge mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
2. Isi spala mainile, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-0)
3. Isi sterge mainile fara ajutor (B: 2-6)
4. Isi sterge fata, ar putea avea nevoie de ajutor (B: 2-6)
5. Isi spala mainile, fara ajuor (B: 3-0)
6. Isi spala fata, cu ajutor (B: 3-0)
7. Deschide si inchide robinetul (B: 3-0)
8. Ajusteaza temperatura apei, cu ajutor (B: 3-0)
9. Isi sterge fata, fara ajutor (B: 3-0)
10. Isi spala fata, fara ajutor (B: 4-0)
11. Face baie, cu ajutor (B: 4-0)
12. Se sterge dupa baiem fara ajutor (B: 4-0)
13. Face baie, fara ajutor (B: 6-0)
Ingrijirea corpului
1. Incearca sa isi spele dintii, cu ajutor semnificativ (B: 2-0)
2. Isi spala dintii, cu ajutor (B: 3-0)
3. Isi spala dintii, fara ajutor (B: 4-0)
4. Isi piaptana parul, cu ajutor (B: 4-0)
5. Isi piaptana parul, fara ajutor (B: 5-0)
Traiul in casa
1. Pune lucrurile la loc
2. Prepararea hranei simple (cuptorul cu microunde, prajitor de paine, indinde
mancarea, amesteca mancarea, etc).
3. Sarcini (pune masa, duce farfuriile in chiuveta, duce gunoiul, face/schimba
lenjeria de pat, duce hainele la spalat, etc)
4. Curata masa, ferestrele, peretii
5. Pune farfuriile in chiuveta, aranjeaza masa
6. Este atsat de animalele de casa
Comunitatea
1. Merge in siguranta pe jos
2. Face cumparaturi
3. Transport
4. Corespondenta
5. Siguranta / straini / solutionarea urgentelor
Abilitati privind banii

1. Potriveste monedele
2. Etichetari receptive
3. Etichetari expresive
4. Face cumparaturi
Folosirea telefonului
Transmiterea de mesaje
Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane
Cumpara de la bacanie
Invatarea folosirii toaletei
Criteriul de initiere: Studentul este capabil sa stea asezat pentru o perioada

lunga de timp.
Procedura: Inainte de pregatire, luati de la Student lichidele preferate si intaritori

pentru a le creste valoarea in ceeace priveste pregatirea pentru folosirea
toaletei si consumul de lichide.
FOLOSIREA INDEPENDENTA A TOALETEI (B: 2-6)
Faza 1: 1. Asezati Studentul pe toaleta si intaritori cu laude si fluide la

fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”. Puteri face o serie de
activitati in baie pentru a-l tine ocupat. Totusi, nu ar trebui sa fie atat de
ocupat incat sa nu mai fie atent la actiunile corpului.
2. O data ce studentul isi face necesitatile, ar trebui laudat profund,

ar trebui sa i se dea un intaritorul preferat si sa i se permita sa permita sa
paraseasca toaleta pentru a se implica itr-o activitate favorita pentru
aprixomativ zece minute. Totusi, ar trebui ca in acest timp sa ramana in
baie.
3. Putin timp mai tarziu (de exemplu zece minute) ar trebui sa se

intoarca la toaleta si sa repete procesul.
4. Daca trece mult timp fara ca Studentul sa isi faca necesitatile si

incepe sa se simta neconfortabil, permiteti-i sa se ridice timp de cateva
minute, dar tineti-l in baie. Dupa scurt timpm puneti-l sa stea iar pe
toaleta. Este FOARTE important s ail tineti pentru SCURT timp jos de
pe toaleta sis a il monitorizati INDEAPROAPE in acest timp. NU vreti
ca in acest timp sa se produca un accident.
Crieriul de progresie: Cand Studentul pare sa inteleaga legatura dintre asezarea pe

toaleta si intaritor, treceti la faza urmatoare.
Faza 1: 1. Asezati-l pe un scaun langa toaleta fara lenjerie intima sau

pantaloni.
2. Indemnati Studentul cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute
pentru “asezare buna”.
3. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta.
NU IL INDEMNATI CHIAR DACA EL / EA ARATA O NEVOIE TERIBILA DE A-

SI FACE NECESITATILE!!! IN CAZ CONTRAR EL / EA AR PUTEA FOARTE
BINE SA DEVINA DEPENDENT/A DE INDEMNURI
4. Cand isi face necesitatile la toaleta, ar trebui sa se intample

urmatoarele:
a. Ar trebui sa fie foarte laudat (de exemplu ar trebui sa
vina circul in oras!!!)
b. Poate parasi baia pentru scurt timp (de exemplu zece
minute) pentru a se implica intr-o actvitate favorite
c. Scaunul ar trebui mutat treptat mai departe de toaleta
d. Ar trebui adaugat un articol de imbracaminte (de exemplu
prima data = lenjerie intima; apoi = pantaloni, etc.)
5. Daca are loc un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:

a. Daca sa vedeti ca se poate intampla un accident,
rezistati tentatiei de a-l grabi la toaletam in caz contrar ar
putea deveni dependent!!!
b. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda
si locul unde s-a produs accidentul
c. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de
aproximativ cinci ori
d. Scaunul ar trebui mutat in locatia anterioara
e. Unul din articolele de imbracaminte ar trebui inlaturat
Criteriul de progresie: Cand Studentul este complet imbracat si departe de baie, treceti
la faza urmatoare.
Faza 3: 1. Controlati Studentul la fiecare 30 de minute pentru a vedea daca

are pantalonii uscati si curati.
2. Daca se intampla un accident, folositi procedura descrisa in Faza

2 de mai sus.
3. Cand is face necesitatile la toaleta, indemnati-l foarte mult (vezi

mai sus).
4. Timpul dintre “verificarea pantalinilor curati” ar trebui crescut

(de exemplu 60 de minute, doua ore, patru ore, sase ore).
Invatarea obiceiului
1. Identificati orarul Studentului de folosire a toaletei.
2. Duceti-l in baie cu 15 minute inainte de timpul tipic de folosire a toaletei.
3. Asezati Studentul pe toaleta fara imbracaminte si incurajati-l cu laude si

lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”.
4.
5. O data ce isi face necesiatile, ar trebui laudat foarte mult si ar trebui sa I
se permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica intr-o activitate
favorite.
6. Daca nu isi face necesitatile in 30 de minutem lasati-l sa se intoarca la

activitatile anterioare.
7. Aduceti-l pe Student la toaleta la fiecare ora pana cand isi face

necesitatile.
8. Daca se intampla un accident in afara sesiunii de invatare de folosire a

toaletei, at trebui sa se intample urmatoarele:
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul

in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ
cinci ori.
Formarea folosirii independente a toaletei (pentru un copil care a invatat deja

obiceiul)
1. Aceasta faza este folosita daca incercarile anterioare de invatare de

folosire a toaletei l-au facut pe Student sa devina dependent de
incurajari sau de un program pentru a-l determina sa foloseasca
toaleta. Totusi, ar trebui sa fie in stare sa ramana uscat intre vizitele
la toaleta si sa isi faca necesitatile imediat ce este asezat pe toaleta.
2. Pregatirea poate sa inceapa la 30 sau 60 de minute dup ace si-a facut

ultima data necesitatile. (Acest lucru reduce intarzierea dintre
inceputul sesiunii si prima ocazie de folosire a toaletei.) Este util sa
ii fi dat lichide in plus inainte. Incepeti prin a-l duce in baie si prin
a-l aseza pe un scaun in apropierea toaletei. Incurajati-l cu laude si
lichide la fiecare doua sau trei minute pentru comportamentul
adecvat. In timp ce sta pe scaun, puteti sa va jucati, sa antati, sa va
uitati prin carti, sa faceti antrenamente, sa va uitati la filme, etc.
Totusi, permiteti perioade de pauza frecvente in activitate,
pentru a evita inhibarea oricarei initiative.
3. Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta. Este foarte
tentant sa il indemnati sa mearga la toaleta, dar scopul este sa
eliminate dependenta de indicii, astfel ca cea mai buna politica este
sa NU IL INDEMNATI. Daca pare inevitabil sa il idemnati, faceti
in asa fel incat indemnul sa fie nonverbal, cum ar fi un gest, si
faceti-l sa dispara cat mai repede cu putinta.
4. Cand Studentul isi face necesitatile in toaleta, ar trebui laudat foarte mult
(adica ar trebui sa vina circul in oras!!!). Apoi poate sa
paraseasca incaperea pentru un timp (de exemplu 10-30 de
minute).
5. Cu fiecare success nou, scaunul ar trebui sa fie inlaturat treptat de langa

toaleta inainte ca Studentul sa fie readus in baie.
6. Daca apare un accident in timpul pregatirii pentru folosirera toaletei sau

in afara sesiunii, ar trebui sa se intample urmatoarele:
a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda

si locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de
aproximativ cinci ori (adica sa exerseze ridicarea
de pe scaun si asezarea pentru scurt timp pe toaleta).
c. Scaunul ar trebui mutat in locul in care se afla mai inainte.
Pregatirea pentru folosirea toaletei in timpul noptii
1. Cumparati un suport (o saltea sensibila la umiditate cu alarma),

disponibila la Night Trainer (800) 544-4240 sau la Mattell Toy (905)
501- 5149.
2. Stabiliti daca sunetul clopotelului il va trezi. Daca nu, va fi nevoie sa

conectati suportl la un clopotel care suna mai tare.
3. Cand se activeaza clopotelul, asigurati-va ca este complet trezit si

asistati-l cand isi face necesitatile asa cum este nevoie.
4. Puneti-l sa asiste la curatarea suportului inainte de a adormi din nou.
Dificultatile de functionare a tractului digestiv
Abtinerea
1. Reduceti posibilele impotriviri (de exemplu furie, cerinte, etc).
2. Identificati intaritorii pe care Studentul ii va castiga atunci cand “alege”

sa isi faca necesitatile.
3. Identificati intaritorii majori pe care ii va castiga atunci cand este
independent in folosirea toaletei.
4. Plasati intaritorii intr-un loc foarte vizibil pentru ca Studentul sa ii vada.
5. Intrebati-l o data pe zi cum isi castiga intaritorii.
6. Daca apare un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:

a. Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda
si locul in care a avut loc accidentul.
b. Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de
aproximativ cinci ori.
Ritualurile de folosire a scutecelor
1. Oferiti-i Studentului un scutec pe care sa il foloseasca in baie.
2. O data ce isi face necesitatile in scutec in timp ce se afla in baie, incepeti

sa il asezati pe toaleta (cu scutecul pus) pana cand trebuie sa isi
faca necesitatile fiziologice.
3. Dupa ce isi face necesitatile in scutec, puneti-l sa arunce continutul in

toaleta.
4. Incepeti sa taiati bucati din scutec pana cand nu mai poarta scutece.
Lista de verificare pentru scoala
Itemi care sa fie notati in raportul zilnic:
_ Respecta regulile clasei
_ Isi tine mainile pentru el
_ Este atent la profesor in momentele in care este nevoie
_ Urmeaza indicatiile individuale
_ Urmeaza indicatiile de grup sau conditionale
_ Urmeaza rutina fara directionare sau model (de exemplu isi pune ghiozdanul la loc)
_ Sta in preajma altor copii; nu se izoleaza

_ Raspunde la conversatiile altor copii
_ Initiaza jocul
_ Initiaza interactiunea verbala
_ Nu se grabeste in indeplinirea unei activitati
_ Ramane calm atunci cand trebuie sa astepte
_ Ramane intr-un loc desemnat in timpul lucrului; sta la rand (coada)
_ Claritatea limbajului
_ Observa ce fac ceilalti copii si ia exemplu de la ei
_ Recita la unison
_ Imparte jucariile cu ceilalti
_ Se impune cand un alt copil incearca sa ii ia ceva
_ Se abtine de la comportament stereotip
_ Se joaca cu jucariile in mod potrivit
_ Ramane concentrate asupra sarcinilor desemnate in timpul lucrului
_ Ramane concentrat pe activitatea de joaca desemnata (sau aleasa de el)
Anexa
EVALUAREA ARIEI DE CURICULARE
Nume: ____________________________________________
OBSERVATIA 1 Data: ____________ Evaluator: ___________________
Comentarii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
CODURILE ABILITATILOR CODURILE DE COMPORTAMENT
M: Nivelul de performanta %: Procentul de aparitie

M1: Nu este pregatit
M2: Invata S: Severitatea
M3: Insusit S1: Sever
G: Generalizat S2: Moderat
S3: Slab
N: Numarul de itemi insusiti
F: Frecventa
H: Cel mai mare nivel atins HR: In fiecare ora
DY: Zilnic
I: Lista pe itemi a abilitatilor insusite WK: Saptamanal
MO: Lunar
C: Complexitatea (de exemplu, numarul de
Elemente dintr-o situatie data) D: Durata medie
Anexa A
COMPORTAMENTUL
OBS1 OBS2 OBS3 OBS4
Episoade de agresivitate F
S
Auto-abuz F
S
Agresiune F
S
Auto-mutilare F
S
Alte comportamente majore disruptive F
(Specificati) S
Alte comportamente majore disruptive F
(Specificati) S
Paraseste zona de lucru / Scaunul F
S
Isi agita mainile si picioarele F
S
Timpul de atentie (Durata medie) D
Contactul Ochi-Fata %
Priveste atunci cand i se cere
Priveste cand i se spune numele %
Priveste cand i se vorbeste sau cand %
asculta
Se uita la materialele de lucru %
Urmareste directivele simple cu gesture %
Ascultarea %
Vine de la o distanta de cinci picioare
Vine din cealalta parte a camerei %
Vine din alte parti ale casei %
Vine de la distante reduse fata de zona de %
lucru
Vine de afare de la o distanta mai mare %
Stai jos %
Ridica-te %
Mainile jos %
Anexa A
COMPORTAMENTUL (continuare)
OBS1 OBS2 OBS3 OBS4
Recupereaza obiectele (Poate fi cu un gest; M
Fara distragere)
De pe masa
De pe podea, de langa masa M
De la 5 picioare / 1.50 m M
Din partea cealalta a camerei M
Asteptarea: M
Sa auda instructiuni
In timp de profesorul ii ofera un intaritor M
Cand adultul incheie activitatea necesara M
Isi asteapta randul intr-o activitate M

preferata
Ramane concentrat asupra sarcinii (Specificati D
activitatea si durata)
Sarcina 1
Sarcina 2 D
Sarcina 3 D
Isi exerseaza abilitatile in diferite activitati: M
Limbaj si materiale variate
Diferiti oameni M
Diferite locuri M
Cresteti distanta dintre terapeut si copil M
Generalizati ascultarea si comportamentul M
adecvat (de exemplu, la supermarket, in parc,
acasa la prieteni si rude)
Anexa
OBS 1 OBS 2 OBS 3 OBS 4

IMITAREA NONVERBALA M
Manipularea obiectelor N
Miscari motrice ample N
Jos de pe scaun N
Miscari motrice simple N
Lant continuu M
Deosebiri mai rafinate N
Lanturi in doi pasi M
Trecerea peste obstacole N
Doua raspunsuri simultane N
Lanturi in trei pasi M
Imiteaza actiunile care i-au fost aratate:

____Actiune singulara discreta; ___ in 2 pasi
(simultana); ___ in 3 pasi; ___ Lant continuu; -
___ in 2 pasi intarziata; ___ in 3 pasi intarziata
Inghetarea imaginii aratate N
Actiune in fotografie N
Imita o alta persoana N
Anexa A

IMITAREA IN BLOC M
Construirea unui turn C
Deosebeste formele colorate M
Pasi secventiali C
Structura pre-construita NC
Cuburi de 2.5 cm MC
Blocuri uniforme NC
Copiaza desene bidimensionale N
Creeaza structuri specifice C
Reda din memorie C
Anexa A

URMARIREA ATENTA
Jocul cu obiectele ascunse[profesorul H
ascunde un obiect sub o cana &
Studentul il gaseste: 1) un element de
distragere; 2) doua; 3) trei sau mai
multe
Anexa A
MISCARI MOTRICE MAJORE

(specificati sarcina):
Sarcina 1: M
Sarcina 2: M
Sarcina 3: M
Sarcina 4: M
Sarcina 5: M
Anexa A
MISCARI MOTRICE DE FINETE

(specificati sarcina):
Sarcina 1: M
Sarcina 2: M
Sarcina 3: M
Sarcina 4: M
Sarcina 5: M
Anexa A

POTRIVIREA M
Obiect cu obiect N
Imagine cu imagine (obiecte identice) N
Imagine cu imagine (actiuni identice) N
Culoare M
Forma (cerc, patrat, triunghi) M
Dimensiune (mare vs. mic) M
Obiect cu imagine (identice) N
Imagine cu obiect (identice) N
Gaseste obiectul similar (indicare cu M
degetul)
Dimensiuni multiple (culori identice/ forme / M
combinari de dimensiuni)
Sortarea: C
Obiect-model pentru fiecare grup de
obiecte
Fara obiect-model C
Obiecte non-identice (3-D) N
Imagini non-identice (2-D) N
Actiuni non-identice N
Cantitate N
Asocieri N
Emotii N
Prepozitii N
Litere, numere, cuvinte M
DESENAREA M
Culoarea creionului de colorat M
Cercuri continue vs. Linii verticale / M
Orizontale
Coloreaza in interiorul unei forme deja C
desenate
Picteaza C
Traseaza linii, cercuri M
Uneste punctele M
Copiaza linii, cercuri M
Foloseste rigla M
Copiaza desene ale unor obiecte familiare N
Deseneaza forme cu mana goala N
Deseneaza obiecte familiare cu mana libera N
Anexa A

JOACA
Jocuri interactive (de-a v-ati ascunselea, M
leapsa)
Jucarii cu cauza si efect (jucarii care ies din M
cutii)
Jucarii de completare / de dezvoltare (inele M
suprapuse)
Puzzle C
Camioane / Masini / Trenulete I
Jucarii de construire (cuburi, Lego, piese I
care se imbina, etc)
Seturi de joaca (de exemplu, ferma) I
Jocuri in care trebuie sa isi astepte randul I
(Bingo, Nu sparge gheata, etc)
Jocuri de miscare (rata-rata-gasca, alergare) I
Cantece, dans (Podul de piatra, Canta in I
timp ce sta in cerc tinandu-se de mana cu
alti copii, etc)
Jocuri cu mingea: 1) Se plimba cu mingea; I
2) Aruncarea; 3) Prinderea; 4) Lovirea
Carti M
Jocuri la tabla I
Joaca imaginara (Doctorul, Power Rangers) I
Anexa A

INSTRUCTIUNI RECEPTIVE M
Instructiuni cu indicii contextuale N
Umeaza instructiunile pictoriale: ___ 1 pas; N
___ 2 pasi; ___ 3 pasi; ___ secventa extinsa
Manipularea obiectelor M
In scaun N
Actiuni prefacute N
Jos pe de scaun, aceeasi camera N
Se duce si se intoarce din cealalta camera N
Se duce in cealalta camera, face o actiune si N
se intoarce
Spuna vs. Face M
Instructiuni in doi pasi M
Instructiuni in trei pasi M
Indicatii conditionale N
Anexa A

ETICHETARI RECEPTIVE M
Cerinte M
Parti ale corpului N
Obiecte N
Fotografii ale obiectelor N
Fotografii de actiune N
Fotografii ale persoanelor N
Persoane (3-D) N
Aduce doua obiecte M
Culoare N
Forma N
Dimensiunea M
Culori combinate / Deosebirea intre obiecte M
Doua atribute combinate M
Trei atribute combinate M
Fotografii ale locatiilor (casa si comunitate) N
Emotii (vezi sectiunea Emotii) M
Anexa A

INITIEREA INTERACTIUNII / M
COMUNICARII
Optiuni / Comunicarea functionala: M
Alege din obiectele care ii sunt puse la
dispozitie (le ia)
Indica obiectul dorit din cele oferite M
Selecteaza un obiect si il da adultului (in M
etape pregatite)
Selecteaza un obiect si il da adultului M
(accidental)
Deosebeste obiectele C
Numeste, doreste - obiectul prezent M
Numeste, alege – obiectul nu este prezent M
Incercarile de comunicare: N
Pregatite
Accidental M
Intrebari: N
Ce este?
Cine este? N
Unde este? N
Ce faci? N
Ce este acolo? N
Unde mergi? N
La cine este obiectul? N
Anexa A
IMITAREA VERBALA M
Balbaire spontana M
Imitare orala (sunet de motor) N
Manipularea obiectelor cu zgomot N
Deosebire temporara M
Potrivirea sunetelor N
Combinatii N
Sunete fara indicii vizuale M
Modulatiile imitatiei: M
Volum
Durata M
Intensitate M
Inflexiuni M
Lanturi C
Cuvinte cu sunete dificile N
Imitarea expresiilor de doua cuvinte N
Imitarea propozitiilor cu 3-5 cuvinte N

ETICHETARI EXPRESIVE M
Cerinte H
Parti ale corpului N
Obiecte M
Fotografii ale obiectelor M
Fotografii de actiune M
Actiune in vivo M
Fotografii ale persoanelor M
Oameni (3-D) N
Culoare N
Forma N
Dimensiune N
Fotografii ale locatiilor de pe langa casa N
Fotografii ale locatiilor de pe langa N
comunitate
Emotii (vezi sectiunea Emotii) M
Anexa A

ABILITATI CONVERSATIONALE DE M
BAZA
Raspunde la salut: 1) priveste; 2) saluta; 3) H
salute si spune numele
Face trimiteri la… N
Parti de propozitie: M
Vreau…
Este un…. M
Acest lucru este… M
Vad… M
Am… M
Comentarii (uite-te la asta, am reusit / am N
facut asta, etc)
Devine constient de afirmatie (oh, ce?, etc) N
Anexa A
Anexa E
EVALUAREA PERFORMANTEI
Personulal: _______________________ Data: __/__/__
Evaluator: _______________________ Copil:

______________________________
Motivarea evaluarii:
_______________________________________________________
1 = A aparut rar 2 = Frecventa partiala / 3 = A aparut de obicei/

Are nevoie de imbunatatiri Adecvat / Acceptabil
(Itemii marcati cu * nu pot fi de obicei evaluate dintr-o observare directa singulara)
FORMAREA COMPORTAMENTULUI
1 2 3
1. Ofera la anunite intervale de timp un intaritor pozitiv
pentru a solidifica si a mentine comportamentul potrivit cu
sarcinile desemnate
2. Nu foloseste amenintari sau intaritori de santaj
*3. Foloseste predarea proactive pentru a promva
comportamentul adecvat alternative
4. Corecteaza comportamentul disruptive asa cum este
nevoie
Anexa E
SITUATIE
1 2 3
1. Materialele de predare au fost pregatite si organizaate
2. Forma mediului fizic si a nivelului de distragere au fost
potrivite cu nivelul studentului
3. Locatia de predare a fost variata si s-au folosit
mediinaturale (potrivite pentru student)
Anexa E
SARCINA
1 2 3
1. Sarcinile au fost potrivite cu nivelul de functionare al
copilului
2. Sarcinile au fost impartite in parti componente
3. Profesorul intelege scopul programului
Anexa E
MAXIMIZAREA PROGRESULUI:
(TRANSFORMATI INVATAREA
INTR-O ACTIVITATE
DISTRACTIVA SI NATURALA)
1 2 3
1. Durata sesiunii a fost adecvata; sincromizarea si durata
pauzelor au fost adecvate
2. Ordine stabilita a saricnilor, pentru ca sarcinile dificile
sa fie plasate intre cele mai putin dificile
3. Sesiune incheiata pe un model de succese
4. Randamentul comportamental creat
5. Incorporarea unui echilibru intre invatare si joaca in
programul general
6. Transformarea terapiei intr-o activitate cat mai naturala
(de exemplu, modeleaza limbajul natural)
7. Tinde sa faciliteze generalizarea cat mai repede
posibil
8. Training ajustat in functie de comportamentul si
performantele studentului
9. Abordarea a fost entuziasta
10. S-au folosit materiale interesante si preferate
11. Nu l-a plictisit pe student prin continuarea unui
program care era deja insusit
12. L-a rasplatit pe student pentru buna participare si
performanta prin terminarea instruirii mai devreme
13. Intercalarea sarcinilor dupa un model adecvat
Anexa E
COMENTARII SUPLIMENTARE (daca este nevoie)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____
______________________________________________________________________
__
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____
Anexa E
INDICIU
1 2 3
1. Sincronizarea temporala a indiciilor a fost optima ( in
mod normal acest lucru inseamna ca indiciile acompaniaza
sau urmeaza imediat instructiunilor)
2. Pentru a asigura succesul, i s-a oferit suficienta
asistenta, dar nu mai multa decat este nevoie
3. Daca nu a functionat primul indiciu, s-au oferit altele
mai intrusive
4. Indiciile au fost folosite pentru a evita esecul prelungit
prin oferirea de asistenta necesara
5. Incercarile prin indicii au fost urmate de incercari fara
indicii sau cu putin indicii
6. S-a folosit tipul de indiciu potrivit (de exemplu,
demonstratia, modelul verbal, ghidarea fizica, cu stimuli, etc)
7. Cand studentul a facut o eroare din cauza neatentiei
sau a comportamentului neconcentrat asupra sarcinilor,
indiciile au fost folosite cand comportamentul nu a putut fi
corectat cu consecinte
*8. Au existat incercari repetate de a elimina indiciile
9. Studentul a fost sensibil al indiciile inadvertente ( de
exemplu, positionale, priviri pe furis, modele, raspunsuri
verbale, etc).
Anexa E
CAPTAREA ATENTIEI
1 2 3
1. A mentinut o buna atentie atunci cand aceasta a aparut
2. Incercarile de dozare optima a timpului pentru a forma o
mai buna atentie
*3. A urmarit planul pentru a promova o directie
independenta a atentiei
Anexa E
COMENTARII SUPLIMENTARE (daca este nevoie)
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
____________________________________
Luarea la cunostinta de catre personal: _________________________
Data: ________________________
Anexa E
Asa cum este oportun, comentati asupta acestor obiceiuri e lucru, asa cum s-a
demonstrate in performantele generale de lucru cu mai multi clienti:
CRESTERE PROFESIONALA
1 2 3
1. Este o persoana activa si dornica de invatare
2. Aduce contributii valoaroase la clinica
3. Cauta sa se dezvolte
Anexa E
RELATIONAREA
1 2 3
1. Lucreaza bine ca membru al clinicii
2. Raspunde la reactiile pe care le primeste
3. Relatia cu parintii este in limitele corespunzatoare
Anexa E
RESPONSABILITATEA & COMPORTAMENTUL

PROFESIONAL
1 2 3
1. Este punctual
2. Participarea regulata este buna
3. Notifica familia intr-un mod adecvat pentru anularea
sedintelor
4. Foloseste timpul in mod intelept
5. Tinuta vestimentara profesionala
Anexa E
INSTRUCTIUNI (SD)
1 2 3
1. Instructiunile erau potrivite cu functionarea copilului (de
exemplu, nivelul complexitatii, explicitatea, etc)
2. S-a folosit tonul natural al vocii
3. Cuvintele folosite au corespuns cu raspunsul dorit
4. Variatia / Uniformitatea in oferirea de instructiuni au
corespuns cu nivelul de functionalre al copilului
5. I s-a acordat timpul adecvat pentru a raspunde (de
exemplu, aproximativ 3-5 secunde)
Anexa E
REACTIE / CONSECINTA
1 2 3
1. Reactia a fost la fel de rapida precum a avut nevoie
studentul
2. Consecintele au fost effective
3. Raspunsurile studentului au fost corect evaluate
4. Frecventa intaritorilor a fost optima (suficient de
frecventa pentru a fi eficienta, dar a fost eliminata cau mai
repede posibil)
5. S-au folosit consecintele diferentiale (pentru calitatea
raspunsului, atentie, indicii reduce, etc)
6. S-a folosit reactia informationala
7. Daca s-au folosit intaritori tangibili, acestia au fost
insotiti de intaritori sociali pentru a dezvolta eficient valoarea
intaritorilor sociali
8. Au fost implementate insistent contingentele
9. S-au folosit intaritori variati
Anexa E
INTERVALUL DINTRE INCERCARI

1 2 3
1. Fiecare incercare a fost separata
2. Intervalul dintre incercari a fost optim (ritm constant;
studentului I s-a acodrat suficient timp pentru a fos rasplatit)
Anexa F
DESCRIEREA PROGRAMULUI
PROGRAM: _______________ INTRODUS: ___________________
INSUSIT: ______________________
Procedura generala:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Start Profesorul spune / face: Studentul spune / face:

Sd 1) R 1)
Sd 2) R 2)
Sd 3) R 3)
Sd 4) R 4)
Sd 5) R 5)
Indicii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Comentarii:
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Anexa F
RECAPITULAREA PROGRAMELOR
Data:
Anexa D
DATELE TENTATIVELOR DISCRETE

PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________
(+) CORECT ( - ) INCORECT ( P) INDICIU ( 0 ) NICI UN RASPUNS ( OT ) IN AFARA

SARCINII
Anexa C
CENTRALIZAREA DATELOR ZILNICE

PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________
Anexa B
ANEXA A (cont)
ABILITATI DE AUTO-AJUTORARE
Mancatul: M
Lingura / Furculita
Bea din cana M
Isi toarna M
Bea cu paiul M
Intinde / Taie cu cutitul M
Imbracatul: M
Se dezbraca
Se imbraca M
Se descheie (capse, nasturi, fermoar) M
Se incheie M
Isi descalta M
Se incalta M
Isi incheie incaltamintea M
Toaleta: M
Este obisnuit
Initiaza procedurile de folosire a toaletei M
Este uscat pe timpul noptii M
Igiena: M
Isi spala mainile / fata
Isi spala dintii M
Isi ingrijeste parul M
Face baie M
Viata in casa: I
Pune lucrurile la loc
Isi prepara hrana simpla (la cuptorul cu I
microunde, prajutorul de paine, intinde,
amesteca, etc)
Sarcini in casa (intinde masa, pune I
farfuriile in chiuveta, duce gunoiul,
face/schimba asternuturile, isi pune hainele
la spalat, etc)
Curata masa, ferestrele, peretii I
Pune farfuriile in chiuveta, indinde masa I
Este atasat de animelele de casa M
Comunitate: M
Siguranta trecatorilor
Face cumparaturi M
Transport M
Corespondenta M
Securitate /straini /solutionarea urgentelor M
Abilitatile privind banii: M
Potriveste monedele
Etichetari receptive (1c, 5c, 10c, 25c, 50c, N
$1, $5, $10, $20)
Etichetari expresive N
Face cumparaturi M
Folosirea telefonului M
Transmiterea de mesaje M
Ia obiectul cerut si i-l da altei persoane M
Cumpara de la bacanie M
Anexa A
CITIREA
Potrivirea: M
Literele
Cuvant si cuvant M
Litere singure si cuvant in ordinea de la M
stanga la dreapta
Recita alfabetul M
Indentificare receptiva: N
Literele majuscule
Literele minuscule N
Numirea expresiva: N
Literele majuscule
Literele minuscule N
Pune cartoanele cu literele alfabetului in C
ordine
Spune cu voce tare literele N
Combina sunetele M
Potriveste cuvinte cu imagini/obiecte M
Identificarea receptiva a cuvintelor N
Spune oral cuvintele pe litere N
Citeste propozitii M
Potriveste fraze cu imagini M
Intelegerea: M
Cine a facut [actiune]?
Ce a facut [persoana]? M
Unde? M
Cum? / De ce? M
Urmareste instructiunile scrise: N
Comenzi cu un singur cuvant
Comenzi cu doua cuvinte N
Comenzi cu trei cuvinte N
Anexa A
SCRIEREA
Identifica literele si numerele pe hartie M
liniata
Identifica, copiaza si scrie numele M
Copiaza litere si numere M
Scrie litere si numere M
Potriveste literele singure cu cuvinte in M
ordine de la stanga la dreapta
Copiaza de ep tabla aflata in camera M
Scrie cuvinte dupa dictare M
Scrie propozitii ca raspunsuri la intrebari M
Anexa A
CONCEPTE CANTITATIVE
Inele suprapuse si cuibar M
Aranjeaza pana la cinci obiecte in functie de M
dimensiune
Numara de la 1 la 10 (de la stanga la H
dreapta, corespondenta unu-la-unu)
Numararea invatata mecanica pana la: ___ H
Echivalarea cu obiecte tridimensionale M
Potriveste cantitatea: H
Configurare identica
Configurarea non-identica H
Cantitatea receptiva H
Obiecte tridimensionale
Obiecte bidimensionale H
Cantitatea expresiva H
Obiecte tridimensionale
Obiecte bidimensionale H
Simboluri (numerale): H
Identificarea receptive
Etichetarea expresiva H
Potrivirea simbolului cu cantitatea H
Potrivirea numeralul vorbit cu numeralul H
si cantitatea
Stabileste [o cantitate] / Da-mi [o cantitate] H
Mai mult vs mai putin M
Discriminarea receptiva
Reduce/Creste cantitatea M
Cel mai mult vs Cel mai putin M
Secvente: H
Numere consecutive
Numere non-consecutive M
Ce vine inainte / dupa [numar] M
Numara din: ___ 10 in 10; ___ 2 in 2; ___ 5 I
in 5
Adunarea H
Scaderea H
Adunare vs Scadere M
Impar/Par M
Numere ordinale H
Probleme de matematica cu text M
Anexa A

CONCEPTELE DE TIMP M
Calendarul: M
Zilele saptamanii
Lunile M
Anul M
Astazi/maine/ieri M
Sfarsitul saptamanii/zilele de la sfarsitul M
saptamanii
Saptamana viitoare/Saptamana trecuta M
Cand ______?: dimineata; dupa-amiaza; M
seara; noaptea
Anotimpuri M
Sarbatori M
Timpul de povestire: 1) la fiecare ora; 2) la H
fiecare jumatate de ora; 3) la fiecare sfert de
ora; 4) la aproximativ cinci minute
Anexa A

INVATAREA OBSERVATIONALA M
Oferirea de modele ca indicii M
Constienta M
Identifica o persoana care tine un obiect M
Identifica o persoana cu caracteristici M
fizice
Identifica o persoana care face o actiune M
Identifica o persoana care a facut o M
afirmatie
Asculta ce i s-a intamplat altei persoane M
(poate raspunde la intrebari despre ce s-a
intamplat)
Ce a facut [persoana]?
Cine [face actiunea]? M
Ce ii place [persoanei] sa faca? M
Asculta informatii accidentale M
Observa evenimentele din mediul lui (poate M
raspunde la intrebari despre ce s-a intamplat)
Detecteaza informatia incorecta M
Pe cine a vazut persoana? M
Instructiuni de grup: M
Toata lumea
Conditionale M
Eu fac asta / Nu eu M
Acumularea de informatii – Verbala M
Stabilirea inferentei – Verbala M
Acumularea de informatii – Vizuala M
Stabilirea inferentei – Vizuala M
Descrie interesele anturajului M
Anexa A

ABILITATI DE SOCIALIZARE M
Anexa A

MEMORIA M
Memorie vizuala (Potrivire intarziata) M
Oferirea de obiecte multiple (Etichetare M
receptiva)
Ce lipseste? M
Isi aminteste trei obiecte dupa o expunere de M
10 secunde
Amintirea M
Isi aminteste cuvintele dintr-un cantec M
Repovesteste o poveste familiara (de M
exemplu, Cei trei purcelusi)
Anexa A
ABILITATI CONVERSATIONALE M
AVANSATE
Spune vs Intreaba M
Comportament conversational non-verbal M
Maniere verbale M
Listeaza itemii in functie de subiecte M
Raspunde la intrebari simple M
Afirmatii reciproce M
Pune intrebari M
Intercaleaza informatii sub forma de M
interjectii sau exclamatii
Identifica interesele M
Initiaza conversatia M
Cand anturajul devine dezinteresat M
Anexa A

CONSTIINTA SOCIALA M
Invatarea din indicarea prin modele: M
Verbala
Vizuala M
Salut / Felicitari: M
Raspunde
Initiaza M
Imparte si coopereaza: M
Isi asteapta randul
Pierde cu demnitate M
Identifica care persoana din grup: M
Are un obiect particular / deosebit
Are un anumit atribut (culoarea paruluiu, M
pullover albastru, etc)
Face o anumita actiune M
A facut o anumita afirmatie M
Alte informatii (de exemplu, ii place, ii M
displace, etc)
Participa la comenzile verbale intr-un D
anumit grup:
Ramane intr-un loc desemnat in timpul
unei activitati in grup
Face o actiune la unison cu grupul %
Canta la unison cu grupul %
Il priveste pe cel care vorbeste %
Raspunde la intrebarile de grup %
Urmeaza instructiunile grupului %
Oferirea de informatii Grupului / Jocurilor in M
cerc
Adreseaza intrebari pentru a obtine M
informatii
Anexa A

INTELEGEREA M
Observarea: M
Ce (3-D si 2-D)
Ce culoare (3-D si 2-D) M
Ce vs Ce culoare M
Cine (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce M
Ce face (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce vs Ce face M
Unde (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce vs Ce face vs Unde M
Care din ei (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce vs Ce face vs Unde vs Care din M
ei
Cum (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce vs Ce face vs Unde vs Care din M
ei vs Cum
Citirea si ascultarea: M
Cine vs Ce face
Cine vs Ce face vs Ce culoare M
Unde (3-D si 2-D) M
Cine vs Ce face vs Ce vs Ce culoare vs M
Unde
Unde vs Cand
Unde vs Cand vs Care din ei
Unde vs Cand vs Care din ei vs De ce
Unde vs Cand vs Care din ei vs De ce vs
Cum
Anexa A

IMAGINATIA & POVESTIREA M
Imita sunetele animalelor N
Se comporta precum un animal N
Copilul se preface ca intreprinde o actiune N
Copilul identifica o actiune pe care o N
interpreteaza profesorul
Joaca pe roluri: Bibliotecar; Functionarul de I
la Winchell; Soferul de autobus, etc.
Ce ar putea fi asta? (Folosirea creative a N
unor obiecte obisnuite)
Deseneaza imagini I
Face structuri si obiecte cu Lego / Cuburi I
Naratiunea prin secvente - “Spune-mi H
povestea”: 1) o scena; 2) doua scene; 3) trei
scene; 4) patru-sase scene
Spune o poveste cu ajutorul inidciilor din I
imagini
Completeaza o poveste / secventa – “Ce se M
intampla mai departe?”
Isi asteapta randul in completarea unei M
povesti
Creeaza o poveste M
Anexa A

CAUZA & EFECT M
Raspunde la intrebarile “de ce” pentru N
demonstratie directa
Rateaza o secventa M
Ce s-a intamplat inainte de secventa M
Ce este cel mai probabil sa se intample mai M
departe
Inferenta despre actiunea descrisa intr-o M
imagine
Raspunde la intrebarile “De ce” din M
cunostintele si informatiile generale
(intraverbale)
Anexa A

SECVENTELE M
Secventa de trei carti / jetoane N
Cere trei cartoane cu literele alfabetului M
Cere trei cartoane cu numere M
Secventa de patru cartoane N
Ce se intampla mai departe? M
Secventa de cinci sau sase cartoane cu M
imagini
Cere 4-6 cartoane cu literele alfabetului M
Cere 4-6 cartoane cu numere M
Anexa A

CONCEPTE TEMPORALE M
Primul/Ultimul: M
Inceputul si sfarsitul unei secvente
pictoriale, numerice sau alfabetice
Inceputul si sfarsitul unui sir de personaje / M
persoane
Ce ai atins prima vs ultima data M
Ce ai facut prima vs ultima data M
Inceputul si sfarsitul unei secvente M
numerice sau alfabetice
Inainte / Dupa: M
Ce vine inainte vs dupa un numar
Ce vine inainte vs dupa o litera M
Ce vine inainte vs dupa o zi M
Ce vine inainte vs dupa o imagine intr-o M
secventa
Ce ai facut inainte vs dupa o actiune M
intercalate
Duce la indeplicire instructiunile privind M
inainte vs dupa
Anexa A

“ NU STIU” M
Raspunde “Nu stiu” la intrebarile M
necunoscute:
Ce este?
Cine este? M
Unde este? M
Cauta informatii ca raspunsuri la intrebari: M
Ce este?
Cine este? M
Unde este? M
Raspunde “Nu stiu” la intrebarile M
accidentale
Nu inteleg M
Anexa A

ABILITATI CONVERSATIONALE M
INTERMEDIARE
Raspunde la intrebari deschise ale caror N
raspunsuri le-a invatat (Cum te cheama?)
Raspunde la intrebari subiective (Care N
este… favorit?)
Raspunde la intrebari Da / Nu (Esti baiat?) N
Raspunde la intrebari conversationale simple N
(Ce ai facut aseara?)
Raspunde la intrebari cu optiuni multiple N
Pune intrebari reciproce N
Afirmatie/Afirmatie N
Afirmatie/Intrebare N
Afirmatie/Afirmatie negativa N
Afirmatie/Afirmatie/Intrebare N
Anexa A

PUNEREA INTREBARILOR M
Ce este? M
Cine este? M
Unde este? M
Ce faci? M
Ce este acolo? M
Unde mergi? M
La cine este? M
Anexa A

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI M
Este [obiect] M
Am [obiect] M
Vad [obiect] M
Vad [obiect] si [obiect] M
Vad [mai multe obiecte in camera, etc] M
Vad [mai multe forme intr-o imagine M
complexa]
Combinatii verb/obiect N
Combinatii substantiv/verb N
Pronume/verb N
Adjectiv/obiect N
Adjectiv/adjectiv/obiect N
Substantiv/verb/obiect N
Pronume/verb/obiect N
Este un [adjectiv/obiect] M
Vad [adjectiv/obiect] M
Am [adjectiv/obiect] M
Este [adjectiv/adjectiv/obiect] M
Vad [adjectiv/adjectiv/obiect] M
Am [adjectiv/adjectiv/obiect] M
Adjectiv/obiect/prepozitie/obiect M
Subiect/verb/obiect/descriptor M
Timpurile verbelor: M
Prezentul
Trecutul M
Viitorul M
Pluralul: M
Substantive receptive
Substantive expresive M
Verbe expresive M
Foloseste sublstantivele la singular si M
plural si verbele in propozitii
Anexa A

PREPOZITII M
Receptive: M
Deasupra: 1) obiecte; 2) propria persoana;
3) imagini
Dedesupt: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Inauntru: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Langa/aproape de: 1) obiecte; 2) propria M
persoana; 3) imagini
Intre: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
In spatele: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
In fata: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
Expresive: M
Deasupra: 1) obiecte; 2) propria persoana;
3) imagini
Dedesupt: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Inauntru: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
Langa/aproape de: 1) obiecte; 2) propria M
persoana; 3) imagini
Intre: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
In spatele: 1) obiecte; 2) propria persoana; M
3) imagini
In fata: 1) obiecte; 2) propria persoana; 3) M
imagini
Anexa A

PRONUMELE M
Receptive: M
Al meu vs Al tau
Al lui / ei: 1) persoane; 2) imagini M
Al lor/nostru/vostru M
Eu/tu (“Indica spre mine/tine”) M
El/ea (“Da obiectul lui/ei”; “Indica spre M
el/ea”)
Expresive: M
Al meu vs Al tau
Al lui / ei M
Al lor/nostru M
Eu/tu M
El/ea M
Ei/noi M
Combinari nominative/posesive (“Tu imi M
atingi nasul”)
Anexa A

CUNOSTINTELE GENERALE SI M
RATIONAMENTELE II
Descrie o persoana sau un obiect (nu se afla N
in raza vizuala)
Identifica o persoana sau un obiect care are N
anumite caracteristici (nu se afla in raza
vizuala)
Asocieri: N
Intrebare verbala – Raspuns verbal (Ce se
potriveste cu pantofii?)
Explica de ce doua obiecte se potrivesc N
De ce/cand facem o actiune? N
Ce faci cand…? N
Unde mergem… N
Sarcini imposibile N
Absurditati: M
Identificare
Explicare M
Corectare M
Identifica obiectul care lipseste dintr-o N
imagine
Ghicitori M
Analogii M
Lucreaza dupa modele -Adauga obiecte noi I
intr-o serie: 1) ABAB; 2) AABB; 3)
ABBABB; 4) AABAAB; 5) ABCABCA
Codarea C
Anexa A

SIMILAR/DIFERIT M
Da-mi un un obiect similar vs Da-mi un M
obiect diferit
Gaseste obiectul similar sau diferit vs Obiect M
de comparare
Poate sa spuna daca doua obiecte sunt M
similare sau diferite
Argumenteaza de ce obiectele sunt similare M
sau diferite
Argumenteaza de ce sunt similare sau M
diferite pentru obiecte care sunt simultan
similare si diferite
Anexa A

FUNCTII M
Studentul reactioneaza in legatura cu N
Obiectul 3-D
Cu ce [actionezi]? Indica obiectul N
Pentru ce este acest [obiect]? (Obiect N
vizibil/Raspuns verbal)
Cu ce [actionezi]? Indica imaginea N
Studentul reactioneaza in legatura cu N
Obiectul 2-D
Cu ce [actionezi]? Indica obiectul (Raspuns N
verbal)
Pentru ce este acest [obiect]? (Obiectul nu e N
vizibil/Raspuns verbal)
Cu ce [functia corpului]? N
Ce faci cu [partea corpului]? N
Ce faci in [camera]? N
Unde [actionezi]? N
Anexa A
CATEGORII M
Potrivirea/sortarea N
Receptiva (Indica animalul) N
Expresiva (Din ce grup face parte cainele) N
Numeste ceva care este [categorie] N
Anexa A

CUNOSTINTELE GENERALE SI M
RATIONAMENTELE I
Asocierile – Potrivirea a doua obiecte aflate N
in relatie (3-D)
Asocierile – Potrivirea a doi itemi aflati in N
relatie (2-D)
Discriminare auditiva – Potriveste itemul cu N
sunetul auzit direct:
Alege dintre obiecte
Alege dintre imagini N
Raspunde fara a avea un stimul vizual N
Discriminare auditiva – Potriveste itemul cu N
sunetul inregistrat:
Alege dintre obiecte
Alege dintre imagini N
Raspunde fara a avea un stimul vizual N
Asociaza actiunea cu N
persoana/animal/personaj:
Ce spune animalul?
Ce mananca personajul? N
Ce face personajul? N
Cine/Ce face [sunetul]? N
Cine mananca [item]? N
Cine [face actiunea]? N
Locatii: N
Identificarea receptiva a camerei (propria
casa) 2-D
Etichetari expresive pentru camerele din N
casa 2-D
De duce in camera in care i se spune N
Numeste camera in care se afla N
Identificarea receptiva a camerelor N
generice (2-D si 3-D)
Etichetarea receptiva a camerelor generice N
(2-D si 3-D)
Identificarea receptiva a locatiilor din N
comunitate (2-D si 3-D)
Etichetarea expresiva a locatiilor din N
comunitate (2-D si 3-D)
Suporterii comunitari: N
Identificarea receptiva a unei persoane
Etichetarea receptiva a unei persoane N
Ce face [persoana]? N
Cine [are un rol]? ___ indica imaginea ___ N
raspuns verbal
Unde ai vedea [persoana]? ___ indica N
imaginea ___ raspuns verbal
Ce foloseste [persoana]? ___ indica N
imaginea ___ raspuns verbal
Contrarii (numai SD verbal, nu vizual): N
Pune impreuna
Care este opusul lui: Indica opusul N
Care este opusul lui: Numeste (nu are N
contact vizual)
Compozitia N
Sorteaza obiectele facute din acelasi
material
Ce este facut din [material]: Indica N
Din ce este facut [obiectul]? N
Numeste ceva facut din [material] N
Descrie o persoana (persoana este prezenta)C
N
Identifica o persoana care are C
caracteristicile… N
Descrie un animal / obiect (vizibile) C
N
Identifica un animal / obiect care are C
caracteristicile… N
Anexa A

EXPRIMAREA OPINIILOR M
Doreste (vezi Tentativele de comunicare) M
Isi exprima lipsa de placere M
Actioneaza pentru a impiedica actiunile M
neplacute ale celorlalti
Convingerea: 1) obiecte; 2) actiuni; 3) I
attribute
Identifica si corecteaza greseala profesorului M
Rezista la sugestiile inadecvate N
Anexa A

DA/NU M
Doreste (“Vrei un fursec?”) M
Negatia M
Nu face asta
Nu [actiune] M
Spune vs Nu spune M
Nu (atinge marul) M
Obiecte (“Este un camion?”) M
Persoane (“Este taticul tau?”) M
Actiuni (“Mamica sta in picioare?”) M
Atribute (“Este culoarea rosie?”) M
Concepte (“Este acesta coltul?”) M
Raspunde la intrebari adevarat / fals (sau M
da/nu) despre lucruri care nu sunt vizibile
Raspunde la intrebari care sunt partial M
adevarate
Anexa A
ATENTIA COMBINATA M
Anexa A

EMOTII M
Potrivire non-identica N
Recunoaste emotiile redate in imagini N
Eticheteaza emotiile redate in imagini N
Demonstreaza emotii specifice N
Eticheteaza emotiile aratate de altii N
Spune cum se simte N
Identifica cauzele emotiilor M
Intreprinde actiuni pentru a crea emotii altor M
persoane
Eticheteaza emotiile si cauzele fata de M
propria persoana si in situatii accidentale
Identifica raspunsul adecvat fata de situatia N
emotionala
Anexa A

GESTURI PRAGMATICE M
Anexa A

ATRIBUTE M
Proprietati fizice I
Gen M
Tare/Slab M
Concepte de spatiu I
Concepte cantitative I
Alte contrarii I
Conectorii logii (si, sau) M
Anexa A
FORMULARUL DE SUPRAVEGHERE
PROGRAM: ________________________ FAZA: ___________
Item Raspuns Initiere Insusire Comentarii

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Anexa G

Work in Progress 1 1 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Work in Progress 1 1 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPACITATE DE RASPUNS

Obiective: 1. Invatati studentul sa urmeze indrumari simple care pot fi insotite de

Procedura: Programul de raspuns se bazeaza pe facilitarea urmaririi instructiunilor de

Faza 1: Identificati instructiunile tipice pentru mediul familial. Determinati gradul

Faza 3: Profesorul emite cererile cu cea mai mare probabilitate de raspuns

Faza 4: Gradual, se vor introduce cererile pentru a indeplini insarcinarile neagreate

Obiective: 1. Studentul invata sa imite actiunile celorlalti.

4. Imitatia faciliteaza o relatie pozitiva intre student si profesor (ex.

5. Imitatia determina o cunoastere a mediului.

6. Imitatia ajuta la dezvoltarea unor abilitati de participare.

Procedura: Profesorul demonstreaza o actiune si spune “fa asta”. Studentul trebuie sa

Pe masura ce studentul progreseaza, propozitia verbala se va generaliza la

Probleme motorii mari:

Actiuni motorii de finete:

Strange Playdoh Rostogoleste Playdoh

a. O singura actiune discreta

Obiective: 1. Invatarea folosirii obiectelor de joaca intr-o maniera adecvata.

Acest program poate fi realizat cu orice tip de materiale de constructie, inclusiv

Jucarii/Echipament Jocuri Interactiune sociala

8 - 10 Carduri sportive Hochei pe strada Cei care adorm

Faza 1: Construirea unui turn.

Faza 3: Pasi succesivi.

Asigurati-va sa schimbati forma si culoarea cuburilor folosite de la test la test, si de

Faza 4: Structura pre-construita.

Faza 5. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate de 1 inch.

Faza 6. Copierea modelelor de blocuri cu cuburi colorate uniform ( de ex. lemn

Faza 7. Copierea unui design 2-D. (bi-dimensional) ( fotografie sau desen).

Faza 9. Desen din memorie.

1. Cresterea controlului motric : echilibru, forta, coordonare.

Aceste aptitudini pot fi educate intr-o maniera informala. Va trebui sa alegeti de la 3 la

Apasarea clantei de la usa Taierea cu foarfece

Faza 1: Obiect-la -obiect (3D).

Faza 2. Fotografie-la-fotografie ( obiecte, persoane, animale identice).

Faza 3. Fotografie-la-fotografie (fotografii de actiune identice).

Faza 7. Obiect-la-fotografie ( 3-D identic la 2-D )

Faza 8. Fotografie-la –obiect ( 2-D identic la 3-D )

Faza 10. Dimensiuni multiple ( combinatii de culoare / forma / marimi identice ).

Faza 11. Sortarea.

Faza 12. Obiecte diferite ( 3-D ).

Faza 13. Fotografii diferite. (2-D).

Prajituri masini caini mingi.

Faza 14. Obiect-la-pictura si pictura-la-obiect diferite.

Faza 17. Asocieri (obiecte care se potrivesc).

Faza 18. Emotii.

Faza 19. Pre-locatii.

Faza 20. Litere, numere si cuvinte.

Obiective: 1. Imbunatatirea abilitatilor grafo-motrice.

Faza 1 : Controlarea creionului / mazgalitul.

Faza 2. Diferentiaza miscarile creionului : impingere / tragere vs. Miscare

Faza 3. Incarcarea delimitarii (colorarea).

Faza 5. Trasarea figurilor.

Faza 6. Unirea punctelor.

Faza 7. Copierea figurilor.

Faza 8. Copiatul desenelor care infatiseaza obiecte cunoscute.

Fata Casa Soare

Faza 10. Folositi rigla pentru a desena linii.

Obiective: 1. Dezvoltarea comportamentului de inlocuire pentru auto-stimulare.

STRATEGIA GENERALA A PREDARII

1. Selectati aptitudinea-tinta pentru joc.

Stadii de dezvoltare ale jocului

MUNCA SI JOCUL INDEPENDENT

Confectionare : masti din hartie, forme din nisip, bijuterii, tesaturi.

Faza 2: Doua activitati succesive.