Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Toate - Testele Drept Vamal
Toate - Testele Drept Vamal
Scopurile principale ale acestor operatiuni sint ca sa faciliteze sis a urgenteze vamuirea marfurilor
cu perfectarea actelor vamale necesare si asigurarea respectarii reglementarii tarifare sau
netarifare.Realizarea operatiunilor prealabile nu permit introducerea pe teritoriul vamal si scoaterea
de pe acest teritoriu a marfurilor si mijloacelor de transport.
Testul nr. 3
Subiectul I
1.1Drepturile de import – export percepute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală sunt
percepute prin intermediul taxei vamale. Cunoaştem următoarele tipuri de taxe vamale:
1) Ad valorem – calculată în % faţă de valoarea în vamă a mărfii
2) Specifică- calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă
3) Combinată- care le îmbină pe primele două
4) Excepţională- care se divizează în :
i) Taxă specială – aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii ce cauzează
sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor autohtoni.
ii) Taxă antidumping – percepută în cadrul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului ce
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerale producătorilor autohtoni.
iii) Taxă compensatorie – aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
introducerea sau la exportul cărora, direct sau indirect au fost utilizate subvenţii, ce
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor autohtoni.
5) taxe pe valoare adăugată – reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfii
livrate, a serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul RM.
6) Acciz – impozit general de stat, stability pentru unele mărfuri de consum, pentru activitatea în
domeniul jocurilor de noroc. Accizele la mărfurile importate se achită de către subiecţii
impunerii odata cu achitarea taxelor vamale.
Tariful vamal cu două sau mai multe coloane prevede mai multe categorii de taxe care se aplică
diferit faţă de ţara de unde provine marfa. Tariful vamal compus conţine mai multe coloane a
taxelor vamale şi anume:
Coloana taxelor generale – se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii celei
mai favorizate.
Coloana taxelor conveţionale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă clauza
naţiunii celei mai favorizate.
Coloana taxelor preferenţiale – se aplică produselor din ţările cărora li se acordă
preferinţe
Coloana taxelor de retorsiune – se aplică produselor din ţările care au discriminate
exportul din ţara dată.
1.3Taxele vamale apar sub forma unui impozit indirect, achitat de către persoanle fizice şi juridice,
în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală. Ca şi orice alt venit indirect taxele vamale
pînă la urmă sunt suportate de către consumatori prin majorarea preţurilor la mărfurile
importate.
Impunerea vamală în activitatea de comerţ exterior presupune din punct de vedere al politicii
practicate de un stat anumit la un anumit moment, aplicarea unor principii de natura politicii
economice de încurajare a dezvoltării unei ramuri sau subramuri economice şi extinderea relaţiilor
economice cu străinătatea. Ca instrument de bază cu care operează politica , impunerea
îndeplineşte trei funcţii importante:
Fiscală – care presupune o importantă sursă de venituri pentru bugetul de stat annual
Protecţionistă – care presupune ocrotirea economiei naţionale împotriva concurenţei
străine
Negociere – prin care se negociază concesiile vamale, bi sau multe laterale în sensul
stimulării schimburilor comerciale.
Studiind problema impunerii ca instrument principal în realizarea politicii vamale putem conchide
că anume prin intermediul acestei metode are loc atît protecţia producătorului intern si a produsului
autohton cît şi completarea cheltuielilor bugetare. În majoritatea ţărilor anume prin intermediul
acestei metode are loc echilibrarea funcţiilor economice ale statului.
Subiectul II
2.2 Toate bunurile, mărfurile şi unităţile de transport trecute peste frontiera de stat a RM cad sub
incidenţa perfectării vamale şi a controlului vamal. Controlul vamal este o totalitate de
condiţii care se realizează în scopul de a asigura respectarea legislaţiei RM şi a tratatelor
internaţionale la care RM este parte.
Conform C.V. declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor si mijloacelor de transport
precum şi reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la contrlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport. Organul vamal este în drept să efectuieze controlul mărfurilor şi mijloacelor de
transport în lipsa declarantului sau a reprezentantului dacă:
- pers indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mij de
transport
- sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor,
animalelor, întregul mediu, precum şi alte împrejurări care nu suferă amînare.
- Mărfurile sunt expediate prin Poştă Internaţională.
- Mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului.
La efectuarea controlului vamal pot fi folosite şli aplicate diferite mijloace de control care nu
prezintă nici un pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi care nu pot cauza
prejudiciu mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Pentru asigurarea unui control efectiv este necesară alegerea corectă a unei forme de control,
printre acestea putem menţiona :
- Control documentar – verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale, a existenţei
documentelor necesare şi a verificării concordanţei între datele înscrise în declaraţie şi cele
din documentele anexate.
- Control vamal fizic al mărfurilor – constă în identificarea acestora pe baza declaraţiei
vamale în detaliu însoţită de documentele respective.
- La persoanele fizice controlul constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în
bagaje sau în mijlocul de transport. La transportul feroviar, controlul vamal se efetuiază în
trenurile internaţionale de călători în vagoanele de dormit numai în baza declaraţiei vamale
scrise în prezenţa personaluluide însoţire a vagonului sau în staţiile de control vamal
amplasate la birourile vamale de frontieră.
Nu sunt supuse controlului vamal: 1. bagajul personal al Preşedintelui RM şi al membrilor lui de
familie
2. sunt exonerate de control vamal navele militare străine precum şi tehnica militară;
3. în baza acordurilor internaţionale la care RM este parte poşta diplomatică, valiza diplomatică şi
consular. Valiza diplomatică nu poate fi deschisă forţat însă poate fi trimisă înapoi la statul
trimiţător.
Subiectul III
3.1 La introducerea bunurilor pe teritoriul vamal, persoanele fizice declară şi achită drepturile de
import organului vamal situat în punctul de trecere a frontierii de stat cu excepţia bagajului
neînsoţit şi a mijlocului de transport care se vămuiesc la organul vamal intern. La scoaterea
bunurilor de pe teritoriul RM persoanele fizice sînt în drept de a vămui mărfurile la organele
vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de import:
Obiecte de uz personal, bancnote, monede, cecuri în valută naţională/străină, precum şi
mărfurile menţionate în anexă la legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
Alte bunuri decît cele de uz personal a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 Euro
şi care nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
De a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau a bagajelor neînsoţite bunuri cu condiţia că acestea nu sunt destinate
activităţii comerciale sau de producţie, în legătura cu stabilirea la loc de trai permanent în
RM sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire.
De a primi prin intemediul trimiterilor poştale bunuri cu condiţia că valoaea lor în vamă nu
depăşeşte suma de 200 Euro şi nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea
drepturilor de import cu condiţia ca să nu fie omogene.
Persoanele fizice au dreptul de a trece peste frontiera vamală fară achitarea drepturilor de export:
Bunuri indiferent de valoarea lor, cu condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste
bunuri nu sunt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
Bijuterii de metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi fără achitarea
drepturilor de export cu condiţia ca să nu fie omogene.
3.2 Bunurile trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt
supuse controlului vamal. . În timpul efectuării controlului vamal se interzice pricinuirea daunelor
nejustificate persoanei, precum şi bunurilor acesteia trecute peste frontiera vamală. Pentru
efectuarea controlului vamal pot fi folosite mijloace tehnice de control, care nu prezintă pericol
pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor şi care nu deteriorează obiectele supuse
controlului. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală se
efectuează de către colaboratorul vamal în atribuţia căruia intră exercitarea acestui control.
Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală începe cu
stabilirea scopului trecerii acestor bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova. La
scoaterea/introducerea bunurilor (inclusiv prin intermediul bagajelor neînsoţite) din teritoriul vamal
al Republicii Moldova persoanele fizice pot depune declaraţia vamală atît organului vamal din
interiorul ţării (în orele de program), cît şi la organele vamale de frontieră. Pentru ca o declaraţie
vamală să fie acceptată aceasta trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de lege. Trecerea
bunurilor cu scop de comercializare este posibilă doar în urma plasării acestora sub regim de
import sau export.
Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate
măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul
RM se echivalează cu statul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară,
precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse
unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice. Exportul se efectuează cu
condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii
altor condiţii prevăzute de CV a RM, şi de alte acte normative. Liberul de vamă la export se acordă
cu condiţia că mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea
se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export.
Cînd persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în vigoare prevede
plata obligaţiilor vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata acestora. Persoanele
fizice care nu practică activitatea de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale la momentul
traversării frontierei vamale.
3.3 Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regimul vamal de
import numai de către persoanele fizice, agenţi economici înregistrate în modul stabilit ca subiecte
ale activităţii de întreprinzător. Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoanele fizice peste
frontiera vamală se determină reieşind din categoria mărfii, cantitatea ei, precum şi din analiza
tuturor circumstanţelor călătoriei. Mărfurile sunt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele
sunt introduce sau scoase în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoane sau de către
membrii familiei acestuia pentru consum final. La stabilirea destinaţiei mărfurilor se i-au în
considerare:
1. categoria mărfii – modul de consum, practica de utilizare.
2. cantitatea mărfii – articole omogene, de aceeaşi denumire, mărime, model ,culoare.
3. circumstanţele legate de călătorie – scopul călătoriei, durata ei, ţara în care s-a aflat şi ţara în
care pleacă persoana.
Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de producţie se
pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa.
Testul nr. 4
Subiectul I
1.2Sistemul vamal joacă un rol decisiv în regelmentarea activităţii comerciale externe, deoarece
acesta prin diferite metode poate stimula cît şi anihila volumul exportului şi importului.
Sistemul vamal este acel instrument prin intermediul cărui se realizează politica economică a
statului, stabilirea relaţiilor comerciale externe cu statele vecine, precum şi instrument de
protecţie a politicii economice interne a statului. Toate aceste sarcini importante se realizează în
urma stabilirii anumitor relaţii comerciale externe, în urma cărora ţările închiei acorduri
internaţionale, stabilind careva facilităţi reciproce pentru importul – exportul anumitor mărfuri.
2.2 Declaraţia vamală este depusă în termen de 72 ore din momentul trecerii frontierei
vamale. Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în
bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală odată cu prezentarea
bunurilor.
Declarant - este persoana care declarară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de transport, care
întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în a cărui nume este
întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar.
Declarantul este obligat:
- să declare mărfurile şi mijloacele de transport, conform procedurii stabilite de CV;
- să prezinte, la cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport pe care le
declară;
- să prezinte, organului vamal, documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii;
- să plătească drepturile de import sau de export;*
- să acorde organului vamal asistenţă în procesul vămuirii.
Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să
respingă declaraţia vamală.
Dacă una şi aceiaşi persoană trece periodic acelaş tip de mărfuri şi mijloace de transport,
organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate partidele de
mărfuri şi de mijloace de transport care trec frontiera vamală. Din momentul primirii, declaraţia
vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declaraţia vamală.
2.3 Declararea mărfurilor la operaţiunile import – export joacă un rol primordial, si anume :
- asigurarea organului vamal cu informaţie despre marfa transportată
- confirmarea legalităţii acţiunilor săvîrşite
- funcţia de control.
Subiectul III
3.1. Importul - este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şî sunt aplicate
măsurile de politică economică.Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul RM
se echivalează cu statul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.
3.2 Conform prevederilor Codul vamal, procedura de vămuire a mărfurilor se efectuează după
următoarele reguli generale:
Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră în care se găseşte
expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau subdiviziunile lor. Serviciul Vamal are dreptul să
stabilească organele vamale la care să aibă loc vămuirea unor categorii de mărfuri şi
mijloace de transport. La solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul
organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din contul persoanei.
Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie
pot fi admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.
Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sînt în
drept să asiste la operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, aceste persoanele sînt
obligate să asiste la vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal.
În scopul vămuirii, titularii de drepturi asupra mărfurilor şi organul vamal este în drept să
preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei)
Operaţiunile de transportare, cîntărire, încărcare, descărcare, transbordare, reparaţia
ambalajului deteriorat, ambalarea, reambalarea, deschiderea ambalajului se efectuează la
cererea organului vamal sau cu acordul acestuia şi nu trebuie să implice cheltuieli
suplimentare pentru organul vamal.
În dependenţă de originea mărfurilor, la introducerea lor în ţară sub regim vamal de import
la achitarea drepturilor de import li se pot aplica unul din următoarele tarife vamale în urma
prezentării devezilor (certificatului) de origine a mărfii:
Tratament tarifar preferenţial - se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale, care
poate fi aplicată în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. De tratament tarifar pot beneficia
unele categorii de mărfuri în funcţia de originea acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care
RM este parte. . Cînd regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric,
acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe
lîngă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor
contingentate, emis de organul competent.
Prin tratament tarifar favorabil - se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import,
care poate fi aplicată în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ. Unele categorii de mărfuri pot
beneficia de un asemenea tratament în funcţie de tipul mărfii sau destinaţia ei finală.
In cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi
operaţiunile cu fiecare din acele mărfuri, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli
disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organul vamal poate consimţi, la cererea
declarantului ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a
mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.
3.3 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor
importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi
achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor străine
supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare activă,
accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea sumelor achitate ale accizului la
scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.
Testul nr. 5
1.1Activitatea vamala este desfasurata de organele vamale.Organul vamal reprezinta acel organ al
puterii executive care au caracter juridic,activeaza din numele statului este imputernicit cu
atributii, isi indeplineste functiile si sarcinile in sfera activitatii vamale si in alte domenii de
conducere cu ajutorul formelor si metodelor specifice de activitate.
Sandrovschi mentioneaza:Organele vamale pot fi definite ca organe de stat care indeplinesc o
activitate executive si de dispozitie intr-o sfera speciala a conducerii de stat,legata de trecerea
peste frontiera de stat a diferitor marfuri,mijloace banesti,mijloace de transport destinate
transportului de pasageri si de marfuri.
Organele vamale sunt organele de drept care constituie un sistem unic,format din:
1)Serviciul vamal
2)Biroruri vamale
3)Posturi vamale
Birouri vamale sunt de 2 feluri:
1)B.V interne-se ocupa de vamuirea marfurilor persoanelor juridice si agentilor economici.
2)B.V de frontiera-sunt puncte de intrare si ieshire din tara de ex.Aeroportul.
In R.M in present exista 8 birouri vamale.Biroul vamal are statut de pesroana juridical,iar posturile
vamale nu au statut de persoana juridical..fiind infiintat de biroul vamal.
Posturile vamale se pot clasifica in:
-posturi vamale mixte ,de ex.Moldova –Ucraina,scopul:facilitarea trecerii vamale
-posturi vamale mobile,care pot fi schimbate,de ex:Moldova-Transnistria.
-posturi vamale specializate,de ex.M.D.-Trans.sunt mai multe organe care controleaza nu numai
din punct de vedere vamal ci si economic.
-posturi vamale fixe,sunt stabilite la frontiera sau in interiorul tarii.
In R.M sunt peste 100 posturi vamale.Ele pot fi infiintate si desfiintate in fiecare zi.
Statutul,functiile si competenta Serviciului Vamal sunt determinate de C.V.al R.M si de
Guvern.Unitatile subordonate sunt create,reorganizate si lichidate de catre Serviciul Vamal.
1.2
1.Functia de prognozare-Autoritatile vamale iau masuri de prevenire si de combatere,in
conformitate cu reglementarile legale in vigoare,a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul
vamal.
2.Functia de planuire-consta in elaborarea diverselor proiecte,propuneri in sfera vamala,de
exemplu Serviciul Organelor Vamale organizeaza diverse programe de formare,pregatire si
perfectionare profesionala a personalului vamal.
3.Functia de evidenta si control-autoritatile vamale fac investigatii,supravegheri si verificari in
cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale.Autoritatea vamala
poate controla marfurile supuse reglementarilor vamale in orice loc ce s-ar afla pe teritoriul tarii.De
ex.Serv.Vamaleste in drept sa inspecteze agentii economici,indifferent de tipul de proprietate si
forma juridical de organizare.
4.Functia de cooperare cu organele de drept-Autoritatile vamale coopereaza cu administratia
centrala,publica locala,cu Guvernul R.M., ministere,politia cu BNM cu multiple agentii
specializate in aceasta sfera s.a pentru o mai buna functionare in vederea prevenirii,cercetarii si
combaterii fraudelor vamale.
5.Functia de conducere a activitatii financiare si administrative-Organele vamale au dreptul sa
elaboreze proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al activitatii vamale si il supune spre aprobare
Ministerului Finantelor ;asigura executarea acestuia.Simultan este intr-o stransa corelatie cu
administratia publica prin aplicarea legii si prestarea de servicii publice.
3.3
Referitor la efectuarea controlului corporal se intocmeste un proces-verbal .Acest process-verbal
este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal,de persoana supusa acestui
control,de martorii asistenti,precum si de lucratorul medical care a participat la control.Persoana
supusa controlului corporal este in drept sa faca mentiuni in procesul verbal. Daca persoana care a
incalcat regulile vamale refuza sa semneze procesul-verbal,in el se consemneaza acest
lucru.Persoana care a incalcat regulile vamale are dreptul sa dea explicatii,sa faca obiectii asupra
procesului-verbal sa isi expuna motivele refuzului de a-l semna.Explicatiile,obiectiile si motivele
refuzului de a semna procesul-verbal,scrise cu mana proprie de persoana fizica ,se anexeaza la
procesul -verbal.
Testu nr.6
2.1O conditie esentiala de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera vamala
este declararea acestora care reprezinta elementul de baza al perfectarii actelor vamale.Declararea
este expunerea de date veridice despre tipul si cantitatea marfurilor,despre scopul trecerii peste
frontiera vamala precum si alte date necesare pentru efectuarea controlului vamal si a stabilirii si
incasarii platilor vamale.Declararea se efectueaza si in cazul schimbarii regimului vamal ales.
Declaratia vamala este depusa in termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierii
vamale(termenul este de 168 ore in cazul transportarii marfurilor pe cai ferate).Subiectii in cadrul
raportului juridic in procesul declararii sunt:
1.Organele vamale.
2.Declarantii vamali si alte personae.
Obiectul declararii il formeaza:
1.marfurile
2.mijloacele de transport.
Declaratia vamala trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente necesare vamuirii:
-certificatul de inregistrare a agentului economic.
-certificatul de atribuire a codului fiscal
- certificatul de atribuire a codului statistic IDNO.
-contractul sau copia contractului inregistrat la biroul vamal
-certificatul de origine a marfurilor
-certficatul de calitate a marfurilor
-certificatul de conformitate a marfii
-factura in care se indica cantitatea si costul marfii
-procura eliberata pers.fiz. care se ocupa de vamuirea marfii.
. Actele vamale în cadrul procedurii de vămuire se perfectează în limba de stat. Ca excepţie pot fi
admise acte întocmite în limbi străine vorbite de colaboratorii vamali.
3.1.Exportul este un regim vamal in care marfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.Sunt admise la export marfurile produse in tara,precum si cele
importate si puse in libera circulatie anterior,cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri
de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii economice.
Exportator este considerata acea persoana prin al carui nume este facuta declaratia vamala de
export si care este fie proprietarul marfii fie o persoana investita cu drept de instrainare asupra
acestor marfuri.Exportatorul este obligat sa depuna o declaratie vamala de export fie la biroul
vamal in raza de activitatea a carui se afla sediul lui fie la biroul vamal in raza de activitate a
caruia se afla locul de incarcare a marfurilor.
Mijloacele de transport si coletele destinate exportului,vamuite in interiorul tarii sosite la frontiera
fara sigilii cu sigilii violate,neaplicate correct sau cu sigilii care nu corespund celor mentionate in
documente se controleaza de organele vamale de la frontiera.
Marfurile autohtone pot fi exportate temporar in cazul in care urmeaza a fi reintroduse in tara
fara a surveni vreo modificare,cu exceptia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixeaza termenul in care merfurile trebuie sa fie reintroduse sa sa fie plasate sub o
alta destinatie vamala.Termenul aprobat trebuie sa permita realizarea scopului utilizarii,dar sa nu
depaseasca 3 ani.
3.2.
Conditiile de plasare a marfurilor sub regimul vamal de export sunt urmatoarele:
-Achitare drepturilor de export.
-Respectarea masurilor de politica economica.
-Marfurile vamuite la export la un birou vamal din interiorul tarii se sigileaza imediat dupa
efectuarea controlului si se plaseaza in regim de tranzit pana la un birou vamal de frontiera.
-Acordarea liberului de vama la export,cu conditia ca marfurile respective sa fie scoase de pe
teritoriul vamal in aceeasi stare in care acestea se aflau la data inregistrarii declaratiei vamale de
export,cu exceptia pierderilor naturale aferente transportarii si pastrarii in conditii bune.
3.3
Agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare, sînt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile autorizate ale
Republicii Moldova încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat,
să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze
mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare
repatrierea mijloacelor băneşti şi materiale) în termenele stabilite, după cum urmează:
a) în contractele de vînzare-cumpărare, barter, de export în regim de consignaţie - în termenul
stabilit în contract, dar nu mai mult de un an de la data expedierii mărfurilor respective sau
efectuării plăţii pentru marfă, cu excepţia contractelor de procurare a materialului săditor viticol şi
pomicol, al căror termen este de 18 luni de la data efectuării plăţii;
b) în contractele de prelucrare - 60 de zile calendaristice de la data încheierii ciclului tehnologic,
stabilită în contract;
c) în contractele de leasing, la scoaterea obiectului leasingului din Republica Moldova, încasarea
plăţilor se efectuează în termenele stabilite pentru efectuarea plăţilor conform clauzelor
contractuale, dar cel puţin o dată în decurs de un an, începînd cu data scoaterii obiectului
leasingului din ţară.
Nerespectarea termenelor de repatriere a mijloacelor băneşti, a celor materiale şi serviciilor
se sancţionează cu amendă, aplicată agenţilor economici, în proporţie de 0,1 la sută din suma
(valoarea) mijloacelor nerepatriate pentru fiecare zi calendaristică de întîrziere.
Cuantumul amenzii nu poate depăşi suma (valoarea) mijloacelor băneşti şi a celor materiale
nerepatriate în termenele stabilite. Achitarea amenzii nu scuteşte agenţii economici de obligaţia de
repatriere a mijloacelor băneşti şi a celor materiale. În cazul în care suma amenzii achitate
echivalează cu sumele nerepatriate sau cu valoarea mărfurilor neimportate, agentul economic este
scutit de obligaţia de repatriere.
Controlul asupra repatrierii mijloacelor băneşti, a mărfurilor şi serviciilor provenite din
tranzacţiile economice externe se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în timpul
controalelor efectuate la agenţii economici, în modul stabilit de legislaţie.
Test 7
1.1 La perfectarea documentelor vamale, persoana fizică prezintă certificatul de proprietate asupra
produselor, eliberat de organul administraţiei publice locale, ori factura de preluare a mărfurilor din
depozitul întreprinderii sau alt document, ce confirmă primirea lor în contul salariilor sau pensiilor.
Taxa pentru procedurile vamale se achită conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Organele
vamale vor verifica valoarea în vamă a mărfurilor declarate de persoanele fizice potrivit Legii cu
privire la Tariful Vamal
1.1 Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor
importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a
fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. La introducerea mărfurilor
străine supuse acceizelor pe teritoriul vamal şi plasarea acestora în regim vamal perfecţionare
activă, accizul se achită la introducerea acestor mărfuri, cu restituirea sumelor achitate ale
accizului la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare.
1.3
2.1 Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber), sînt părţi ale teritoriului Republicii
Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care
pentru investitorii autohtoni şi străini sînt permise, în regim preferenţial, anumite genuri ale
activităţii de întreprinzător
2.2 Zonelor libere, în scopul realizării obiectivelor asumate, li se acordă regimuri preferenţiale de
stimulare a activităţii de întreprinzător. Modificări ale regimului şi ale modului de desfăşurare a
activităţii de întreprinzător într-o zonă liberă sînt posibile numai prin introducerea unor modificări
în prezenta lege.
Rezident al zonei libere, , poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată în modul stabilit de
legislaţie în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova
Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie cu
Administraţia un contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător.
Contractul se încheie pentru întreaga perioadă de activitate în zona respectivă.
În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:
a) producţia industrială a mărfurilor de export şi a celor de substituire a mărfurilor de import;
b) operaţiunile de export-import, inclusiv sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea
operaţii;
c) alte genuri auxiliare de activitate necesare pentru desfăşurarea activităţii în zona liberă.
Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină
evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor
confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o
dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate
modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.
2.3 Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate
sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a
unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale,
de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.
Sînt scutite de taxa vamală:mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe
teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona
economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone
economice libere, precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul
teritoriului vamal al Republicii Moldova;
Sînt scutite de drepturi de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale:
a) mărfurile (serviciile) introduse în zona liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii
Moldova;
b) mărfurile (serviciile) importate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, precum şi de pe teritoriul altor zone libere;
c) mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona liberă, exportate în afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere.
Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din
zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe în mărime de 50 la sută
din cota stabilită în Republica Moldova.
Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor, introduse în zona liberă din afara
teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone libere, precum şi mărfurile originare din
această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Achitările în numerar pe teritoriul zonelor libere se efectuează în valută naţională.
Asupra tranzacţiilor de export-import efectuate de către rezidenţi cu subiecţi străini se extind
cerinţele stipulate în legislaţie privind repatrierea valutei
3.1 Controlului vamal sunt supuse toate mijloacele de transport care trec frontiera vamala, cu
exceptia unor cazuri prevazute de legislatie.
Organul vamal este în drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de
legislaţie.
Mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la sfîrşitul
controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal.
Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi
mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se
considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor
internaţionale la care aceasta este parte.
3.2
Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în
lipsa declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi
a reprezentanţilor acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi
mijloacelor de transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor,
animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului
vamal.
Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi
mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au
fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi.
3.3
Test 8
1.2Brokerul vamal este persoana juridica inregistrata in conformitate cu legislatia, care detine
autorizatia pentru activitatea de broker vamal,eliberata de Departamentul vamal, si care in
numele si pentru terte personae , declara marfurile , le prezinta pentru vamuire , efectueaza si
alte operatii vamale. Pentru obligatia vamala aparuta brokerul vamal raspunde solidar cu
platitorul vamal.
1.2 Pentru a primi licenţă pentru activitate de broker vamal, persoana juridică trebuie:
- să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul
vămuirii;
- să dispună de o bază tehnică materiială care să perniţă desfăşurarea activităţii de broker
vamal.
Brokerul vamal are următoarele drepturi şi obligaţii:
- este în drept să efectuieze, în numele şi pentru terţe persoane, orice operaţiuni de mediere în
domeniul vamal;
- îndeplineşte toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale.
Agentul economic care solicită autorizaţia de broker vamal (în continuare - solicitant) se adresează
la Serviciul Vamal cu o cerere în formă liberă, în care se indică următoarele informaţii:
a) denumirea completă şi abreviată a solicitantului, adresa juridică a acestuia, telefoanele de
contact;
b) codul fiscal/codul IDNO;
c) datele despre specialiştii angajaţi (numele, prenumele, patronimicul, domiciliul);
d) adresele oficiului central şi ale filialelor şi reprezentanţelor sale în teritoriu, precum şi a
specialiştilor care vor activa în oficiul şi reprezentanţele respective;
e) amplasarea depozitului provizoriu.
Despre decizia de eliberare a autorizaţiei de broker vamal, Serviciul Vamal înştiinţează în scris
solicitantul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei.
Temei pentru refuzul eliberării Autorizaţiei poate servi:
a) informaţiile neautentice în documentele prezentate de către solicitant;
b) necorespunderea sau lipsa condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de broker vamal.
1.3 Brokerul vamal, în exercitarea atribuţiunilor sale, are ca principală obligaţie asigurarea, în faţa
organelor vamale, a respectării legislaţiei vamale şi fiscale pentru operaţiunile efectuate în numele
agenţilor economici. De asemenea, el răspunde solidar cu agentul economic, în condiţiile prevăzute
de Codul vamal, de obligaţiile privind achitarea drepturilor de import sau de export, şi altor plăţi
aferente prolongării termenului de achitare.
Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii,
autenticitatea documentelor şi datelor folosite în acest scop.
La solicitarea titularului operaţiunii vamale, brokerul vamal poate efectua din contul său plata
drepturilor de import ori de export sau, în cazul operaţiunilor suspensive, poate asigura garantarea
acestora. Garantarea drepturilor de import sau de export poate fi făcută prin depunerea la biroul
vamal a unei scrisori de garanţie bancară, în mărime egală cel puţin cu drepturile garantate, emisă
de o bancă agreată, ori prin depunerea în contul organului vamal a unei sume băneşti (în monedă
naţională) care să asigure plata drepturilor de import sau de export. Atunci cînd se utilizează o
scrisoare de garanţie în mărime care depăşeşte suma calculată, diferenţa disponibilă poate fi
utilizată pentru alte operaţiuni vamale.
Subiectul 2. Stabilirea valorii in vama a marfurilor importate
2.1
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe
sau scoase de pe teritoriul vamal.
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a
mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi
aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care
valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la
lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
2.2
La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza
preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în
cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal.
b) cheltuielile suportate de cumpărător
c) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar
reveni, direct sau indirect, vînzătorului.
La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile
care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.
La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
similară, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu mărfă similară. Se consideră similare mărfurile
care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie
interschimbabile din punct de vedere comercial.
(2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.
Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în starea
în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor prezentului articol,
se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau
similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii
de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia
deducerii:
a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor
şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;
b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe
teritoriul Republicii Moldova etc.
2.3
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe
sau scoase de pe teritoriul vamal.
La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii
vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu
legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să
fie veridice şi confirmate prin acte.
Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii.
Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii în
vamă a mărfii anunţate de declarant.
În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii
anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant
(importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt
suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii,
aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.
Subiectul 3 Tranzitul
3.1 Conform legislatiei vamale, tranzitul este regimul vamal in care marfurile sunt transportate pe
teritoriul vamal sub supravegherea vamala de la un organ vamal la altul , fara perceperea
drepturilor de import-export si fara aplicarea masurilor de politica economica.
3.3
Test nr. 9
Alte destinaţii:
Zona liberă - este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt plasate şi utilizate fără
plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, iar mărfurile
autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de
export.
În Republica Moldova activează 6 zone economice libere: Expo-Business-Chisinau, Ungheni-
Business, Tvardiţa, Parcul de producţie Otaci-Business, Parcul de producţie Valkaneş, Parcul de
producţie Taraclia, precum şi Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti"şi Portul Internaţional
Liber "Giurgiuleşti"
Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea
măsurilor de politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile
internaţionale sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaţionale
Abandon în favoarea statului - este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul
statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
Distrugerea - este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere
vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică
Reexport - este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal
fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică
Test nr. 10
1.3. Formulaţi asemănări şi deosebiri între deplasarea mărfurilor peste vamă de către agenţi
economici şi persoane fizice.
Deosebirile:
- doar agenţii economici au dreptul să treacă peste forntiera vamală bunuri cu destinaţie comercială
pe cînd persoanele fizice întotdeuna trebuie să dovedească că bunurile care le deplasează nu sunt
pentru scopuri comerciale
- pentru a deplasa mărfuri peste vamă, agenţii economici trebuie să prezinte licenţe şi diferite alte
documente care datermină originea, calitatea, cantitatea, destinaţia mărfii.
2.1. Descrieţi principiile de aplicare a metodei de bază conform valorii de tranzacţie.
2.2. Determinaţi condiţiile de aplicare a metodei conform valorii de tranzacţie.
2.3.Argumentaţi cheltuielile incluse în valoarea mărfurilor.
a)prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri
b)transformarea mărfurilor
c)repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, regladarea
d)utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc
printr produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar
dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare.