INFECȚIA CU CORONAVIRUS

DE TIP NOU
(COVID-19)

PROTOCOL CLINIC PROVIZORIU

Chișinău 2020
 Aprobat de Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al
Republicii Moldova
Aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova
nr. din 03.2020

CUPRINS
ABREVIERI ȘI NOTAȚII CONVENȚIONALE................................................................................5
PARTEA INTRODUCTIVĂ..............................................................................................................6
Exemple de formulare a diagnosticului clinic.................................................................................................6
Utilizatorii......................................................................................................................................................6
Scopul protocolului........................................................................................................................................6
Lista persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului.........................................................................1
DEFINIȚII FOLOSITE ÎN DOCUMENT.........................................................................................1
Caz suspect.....................................................................................................................................................1
Caz probabil...................................................................................................................................................1
Caz confirmat.................................................................................................................................................1
COVID-19 de gravitate ușoară........................................................................................................................2
COVID-19 de gravitate medie.........................................................................................................................2
COVID-19 cu evoluție severă..........................................................................................................................2
Pneumonie severă..........................................................................................................................................2
Caz critic.........................................................................................................................................................2
Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS)...............................................................................................2
Sepsis.............................................................................................................................................................3
Șoc septic.......................................................................................................................................................3
INFORMAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ................................................................................................3
Virusologie și elemente de patogenie............................................................................................................3
Sursa de infecție.............................................................................................................................................4
Perioada de contagiozitate.............................................................................................................................4
Receptivitatea................................................................................................................................................4
Contagiozitatea..............................................................................................................................................4
Imunitatea postinfecțioasă............................................................................................................................5
Perioada de incubație....................................................................................................................................5
ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ......................................................................................................5
SEMNELE CLINICE SPECIFICE COVID-19..................................................................................5

2
CLASIFICĂRI...................................................................................................................................7
PROFILAXIA SPECIFICĂ...................................................................................................................................7
PROFILAXIA NESPECIFICĂ...............................................................................................................................7
PREVEDERI DE SUPRAVEGHERE ȘI PROFILAXIE PENTRU CONTINGENTELE SPECIALE
DE PACIENȚI ÎN CONDIȚII DE AMBULATOR.............................................................................8
Măsuri pentru asigurarea supravegherii pacientului cu COVID-19 în condiții de domiciliu.............................8
Măsuri pentru asigurarea supravegherii gravidelor fără COVID-19................................................................9
Măsuri pentru asigurarea supravegherii copiilor primului an de viață fără COVID-19....................................9
Măsuri pentru asigurarea supravegherii persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități fără COVID-1910
TRIAJUL PACIENȚILOR...............................................................................................................10
Criteriile de spitalizare.................................................................................................................................11
Modul de transportare.................................................................................................................................11
Nivel de asistență medicală urgentă la etapa prespitalicească.....................................................................12
Triajul pacientului cu COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat) în DMU/UPU sau secția de internare. .13
Traseul pacientului din DMU/UPU sau secția de internare până în camera (salon) de izolare......................14
Efectuarea procedurilor medicale pacienților cu COVID-19..........................................................................14
Izolarea pacienților și accesul vizitatorilor....................................................................................................14
Curățenia saloanelor pacienților cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat)..........................14
Traseul pacientului cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat) din salon până în cabinetul
roentgen......................................................................................................................................................14
CRITERII DE ALERTĂ..................................................................................................................15
Indicatori clinici precoce pentru forme severe și critice................................................................................15
Criteriile de alertă precoce MEVS pentru adulți (Modified Early Warning System).......................................16
Criteriile de severitate pentru copii..............................................................................................................16
Criteriile pentru transferul adulților cu COVID 19 la nivelul III de asistență medicală...................................16
Criteriile pentru transferul copiilor cu COVID 19 la nivelul III de asistență medicală....................................17
INVESTIGAȚII PARACLINICE ȘI DE LABORATOR...................................................................17
Investigații paraclinice pentru evaluarea pacienților și monitorizare...........................................................17
Investigații de laborator recomandate de monitorizat.................................................................................18
Modificări ale testelor nespecifice de laborator...........................................................................................18
Investigații de laborator și paraclinice în COVID-19 la copii..........................................................................19
Monitorizarea copiilor cu COVID 19 în forme grave......................................................................................20
Teste specifice de laborator.........................................................................................................................20
Metode de identificare a virusul SARS-CoV-2..............................................................................................20
Investigațiile de control în RT-PCR................................................................................................................21
PRINCIPII DE TRATAMENT........................................................................................................21

3
 Managementul cazului de infecție COVID-19...............................................................................................21
Tratamentul pacienților la domiciliu............................................................................................................22
Tratamentul în condiții de staționar.............................................................................................................22
Terapia cu oxigen.........................................................................................................................................22
Tratament etiologic......................................................................................................................................23
Tratament etiologic la adulți........................................................................................................................23
Tratament etiologic la copii..........................................................................................................................24
Tratamentul copiilor cu COVID 19 în funcție de forma clinică.......................................................................25
Tratamentul cu corticosteroizi......................................................................................................................26
Managementul perfuziilor intravenoase......................................................................................................26
Antibioticoterapia........................................................................................................................................26
Terapia de reabilitare...................................................................................................................................27
CRITERII DE EXTERNARE..........................................................................................................27
Recomandări la externare................................................................................................................28
MANAGEMENTUL CAZULUI COVID-19 LA GRAVIDE..........................................................................28
Pregătirea instituției medicale care va acorda asistență la naștere pacientelor cu COVID-19 suspectă
/confirmată..................................................................................................................................................28
Conduita în momentul prezentării pacientei cu COVID-19 suspectă /confirmată.........................................29
în secția de internare....................................................................................................................................29
Modalitatea de naștere................................................................................................................................30
Conduita în travaliu și în timpul nașterii.......................................................................................................31
Recomandări specifice cu privire la utilizarea EPP în timpul nașterii și operației cezariană..........................32
Operația cezariana programată și inducerea planificată a travaliului...........................................................33
Urmărirea lehuzei.........................................................................................................................................33
Alăptarea nou-născutului.............................................................................................................................33
Externarea pacientei după naștere...............................................................................................................34
RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR
PROTOCOLULUI...........................................................................................................................35
Serviciul de asistenţă medicală urgentă la etapa prespitalicească..............................................................................35
Instituţiile de asistenţă medicală primară.....................................................................................................................35
Instituţiile de asistenţă medicalăă spitalicească: secţii de boli infecţioase; secţii de reanimare şi terapie intensivă;
spitale de boli infecţioase, secții de obsterică și ginecologie și alte secții curative..........................................................36
Anexa 1. Algoritmul de conduită a cazului suspect sau contactului..............................................................39
Anexa 2. Instrucțiuni/măsuri de precauție pentru medic/asistent medical/infirmieră în secția UPU în
contextul unui caz suspect/probabil/confirmat cu COVID-19......................................................................40
Anexa 4. Consilierea psihologică a pacienților cu COVID-19.........................................................................45
BIBLIOGRAFIA..................................................................................................................................46

4
ABREVIERI ȘI NOTAȚII CONVENȚIONALE

AMP asistență medicală primară

AMU asistență medicală urgentă
ARDS sindromul de detresă respiratorie acută
ARN acid ribonucleic
BPCO boală pulmonară cronică obstructivă
CPAP ventilaþie cu presiune pozitivã continuã în căile aeriene
CT tomografie computerizată
DMU departamentul de medicină urgentă
EPP echipament de protecție personală
ECG electrocardiograma
FCC frecvenţa contracţiilor cardiace
FiO2 fracția de O2 în aerul inspirat
FR frecvenţă a respiraţiei
IM, i.m. intramuscular
IV, i.v. intravenos
MODS sindromul de disfuncție multiorganică
MSPS Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
OI indicele oxigenării
OSI indicele oxigenării utilizând SpO2
PaCO2 presiunea parțială a bioxidului de carbon în arteră
PaO2 presiunea parțială a oxigenului în arteră
PaO2/FiO2 indicele oxigenării
PCN protocol clinic național
PEEP presiune pozitivă la sfârșitul expirului
PPE echipament protectiv personal
RT-PCR real-time – reacție de polimerizare în lanț
RFG rata de filtrare glomerulara
SARI infecții respiratorii acute severe
SARS-CoV-2 abreviatura virusului ce provoacă COVID-19
SaO2 saturația sângelui cu oxigen
SIRS sindrom de răspuns inflamator sistemic
SpO2 saturația cu oxigen a sângelui periferic
SVBP Suportul vital bazal pediatric
SVAP Suportul vital avansat pediatric
ȘTI Șoc toxico-infecțios
TA tensiunea arteriala
UPU unitate de primiri urgente
USG ultrasonografie

5
PARTEA INTRODUCTIVĂ

Exemple de formulare a diagnosticului clinic

- COVID -19, forma ușoară
- COVID-19, formă medie
- COVID-19, forma gravă cu sindrom de detresă respiratorie. Insuficiență respiratorie acută gradul
II. Edem pulmonar, gradul I.
- COVID-19, formă gravă cu pneumonie severă. Insuficență respiratorie acută, grdaul I.

Utilizatorii
 oficiile medicilor de familie (medicii de familie şi asistentele medicilor de familie);
 centrele de sănătate (medici de familie);
 centrele medicilor de familie (medicii de familie);
 instituţiile/secţiile consultative (infecţionişti, pediatri, reanimatologi);
 asociaţiile medicale teritoriale (medicii de familie şi infecţionişti, pediatri);
 serviciile de asistenţă medicală urgentă prespitalicească (echipele AMU specializate şi de profil
general, AVIASAN);
 secţiile de boli infecţioase, reanimare şi terapie intensivă ale spitalelor raionale; municipale
(infecţionişti, pediatri infecţionişti, pediatri, reanimatologi);
 spitalele de boli contagioase (infecţionişti, pediatri infecţionişti, reanimatologi).

Notă: Protocolul la necesitate poate fi utilizat şi de alţi specialişti, implicați în asistența medicală a
pacienților cu complicații ale COVID 19.
Acest document nu este un ghid exhaustiv și se bazează pe datele disponibile la momentul
elaborării.

Scopul protocolului
1. A spori depistarea precoce (primele 12-24 ore din debutul bolii) în COVID-19 (caz suspect,
probabil, confirmat).
2. A îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale de urgenţă acordate bolnavilor cu COVID-19 (caz
suspect, probabil, confirmat).
3. A spori calitatea examinării, tratamentului şi supravegherii pacienţilor cu COVID-19 (caz suspect,
probabil, confirmat).
4. A reduce rata de complicaţii şi letalitatea la pacienţii cu COVID-19 (caz suspect, probabil,
confirmat).

Elaborat: martie 2020

Revizuire: la necesitate

6
Lista persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului

Prenume, nume Funcția deținută, instituția

Tiberiu Holban d.h.ș.m, profesor universitar, șef Catedră de boli infecțioase, tropicale și
parazitologie medicală, USMF ,,Nicolae Testemițanu”, președintele
Comisiei de specialitate a MSMPS în boli infecțioase
Gheorghe Placintă d.h.ș.m, șef Catedră de boli infecțioase, USMF ,,Nicolae Testemițanu”
Ghenadie Curocichin d.h.ș.m, profesor universitar, șef Catedră de medicină de familie
Valentin Friptu d.h.ș.m., profesor universitar, șef Disciplina de obstetrică, ginecologie și
reproducere umană, USMF „NicolaeTestemiţanu"
Stela Cojocaru d.ș.m., conferențiar universitar, Catedra de boli infecțioase, tropicale și
parazitologie medicală, USMF ,,Nicolae Testemițanu”
Ludmila Bîrca d.ș.m., conferențiar universitar, Catedra de boli infecțioase, clinica Boli
infecțioase copii „Valentina Halitov”, USMF ,,Nicolae Testemițanu”,
director, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii
Galina Rusu d.ș.m., conferențiar universitar, Catedra de boli infecțioase, clinica Boli
infecțioase copii „Valentina Halitov”, USMF „Nicolae Testemițanu”
Stela Cornilova medic infecționist, asistent universitar, Catedra de boli infecțioase, clinica
Boli infecțioase copii „Valentina Halitov”, USMF „Nicolae Testemițanu”,
vicedirector, IMSP Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru
Copii
Tatiana Știrbu asistent universitar, Catedra de boli infecțioase, clinica Boli infecțioase
copii „Valentina Halitov”, USMF „Nicolae Testemițanu”,
Virginia Șalaru d.ș.m., conferențiar universitar, Catedra de medicină de familie, USMF
„Nicolae Testemițanu”
Lora Gîțu asistent universitar, Catedra de medicină de familie, USMF „Nicolae
Testemițanu”
Stelian Hodorogea d.ș.m., conferențiar universitar, Disciplina de obstetrică, ginecologie și
reproducere umană, USMF „NicolaeTestemiţanu"
Angela Marian- d.ș.m., conferențiar universitar, Disciplina de obstetrică, ginecologie și
Pavlenco reproducere umană, USMF „NicolaeTestemiţanu"
Liviu Iarovoi d.ș.m., conferențiar universitar, Catedra de boli infecțioase, tropicale și
parazitologie medicală, USMF „Nicolae Testemițanu”
 Protocolul clinic a fost examinat și avizat de:

Prenume, nume Funcția deținută, instituția

Angela Paraschiv Președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale în epidemiologie
Constantin Spînu Șef Direcţie cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii publice, Agenția
Națională pentru Sănătate Publică
Ștefan Gheorghiță Șef Secţie supravegherea epidemiologică a gripei şi a infecţiilor respiratorii
virale acute, Agenția Națională pentru Sănătate Publică
Doina Rusu Membru al Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în ftiziopneumologie
Victor Cojocaru Președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în anestezie şi terapie intensivă
Ninel Revenco Președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în pediatrie
Gheorghe Ciobanu Președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în medicină urgentă
Olga Cernețchi șef Catedră de obstetrică și ginecologie, prorector USMF ,,Nicolae
Testemițanu”
Valentin Gudumac Catedra medicina de laborator, USMF „Nicolae Testemițanu”
Nicolae Bacinschi Președintele Comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale în farmacologie clinică
Silvia Cibotari Director general, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale
Angela Belobrov Director general, Compania Națională de Asigurări în Medicină
 DEFINIȚII FOLOSITE ÎN DOCUMENT

Coronavirusurile (CoV) sunt o familie numeroasă de virusuri care provoacă boli ce variază de la răceală
comună la boli mai severe, cum ar fi Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu și Sindromul
Respirator Acut Sever. COVID-19este o tulpină nouă care a fost descoperită în anul 2019 și nu a fost
identificată anterior la om. Infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) este provocată de virusul
SARS –CoV- 2.

DEFINIȚII DE CAZ (ordinul MSMPS din 28.03.2020)

Caz suspect
Pacient cu boală respiratorie acută (febră și/sau cel puțin un semn/simptom al bolii respiratorii, de
exemplu: tuse, dificultăți de respirație etc.) ȘI cu un istoric de călătorie sau aflare într-un teritoriu care
raportează transmiterea infecției COVID-19 în ultimele 14 zile anterioare debutului simptomelor
SAU
Pacient cu boală respiratorie acută (febră și/sau cel puțin un semn/simptom al bolii respiratorii, de
exemplu: tuse, dificultăți de respirație etc.) ȘI care a fost în contact cu un caz COVID-19 probabil sau
confirmat (vezi definiția contactului*) în ultimele 14 zile înainte de debutul simptomelor;
SAU
Pacient cu infecție respiratorie severă acută (SARI**) ȘI care necesită spitalizare ȘI fără altă etiologie
care explică pe deplin prezentarea clinică
Caz probabil
A. Un caz suspect pentru care testarea la infecția COVID-19 nu este concludentă.
SAU
B. Un caz suspect pentru care testarea nu a putut fi efectuată din anumite motive
Caz confirmat
Un caz cu confirmare de laborator*** a infecției COVID-19, indiferent de semnele și simptomele
clinice.
Notă:
*Definiția contactului
Persoana care a avut oricare contact cu un caz probabil sau confirmat pe parcursul a 2 zile până la debut
și 14 zile după debutul simptomelor, precum:
- Contactul față în față cu un caz probabil sau confirmat la distanța de 1 metru și în decurs de mai mult
de 15 minute;
- Contact fizic direct cu un caz probabil sau confirmat;
- Îngrijirea unui pacient cu boala COVID-19 probabil sau confirmat, fără a utiliza echipamentul de
protecție personală adecvat
SAU
- Alte situații, conform evaluării riscului local.
NB: pentru cazurile asimptomatice confirmate, perioada de contact este considerată începând cu 2 zile
până și pe parcusul a 14 zile după data prelevării probei pentru investigarea de laborator.
**definiția SARI, este in conformitate cu ordinul MSMPS nr.1103 din 02.10.2019 "Cu privire la
supravegherea epidemiologică la gripă, IACRS și SARI in Republica Moldova și prezentarea
informației săptămânale / lunare". Infecții Respiratorii Acute Severe (SARI - Severe Acute
RespiratoryInfection).
***În dependență de intensitatea transmiterii infecției, numărul de cazuri înregistrate și capacitățile de
laborator, la decizia autorităților naționale, testarea de laborator va fi efectuată selectiv în baza criteriilor
aprobate, iar stabilirea diagnosticului se va efectua în baza criteriilor clinice și epidemiologice.
****Zonele cu transmitere locală / comunitară extinsă și zonele afectate de COVID-19 sunt publicate
zilnic pe pagina web a Agenției Naționale pentru Sănătate Publica (www.ansp.md).

COVID-19 de gravitate ușoară: pacienții cu subfebrilitate, fără pneumonie.

COVID-19 de gravitate medie: pacienții cu febră și semne de pneumonie non-severă, fără
necesitate de tratament cu oxigen.
Copilul cu pneumonie non-severă prezintă tuse sau dificultate respiratorie și frecvență respiratorie
crescută (<2 luni: ≥60 respirații/min; 2–11 luni: ≥50 respirații/min; 1–5 ani: ≥40 respirații/min); și fără
semne de pneumonie severă.
COVID-19 cu evoluție severă: pacienții prezintă semne de pneumonie severă.
Pneumonie severă:
Adulți și adolescenți cu febră sau infecție respiratorie suspectată, plus una din următoarele: FR 30/min;
pSO293% în repaus; PaO2/FiO2300 mmHg; progresia rapidă a desenului imagistic pulmonar în
ultimele 24-48 ore cu 50%; ar putea scade progresiv numărul de limfocite periferice și crește rapid
lactatul.
Copii cu tuse sau dificultate respiratorie, plus cel puțin una din următoarele: cianoză centrală sau
SpO2<90%; deresă respiratorie severă (de ex. geamăt, tiraj costal sever); semne de pneumonie cu
manifestări generale severe: imposibilitatea de a bea sau a fi alăptat, letargie sau pierderea cunoștinței,
sau convulsii. Ar putea fi prezente și alte semne de pneumonie: tiraj costal, frecvență respiratorie
crescută (<2 luni: ≥60 respirații/min; 2–11 luni: ≥50 respirații/min; 1–5 ani: ≥40 respirații/min). 2
Diagnosticul este clinic; imagistica toracică permite excluderea complicațiilor: infiltrate bilaterală,
multilobată cu o progresie rapidă într-o perioadă scurtă de timp; ar putea scade progresiv numărul de
limfocite periferice și crește rapid lactatul.
Caz critic: pacienți cu COVID-19 și ARDS; șoc; orice insuficiență de organ care necesită
îngrijire în secțiile de terapie intensivă; alte stări cu pericol major pentru viața pacientului.
Sindrom de detresă respiratorie acută (ARDS):
ARDS este o reacție inflamatorie acută la variate forme de injurie pulmonară ce duce la creșterea
permeabilității vasculare pulmonare și dezvoltarea unui edem pulmonar non-cardiogen, prezența
infiltratelor pulmonare bilaterale evidente radiologic. Semnul distinctiv al sindromului este hipoxemia
refractară. Debut: simptome respiratorii noi sau agravate în decurs de o săptămână după apariție.
Imagistica toracică (radiografie, CT, ultrasonografia toracică): opacități bilaterale, neexplicate prin
alte cauze. Originea edemului pulmonar: insuficiență respiratorie neexplicată pe deplin de insuficiența
cardiacă sau retenția lichidiană. Necesită apreciere obiectivă (de ex. ecocardiografie) pentru a exclude
cauza hidrostatică a edemului, dacă nu sunt prezenți factori de risc. Deficiența de oxigenare la adulți:
 ARDS ușor: 200mmHg < PaO2/FiO2a ≤300mmHg (cu PEEP sau CPAP ≥5cmH2O, sau neventilat);
 ARDS moderat: 100mmHg <PaO2/FiO2 ≤200mmHg (cu PEEP ≥5cmH2O, sau neventilat);
 ARDS sever: PaO2/FiO2 ≤100mmHg (cu PEEP ≥5cmH2O, sau neventilat).
 Când nu este disponibil PaO2, SpO2/FiO2 ≤315 sugerează ARDS (inclusiv la pacienții neventilați).
Deficiența de oxigenare la copii:
 NIV nivel dublu sau CPAP ≥5cmH2O ventilație non-invazivă prin mască: PaO2/FiO2 ≤ 300mmHg
sau SpO2/FiO2 ≤264
 ARDS de severitate ușoară (cu ventilație invazivă): 4≤OI< 8 sau 5≤ OSI<7.5
 ARDS de severitate moderată (cu ventilație invazivă): 8≤OI<16 sau 7.5≤OSI<12.3
 ARDS sever (cu ventilație invazivă): OI≥16 sau OSI≥12.3
Sepsis:
Adulți: disfuncție a unui organ care pune în pericol viața cauzată de un răspuns dereglat al gazdei la o
infecție suspectată sau dovedită. Semnele de disfuncție a organelor includ: stare mentală deteriorată,
respirație dificilă sau accelerată, saturație redusă cu oxigen, debit urinar redus, ritm cardiac accelerat,
puls slab, extremități reci sau tensiune arterială joasă, marmorații tegumentare, sau dovada de modificări
ale testelor de laborator: coagulopatie, trombocitopenie, acidoză, nivel înalt de lactat seric sau
hiperbilirubinemie.
Copii: infecție suspectată sau dovedită și ≥2 criterii SIRS, din care unul trebuie sã fie temperatura
anormală sau număr anormal de leucocite.
Șoc septic:
Adulți: hipotensiune persistentă în pofida resuscitării volemice, necesitând vasopresori pentru a menține
tensiune arterială medie MAP ≥ 65mmHg și nivelul concentrației serice de lactat > 2 mmol/L.
Copii: orice hipotensiune (TA sistolică <5th centile sau >2 SD sub normalul corespunzător vârstei) sau
2-3 din următoarele: stare mentală deteriorată; tahicardie sau bradicardie (FC <90 bpm sau >160 bpm în
cazul sugarilor și FC <70 bpm sau >150 bpm la copii); umplere capilară prelungită (>2 sec) sau
vasodilatație cu puls neregulat; tahipnee; piele marmorată sau erupții cutanate cu peteșii sau purpurice;
lactat seric mãrit; oligurie; hipertermie sau hipotermie.

INFORMAȚIA EPIDEMIOLOGICĂ
Virusologie și elemente de patogenie
Actualmente se cunosc cel puțin încă patru coronaviruși, pe lângă SARS-CoV-2, care circulă în rândul
populației generale (HCoV-229E, -OC43, -NL63, -HKU1) provocând semne clinice de infecție acută a
căilor respiratorii superioare de gravitate ușoară-medie.
Agentul patogen al COVID-19, denumit în mod oficial pe 11.02.20 ca SARS-CoV-2, este un virus
ARN, β coronavirus, cu diametru de 60–140 nm. Din punct de vedere genetic SARS-CoV-2 are o
similitudine cu SARS-CoV într-o proporție de 79%. Virusul SARS-CoV-2 nu are capsulă, are anvelopă
(E) formată din 4 protene structurale S (spire), E (envelope), M (membrane) şi N (nucleocapsid).
Proteinele non-structurale ale SARS-CoV-2 sunt ARN-polimeraza, helicaza și proteazele similare 3-
chemotripsinei și papainei. Din proteinele virale importanta primordială o deține proteina structurală S,
cu funcția de legare de enzima de conversie a angiotensinogenului II (ECA2) și rol de receptor pentru a
pătrunde în celula gazdă.
Celulele țintă principale pentru SARS-CoV-2 sunt cele ale epiteliului alveolar, în citoplasma cărora se
reproduce virusul. Apariția antigenelor virale la suprafața celulei țintă nu are loc anterior ca agentul
patogen să părăsească celula, astfel formarea de anticorpi și sinteza interferonilor sunt stimulate târziu,
iar formarea de sincițiu permite virusului să se răspândească rapid în țesuturi. Acțiunea virusului duce la
creșterea permeabilității membranelor celulare, ce provoacă extravazarea lichidului bogat în albumină în
interstițiu și lumenul alveolar. Acest fapt distruge sulfactatntul, provocând prăbușirea alveolelor și
modificări brutale în procesul schimbului de gaze. Complicația principală în COVID-19 este ARDS,
caracterizat prin afectare alveolară difuză (inclusiv apariția de membrane hialinice), indusă viral și de
starea inflamatorie sistemică. Dovezi recente sugerează faptul că pacienții răspund la SARS-CoV-2
printr-o reacție de tip „furtună de citokine”. Starea imunosupresivă a pacientului contribuie la
dezvoltarea infecțiilor oportuniste bacteriene și micotice ale tractului respirator.
Sursa de infecție – omul bolnav, sau persoanele purtătorii de virusuri asimptomatici (importanța
și ponderea lor este, la moment, în discuție). Se consideră că sursa primară de infecție a fost animală,
virusul, în urma mutațiilor genetice căpătând capacități invazive pentru oameni.
Perioada de contagiozitate. Virusul poate fi depistat din căile respiratorii în ultimele 1-2 zile de
incubație, până la 7-12 zile în cazurile de gravitate ușoară-medie; 14-24 zile în cazurile cu evoluție
severă (maximum 37 zile), sau până la deces. SARS-CoV-2 este răspândit atât de pacienții cu
manifestări clinice, cât și de persoane aparent sănătoase, care nu au cunoștință de faptul că sunt purtători
ai noului coronavirus. SARS-CoV-2 a fost depistat și din materiile fecale în 30% cazuri începând cu
ziua 5 de boală și până la 4-5 săptămâni de manifestări clinice (viabilitatea virusului din materiile fecale
rămâne o problemă discutabilă la moment).
Transmiterea. Deși se consideră că virusul SARS-CoV-2 a pornit de la un rezervor animal,
actualmente se transmite interuman cu o viteză exponențială, determinând cazuri severe și decese la
nivel global.Calea de transmitere a SARS-CoV-2 este prin aero-picături (secreții nazofaringiene) și
contact direct sau habitual (prin mâini şi obiecte contaminate cu secreții infectate). Transmiterea prin
aerosoli (formate prin uscarea picăturilor) la distanțe mari nu este caracteristică infecției COVID-19.
Virusul SARS-CoV-2 este stabil timp de câteva ore până la trei zile în aerosoli și pe suprafețe (în
aerosoli timp de până la trei ore, până la patru ore pe cupru, până la 24 de ore pe carton și până la 2-3
zile pe plastic și oțel inoxidabil). În general, coronavirusurile sunt sensibile la razele ultraviolete și la
căldură și pot fi inactivate prin încălzire la 56°C timp de 30 min, 40°C timp de 1 oră și solvenți lipidici,
cum ar fi eter, 75% etanol, dezinfectant cu conținut de clor, acid peroxidoacetic, cu excepția
clorhexidinei.
Deși SARS-CoV-2 a fost depistat în mai mult de jumătate dintre probele de scaun, pe o durată de timp
mai mare comparativ cu probele din nazofaringe, totuși viabilitatea virusului din materiile fecale este
discutabilă (ipoteza infectării prin consumul de alimente contaminate nefiind confirmată la moment).În
medie, un pacient poate infecta alte 2-3 persoane. Majoritatea cazurilor de COVID-19 au legături clare
cu alte cazuri anterioare. O importanță primordială în controlul COVID-19 revenind:
 respectării regulilor de igienă riguroasă (a mâinilor, a suprafețelor, etc) și a cerințelor igienice la tuse
sau strănut;
 măsurilor epidemiologice de detecție și izolare precoce a pacienților, și de identificare și
supraveghere a tuturor persoanelor cu care aceștia au intrat în contact;
 evitării locurilor aglomerate sau persoanelor bolnave și restricționării călătoriilor în zonele unde s-au
înregistrat cazuri de COVID-19
Receptivitatea - este generală. La debutul epidemiei, apoi pandemiei cu COVID-19 oamenii
neavând imunitate față de această infecție.
Contagiozitatea. Este mare în special în colectivități sau alte locuri aglomerate, în special atunci
când distanța între oameni este mai mică de 1 metru. Infecția COVID-19 a fost declarată drept
pandemie de către OMS în data de 11 martie 2020. Ultima pandemie declarată de OMS a fost cu virusul
gripal A(H1N1). Virusul SARS-CoV-2 este actualmente răspândit în toată lumea, oamenii neavând
imunitate față de această infecție. Ultima pandemie declarată a fost cea de virusul gripal H1N1 în 2009.
 Imunitatea postinfecțioasă obținută în urma infecției naturale este specifică față de serotipul
coronavirusului. Durata imunității la moment nu se cunoaște.
Perioada de incubație este de 2-14 zile (95% între 4-7 zile).

ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ

În baza datelor stării sănătății şi anamnezei epidemiologice, medicul de familie stabilește diagnosticul
COVID-19 și aplică conduita pacientului conform algoritmului. La colectarea anamnezei de la pacienții
cu manifestări clinice respiratorii este necesară identificarea statutului de suspect sau contact conform
definiției de caz! Fiecare caz cu infecția COVID-19 se înregistrează în Formularul 058/e de către
instituția care a stabilit diagnosticul şi se transmite notificarea la CSP teritorial. La anchetarea
pacientului trebuie să se ia în considerație setul minim de date care include: numele, vârsta persoanei,
data debutului bolii, semnele clinice ale bolii, istoricul de călătorie (data, locul şi perioada), modul de
călătorie (avion, autocar, mașina personală, altul), contact cu caz probabil, deces după caz.

SEMNELE CLINICE SPECIFICE COVID-19

De obicei COVID-19 are un debut treptat, în primele zile de boală pacienții manifestând doar
subfebrilitate și fatigabilitate.
În general, cele mai importante seme clinice care apar pe parcursul bolii sunt:
 subfebrilitatea sau febra 83-98% de cazuri;
 tusea seacă 76-82%;
 stare de rău general 11-44%;
 tusea productivă 33%;
 dispnee 33%; cefalee 14%;
 dureri faringiene 14%;
 rinoree sau nas înfundat 5%;
 strănut 5%;
 disfuncții gastrointestinale ușoare 3.7%,
 anosmie.
Atenție: absența febrei nu exclude infecția COVID-19.
Pacienți cu evoluție semigravă-gravă au tendință de hipotensiune, iar pacienții vârstnicii, pot dezvolta
“hipoxemie silențioasă” (hipoxemie și insuficiență respiratorie, fără dispnee), și pot avea modificări de
comportament tranzitorii, în special în SpO2 93%.
La sfârșitul primii săptămâni de boală – începutul săptămânii a doua apar semne de afectare pulmonară
virală, preponderent cu localizare bi-bazală. Timpul mediu de la apariția primelor semne clinice până la
dispnee este de 8 zile (5-13 zile). O parte din pacienți pot avea schimbări imagistice pulmonare (în
special CT) fără a manifesta semne clinice clasice specifice unei pneumonii.
Începând cu ziua 10 de boală apare un răspuns disproporționat de citokine (furtuna de citokine).
Pacienții se pot decompensa rapid (în ore) cu dezvoltarea detresei respiratorii acute, acidozei metabolice
refractare, disfuncțiilor de coagulare, insuficienței renale, insuficienței cardiace, șocului septic,
disfuncției multiorganice, etc. Nivelul hipoxemiei nu este în corelație directă cu modificările
auscultative sau imagistice (pulsoximetria este o procedură obligatoriepentru fiecare pacient!).
Vârsta pacienților cu COVID-19 este:
 1-9 ani = 1,2%;
 10-19 ani = 1,2%;
 20-29 ani = 8%;
 30-70 ani = 87%;
 mai mari de 80 ani = 3%.
Infecția evoluează ușor sau semigrav în 80,9% cazuri, sever în 13,8% cazuri și critic în 4,7% cazuri. La
pacienții în stare critică mortalitatea este de peste 50%. Un risc ridicat de a dezvolta o formă severă de
boală prezintă persoanele în vârsta mai mare de 60 ani, cu multiple comorbidități, cu sistemul imunitar
alterat.
Ratele de deces în funcție de vârstă sunt următoarele:
 sub 0,01% la copiii de 0-9 ani;
 0,02% la copiii de 10-19 ani;
 0,09% la adulții de 20-29 ani;
 0,18% la adulții de 30-39 ani;
 0,4% la persoanele cu vârsta de 40-49 ani;
 1,3% la pacienții de 50-59 ani;
 4,6% la cei cu vârsta 60-69 ani;
 9,8% la vârstnicii de 70-79 ani;
 mai mult de 18% la pacienții mai mari de 80 ani.
Riscul de a dezvolta o infecție severă este mai mare pentru pacienții diagnosticați anterior cu diverse
patologii în special din domeniul bolilor cardiovasculare. Ratele de deces în funcție de prezența
comorbidităților:
 boli cardiovasculare 10,5%;
 diabet 7,3%;
 boli bronhopulmonare cronice 6,3%;
 hipertensiune arterială 6%;
 cancer 5,6%.
Astfel, pacienții vârstnici și cei cu comorbidități au risc sporit de a dezvolta o boală severă și mortalitate
crescută. Aceștia, deși pot prezenta în primele zile simptome ușoare de boală și subfebrilitate, pe parcurs
se pot deteriora clinic rapid, necesitând monitorizare permanentă.
Gravidele și copii de obicei nu reprezintă o categorie vulnerabilă în COVID-19 și nu fac parte din
grupul de risc pentru o evoluție mai severă. Gravidele ar putea avea naștere prematură, iar fătul - o
oarecare reținere în dezvoltarea intrauterină. La etapa actuală, nu s-a demonstrat transmiterea
intrauterină a infecției la făt, virusul nefiind identificat în lichidul amniotic, nici în laptele matern.
Respectiv, nașterea prin operația cezariană nu este o recomandare obligatorie, alimentarea cu laptele
matern nefiind restricționată (Atenție: se respectă toate măsurile de protecție în scopul evitării
contaminării cu SARS-CoV-2 în timpul nașterii sau alăptării).
În general durata medie a bolii la pacienți este în funcție de severitatea bolii:
 evoluție ușoară - 2 săptămâni;
 evoluție de gravitate medie – 3-6 săptămâni;
 pacienții decedați – 2-8 săptămâni.
 CLASIFICĂRI

Clasificarea conform tipului bolii

 Tipică: cu manifestări clinice de boală respiratorie acută
 Atipică: frustă (manifestări minore, slab manifestate), subclinică (fără manifestări clinice, dar cu
minimale schimbări în investigații de laborator), inaparentă (fără manifestări clinice și de
laborator).
Clasificarea conform severității bolii
 Ușoară
 Medie
 Gravă
 Critică
Clasificarea conform caracterului evoluției bolii
 Ciclică (comună)
 Cu complicații specifice – virus asociate
 Cu complicații nespecifice – bacteriene
 Cu maladii intercurente
 Cu exacerbarea maladiilor preexistente

PROFILAXIA SPECIFICĂ

 La moment, nu există un vaccin eficient pentru profilaxia specifică.

 Nu se cunoaște durata imunității în COVID-19, dar în infecțiile cauzate de alte coronavirusuri
imunitatea nu este de durată.

PROFILAXIA NESPECIFICĂ

Scopul: reducerea riscului de transmitere a COVID-19/infecțiilor respiratorii acute.

La nivel de comunitate
La nivel de comunitate vor fi difuzate informații cu privire la:
- evitarea călătoriilor în zonele cu cazuri confirmate de COVID-19;
- evitarea contactului strâns cu persoanele care suferă de infecții respiratorii acute;
- spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun;
- utilizarea dezinfectanților pe bază de alcool pentru igiena mâniilor, în special după contactul direct
cu persoanele bolnave sau cu obiectele de mediu din apropierea bolnavilor;
- evitarea contactului neprotejat cu animale de la ferme sau cu animalele sălbatice;
- utilizarea tehnicii de a tuși/strănuta în pliul cotului sau să-și acopere nasul și gura în timpul
tusei/strănutului cu un șervețel de unică folosință, urmată de aruncarea acestuia după utilizare și
spălarea imediată a mâinilor cu apă și săpun sau prelucrarea cu un dezinfectant pe bază de alcool;
- informarea telefonică despre revenirea din zonele cu risc de COVID-19 și despre regulile de
autoizolare la domiciliu.
 La întoarcere din zona cu transmitere
La întoarcerea din zonă cu transmitere locală/comunitară extinsă și zonele afectate de COVID-19 se
recomandă:
- autoizolarea și automonitorizarea stării de sănătate pe o perioadă de 14 zile
- efectuarea termometriei de 3 ori pe zi și informarea zilnică, prin telefon, a medicului de familie
despre rezultatele acesteia
- în caz de apariție a simptomelor clinice de COVID-19, recomandați adresarea telefonică la medicul
de familie.

PREVEDERI DE SUPRAVEGHERE ȘI PROFILAXIE PENTRU

CONTINGENTELE SPECIALE DE PACIENȚI ÎN CONDIȚII DE AMBULATOR

Măsuri pentru asigurarea supravegherii pacientului cu COVID-19 în condiții

de domiciliu
Pacienții adulți care nu întrunesc criteriile de spitalizare sunt tratați în condiții de domiciliu, cu izolarea
acestora pentru a opri transmiterea virusului! Toți copiii care întrunesc definiția de ,,caz suspect
COVID-19” vor fi transportați în staționarul de profil!  
Asigurați-vă că pacientul dispune de condiții corespunzătoare pentru îngrijiri la domiciliu: condiții de
izolare, igiena mâinilor, igiena respiratorie, curățarea mediului și siguranța pacientului.
 Educați pacientul și aparținătorii cu privire la igiena personală, igiena respiratorie și modul de
îngrijire a membrului familiei suspect COVID-19 și efectuarea corectă a termometriei de 3 ori pe zi.
 Informați pacientul despre responsabilitatea contravențională și penală pentru încălcarea regimului
de izolare.
 Oferiți sprijin și educație continuă telefonic pacientului și aparținătorilor.
 Informați pacientul despre necesitatea autoevaluării/evaluării stării de sănătate.
 Monitorizați telefonic activ și continuu starea generală a pacientului și contacților pe durata îngrijirii
la domiciliu.
 Utilizați următoarele recomandări pentru respectarea regimului de carantină:
- plasarea pacientului într-o odaie separată și bine aerisită;
- limitarea mișcării pacientului în casă și minimizarea aflării în spațiul comun;
- aerisirea bine a spațiilor partajate (bucătărie, baie, hol, WC) şi de aflare a pacientului;
- contactul cu bolnavul doar la necesitate (alimentație, apă, medicamente);
- păstrarea distanței de cel puțin 1 m de la persoana bolnavă;
- utilizarea măsurilor de protecție personală a îngrijitorilor (mască, mănuși);
- dezinfecția mâinilor înainte şi după îmbrăcarea măștii şi mănușilor;
- limitarea numărului de îngrijitori, în mod ideal, alocarea unei persoane care se află într-o stare
de sănătate bună și nu are afecțiuni cronice sau imunocompromise;
- efectuarea igienei mâinilor (cu apă și săpun și/sau dezinfectant pe bază de alcool) după orice
tip de contact cu pacienții sau mediul lor imediat;
- interzicerea deplasării pacientului în afara spațiului destinat pentru izolare;
 - spălarea mâinilor înainte și după pregătirea mâncării, înainte de a mânca, după folosirea
toaletei și ori de câte ori este necesar (pacientul şi persoana care are grijă de pacient);
- folosirea prosoapelor de hârtie de unică folosință pentru a usca mâinile, dacă nu sunt
disponibile, utilizarea prosoapelor curate de bumbac și înlocuirea când devin umede;
- curățarea și dezinfectarea suprafețelor din baie, toaletă, încăperii unde se află bolnavul,
mânere, obiecte din jurul bolnavului, cel puțin odată pe zi, cu folosirea pentru curățare mai
întâi a săpunului sau detergentului obișnuit, apoi, după clătire, aplicarea dezinfectantului de uz
casnic;
- plasarea lenjeriei pacientului într-un sac de rufe separat, fără a le scutura;
- curățarea hainelor, lenjeriei de pat și de baie, prosoapelor de mâini ale pacientului folosind
săpun de rufe obișnuit sau spălarea în mașină la 60–90 ° C cu detergent obișnuit și uscarea
bună;
- după utilizarea mănușilor re-utilizabile acestea se vor spăla cu apă şi săpun şi dezinfecta.
Mănușile de unică folosință se vor plasa în coșul de gunoi după prelucrarea prealabilă cu
soluția dezinfectantă;
- plasarea mănușilor, măștilor și altor deșeuri generate în timpul îngrijirii pacientului în coșul de
gunoi cu un capac în camera pacientului, înainte de a le evacua;
- evitarea altor tipuri de expunere la obiectele contaminate din mediul imediat al pacientului
(periuțe de dinți, țigări, ustensile pentru mâncare, vase, băuturi, prosoape, haine de spălat sau
lenjerie de pat).
Transmiteți informația despre persoanele aflate în izolare la domiciliu organelor de poliție teritoriale
și administrației publice locale!

Măsuri pentru asigurarea supravegherii gravidelor fără COVID-19

 Informarea gravidelor despre necesitatea autoevaluării/evaluării stării de sănătate, cu măsurarea la
domiciliu a parametrilor caracteristici (t0, FR, TA, masa corporală), cu informarea medicului de
familie pentru înregistrarea acestora în documentația medicală și efectuarea concluziilor de rigoare;
 Supravegherea cu vigilență sporită a gravidelor din grupurile de risc medical și social, conform unui
plan individual, țintit pentru riscurile individuale, cu respectarea Standardelor de supraveghere,
aprobate de minister, inclusiv în instituția medicală, în cazul când vizitele și/sau investigațiile nu pot
fi amânate, în special vizitele cu scop de screening antenatal cu respectarea măsurilor stricte de
protecție pentru COVID-19 (organizarea traseului liber/sigur, izolat de alți pacienți);
 Vizitele gravidei în instituție medicală AMP se vor realiza în baza unei programări telefonice
prealabile, cu stabilirea zilei și orei vizitei și instruirea telefonică despre măsurile de protecție
personală în timpul deplasării acesteia spre și de la instituția medicală;
 Instituția medicală este obligată să efectueze triajul gravidelor pentru infecția COVID-19 la intrarea
în instituție, să pregătească ,,coridorul verde’’ de acces (traseul liber/sigur, izolat de alți pacienți) și
realizare a vizitei în instituție cu respectarea strictă a măsurilor de protecție.

Măsuri pentru asigurarea supravegherii copiilor primului an de viață fără

COVID-19
 Informarea părinților/îngrijitorilor copiilor primului an de viață despre necesitatea
autoevaluării/evaluării stării de sănătate, cu măsurarea la domiciliu a parametrilor caracteristici:
 masa, talia, perimetrul capului (copilul), cu informarea medicului de familie pentru înregistrarea
acestora în documentația medicală și efectuarea concluziilor de rigoare;
 Supravegherea cu vigilență sporită a copiilor primului an de viață din grupurile de risc medical și
social, după plan individual, țintit pentru riscurile individuale, cu respectarea standardelor de
supraveghere, aprobate de minister, inclusiv în instituția medicală, în cazul când vizitele și/sau
investigațiile nu pot fi amânate, cu respectarea măsurilor stricte de protecție pentru infecția cu
coronavirus (organizarea traseului liber/sigur, izolat de alți pacienți);
 Suspendarea temporară a programului național de imunizări la nivel de amp.

Măsuri pentru asigurarea supravegherii persoanelor vârstnice și persoanelor

cu dizabilități fără COVID-19
 Monitorizarea, prioritar telefonică, de către medicii de familie/medicii endocrinologi/medicii
psihiatri/medicii neurologi/medicii pediatri a pacienților cu maladii cronice (maladii cardiovasculare,
diabet zaharat, cancer, hepatite, BPOC, boli psihice, boli rare etc.), cu implicarea, la necesitate, a
altor medici specialiști de profil din asistența medicală specializată de ambulator. Consulturile
respective vor fi înregistrate în documentația statistică medicală și vor fi raportate ca vizite, în
modul stabilit de actele normative în vigoare;
 Prescrierea rețetelor pentru medicamente compensate, conform diagnosticului stabilit pentru
pacienții aflați în supraveghere cu maladii cronice, precum și primar depistați, în special pentru
persoanele vârstnice și persoanele cu dizabilități se prescriu, la solicitarea personală sau a
reprezentantului legal al acestuia, inclusiv telefonică, în cantitatea necesară pentru maxim 3 luni de
tratament, cu înregistrarea datelor în documentația medicală de ambulator a pacientului și indicarea
denumirii comune internaționale, formei farmaceutice, dozei, cantității, duratei tratamentului;
 Organizarea recepționării rețetelor, inclusiv celor pentru medicamente compensate de către pacienții
aflați în supraveghere cu maladii cronice, fără programare și cu distribuire la domiciliu, după caz;
 Organizarea administrării tratamentului antituberculos sub observare directă, conform programului
DOT de către asistenții medicali de familie/asistenții medicali comunitari, cu respectarea
prevederilor dispoziției nr.102 d din 20.03.2020;
 Informarea persoanelor vârstnice și persoanelor cu dizabilități, aflate în evidența medicului de
familie, despre necesitatea autoevaluării stării de sănătate, cu măsurarea la domiciliu a parametrilor
caracteristici (TA, glicemia, T), cu informarea medicului de familie prin telefon pentru înregistrarea
acestora în documentația medicală și efectuarea concluziilor de rigoare;
 Solicitarea suportului asistentului social, pentru evaluarea necesităților și organizarea intervențiilor
comunitare necesare, cu respectarea măsurilor de protecție și control a infecției cu Coronavirus,
inclusiv, instruirea acestora privind măsurile de protecție și asigurarea lor cu echipamente de
protecție (mască, mănuși etc.).

TRIAJUL PACIENȚILOR

 Triajul cazurilor se efectuează telefonic!

 În cazul prezentării pacienților cu orice semn/simptom de boală respiratorie acută la
instituția medicală, utilizați măsuri individuale de protecție (conform recomandărilor
OMS)!
  Oferiți pacientului cu semne clinice (caz suspect) o mască medicală și îndrumați pacientul în
zona separată (dacă este disponibil un izolator).
 Păstrați distanța de cel puțin 1 m între pacientul suspect și alți pacienți.
 Puneți la dispoziție un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool.
 Explicați pacientului ce faceți şi de ce, pentru a reduce anxietatea acestuia.
 Aplicați măsurile de precauție specifice transmiterii pe cale aeriană prin picături și prin contact
direct!
 În cazul formelor COVID-19 care nu necesită spitalizare recomandați deplasarea la domiciliu în
condiții sigure (cu mască, respectarea distanței sociale, igienizarea mâinilor etc.)
 În cazurile cu indicații pentru spitalizare apelați Serviciul 112.
 Apelați urgent Serviciul 112 în caz de: febră, respirație obstrucționată sau absentă, detresă
respiratorie severă, cianoză centrală, șoc, comă sau convulsii. Măsurile de resuscitare se vor efectua
în condiții de maximă protecție.
 Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile goale sau cu mânuși înainte de a efectua igiena
adecvată a mâinilor.
 După fiecare pacient organizați dezinfecția suprafețelor cu care a contactat bolnavul, inclusiv
masa pe care ați completat fișa epidemiologică. Efectuați ventilația spațiului de triaj.

Criteriile de spitalizare
 Cazurile severe / critice cu COVID-19;
 Agravarea progresivă a stării generale:
- dificultăți de respirație,
- febră rezistentă la tratament cu Paracetamol (3 administrări consecutive cu interval de 6
ore).
 Pacienții cu forme ușoare și medii cu COVID-19 cu risc major de deteriorare a stării generale:
- Pacienții cu vârste cuprinse între 18-60 de ani cu patologii asociate (boli cardiovasculare,
BPOC, diabet zaharat, imunocompromiși, oncologici);
- Pacienții ≥ 60 de ani;
- Copiii 0 - 17 ani 11 luni 29 de zile; ?????????
- Gravidele.
 Instalarea pneumoniei;
 Co-infecțiile bacteriene severe (acute sau cronice în acutizare);
 Șoc toxiinfecțios;
 Meningita, meningoencefalita (cefalee violentă, semne meningiene, greață, vomă);
 Lipsa condițiilor epidemiologice de izolare la domiciliu.

Modul de transportare
 Medicul de familie solicită Serviciul 112 pentru spitalizarea pacientului
 Persoanele suspecte, bolnave cu COVID-19, se transportă la spital prin intermediul Serviciului
112.
Nivel de asistență medicală urgentă la etapa prespitalicească
Echipe AMU profil general şi specializat (112, AVIASAN)-algoritmul 1
Descriere Motive Paşii
1.Protecţia -Protecția personalului medical în Obligatoriu:
personalului timpul examinării şi transportării Protecţia personalului medical prin
pacientului. utilizarea EPP (măşti, mănuşi, halate,
-Profilaxia transmiterii infecției altor costume de protecție, ochelari de
persoane protecție) la examinarea şi transportarea
pacientului.
 Șoferul AMU va menţine distanța de la
pacient, prin geamul de separare închis.
La necesitate, va utiliza EPP.
 Pacientul va purta mască chirurgicală
(dacă o va putea suporta)
2.Diagnosticul -Suspectarea COVID-19 Obligatoriu:
-Stabilirea gravității Familiarizarea cu definiția de caz
-Aprecierea nivelului urgenţei Concretizarea anamnezei
medicale; epidemiologice (vezi definiția
-Acordarea asistenței medicale contactului)
adecvate; Datele subiective ale pacientului
-Alegerea instituţiei medicale către Examenul obiectiv: examinarea ABC,
care va fi transportat pacientul. starea generală, conştienţă, t0C, TA, Ps,
FR, SpO2, diureza
3.Tratamentul -Combaterea febrei Obligatoriu:
-Acordarea primului ajutor în formele Aprecierea nivelului de urgenţă
grave/critice ale COVID-19 (vezi Iniţierea precoce a tratamentului
definiția) patogenetic a stărilor de urgență
- Acordarea primului ajutor în stările Oxigenoterapia pacienților cu
de urgență hipoxemie severă în repaus pSO293%
-Stabilizarea pacienților în timpul
transportării

Tratament conform PCN și

protocoalelor în urgențe medicale.
4.Transportarea Decizia de transportare către  Urgentarea procesului de transportare
pacientului (caz instituția medicală și concretizarea în clinicile specializate a pacienților
suspect, probabil, instituției în funcție de definiţia de critici
confirmat) caz şi criteriile de spitalizare: Transportarea în condiții sigure
- forma bolii  Oxigenpoterapie în hipoxemie severă
- severitatea bolii în repaus pSO293%
- vârsta bolnavului  Algoritm SVBP si SVAP.
- capacitatea instituției medicale Pacienții se vor spitaliza, conform
criteriilor și ordinelor în vigoare.
 Copiii caz suspect COVID-19 se vor
spitaliza în instituțiile medico-sanitare
publice regionale, la confirmarea
diagnosticului se vor transfera către:
-la IMSP SCMBCC (indiferent de
reședință) în caz de forme uşoare, medii
şi grave, fără MODS sau necesitate de
VAP;
-IMSP IMșiC, Clinica Em.Coțaga, secția
de reanimare în caz de MODS,
pneumonie severă cu necesitate VAP.
Criterii de spitalizarea în secţiile de ATI :
- nu poate fi atinsă pSO2 ≥ 94%
- pacientul este în stare de şoc
- creşterea FR şi a FCC, cu tabloul clinic
evident al detresei respiratorii cu/sau fără
creşterea PaCO2.
- Apnee sau respiraţie patologică

Triajul pacientului cu COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat) în

DMU/UPU sau secția de internare
 Pacientul este preluat de către asistentul medical din UPU sau secția de internare, care are
competențe în triajul medical și care, în cazul aducerii pacientului de către AMU efectuează
examinarea primară vizuală în mașină AMU sau secția de internare cu:
- termometria la distanță,
- determinarea SpO2, FCC, FR, TA,
- cu aprecierea prezenței semnelor de pericol vital, folosind echipamentul de protecție
corespunzător.
 Pacientul care s-a adresat de sine stătător va fi preluat de către asistentul medical din UPU sau
secția de internare care efectuează examinarea și interogarea primară (contact/expunere, istoricul
călătoriilor din zonele afectate cu infecția COVID-19, termometrie la distanță, etc).
 Pacientului și îngrijitorului acestuia i se vor prelucra mâinile cu soluție dezinfectantă și i se vor
oferi câte o mască medicală, examinarea ulterioară se va efectua în boxa destinată pacienților cu
patologii contagioase.
 Pacientul suspect cu semne respiratorii, care întrunesc criteriile pentru caz
suspect/probabil/confirmat cu infecție COVID-19 se va direcționa spre boxa destinată pacienților cu
patologii contagioase, unde va fi examinat de către personalul medical echipat cu echipament de
protecție (mască/respirator, costum de protecție, mânuși, ochelari), conform anexei 1.
 Întocmirea documentației medicale se va efectua după finisarea examenului obiectiv, dezinfecția
mâinilor, în zona comună.
 Pacientul cu infecție COVID 19 (caz suspect, probabil și confirmat), cu risc major pentru viață,
pneumonie severă cu insuficiență respiratorie acută, care probabil va necesita terapie respiratorie
 asistată, va fi redirecționat către instituția medicală de nivelul III, cu aceeași echipă a AMU sau la
necesitate de către serviciul AVIASAN.

Traseul pacientului din DMU/UPU sau secția de internare până în camera

(salon) de izolare
 După efectuarea examenului obiectiv de către medic și îndeplinirea actelor medicale de internare
în staționar, asistentul medical UPU / secția de internare prin telefon anunță secția, special amenajată
pentru izolarea cazurilor cu infecție COVID-19, despre prezența unui caz suspect/probabil/confirmat.
 Pacientul va fi condus spre secţie printr-un traseu special stabilit de instituție (coridor verde),
astfel se va omite trecerea prin coridoarele instituției, unde este preluat de către asistentul medical din
secție, fiind izolat în salonul predestinat (preferabil cu bloc sanitar). Salonul este dotat cu zonă de
separare de către zona de tranzit unde se află echipamentul de protecție personal (halat/costume,
măști, mănuși, halat, ochelari), soluție de dezinfectare, săpun, prosoape de hârtie.

Efectuarea procedurilor medicale pacienților cu COVID-19

Toate procedurile medicale se efectuează în salonul pacientului.
Prelevarea probelor biologice se va efectua de către personalul medical din secție sau laborator, ce va
utiliza EPP, conform anexei 1. Procedurile medicale invazive (aplicarea unei branule, administrarea
intramusculară sau intravenoasă a substanțelor medicamentoase) va fi efectuată de către personalul
medical ce va purta EPP (halat/costum, mască/respirator, mânuși, protecția ochilor), conform anexei 1.
Măsurile de îngrijire directă a pacientului izolat, ce implică contactul strâns cu acesta, va fi efectuat de
către personalul medical ce va utiliza EPP. La orice contact cu personalul medical, pacientul este
obligat să poarte mască medicală.

Izolarea pacienților și accesul vizitatorilor

În camerele de izolare trebuie să aibă acces doar un număr limitat de persoane, care au fost instruite în
prealabil, pentru a evita răspândirea infecției la alte persoane, doar în EPP conform anexei 1. În registrul
special se înregistrează zilnic toate persoanele (personalul medical, consultanții, medicii rezidenți, etc.)
care au avut acces în camerele de izolare, saloane, unde sunt pacienții cu infecție COVID-19 (caz
suspect, probabil și confirmat).

Curățenia saloanelor pacienților cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil și

confirmat)
Personalul care asigură curățenia în camerele pacienților cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil
și confirmat) trebuie să fie instruit asupra modului în care sunt folosite produsele pentru dezinfecție și
necesitatea folosirii echipamentului de protecție individuală (mănuși groase, halat sau costum,
mască/respirator protecția ochilor – dacă există riscul de stropire, cizme sau încălțăminte de lucru
închise). Trebuie cunoscută fișa fiecărui produs folosit, în ce doză trebuie aplicat, pe ce suprafață și
pentru cât timp.

Traseul pacientului cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat)

din salon până în cabinetul roentgen
  Pacientului cu infecție COVID-19 (caz suspect/probabil/confirmat) i se va efectua radiografia
pulmonară cu aparatul portabil.
 În caz de absență al acestuia - după ce vor fi efectuate radiografiile pulmonare de program (cu
excepția cazurilor severe), prin telefon se va anunța secția destinată izolării despre disponibilitatea
cabinetului de imagistică pulmonară.
 Pacientul va fi adus la cabinetul de imagistică pulmonară purtând mască medicală și fiind însoțit
de un asistent medical ce va purta EPP, conform traseului prestabilit de instituţia medicală, care va
asgura evitarea contactului cu alţi pacienţi (coridor verde).
 Tehnicianul va efectua radiografia cutiei toracice purtând EPP.
 După efectuarea acesteia, pacientul va fi condus înapoi în salonul său, pe acelaşi traseu
prestabilit, însoțit de către asistentul medical din secție, iar în cabinetul roentgen se va efectua
curățenie utilizând soluții dezinfectante de către personalul instruit, purtând EPP corespunzător.
 Traseul pe care a fost condus pacientul va fi dezinfectat cu substanţe ce conţin clor (0,5%
hipoclorit de sodium) sau alte substanţe recomandate de OMS pentru infecţia COVID-19.

Traseul pacientului cu infecție COVID-19 (caz suspect, probabil și confirmat)

din salon până în cabinetul USG.
 Pacientului cu infecție COVID-19 (caz suspect/probabil/confirmat) i se va efectua USG
organelor interne) cu aparatul portabil.
 În caz de absență al acestuia - după ce vor fi efectuate ultrasonografiile de program (cu excepția
cazurilor severe sau urgente). Prin telefon se va anunța secția destinată izolării despre disponibilitatea
cabinetului USG.
 Pacientul va fi adus la cabinetul USG purtând mască medicală și fiind însoțit de un asistent
medical ce va purta PPE, conform traseului prestabilit (coridor verde). Atât medicul imagist, cat și
asistenta medicală din cabinet, vor purta PPE.
 După efectuarea USG organelor interne, pacientul va fi condus înapoi în salon, pe acelaşi traseu,
său însoțit de către asistentul medical din secție, iar în cabinetul USG şi tot traseul pe unde a fost
bolnavul se va efectua curățenie utilizând soluții dezinfectante de către personalul instruit, purtând
EPP corespunzător.

CRITERII DE ALERTĂ
Indicatori clinici precoce pentru forme severe și critice
 Copil sub 3 luni cu comorbidități sau cu deficiențe imune
 Adulți >60 ani cu boli asociate
 Creșterea FR
 Scăderea indicelui de oxigenare sau reapariția perturbărilor circulatorii
 Reactivitate mentală slabă și somnolență
 Înrăutățirea semnelor clinice și paraclinice după o perioadă de ameliorare a stării generale
(recădere)
  În investigații imagistice: afectare pulmonară bilaterală sau afectare lobară multiplă, revărsat
pleural sau afectare pulmonară pe o suprafață mai mare de 30% sau progresia rapidă a leziunilor
dublu față de cea precedentă în ultimele 48 ore;
 Creșterea progresivă a lactatului,
 Creșterea semnificativă a leucocitelor
 Creșterea raportului neutrofile/limfocite >3;

Criteriile de alertă precoce MEVS pentru adulți (Modified Early Warning System)
Indicatori 3 2 1 0 1 2 3
FR/min <8 9-14 15-20 21-29 >30

FCC/min <40 40-50 51-100 101-110 111-129 >129

TA sistolica 71-80 81-100 101-199 >200

Conștiința Reacție Reacție la Răspunde Alert Agitație

absentă durere la voce Convulsii
t0 <35.0 35.1-36 36.1-38 38.1-38.5 >38.5

Diureza/or <100ml <30ml <45ml

ă
Interpretare:
Scorul 1-2: monitorizare fiecare 2 ore
Scorul 3: monitorizare fiecare 1-2 ore
Scorul 4: monitorizare fiecare 30 min, pacient instabil, consultația medicului reanimatolog

Criteriile de severitate pentru copii

Cazuri severe: îndeplinesc oricare din criteriile Cazuri critice, cu oricare din
următoare: următoarele criterii:
- Tahipnee (FR ≥ 40 respirații/min la copilul de 1-5 ani - Insuficiență respiratorie și necesitatea
- pSO2 ≤92% în repaus ventilației mecanice
- Respirație laborioasă, cianoză, apnee intermitentă - Șoc
- Letargie sau convulsii - Orice insuficiență de organ care
- Dificultăți în alimentare și semne de deshidratare necesită îngrijire în TI.

Criteriile pentru transferul adulților cu COVID 19 la nivelul III de asistență medicală

Bolnavii cu infecție COVID-19, complicată cu insuficientă respiratorie acută, manifestată prin sindrom
de detresă respiratorie acută (ARDS), șoctoxico-septic, edem cerebral, insuficiență multiorganică, sau
alte complicații ce pun în pericol viața pacientului.
Criteriile minore:
 Tahipnee30/min sau bradipnee <8 resp/min;
 Cianoză; respirație forțată (implicarea musculaturii auxiliare); poziție forțată;
 Conștiință alterată;
 Spo2 măsurată prin metoda neinvazivă (pulsoximetrie) - ≤ 90% (mai puțin de 94% pentru
gravide);
 Instabilitate hemodinamică (tensiunea arterială sistolică ≤ 90mm Hg);
  Leziuni pulmonare bilaterale sau multifocale, infiltrate pulmonare bilaterale, prezența unei
cavități în descompunere, revărsat pleural ș.a.

Criteriile majore:
 Semne de tratament refractar cu oxigenoterapie (indicii oxigenării nu ating valorile scontate cu
oxigenoterapie) și pacientul necesită suport ventilator;
 Progresia rapidă a desenului imagistic pulmonar în ultimele 24-48 ore cu 50% (ar putea scade
progresiv numărul de limfocite periferice și crește rapid lactatul)
 Șocul septic;
 Edemul cerebral;
 Leziunea renală acută (creșterea concentrației serice de creatinină de 1,5 ori sau mai mult față
de valoarea inițială sau diureză mai mică de 0,5 ml/kg/h timp de 6 ore)
 Dezvoltarea MODS (sindromului de disfuncție multiorganică)
Dacă pacienții prezintă cel puțin două criterii minore sau unul major, precum și SpO2 mai puțin de 90%
(mai puțin de 94% pentru gravide), conform puls-oximetriei, medicul specialist constată evoluție severă
a pneumoniei și inițiază transferul de urgență a pacientului în UTI.

Criteriile pentru transferul copiilor cu COVID 19 la nivelul III de asistență medicală

 Pneumonie severă care va necesita pe parcurs respirația asistată (VAP):
- SPO2 ≤ 90%.
- tahipnee (fr: sugar - peste 60/min; 1-5 ani – peste 50/min; mai mare de 5 ani – peste 40/min),
tirajul cutiei toracice, participarea musculaturii auxiliare în actul de respirație sau bradipnee,
respirație paradoxală sau prezența acceselor de apnee.
- tahicardie (fcc: sugar - peste 180/min; 1-5 ani – peste 150/min; mai mare de 5 ani – peste
120/min) sau bradicardie, hipotensiune arterială (ta: sugar - sub 90/min; 1-5 ani – sub 94/min; mai
mare de 5 ani – sub 100/min) sau hipertensiune arterială, trc peste 4 sec.
- acidoza respiratorie (ph <7,25; po2 <80 mmhg; pco2 >55 mmhg; deficit de bază >4mmol/l; hco
>24 mmol/l).
 MODS (sindrom de disfuncție multiorganică):
- oligoanurie (diureza sub 0,5 ml/kg/oră) în pofida terapiei de reechilibrare hidro-electrolitică
administrate.
- dereglarea conștiinței (sopor, stupor, comă, status convulsiv).
 Diabet zaharat necontrolabil.
 Viciu cardiac congenital sever.
 Pacienți cu stări imunosupresive severe.

INVESTIGAȚII PARACLINICE ȘI DE LABORATOR

Investigații paraclinice pentru evaluarea pacienților și monitorizare

- Electrocardiograma, în special monitorizarea în dinamică în caz de tratament cu Hidroxiclorochină.
- La necesitate – EUS abdominal.
- Rx sau CT pulmonar (fiecare 24-48 ore în evoluție gravă sau critică; fiecare 48-72 în gravitate medie,
sau în funcție de necesitate).
La examenul imagistic pneumonia în cadrul infecției COVID-19 nu poate fi diferențiată de alte forme de
pneumonie. Modificările tipice imagistice pulmonare sunt reprezentate de opacitățile “în geam mat”.
Numărul segmentelor pulmonare afectate este direct proporțional cu severitatea clinică a bolii. Cu
timpul opacitățileconfluează, rezultând în consolidări mai dense.Desenul imagistic (Rx sau CT
pulmonar) al COVID-19 estevariabil și non-specific, caracterizat la pacienții fără detresă respiratorie
acută prin:
I). ziua 0-4 de la debutul manifestărilor clinice aspectul radiologic “în geam mat”, amplasat
preponderant periferic, la bază uni- sau bilateral;
II). ziua 5-8 de la debutul manifestărilor clinice aspectul radiologic de rând cu infiltratul
interstițial se remarcă îngroșarea septurilor inter și intralobulare și condensare pulmonară alveolară,
amplasate bilateral, multilobular, difuz;
III). ziua 9-13 de la debutul manifestărilor clinice de obicei se înregistrează cele mai severe
modificări imagistice cu predominarea condensării pulmonare alveolare amplasate bilateral,
multilobular, difuz;
IV). începând cu ziua 14 are loc resorbția lentă a infiltratului pulmonar.
Sensibilitatea Rx pulmonar este mai slabă pentru opacitățile discrete, comparativ cu CT-ul, respectiv
59% vs 86%.

Investigații de laborator recomandate de monitorizat

 Hemoleucograma desfășurată (atenție la raportul neutrofile/limfocite >3);
 Proteina C reactivă, fibrinogenul, procalcitonina
 Teste de coagulare: timpul protrombinic/indicele protrombinic, INR, APTT
(activatedpartialthromboplastintime)
 Fe seric în anemie
 Glicemia
 Urea, creatinina, amilaza
 AlAt, AsAt, LDG, bilirubuna
 Starea acido-bazică
 Ionograma (K, Na, Cl, Ca) sângelui
 Urinograma
 La necesitate: Grupa sangvină, Rh-factor
 La necesitate: CPK (creatinfosfochinaza), mioglobina, troponina, pro-BNP (brainnatriuretic
peptide), interleuchina 6
 La necesitate: hemoculturi, culturi din spută cu determinarea antibioticorezistenței

Modificări ale testelor nespecifice de laborator

În general pentru infecția COVID-19 sunt caracteristice următoarele modificări de laborator:
• Leucocite normale sau leucopenie (leucocitoză în dezvoltarea complicațiilor)
• Limfopenie
• Trombocitopenie (trombocitopenie <100 este semn de prognostic rezervat)
• Hipertransaminazemie
 • LDG crescut
• Probele de coagulare sunt în limitele normale dar cu valori D-dimer crescute
• Procalcitonina crescută >0.5 poate sugera o infecție bacteriană supra-adăugată
• Proteina C reactivă (evoluția CRP pare să coreleze cu severitatea bolii)
Alte investigații pentru disfuncția multiorganică la pacienții critici.

Investigații de laborator și paraclinice în COVID-19 la copii

Rezultatele scontate
Investigaţia COVID-19 forma severă și cu
Forma ușoară și medie
complicații
Analiza generală a leucopenie, limfopenie (80%), Leucopenie sau leucocitoză, limfopenie,
sângelui VSH uşor crescut neutrofiloză, VSH crescut
Trombocitele În limitele normei Trombocitopenie sau trombocitoză
Trombocitopenia severa este un semn de
prognostic rezervat
Analiza generală a În limitele normei Leucociturie, rareori albuminurie, în
urinei formele grave microhematurie
Analiza biochimică a Creșterea valorilor ALT, AST, Creșterea valorilor ALT, AST, ureei,
sângelui proteinei C reactivă, createninei, bilirubinei, fosfatazei
evoluția acestor valori pare să se alcaline, glucozei, lactatului, proteinei C
coreleze cu severitatea și reactive, procalcitoninei
prognosticul bolii.
Echilibrul acidobazic În limitele normei Acidoză metabolică, acidoză respiratorie
(pH<7,25; pO2<80 mmHg; pCO2>55
mmHg; deficit de bază > - 4mmol/l;
HCO> 24 mmol/l)
RT-PCR pentru
detectarea 2019- Determinarea ARN 2019-nCoV Determinarea ARN 2019-nCoV
nCoV (spută, lavaj
nazofaringian, lavaj
orofaringian, aspirat
endotraheal),
sensibilitate ~ 70%
Radiografia cutiei Infiltrație pulmonară, mai Infiltrație pulmonară bilaterală (bazală),
toracelui în două frecvent bilaterală opacitățile “în posibil cu pleurezie.
proiecții (din dreapta) geam mat” cu tendința de a se
localiza în periferie și bazal
Tomografia Neaplicabil Infiltrație pulmonară bilaterală, sub
computerizată a De obicei, opacitățile sunt medii formă de "sticlă mată", pleurezie
pulmonilor în geam mat
ECG Norma Tahicardie, aritmie, prelungirea interval
QT
USG organelor În normă Schimbări caracteristice afectării
abdominale, (la cu linii B dispersate (pulmoni) organelor
necesitate pulmoni,
cord)

Monitorizarea copiilor cu COVID 19 în forme grave

Monitorizare clinică
 Monitoring cardiopulmonar continuu; dacă  Echilibrul acido-bazic. Notă: în prima zi fiecare
nu este posibil  FR, FCC fiecare 15
minute.
 Saturarea cu oxigen.
 Diureza – fiecare oră.
 TA – fiecare oră.
 Reexaminarea clinică  fiecare oră.
Notă: La necesitate mai frecvent.
Monitorizare paraclinică
2-4 ore în pneumonia severă, sindrom de detresă
respiratorie, sepsis, șoc septic.
 Analiza generală de sânge, urină
 Ionograma (K, Na, Cl, Ca) sîngelui.
 Ureea.
 Creatinina.
 Glucoza.
 AST, ALT
 Acid lactic (lactat)
 Indexul protrombinic.
 Electrocardiograma.
 Timpul de coagulare.
Notă: În primele 1-2 zile zilnic, apoi la necesitate.
 Grupa sangvină.
 Rh-factor.
 Radiografia cutiei toracelui (la necesitate, în
dinamică) sau
 Tomografia computerizată a pulmonilor.

Teste specifice de laborator

Decizia de a realiza un test la SARS-CoV-2 se bazează pe factorii clinici, epidemiologici și pe evaluarea
probabilității infecției. În scopul identificării virusului SARSCoV-2, se recomandă prelevarea de probe
din:
 căile respiratorii superioare (exudat nazofaringian),
 sânge (dacă sunt capacități de diagnosticare de laborator)
 prelevate din căile respiratorii inferioare în cazul formelor grave de boală (aspirat traheal) – în
secțiile de reanimare cu respectarea strictă a măsurilor de protecție pentru infecții transmise prin
aerosol.

Metode de identificare a virusul SARS-CoV-2

 RT-PCR (real time - reacție de polimerizare în lanț). Este un test de biologie moleculara de
confirmare a infecției COVID-19. Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente
genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS CoV-2.
 Dacă testul RT-PCR este negativ, dar există considerente epidemiologice puternice și sunt prezente
manifestări clinic caracteristice pentru COVID-19, se recomandă retestarea la 24 de ore (SARSV-
 CoV-2, de preferință, proliferează în celule alveolare de tip II (AT2), iar vârful viremieieste atins la
3 - 5 zile de la debutul bolii). 
 Detectarea combinată a acizilor nucleici din mai multe tipuri de probe (căile respiratorii superioare
plus căile respiratorii inferioare) poate îmbunătăți precizia de diagnostic. De asemenea, în rândul
pacienților cu acid nucleic pozitiv confirmat în căile respiratori, la 30% - 40% dintre ei virusul s-a
detectat și în prelevatele sangvine.
 Metodele de determinare a anticorpilor serici includ imunocromatografia, ELISA,
chemiluminiscența, etc. Detectarea anticorpilor specifici clasa IgM sau IgG poate fi utilizată pentru
pacienții suspectați cu detectare negativă de acid nucleic. De obicei anticorpii clasa lgM sunt
detectabili în medie la 10 zile, iar lgG la 12 zile de la infectare.
 Testele rapide, bazate pe determinarea anticorpilor IgM/IgG (rezultat pozitiv în 15-20 min, nu
necesită aparataj sofisticat de laborator). Toate testele rapide necesită confirmare ulterioară prin RT-
PCR.

Investigațiile de control în RT-PCR

Investigațiile de control în RT-PCR se realizează la îndeplinirea următoarelor criterii:
 Valori normale ale temperaturii pentru o perioadă de cel puțin 2-3 zile
 Manifestări respiratorii ameliorate substanțial
 Imagistica pulmonară cu ameliorare
Cel puțin 2 săptămâni de la debutul manifestărilor clinice
Luând în considerație durata medie de depistarea a viremiei în căile respiratorii superioare, nu
este rezonabil de făcut investigațiile de biologie moleculară de control mai devreme de săptămâna 2-3 de
boală în cazurile de gravitate medie-gravă. Atenție la corectitudinea procedurii de recoltare și
transportare a specimenelor, în scopul evitării rezultatelor fals-negative.

PRINCIPII DE TRATAMENT
Strategia esențială a tratamentului pentru COVID-19 este suportivă, fiind efectuată în același mod ca
pentru oricare alt pacient cu pneumonie virală severă.

Managementul cazului de infecție COVID-19 se bazează în principal pe :

1. Identificarea și izolarea pacienților suspecți;
2. Identificarea precoce a cazurilor grave și comorbidităților în scopul asigurării asistenței medicale
adecvate;
3. Colectarea de probe, pentru identificarea agentului patogen;
4. Colectarea de probe și investigații imagistice, pentru identificarea corectă a gravității bolii;
5. Susținerea precoce a funcțiilor vitale (oxigenoterapie, fluide administrate IV, antibiotice la
suspectarea asocierii infecției bacteriene, antigripale la confirmarea unei infecții mixte, ect);
6. Administrarea tratamentului antiviral (conform recomandărilor la etapa respectivă);
7. Monitorizarea atentă a pacientului, în scopul depistării precoce a posibilelor complicații: sepsis,
șoc, detresă respiratorie, etc;
8. Gestionarea cazurilor grave în secțiile de terapie intensivă / reanimare;
9. Prevenirea complicațiilor care pot apărea în decursul asistenței medicale de reanimare în cazurile
critice.
 Tratamentul pacienților la domiciliu
 Tratamentul antiviral se stabilește în baza deciziei Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale!
 Igiena cavității nazale cu Sol.Salină izotonică sau hipertonică;
 La necesitate: gargarisme cu soluții dezinfectante - salină sau bicarbonat de sodiu 2%;
 În caz de febră (t ≥38,50C) - Paracetamolum 500 mg, fiecare 6 ore;
 La necesitate - tratament simptomatic;
 NU SE RECOMANDĂ: Ibuprofenum, Acidum ascorbicum în doze curative,
imunomodulatoare, antibiotice, glucocorticoizi! (din motiv că nu au demonstrat eficacitate în
COVID-19)!
 Consiliați pacienții cu COVID-19 tratați la domiciliu cu privire la semnele și simptomele
posibilelor complicații;
 Dacă apar oricare dintre semne și simptome ale complicațiilor, pacientul trebuie să informeze
telefonic medicul de familie, care va decide necesitatea internării prin Serviciul 112;
 Dacă medicul nu este disponibil pacientul va apela Serviciul 112 de sine stătător.

Tratamentul în condiții de staționar

Terapia cu oxigen
Terapia cu oxigen este indicată în cazul infecțiilor respiratorii grave(când SpO2 94-95%
pacientul deja suferă de hipoxemie), șoc, SDRA, etc. 
Canula nazală cu flux crescut sau mască facială cu flux redus (un debit inițial de 6 litri/minut). Se
evită debitele foarte crescute de O2 (un debit între 6-15 litri/minut este suficient). Ajustarea FiO2 se face
în funcție de SpO2 sau SaO2. Debitul de titrare trebuie să atingă saturația țintă în oxigen (adulți: SpO2 ≥
93% în cazul pacienților negestante, SpO2 ≥ 92–95% în cazul pacientelor însărcinate; copii: SpO2
≥94% în cazul copiilor cu dispnee obstructivă, apnee,detresă respiratorie severă, cianoză centrală, șoc,
comă sau convulsii și ≥ 90 % în cazul altor copii).
Ventilația noninvazivă (NIV)cu presiune înaltă (prin aparat Hamilton C1 sau etc.) în secțiile
nespecializate de anestezie/reanimare se indică atunci când canula nazală sau terapia cu oxigen mască a
fost ineficientă sau pacientul a avut o cădere respiratorie hipoxică. Cu toate acestea, atunci când
pacienții au hipercapnie (exacerbarea acută a afecțiunilor pulmonare obstructive cronice, edemul
pulmonar cardiogen), instabilitatea hemodinamică, insuficiența mai multor organe și starea mentală
anormală NIV nu este o măsura adoptată în mod obișnuit. Dacă defectarea respiratorie nu poate fi
îmbunătățită sau se înrăutățește continuu într-un timp scurt (1 h) după utilizarea NIV, intubarea trebuie
efectuată imediat.
ATENȚIE: în Ventilația noninvazivă (NIV) vor fi instituite toate precauțiile respective legate de
transmiterea pe cale aeriană și de contact pentru efectuarea procedurilor în cazul cărora pot rezulta
aerosoli!
 Tratament etiologic
La ora actuală nu sunt medicamente aprobate pentru tratamentul infecției COVID-19.
Medicamentele propuse în acest ghid se bazează pe experiența epidemiei de SARS, MERS și pe datele
acumulate până acum din pandemia COVID-19.
La moment, există mai multe molecule care, conform principiilor farmacodinamicii, au mari
șanse de reușită împotriva SARS-CoV-2 (teste pe culturi celulare, animale și trialuri clinice în faza I-IV
la oameni). Tratamentele în COVID-19 care ar putea avea efect benefic:

Tratament etiologic la adulți

 Hydroxychloroquine 200 mg, antimalaric  Poate fi administrat în sarcină
și antireumatic Contraindicații
- 2 tab x 2 ori/zi prima zi, apoi  Alergie cunoscuta la medicament
- 1 tab x 2 ori/zi în ziua 2-5 Precauții
 Intrevalul la ECG a QTc > 500 msec
 Intercațiuni cu alte medicamente
 Miastenia gravis
 Porfirie
 Patologia retinei
 Epilepsie
 Lopinavir/ritonavir 200/50 mg, inhibitor Precauții
de protează:  La pacienți cu RFG scăzută
- 2 tab x 2 ori/zi  Când este combinat cu medicație asociată
- durata tratamentului 10-14 zile metabolismului prin CYP3A (ex., statinele,
Notă: este sigur la gravide imunosupresoare precum tacrolimus,
voriconazol), concentrațiile plasmatice ale
medicamentului combinat pot crește;
Contraindicații
 Utilizarea în combinație cu amiodaronă (aritmie
fatală), quetiapină (comăseveră), simvastatin
(rabdomioliză) este interzisă.
 Lopinavir/ritonavir +  Vezi lopinavir/ritonavir și Hidroxiclorochina
Hydroxychloroquine
 Chloroquinephosphate, antimalaric (la  A nu se combina cu medicamente care pot
moment nu există suficiente dovezi ale induce un interval Q-T prelungit (precum
eficienței): moxifloxacina, azitromicina, amiodarona, etc.).
- 500 mg x 2 ori/zi, durata tratamentului 5-
10 zile
 Remdesivir, analog nucleotidic, inhibitor de  Actualmente este in fazele finale de cercetare
ARN-polimerază: clinica în SUA, cu rezultate incurajatoare, însa
- 200mg prima zi, apoi înca nu este disponibil
- 100mg/zi în ziua 10-14
 Favipiravir: inhibitor al sintezei ARN-ului  Remediu antigripal, a produs rezultate
viral, antigripal încurajatoare în studiile clinice la Wuhan și
 - 1600 mg x 2 ori/zi prima zi, apoi
- 600 mg x 2 ori/zi
 Tocilizumab
- 8 mg/kg (max 800 mg/doza), o singura
doza intravenos, infuzie 1h, daca nu apare
nici o îmbunătățire, se poate administra o a
2-a doză dupa 8- 12 ore
Shenzhen, eficienta clinica si virologica se
studiaza
Pentru pacientii în stari critice
FDA a aprobat un studiu clinic de fază III
randomizat, la pacienții adulți spitalizați cu
boală coronavirus severă - COVID-19

 Tratamentul antiviral este recomandat în special pacienților cu vârsta >40 ani, cu comorbidități, cu
manifestări de pneumonie, cu evoluție de gravitate medie/ gravă / critică.
 De la administrarea tratamentului antiviral se poate de abținut în cazul pacienților tineri,
asimptomatici sau cu infecție minora.
 Tratamentul antiviral precoce ar putea fi mai eficient decât administrarea terapiei antivirale în
momentul apariției MODS.
 Verificați contraindicațiile și reacțiile adverse caracteristice fiecărui preparat medicamentos și
combinațiilor de preparate.
 Nu se recomandă utilizarea simultană a trei sau mai multe tipuri de medicamente antivirale.
 Schemele terapeutice ar putea fi schimbate, în funcție de evoluția informațiilor medicale din
domeniu.
 Inhibitorii de neuraminidază nu par a avea efect pe SARS CoV-2. Terapia empirică cu inhibitori de
neuraminidază ar putea fi rezonabilă în timpul epidemiei de gripă, dacă există suspiciunea de o
infecție mixtă.

Tratament etiologic la copii

 Lopinavir/ritonavir 200/50 mg, inhibitor de protează:
- Copii 14 zile-6 luni: 16/4 mg/kg de 2 ori pe zi
- Copii 6 luni-18 ani:
 15-25 kg: 200/50 mg x 2 ori/zi
 26-35 kg: 300/75 mg x 2 ori/zi
 >35 kg: 400/100 mg x 2 ori/zi
Durata tratamentului 7-14 zile
 Hydroxychloroquine 200 mg, antimalaric și antireumatic
- Copii:
 10 mg/kg (max: 600 mg/doză) x 2 ori/zi prima zi, apoi
 3 mg/kg (max: 200 mg/doză) x 3 ori/zi în ziua 2-5
Durata tratamentului 5 zile (la pacient cu ventilare mecanică extinsă sau imunosupresivi – tratamentul
se prelungește până la 14 zile).
 Lopinavir/ritonavir + Hydroxychloroquine
Durata tratamentului va depinde de cedarea simptomatologiei.
 Tocilizumab – pentru pacienți critici
- Copii:
 < 30 kg: 12 mg/kg, doză unică
 >30 kg: 8 mg/kg, doză unică (maximal 800 mg per doză)
În caz de decompensare fulminantă a stării generale doza poate fi repetată peste 24 ore.
 Interferon ά2recombinat
Până la 1 an - 150000 U de 2 ori, per rect
1-7 ani - 500000 U de 2 ori, per rect
7-18 ani - 1000000 U de 2 ori, per rect
Durata de tratament 5-10 zile
 Imunoglobulina umană endovenoasă (Sandoglobulina) pentru pacienți critici
1 gr/kg/zi, durata tratamentului 2 zile.
Sau 0,4gr/kg/zi
Durata tratamentului 5 zile.

Tratamentul copiilor cu COVID 19 în funcție de forma clinică

Forma Tratamentul Durata Reacții adverse posibile
tratamet
Ușoară și Paracetamol per os; La febră Hepatotoxicitate la depășirea dozei și a
medie fără ≥38,00C duratei peste 7 zile.
pneumonie Interferon α 2 5-10 zile Reacție alergică.
recombinat
Ușoară/medie Lopinavir/ritonavir 7 zile Tulburări de ritm/conducere
fără sau
pneumonie – Hydroxychloroquine 5 zile
copil cu 200mg
comorbidități
Forma medie Hydroxychloroquine 5 zile Tulburări de ritm/conducere Diaree (40,9%)
cu pneumonie 200mg Greață (40,9%); Stomatită (18,2%);
fără semne de se asociază 10-14 zile Febră (13,6%); Anemie (45%);
insuficiență cuLopinavir/ritonavir la Leucopenie (40%); Hiperbilirubinemie
respiratorie cei cu factor de risc
Interferon 5-10 zile Reacție alergică
ά2recombinat
Antiobioticoterapia 7-14 zile Reacție alergică, diaree, greață
Paracetamol febră≥38.0 Hepatotoxic la depășirea dozei și duratei
Severă/critică Hydroxychloroquine 5 zile Tulburări de ritm/conducere. Diaree (40,9%)
cu pneumonie 200mg Greață (40,9%); Stomatită (18,2%)
și se asociază cu 7-14 zile Febră (13,6%); Anemie (45%)
ARDS / Lopinavir/ritonavir± doză unică Leucopenie (40%); Hiperbilirubinemie
confuzie / Tocilizumab
comă / sepsis / Imunoglobulina umană 2-5 zile Reacții alergice
MODS endovenoasă
Antibioticoterapia 7-14 zile Reacție alergică; diaree; greață
Salbutamol 5 zile Alergii, cefalee, tahicardie, diaree, greață
Paracetamol febră ≥38.0 Hepatotoxic la depășirea dozei/ duratei
Simptomatice
 Tratamentul cu corticosteroizi
Nu există o părere unică referitor la administrarea corticosteroizilor în COVID-19. Totuși, utilizarea
adecvată și pe termen scurt a corticosteroizilor pentru a inhiba cascada de citokine și pentru a preveni
progresia bolilor ar trebui avută în vedere pentru pacienții cu pneumonie gravă COVID-19.
Indicații pentru administrarea corticosteroizilor:
 Stare gravă sau critică;
 Febră persistentă mai mare de 39°C;
 Afectare pulmonară pe o suprafață mai mare de 30% la CT pulmonar;
 Pacienții care au o evoluție negativă rapidă la CT pulmonar,dublu față de cea precedentă în ultimele
48 ore;
 Deteriorare progresivă a indicatorilor oxigenării;
 Pacienții cu IL-6 >5UI;
 Pacienți cu ARDS
 Alte situații: BPCO acutizată, astm bronhic, hipotensiune, șoc, ect.

Dozele recomandate la adulți: methylprednisolon0.75-2mg/kg/zi; dexametazonapână la 18-20 mg/zi,

timp de 3-5 zile.
Dozele recomandate la copii: dexametasonă 0,1-0,2 mg/kg/24ore, prednizolon 1-2 mg/kg/24ore, timp
de 3-5 zile.
Atenție:
 La necesitatea administrării mai îndelungate, doza glucocorticosteroizilor ar trebui redusă la
jumătate la fiecare 3-5 zile, dacă: se ameliorează starea generală a pacienților, temperatura corporală
se normalizează, sau se îmbunătățește desenul imagistic la CT pulmonar.
 Pe perioada tratamentului cu glucocorticosteroiziverificați nivelul glicemiei și potasiului.
 Pe perioada tratamentului cu glucocorticosteroizise indică inhibitorii pompei de protoni.

Managementul perfuziilor intravenoase

Administrare excesivă și necontrolată de fluide înrăutățește hipoxemia îninfecția COVID-19. Cantitatea
de lichideadministrate trebuie controlată cu strictețe, asigurând în același timp perfuzia adecvată a
pacientului.
La copil volumul de lichide pentru 24 ore nu va depăși 1/3 din necesarul fiziologic de lichide.

Antibioticoterapia
Infecția necomplicată cu COVID-19 nu are indicație de antibioticoterapie.
În cazul paciențilorcu durata bolii >5 zile, în particular a celor vârstnici, cu comorbidități, cu dezvoltarea
manifestărilor de pneumonie, cu evoluție mai severă,există posibilitatea apariției suprainfecției
bacteriene.Antibioticele vor fi utilizate în următoarele condiții:
 leziuni pulmonare extinse;
 secreții bronhice excesive;
 spută de culoare mai închisă, în special purpurie sau galbenă;
 creșterea temperaturii corpului, care nu se datorează exacerbării bolii inițiale;
 boli cronice ale căilor respiratorii inferioare cu antecedente de colonizare cu agenților patogeni;
  administrarea de glucocorticoizi mai mul de 5-7 zile;
 respirație asistată;
 creșterea semnificativă a leucocitelor și neutrofilelor;
 raportul neutrofile/limfocite >3;
 procalcitonina crescută >0.5 ng/ml;
 scăderea indicelui de oxigenare sau reapariția perturbărilor circulatorii care nu sunt; cauzate de
infecția virală;
 alte condiții suspecte de a fi cauzate de infecții bacteriene.

Opțiunile antibioticoterapiei în cazurile de gravitate medie-gravă includ:Cefalosporinele generația III,

chinolonele, compușii inhibitori de lactamază etc. Antibioticele, cum ar fi carbapenemele, linezolid și
vancomicinăvor fi utilizate la pacienții în stare gravă-critică, în funcție de factorii de risc individuali.

În cazul asocierii pneumoniilor bacteriene – se pune în aplicare PCN respectiv.

La copii tratamentul antibacterian va include:

 Ampicilină (ampicilină–sulbactam) 100 mg/kg/24 ore la fiecare 12 ore per os, i/v, 7-14 zile
 Azitromicină 7,5-10 mg/kg/zi o data, per os, i/v, 5-7 zile.
 Claritromicina – 7,5-10 mg/kg de 2 ori pe zi, per os, 7-14 zile
 Cefotaxim, ceftriaxon 50-100 mg/kg/24 ore la fiecare 8 ore i.v sau i.m, 10-14 zile.
 Imipenem 15–25 mg/kg la fiecare 6 ore i.v, 5-7 zile.
 Vancomicină: 1 lună-12 ani 10-15 mg/kg fiecare 12 ore; peste 12 ani 15-20 mg/kg fiecare 12 ore
(daza maximal 2g pe doză).
 Antibioticele, cum ar fi carbapenemele, linezolid și vancomicină pot fi utilizate la pacienții în stare
critică, în funcție de factorii de risc individuali.

Terapia de reabilitare
Terapia de reabilitare a pacienților COVID-19 aflați în stare severă sau critică include în principal
managementul poziției, exerciții de respirație și fizioterapie.

CRITERII DE EXTERNARE
 Valori normale ale temperaturii pentru o perioadă de cel puțin 3 zile
 Manifestări respiratorii ameliorate substanțial
 Imagistica pulmonară cu ameliorare (absorbția semnificativă a infiltratelor)
 2 teste negativedin căile respiratorii superioare în RT, la un interval de cel puțin 24 ore.
În situație de pandemie și suprasolicitarea capacităților de testare– este acceptabil și 1 test
negativ, cu condiția informării pacientului de respectare a condițiilor de carantină încă cel puțin 2
săptămâni de la externare. Probele vor fi recoltate nu mai devreme de 12-14 zile de la debutul
bolii.
Atenție: criteriile de externare ar putea fi schimbate în caz de apariție a unui număr exagerat de pacienți
și incapacitate managerială a sistemului de sănătate.
 Recomandări la externare
 Pacienții externați trebuie informați să respecte în continuare condițiile de carantină la
domiciliu timp de încă 2 săptămâni (conform OMS).
 Se informează medicul de familie se trimit datele medicale din biletul de externare.
 Se monitorizează starea de sănătate la domiciliu pe o perioadă de cel puțin 14 zile.
 Seaplică următoarele recomandări pentru respectarea regimului de autoizolare:
 aerisirea bine a spațiilor camera, bucătăria, baia, holul, WC şi de aflare a pacientului
 păstrarea distanței de cel puțin 1 m de la alte persoane
 utilizarea măsurilor de protecție personală (mască, mănuși). Mănușile de unică folosință se
vor plasa în coșul de gunoi după prelucrarea prealabilă cu soluția dezinfectantă.
 spălarea și dezinfectareamâinilor înainte şi după îmbrăcarea măștiişi mânușilor
 nu se va deplasa în afara spațiului destinat pentru izolare
 spălarea mâinilor înainte și după prepararea mâncării, înainte de a mânca, după folosirea
camerei de baie și ori de câte ori este necesar (pacientul şi persoana care are grijă de pacient),
Conform datelor din literatură, la 30% din pacienţii externaţi cu rezultatul RT-PCR negativ,
virusul continuă se se elimină cu masele fecale. Din aceste aspecte, respectarea igienei personale
este strict recomandată.
 folosirea prosoapelor de hârtie de unică folosință pentru a usca mâinile, dacă nu sunt
disponibile, utilizarea prosoapelor curate de bumbac și înlocuirea când devin umede
 curățarea și dezinfectarea suprafețelor din baie și toaletă, încăperii unde se află bolnavul,
mânerelor, obiectele din jurul bolnavului, cel puțin o dată pe zi, cu folosirea pentru curățare mai
întâi a săpunului sau detergentului obișnuit, apoi, după clătire, aplicarea dezinfectantului de uz
casnic ce conține 0,5% hipoclorit de sodiu
 plasarea lenjeriei și hainelor într-un sac de rufe separat, fără a le scutura, curățarea se va face
folosind săpun de rufe obișnuit sau spălarea în mașină la 60–90°C cu detergent obișnuit și uscarea
adecvată.
 Continuarea, la necesitate, a tratamentului inițiat.
 Informarea telefonică activă și continuă a medicului de familie cu pacientul, cu privire la
starea generală pe toată perioada de izolare, și se va apela la 112 la apariția alertei de sănătate.
 Se recomandă testarea repetată la a 13 şi a 14 zi de izolare pentru confirmarea rezultatului
negativ (după posibilitae).

MANAGEMENTUL CAZULUI COVID-19 LA GRAVIDE

Pregătirea instituției medicale care va acorda asistență la naștere pacientelor cu COVID-19

suspectă /confirmată
Toate maternitățile vor crea condiții și vor elabora un regulament intern în baza actelor normative în
vigoarea pentru acordarea asistenței medicale pacientelor cu infecție suspicionată/confirmată cu
COVID-19. Acest regulament va stabili:
- stabilirea direcției/coridorului de spitalizare.
- înființarea și localizarea punctului de triaj epidemiologic
- elementele triajului epidemiologic
- stabilirea cabinetului de consultație
 - circuitul de transport a pacientei în spital
- sală de naștere dedicată
- sală de operație dedicată
NB: unde există posibilități sălile de naștere și sala de operație pentru pacientele cu infecție
suspectă/confirmată cu COVID-19 vor fi amplasate în o clădire separată.
- salon de izolare a pacientei pe perioada internării
- echipa medicală aferentă fiecărui punct din spital unde se acordă îngrijiri pacientei.
- Instituția medical va lua toate măsurile în vederea prevenirii infecției altor pacienți sau a
personalului medical (asigurarea echipamentului de protecție, informarea personalului).

Conduita în momentul prezentării pacientei cu COVID-19 suspectă /confirmată

în secția de internare
 Gravidele trebuie încurajate să folosească transportul privat pentru a se deplasa la instituția
medicală. Dacă starea gravidei este gravă se apelează Serviciul 112.
 Echipa AMU va anunța telefonic maternitatea în legătură cu sosirea unei gravide cu infecție
suspectă/confirmată cu COVID-19.
 Fiecare instituție medicală va avea instalat un punct de triaj (de preferat, localizat în imediata
proximitate a intrării în spital), unde gravida caz suspect va fi întâmpinată de către asistenta
desemnată și va fi supusă triajului epidemiologic, pentru a limita potențiala transmitere a
virusului altor paciente sau personalului medical.
 Asistenta care va efectua triajul pacientelor va fi echipată cu echipament de protecție (EPP).
Asistenta va verifica prezența și poziționarea corectă a EPP al pacientei (bonetă, mască facială
care acoperă gura și nasul); în cazul în care pacienta nu are EPP, acesta va fi oferit de către
asistentă (care se va asigura de echiparea corespunzătoare a gravidei). Pacienta va fi îndemnată
să-şi dezinfecteze mâinile cu soluție dezinfectantă, doza fiind aplicată conform recomandărilor
producătorului după caz.
 Asistenta va efectua triajul epidemiologic conform protocolului adoptat de către instituția
medicală.
 Pacienta suspectă COVID-19 va fi condusă într-un cabinet de consultație desemnat anterior de
către instituția medicală (izolator), unde va avea loc consultul obstetrical.
 Personalul medical ce participă la consultarea şi examinarea pacientei va respecta toate
precauțiile standard, inclusiv pentru COVID-19 stipulate în Programul de Control şi Prevenire a
Infecțiilor.
 Gravida caz confirmat cu COVID-19 va fi internată direct în cabinetul de consultație (izolator)
de către echipajul serviciului AMU. În cazul în care pacienta nu are EPP, acesta va fi oferit până
la transferul în izolator.
 Medicul obstetrician care va efectua consultul se va echipa cu EPP înainte de a intra în camera
de consultație. Medicul va efectua o anamneză concisă, care va include (în funcție de caz): data
intrării în izolare/carantină, debutul simptomatologiei și existența testului de laborator pentru
COVID-19 (cu data și rezultatul testului).
 În urma consultului obstetrical și stabilirii diagnosticului, medicul va decide:
 Internarea pacientei în vederea nașterii sau acordării asistenței medicale în caz de urgență
obstetricală majoră
 SAU
 Transferul pacientei către o instituție medicală desemnată de autorități pentru cazurile obstetricale
suspecte/confirmate cu COVID-19 (dacă situația obstetricală permite), conform ordinului
MSMPS.
 În cazul în care pacienta nu îndeplinește criteriile de internare, medicul va solicita o ambulanță
pentru transportul pacientei către un serviciu de boli infecțioase sau pentru transportul pacientei
înapoi în locația de izolare/carantină (în funcție de caz).
 Orice gravidă suspectă, conform definiției cazului suspect, va fi testată pentru COVID-19 în
Laboratorul virusologic al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
 La finalul consultului, medicul se va dezechipa, dezinfecta și igieniza conform protocolului
stabilit de către instituția medico-sanitară bazat pe recomandările OMS privind Programul de
Prevenire şi Control al Infecțiilor. Spațiul de consultație (izolatorul) se va dezinfecta cu sol 0,5%
hipoclorit de sodiu și se va face ventilația încăperii, iar instrumentarul medical va fi supus
sterilizării. Pașii concreți de decontaminare vor fi stipulați în protocolul stabilit de instituția
medico-sanitară.
 În cazul internării pacientei, va fi informat medicul șef de secție sau medicul șef de gardă. Dacă
pacienta necesită internarea, aceasta va fi transportată (conform regulamentului intern al
instituției medico-sanitare) către sala de nașteri desemnată în acest scop, pe un traseu prestabilit,
care va fi eliberat anterior de prezența altor persoane. În cazul internării unei paciente cu
infecție suspectă /confirmată cu COVID-19 se anunță cât mai rapid posibil întreaga echipă
medicală: obstetrică-ginecologie, neonatologie și ATI pentru a echipa personalul medical cu
EPP.
 Este de preferat ca examinarea ecografică să se desfășoare în același cabinet de consultație
(izolator). Sondele ecografice utilizate pentru ultrasonografie în cazul pacientelor cu infecție
suspicionată/confirmată cu COVID-19 vor fi dezinfectate după fiecare utilizare cu o soluție
virucidă, în acord cu recomandările producătorului aparatului. La fel se va proceda și cu sondele
cardiotocografului. Se poate lua în considerare utilizarea unor huse de protecție pentru sonde și
cabluri, în special în cazul în care există leziuni cutanate infectate sau când este necesară o
ecografie transvaginală. În cazul în care pacienta prezintă simptomatologie specifică infecției
suspecte/confirmate cu COVID-19 se impune o igienizare și dezinfectare completă a întregului
aparat.

Modalitatea de naștere
 În prezent nu exisă dovezi în favoarea recomandării unei anumite modalități de naștere (pe cale
vaginală sau prin operație cezariană). Deși nu există dovezi cu privire la transmiterea virusului
prin secrețiile genitale, la cazurile pozitive COVID-19 virusul se poate izola din materii fecale
 Modalitatea de naștere va fi decisă în baza evaluării obstetricale și a statusului clinic al pacientei.
În mod caracteristic, starea pacientei cu infecție suspectă /confirmată cu COVID19 se poate
complica prin deteriorarea acută a funcției respiratorii, caz în care poate fi recomandată
finalizarea de urgență a nașterii prin operație cezariană.
 În cazul gravidelor cu risc de naștere prematură și infecție COVID-19 confirmată, în prezența
simptomatologiei respiratorii severe, administrarea antenatală de corticoizi în scopul maturării
plămânului fetal trebuie făcută cu mare prudență. Utilizarea steroizilor antenatal trebuie luată
 în considerare după solicitarea unui consult interdisciplinar – medic specialist obstetrician –
ginecolog, medic specialist boli infecțioase, medic neonatolog.
 La gravida confirmată cu infecție COVID-19 în cazul declanșării premature a travaliului, nu se
recomandă tocoliza în încercarea de a întârzia nașterea pentru a administra tratamentul
antenatal cu corticoizi.

Conduita în travaliu și în timpul nașterii

 În prezența pacientei în sala de naștere/operație, personalul medical care acordă asistență trebuie
redus la minimum necesar. În măsura posibilităților, se recomandă ca asistența nașterii în aceste
situații să fie realizată de medicii cu experiență. Tot personalul prezent în sala de nașteri/sala de
operație trebuie să poarte EPP (conform Anexei 1). Personalul se echipează cu EPP în filtrul sălii
de naștere/sălii de operație.
 Monitorizarea maternă în cursul travaliului se desfășoară după protocolul standard, la care se
adaugă monitorizarea constantă a funcției respiratorii și a saturației de oxigen o dată pe
oră. Valoarea inferioară limită acceptată a saturației de oxigen este de 94%. Având în vedere
posibila apariție a sindromului de detresă respiratorie, se recomandă monitorizarea orară a
raportului dintre volumul de lichid ingerat / volumul excretat, cu scopul de a obține un echilibru
lichidian neutru pe perioada travaliului, pentru a evita supraîncărcarea lichidiană. Dacă pacienta
prezintă febră, se impune diagnosticul diferențial al infecției suspectate/confirmate cu COVID-
19 cu alte afecțiuni obstetricale care determină febră – de exemplu corioamniotita. Diagnosticul
afecțiunilor obstetricale care determină febră se corelează cu examenul clinic și cu rezultatele
examenelor paraclinice. Se recomandă la gravida cu infecție COVID-19 monitorizarea continuă
pe parcursul travaliului a bătăilor cordului fetal prin cardiotocografie.
 Nu sunt dovezi despre eficacitatea terapiei cu oxigen în caz de hipoxie fetală intranatală.
Totodată masca și canulele nazale măresc probabilitatea infectării, de aceia nu se recomandă de
folosit oxigenoterapia în naștere la indicații fetale.
 Nu există dovezi care să contraindice anestezia peridurală sau spinală la pacientele cu COVID19.
În consecință, analgezia/anestezia peridurală este recomandată la debutul travaliului pentru a
minimaliza nevoia anesteziei generale în cazul unei urgențe care impune efectuarea cezarienei.
Trebuie de menționat că anestezia generală, prin producerea de aerosoli, expune la risc
suplimentar de contaminare pe medicul ATI, iar manevra are o rată de eșec mai mare în
condițiile efectuării ei în echipamentul EPP.
 Pentru operația cezariană din categoria 1, utilizarea echipamentului de protecție (EP) consumă
mult timp. Acest lucru poate avea impact asupra duratei totale a timpului de la luarea deciziei
până la nașterea copilului, dar trebuie efectuat. Femeilor și familiilor lor ar trebui să li se spună
în avans despre posibila întârziere.
 Evaluare individualizată poate impune scurtarea duratei perioadei a doua a nașterii prin decizia
unei nașteri instrumentale sau a nașterii prin cezariană în cazul unei paciente simptomatice care
devine hipoxică sau extenuată.
 Recomandări specifice cu privire la utilizarea EPP în timpul nașterii și operației cezariană
 EPP pentru lucrătorii medicali care îngrijesc o femeie cu infecție suspectată sau dovedită de
COVID-19 în travaliu și nașterea vaginală (inclusiv nașterea vaginală operativă) ar trebui să
includă mănuși, șorț, halat și mască chirurgicală rezistentă la fluide cu vizier.
 În luarea unei decizii cu privire la ce EPP trebuie utilizat de către lucrătorii medicali care îngrijesc o
femeie în timpul travaliul și în nașterea vaginală, trebuie luate în considerare următoarele situații:
 Travaliul presupune un contact strâns cu o moașă, dar și cu alt personal medical implicat, de
multe ori pe parcursul a numeroase ore. Travaliul, și, în special, scremetele, generează o
răspândire crescută a picăturilor. Cu toate acestea, niciuna dintre următoarele nu este un
eveniment generator de aerosoli: travaliul, scremetele, nașterea vaginală sau anestezia regională.
Singura procedură din maternitate care constituie eveniment generator de aerosoli este
intubația pentru anestezie generală, de ex. pentru o cezariană de categoria 1. Prin urmare, în
timpul nașterii, EPP trebuie să protejeze împotriva răspândirii picăturilor (mănuși, șorț, mască
chirurgicală rezistentă la fluide cu vizier pentru protejarea ochilor, halatul lung pînă la genunchi,
cu mâinici lungi), dar nu a aerosolului (Masca de filtrare de nivel 3 (FFP3)).
 Nașterea prin cezariană: nivelul echipamentului de protecție necesar pentru personalul medical
care acorda asistenta medicală unei femei cu COVID-19 in timpul operației cezariene ar trebui
să fie determinat pe baza riscului de a necesita anestezia generală. Intubarea pentru anestezie
generală este o procedură generatoare de aerosoli. Acest lucru crește semnificativ riscul de
transmitere a coronavirusului către personalul care participă. Anestezia regională (epidurală sau
spinală) nu este eveniment generator de aerosoli.
 Pentru operația cezariană, în care anestezia generală este planificată de la bun început, tot
personalul din sala de intervențiichirurgicale ar trebui să poarte un set complet de EPP,
incluzând o mască de filtrare de 3. Echipa obstetricala trebuie să îmbrace EPP complet
 PLUS halatul steril și mănușile sterile pentru OC înainte de începerea anesteziei generale.
 Pentru o naștere cezariană care nu este urgentă (categoria 4 și unele categorii 3) în care este
planificată anestezia regională, riscul de a necesita anestezie generală este foarte mic, deoarece
nu există presiune de timp. În această situație, întregul personal obstetrical trebui să rămână în
afara salii de operație până când blocul este efectuat și este eficient. Personalul din sala de
operație care asista în timpul instalării anesteziei regionale trebuie sa utilizeze set EPP cu o
mască chirurgicală rezistentă la fluide și protecție a ochilor pentru a preveni răspândirea
virusului prin picături.
 În cea mai mică parte a cazurilor în care anestezia regională nu poate fi realizată cu succes și este
necesar de a trece la cea generala, echipa obstetricala îmbracă EPP complet, inclusiv o mască
FFP3, înainte de începutul anesteziei generale.
Notă:
Operație cezariană categorie 1- amenințare imediată asupra vieții femeii sau a fătului
Operație cezariană categorie 2- compromisul matern sau fetal care nu pune imediat viața în pericol
Operație cezariană categorie 3- fără compromis matern sau fetal, dar are nevoie de naștere timpurie
Operație cezariană categorie 4 - momentul efectuării OC să se potrivească femeii și serviciilor de
maternitate
Operația cezariana programată și inducerea planificată a travaliului
 În cazul în care femeile cu simptome suspectate sau confirmate de COVID-19 au fost
programate pentru nașterea prin cezariană electivă sau pentru inducerea planificată a travaliului
(de exemplu în Sarcina 41 săptămâni), ar trebui să fie făcută o evaluare individuală pentru a
determina riscurile/beneficiile întârzierii (amânării) intervenției chirurgicale / inducției
travaliului pentru a minimiza riscul de transmitere a infecției la alte femei, la personalul medical
și, după naștere, la copilul ei.

Urmărirea lehuzei
 Fiecare caz cu infecția COVID-19 se notifică prin Formularul 058/e de către instituția care a
stabilit diagnosticul și se transmite notificarea la Centrul de Sănătate Publicăteritorial. La
anchetarea pacientului trebuie să se ia în considerație setul minim de date care include: numele,
vârsta persoanei, data debutului bolii, semnele clinice ale bolii, istoricul de călătorie (data, locul
și perioada), modul de călătorie (avion, autocar, mașină personală, altul), contact cu caz probabil,
deces după caz.
 În cazul pacientelor cu simptomatologie severă (frecvența respirațiilor peste 30/minut, saturația
de oxigen în repaus sub 93%, presiunea parțială a oxigenului arterial (PaO2)/concentrația de
oxigen (FiO2) ≤300 mmHg) sau care necesită suport ventilator, iar unitatea sanitară în care este
internată lehuza nu are posibilitatea asigurării tratamentului corespunzător în secția de terapie
intensivă, pacienta va fi transferată către o altă unitate sanitară desemnată de către autorități ce
poate asigura îngrijirile de terapie intensivă necesare.
 Lehuza va fi izolată într-un salon anterior desemnat. Urmărirea lehuzei va fi efectuată de către
medicul obstetrician, prin vizite zilnice, care vor avea durata minimă necesară. Medicația
pacientei va fi administrată de către asistenta desemnată. Programarea perioadelor de
administrare a tratamentului și a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificată încât fluxul
personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu
lehuza (medic, asistentă, infirmieră) va purta EPP. Pe tot parcursul internării, pacienta cu infecție
suspicionată/confirmată cu COVID-19 nu va părăsi salonul de izolare dedicat.

Alăptarea nou-născutului
 Deși virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern, contactul apropiat cu mama poate
favoriza transmiterea infecției prin aerosoli lichizi. Având în vedere informațiile existente, se
apreciază că beneficiile alăptării depășesc riscul transmiterii prin laptele matern. Totodată trebuie
discutat cu mama riscul transmiterii prin contact apropiat şi EPP care necesită a fi purtat în
timpul alăptatului. Pentru mamele care doresc să alăpteze, se vor lua măsuri pentru a limita
transmiterea virusului la nou-născut: (dezinfecția mâinilor și a sânilor; purtarea măștii, igiena
respiratorie etc.).
 Alăptarea trebuie inițiată în prima ora de la naștere.
 În cazul tuturor cazurilor confirmate sau suspectate de COVID-19, mamele simptomatice care
alăptează sau practică contactul piele-la-piele sau modalitate de baby-cangur trebuie să practice
igiena respiratorie, inclusiv în timpul alaptarii sau contactului cu nou-născut (de
exemplu,folosirea unei măști medicale în apropierea unui copil, dacă mama are simptome
 respiratorii), efectuarea igienei mâinilor înainte și dupăcontactul cu copilul și curățarea și
dezinfectarea de rutină a suprafețelor cu care a contactat mama simptomatică.
  Lucratorii medicali trebuie să ofere consiliere pentru alăptare, sprijin psihologic de bază și
asistență practică pentru alimentarea femeilor însărcinate și mamelor cu sugari și copii mici,
indiferent de faptul sunt copii COVID-19 pozitivi sau negativi.
 În situațiile în care mama are forma grava a COVID-19 sau alte complicații care-o împiedică să
aibă grijă de sugarul sau o împiedică să continue alăptarea directă, mamele trebuie încurajate și
sprijinite să se stoarca lapte și oferă în mod sigur lapte matern sugarului, aplicând în același
timpmăsuri adecvate de protecție.
 Mamele și sugarii pot sta împreună și să exerseze contact piele-piele, în același salon,indiferent
dacă aceștia sau bebelușii lor au COVID-19suspectat, probabil sau confirmat, inclusiv evitarea
perturbării procesului de alăptare, care se recomandă să fie cât mai des și la cererea copilului.

Externarea pacientei după naștere

 Externarea pacientei după naștere se va face cât mai curând posibil, în condițiile în care starea
medicală permite această decizie.
 În momentul externării se va lua legătura cu Centrul de Sănătate Publicăcare va stabili destinația
pacientei: internare în secția de boli infecțioase în cazul pacientelor pozitive sau izolare/carantină
în cazul pacientelor care aveau acest statut anterior internării și acesta nu s-a modificat prin
pozitivare pe parcursul internării. Externarea pacientei se va realiza cu o ambulanță de transport.
RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA
PREVEDERILOR PROTOCOLULUI
Serviciul de Personal:
asistenţă medicală  medic;
urgentă la etapa  asistentă medicală.
prespitalicească Aparataj, utilaj:
 mască chirurgicală/respirator;
 costum de protecție;
 halat chirurghical de unică folosință;
 mănuși;
 ochelari de protecție;
 bonete, bahile;
 pulsoximetru
 termometru infraroșu;
 fonendoscop;
 tonometru (copii, adulţi);
 butelie cu oxigen;
 electrocardiograf portabil;
 perfuzoare;
 seringi
 dezinfectant pe bază de alcool pentru mâni;
 dezinfectant pentru suprafețe;
 dozatoare pentru dezinfectante;
 săpun lichid;
 șervete de hârtie.
Medicamente:
 Oxigen
 Antipiretice;
 Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazon,);
 Anticonvulsivante (Diazepam);
 Salbutamol în aerosol – (1 doză - 0,1 mg)
.
Instituţiile de Personal:
asistenţă medicală  asistent medical de triaj
primară.  medic de familie
 specialişti ORL, oftalmolog, neuropediatru
 asistenta medicului de familie
 infirmiera
 Aparataj, utilaj:
 mască chirurgicală/respirator;
 costum de protecție;
 halat chirurghical de unică folosință;
 mănuși;
 ochelari de protecție;
 bonete, bahile;
 pulsoximetru
 termometru infraroșu;
 fonendoscop;
 tonometru (copii, adulţi);
 electrocardiograf portabil;
 oftalmoscop;
 cîntar;
 butelie de oxigen;
 ciocan neurologic;
 laborator clinic standard pentru determinarea analizei generale a
sîngelui şi sumarului urinei;
 perfuzoare
 catetere
 seringi
 dezinfectant pe bază de alcool pentru mâni;
 dezinfectant pentru suprafețe;
 dozatoare pentru dezinfectante;
 săpun lichid;
 șervete de hârtie.
Medicamente:
 Oxigen
 Antipiretice;
 Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazon);
 Anticonvulsivante (Diazepam);
 Antihistamine;
 Diuretice (Furosemid);
Instituţiile de Personal:
asistenţă medicalăă  medici infecţionişti,
spitalicească: secţii  medici infecţionişti - pediatri,
de boli infecţioase;  medici reanimatologi, anesteziologi
secţii de reanimare şi  medici de laborator
terapie intensivă;  asistente medicale de triaj
spitale de boli  asistente medicale
infecţioase, secții de
 medici obstetricieni ginecologi
obsterică și
 moașe
ginecologie și alte
secții curative.  medici interniști
 medici chirurgi
 acces la consultaţii calificate (neurolog, oftalmolog, medic ORL,
chirurg)
Aparataj, utilaj:
 butelie de oxigen sau centrală de oxigen;
 mască chirurgicală/respirator;
 costum de protecție;
 halat chirurghical de unică folosință;
 mănuși;
 ochelari de protecție;
 bonete, bahile;
 aparat pentru respiraţie asistată;
 aparat pentru determinarea echilibrului acido-bazic;
 aparat automat hematologic;
 aparat automat pentru investigații biochimice;
 aparat automat pentru analiza urinei;
 cateter nazal/mască de oxygen;
 mască laringiană;
 aspirator electric;
 cardiomonitor;
 lineomat;
 catetere i.v periferice;
 sisteme Butterfly;
 perfuzoare;
 catetere
 seringi;
 catetere urinare;
 sondă gastrică;
 bronhoscop;
 laringoscop;
 electrocardiograf;
 aparat de USG (posibil portabil)
 aparat roentgen
 dezinfectant pe bază de alcool pentru mâni;
 dezinfectant pentru suprafețe;
 dozatoare pentru dezinfectante;
 săpun lichid;
  șervete de hârtie
Medicamente:
 Antipiretice;
 Hydroxychloroquine,
 Lopinavir/ritonavir,
 Chloroquinephosphate,
 Remdesivir,
 Favipiravir,
 Tocilizumab
 Interferon ά2recombinat
 Imunoglobulina umană endovenoasă
 Antibiotice (Claritromicină, Cefotaxim, Cefriaxon, Ampicilină,
Azitromicină, Imipenem, Vancomicină);
 Corticosterozi (Prednisolon, Dexametazon, Methylprednisolon);
 Anticonvulsive (Diazepam, Fenobarbital);
 Diuretice (Furosemid, Manitol, Acetazolamidă);
 Sol. Ringer, sol.Na chlorid 0,9%, sol. Albumină 10%,15%, Plasma
congelată, Inotrope (Dopamină);
 Antifibrinolitice (Aprotinină);
 Sol. Bicarbonat de sodiu 4%;
 Sol. Clorură de potasiu 4%;
 Sol. Clorură de sodiu 0,9%;
 Sol. Gluconat de calciu 10%;
 Sol. Sulfat de Magneziu 25%;
 Heparină;
 Pentoxifilină;
 Antiastmatice (Salbutamol)
 Antihistaminice (Citirizină)
Anexa 1. Algoritmul de conduită a cazului suspect sau contactului
 Anexa 2. Instrucțiuni/măsuri de precauție pentru medic/asistent
medical/infirmieră în secția UPU în contextul unui caz
suspect/probabil/confirmat cu COVID-19
Situație Personal Activitatea Tipul echipamentului personal de
sau pacient protecție (EPP) sau conduita
UPU/DMU/Secție internare
Triaj Asistent La pacient s/p/c COVID-19  Mențineți distanța cel puțin 1
medical adresat de sinestatator se m.
efectuiaza termometria cu  Mască
termometru infrarosu, se
colectează datele
epidemiologice țintă
La pacientul s/p/c COVID-  Mască
19, în transportul AMU - se  Costum de protecție
efectuiază termometria cu  Mănuși
termometru infraroșu,  Ochelari de protecție
pulsoximetria

Zonă de Pacienți Orice Pentru pacient:

așteptare COVID-19 1. Mască -pacient
cu semne 2. Izolați pacienții COVID-19 într-un
respiratorii box separat.
3. Dacă acest lucru nu este posibil -
asigurați distanța cel puțin 1 m față
de alți pacienți în zona UPU
destinată pacienților COVID-19
Pacienți Orice Pentru pacient:
COVID-19
fără semne  Mască -pacient
respiratorii
Boxă Lucrători Examenul obiectiv inclusiv  Respirator
consultativa medicali al orofaringelui pacientului  Costum de protecție
(medic, s/p/c COVID-19 cu semne  Mănuși
asistent respiratorii  Ochelari de protecție
medical)
Examenul obiectiv al  Respirator
pacientului s/p/c COVID-19  Costum de protecție
fară semne respiratorii  Mănuși
 Ochelari de protecție
Pacienți Orice Pentru pacient:
COVID-19  Mască
cu /fără
semne
respiratorii
Infirmiere Dezinfecția boxei după 1. Mască
consultarea pacienților s/p/c 2. Costum de protecție
COVID-19 3. Mănuși
4. Ochelari de protecție
 5. Încălțăminte de lucru parte
componentă a costumului de
protecție
Alte zone de Tot Orice activitate care nu  Mască
tranzit(coridor personalul implică contactul cu  Mănuși
) pacienții COVID-19.
Secția curativă
Salonul Medic Examenul clinic al  Respirator
pacientului pacientului COVID-19  Costum de protectie
 Mănuși
 Ochelari de protecție
 Încălțăminte de lucru parte
componentă a costumului de
protecție
Poartă discuții scurte cu  Mască
pacientul și/sau îngrijitorul  Mănuși
acestuia prin paravanul de  Halat personal de protecție
sticlă
Asistent Întră în contact direct cu  Respirator
medical pacientul COVID-19:  Costum de protecție
Prelevare de probe biologice,  Mănuși
manipulații etc.  Ochelari de protecție
 Încălțăminte de lucru parte
componentă a costumului de
protecție
Nu intră în contact direct cu  Mască
pacientul COVID-19:  Mănuși
Termometrie cu termometru  Halat personal de protecție
infraroșu, distribuie hrana,
etc.
Poartă discuții scurte cu  Mască
pacientul și/sau îngrijitorul  Mănuși
acestuia prin paravanul de  Halat personal de protecție
sticlă
Cabinet radiologic
Asistent 1. Conduce pacientul s/p/c  Respirator
medical COVID-19 spre  Costum de protecție
cabinetul radiologic și  Mănuși
înapoi  Ochelari de protecție
Medic Citește radiografia  Mască
radiolog pacientului  Mănuși
 Halat personal de protecție
Tehnician 1. Face radiografia cutiei  Respirator
radiolog toracice pacientului s/p/c  Costum de protecție
COVID-19  Mănuși
2. Pornește sistemul de  Ochelari de protecție
ventilare după
dezinfecția finală a
 cabinetului -
3. Supune cabinetul
dezinfecției cu raze
ultraviolete conform
regulilor generale
Infirmiera 1. Face dezinfecție finală  Mască/respirator
după efectuarea  Costum de protecție
radiografiei la pacienții  Mănuși
s/p/c COVID-19  Ochelari de protecție
 Încălțăminte de lucru parte
componentă a costumului de
protecție

USG
Asistent Conduce pacientul s/p/c  Respirator
medical COVID-19 spre cabinetul  Costum de protecție
USG și înapoi  Mănuși
 Ochelari de protecție
Medic USG Face USG pacientului s/p/c  Respirator
COVID-19  Costum de protecție
 Mănuși
 Ochelari de protecție
Asistenta  Înregistrează USG  Respirator
medical pacientului  Costum de protecție
USG  Supune cabinetul  Mănuși
dezinfecției cu raze  Ochelari de protecție
ultraviolete conform
regulilor generale
Infirmiera Face dezinfecție finală după  Mască/respirator
efectuarea USG la pacienții  Costum de protecție
s/p/c COVID-19  Mănuși
 Ochelari de protecție
 Încălțăminte de lucru parte
componentă a costumului de
protecție
 Anexa 3. Recomandări pentru managementul controlului infecției cu coronavirusul nou
(COVID -19) în instituția medicală

 Înaintea începerii activității în cadrul secției curative și a saloanelor de izolare, personalul trebuie
să fie instruit cu referire la respectarea normelor de protecție personală, regulile de îmbrăcare și
dezbrăcare a echipamentului de protecție
 Este necesară termometria personalului medical înainte de începerea activității în acestea unități
 Este recomandabilă limitarea activității în saloanele de izolarea la maxim de 4 ore
 Se va asigura tratamentul, examinarea și dezinfecția fiecărei echipe în grup pentru a reduce
frecvența mobilității echipelor înăuntrul și înafara saloanelor de izolare
 Înainte de ieșirea din tură, personalul trebuie să se spele și să respecte regimul de igienă
personală pentru a preveni posibilele infecții la nivelul tractului respirator sau al mucoasei.
 Personalul medical se va echipa cu EPP în zona curată, iar dezbrăcarea acestuia în zona murdară
la uşa de ieşire spre zona curată.
 EPP utilizat de personalul medical va fi depozitat în sacul destinat pentru deşeuri infecţioase,
care se va amplasa în zona murdară la ieşire spre zona curată, care ulterior va fi supus
autoclavării.
 Este interzis de a purta haine personale sub echipament de protecţie. În acest caz este recomandat
costumul chirurgical.
 Echipamentul medical re-utilizabil (halatul, costumul chirurgical) va fi spălat în instituţia
medicală şi nu la domiciliu.
 Echipamentul de îngrijire a pacientului se va dezinfecta după fiecare utilizare(alcool etilic 70%
pentru a dezinfecta echipamente reutilizabile,cum ar fi termometre).
 Personalului medical i se va asigura hrană nutritivă pentru a susține sistemul imunitar
 Starea de sănătate a întregului personal de serviciu și a personalului din prima linie va fi
monitorizată și înregistrată în registru, inclusiv temperatura corporală și simptomele respiratorii;
se vor rezolva toate potențialele probleme psihologice sau fiziologice de către experții relevanți
 Dacă personalul medical prezintă simptome relevante precum febră, aceștia vor fi izolați imediat
și testați la infecția COVID 19, şi informat Centrul de Sănătate Publică Teritorial.

Proceduri de dezinfecție pentru saloanele de izolare pentru COVID-19

Dezinfecția podelelor și a pereților

 Poluanții vizibili vor fi aruncați complet înaintea dezinfecției și vor fi manipulați conform
procedurilor de decontaminare a deşeurilor infecţioase pentru sânge și alte vărsări de lichide
corporale;
 Pereții și podeaua vor fi dezinfectate cu dezinfectante pe bază de clor 1000 mg/L cu ajutorul
mopului, prin ștergere (pulverizarea nu se recomandă)
 Asigurați-vă că timpul de expunere a dezinfectantului nu este mai mic de 30 de minute
 Realizați dezinfecția cel puțin de trei ori pe zi și repetați procedura oricând există risc de
contaminare.
  Se recomandă a spăla cu detergent, apoi clătirea cu apă curată, după care se aplică
dezinfectantul.
 Personalul responsabil de dezinfecţie va purta EPP coresunzător.

Dezinfecția suprafețelor obiectelor

 Poluanții vizibili vor fi aruncați complet înaintea dezinfecției și vor fi manipulați conform
procedurilor de decontaminare a deşeurilor infecţioase pentru sânge și alte vărsări de lichide
corporale;
 Ștergeți suprafețele obiectelor cu detregent, clătire cu apă curată apoi aplicarea dezinfectantului
pe bază de clor în concentrație de 1000 mg/L sau șervețele cu clor; timpul de expunere - 30 de
minute.
 Realizați dezinfecția de trei ori pe zi (repetați oricând este suspectată contaminarea);
 Ștergeți mai întâi zonele curate, apoi cele mai contaminate: mai întâi ștergeți suprafețele
obiectelor care nu sunt atinse frecvent, apoi ștergeți suprafețele obiectelorcare sunt atinse
frecvent. (odată ce suprafața unui obiect este curățată, înlocuiți șervețelul folosit cu unul nou).
 În secţie, dezinfecţia încăperilor va începe cu cele necontaminate spre cele contaminate.

Dezinfecţia lengeriei
 Lenjeria murdară trebuie plasată în pungi sau containere etanșe, cu grijăîndepărtând orice
excrement solid și așezându-l într-o găleată acoperită dup care trebuie aruncată într-o toaletă sau
latrină. Spălarea lengeriei se face cu apă caldă la temperatura de 60–90 ° C (140–194 ° F) cu
utilizarea detergentului pentru rufe. Rufele pot fi apoiuscate conform procedurilor de rutină.
 Dacă spălarea în mașina de spălat nu este posibilă, lenjeria poate fi înmuiată în apă fierbinte și
săpun într-untambur mare folosind un băț pentru a agita eviîndstropirea.
 Tamburul trebuie apoi golit, iar lenjeriaînmuiată în 0,05% clor timp de aproximativ 30 de
minute.În cele din urmă, rufele trebuie clătite în apă curată șilenjeria se lasă să se usuce complet
la lumina soarelui.

Dezinfecția aerului
 Sterilizatoaredeaercuplasmăpotfiutilizateînmodcontinuupentru dezinfecția aerului în mediile cu
activitate umană;
 Dacă nu sunt disponibile sterilizatoare de are cu plasmă, folosiți lămpi cu ultraviolete timp de 1
oră de fiecare dată. Realizați această operațiune de trei ori pezi.

Toate deșeurile din asistența medicală în Covid-19 sunt considerate infecțioase!!!

Managementul deșeurilor rezultate din activitatea medicală, seva realiza în conformitate cu
prevederea Ghidului de supravghere și control în infecțiile nosocomiale şi a Hotărârii de Guvern
696 din 11.07.2018 Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea
medicală
 Anexa 4. Consilierea psihologică a pacienților cu COVID-19

Stresul și simptomele psihologice la pacienții COVID-19

 Pacienții confirmați cu COVID-19 prezintă deseori simptome precum regretul, ura, singurătatea
și neajutorarea, depresie, anxietate și fobie, iritabilitate și privare de somn. Unii pacienți pot
suferi atacuri de panică. Procentul delirului este ridicat la pacienții aflați în stare critică.
 Este necesară stabilirea unui mecanism dinamic pentru evaluarea sau avertizarea înlegătură cu o
criză psihologică a pacientului cu COVID 19 în cadrul instituției medicale
 Starea mintală a pacienților (stres psihologic individual, stare de spirit, calitatea somnului,
presiunea) ar trebui monitorizate săptămânal după internare și înainte de externare.
 Pentru pacienții cu simptome ușoare, este sugerată intervenția psihologică. Auto- ajustarea
psihologică include exerciții de respirație pentru relaxare și exerciții de sănătate mintală. Pentru
pacienții aflați în stare moderată sau severă, intervenția și tratamentul recomandat constau în
combinarea medicației și a psihoterapiei.
BIBLIOGRAFIA
1. Recomandările OMS. Managementul clinic al infecțieirespiratorii acute suspecte cu coronavirus 2019
nCoV WHO/nCoV/Clinical/2020.2.
2. Recomandările OMS. Home care for patients with suspected novel coronavirus (COVID-19) infection
presenting with mild symptoms, and management of their contacts, Interim guidance 04 February, 2020.
3. Recomandările OMS. Global surveillance for COVID-19 disease by human infection with the 2019 novel
coronavirus, Interim guidance 27 February, 2020.
4. Recomandările OMS. Clinical management of severe acute respiratory infection (SARI) when COVID-19
disease is suspected, Interim guidance 13 March, 2020.
5. Recomandările OMS. Operational considerations for case management of COVID-19 in health facility
and community, Interim guidance 19 March, 2020.
6. Recomandările OMS Water, sanitation, hygiene, and waste management for the COVID-19 virus.
7. Ordinul MSMPS nr.253 din 03.2020 Cu privire la asigurarearea utilizăriimăsurilor de prevenireși control
a infecției cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) încadrulinstituțiilor de asistențămedicalăprimară.
8. Scrisoareacirculară MSMPS nr.04/929 din 13.02.20 RecomandărileprovizoriiprivindManagementul clinic
al SARI suspecte cu COVID-19.
9. Ordinul MSMPS nr. 188 din 26.02.20 Cu privire la realizareamăsurilor de reducere a riscurilor de
răspândire a cazurilor de COVID-19.
10. Ordinul MSMPS nr. 213 din 02.03.20 Cu privire la măsurile de prevenireși control al COVID-19.
11. Ordinul MSMPS nr. 222 din 04.03.20 Cu privire la acordareaasistențeimedicalepersoanelor care
întrunesccriteriiledefiniției de caz COVID-19.
12. Ghid de supraveghereși diagnostic a ILI/ARI/SARI și MERS-CoV,
aprobatprinOrdinulMinisteruluiSănătții nr.896 din 30.10.2015.
13. Bradley JS, Byington CL, Shah SS, Alverson B, Carter ER, Harrison C, et al. The management of
community-acquired pneumonia in infantsandchildrenolderthan 3 months of age:
Clinicalpracticeguidelinesbythe Pediatric InfectiousDiseases Society andtheInfectiousDiseases Society of
America. Clin Infect Dis. 2011;53(7):e25–76. doi: 10.1093/cid/cir531. [PubMed: 21880587].
14. Chen Z-M, Fu J-F, Shu Q, Chen Y-H, Hua C-Z, Li F-B, et al. Diagnosisandtreatmentrecommendations
for pediatric respiratoryinfectioncausedbythe 2019 novelcoronavirus. World J Pediatr 2020; 12:6.
15. Clinicalevidencedoesnotsupport corticosteroid treatment for 2019-nCoV lung injury Comment. The
Lancet 2020 https://doi.org/10.1016/S0140-6736(20)30317-2
16. Colson P, Rolain JM, Lagier JC et al. Chloroquineandhydroxychloroquine as availableweaponstofight
COVID-19. Int J of AntimicrobAgents, 105932. 2020 Mar 4[Online ahead of print].
17. Davis AL, Carcillo JA, Aneja RK, Deymann AJ, Lin JC, Nguyen TC, et al. American College of Critical
Care Medicine Clinical Practice Parameters for hemodynamicsupport of pediatric and neonatal septic
shock. Crit Care Med. 2017;45(6):1061–93. doi: 10.1097/CCM.0000000000002425. [PubMed:
28509730].
18. Holshue ML, DeBolt C, Lindquist S, Lofy KH, Wiesman J, Bruce H, et al. First Case of 2019
NovelCoronavirus in the United States. N Engl J Med. January 2020. doi:10.1056/NEJMoa2001191
19. Huang C, Wang Y, Li X, Ren L, Zhao J, Hu Y, et al. Clinicalfeatures of patientsinfectedwith 2019
novelcoronavirus in Wuhan, China. Lancet. 2020;395(10223):497–506. doi: 10.1016/S0140-
6736(20)30183-5.[PubMed: 31986264].
20. Jensen PA, Lambert LA, Iademarco MF, Ridzon R. Guidelines for preventingthetransmission of
Mycobacteriumtuberculosis in healthcaresettings, 2005. MMWR Recomm Rep. 2005;54(Rr-17):1–141.
21. NanshanCh. et al. Epidemiologicalandclinicalcharacteristics of 99 cases of 2019 novelcoronavirus
pneumonia in Wuhan, China: a descriptive studyLancetJanuary 29, 2020 https://doi.org/10.1016/S0140-
6736(20)30211-7
22. NHS England and NHS Improvement. Novelcoronavirus (COVID-19) standard operatingprocedure.
CommunityPharmacy. PharmacyPublication; 2020.
23. Raimer PL, Han YY, Weber MS, Annich GM, Custer JR. A normal capillaryrefilltime of 2
secondsisassociatedwith superior vena cava oxygensaturations of 70%. J Pediatr. 2011;158(6):968–72.
doi:10.1016/j.jpeds.2010.11.062. [PubMed: 21238980].
24. Randomized, open-label, blank-controlled trial for theefficacyandsafety of lopinavir-ritonavirand
interferon-alpha 2b in hospitalizationpatientswith 2019-nCoV pneumonia (novelcoronavirus pneumonia,
NCP) ChiCTR2000029308. http://www.chictr.org.cn/showproj.aspx?proj=48684
25. Rimensberger PC, Cheifetz IM, Pediatric Acute Lung InjuryConsensusConference G. Ventilatorysupport
in childrenwith pediatric acute respiratorydistresssyndrome: proceedingsfromthe Pediatric Acute Lung
InjuryConsensusConference. PediatrCrit Care Med 2015;16:S51-60.
26. Shen K, Yang Y, Wang T, Zhao D, Jiang Y, Jin R, et al. Diagnosis, treatment, andprevention of 2019
novelcoronavirusinfection in children: Experts’ consensusstatement. World J Pediatr. 2020. doi:
10.1007/s12519-020-00343-7. [PubMed: 32034659].
27. Xia W, Shao J, Guo Y, et al. Clinicaland CT features in pediatric patientswith COVID‐19 infection:
Differentpointsfromadults. Pediatric Pulmonology. 2020 Mar 5[Online ahead of print].
28. Yao X, Fei Y, Miao Z, et al. In vitro antiviral activityandprojection of optimizeddosing design of
hydroxychloroquine for thetreatment of Severe Acute RespiratorySyndromeCoronavirus 2 (SARS-CoV-
2). Clin Infect Dis 2020[Online ahead of print].
29. Yoon SH, Lee KH, Kim JY, Lee YK, Ko H, Kim KH, et al. ChestradiographicandCTfindings of the 2019
novelcoronavirusdisease (COVID-19): Analysis of ninepatientstreated in Korea. Korean J Radiol.
2020;21. doi: 10.3348/kjr.2020.0132. [PubMed: 32100485].
30. Zhi-Min Chen, Jun-Fen Fu, QiangShu, Ying-Hu Chen, Chun-ZhenHuan; Fu-Bang Li, Ru Lin,
Lan-FangTang, Tian-Lin Wang, Wei Wang, Ying-Shuo Wang, Wei-Ze Xu, Zi-Hao Yang, ShengYe,
Tian-Ming Yuan, Chen-Mei Zhang, Yuan-Yuan Zhang. Diagnosisandtreatmentrecommendations for
pediatric respiratoryinfectioncausedbythe 2019 novelcoronavirus. World Journal of Pediatrics 2020;
doi.org/10.1007/s12519-020-00345-5.
31. Wang C, Harby PW, Hayden FG, et al. A novelcoronavirusoutbreak of global health concern U]. Lancet
2020;395{10223):470-473. doi: 10.1 0l 6/50140-6736(20)30185-9.
32. Wang, M, Ruiyuan C, Leike Z et al.
Remdesivirandchloroquineeffectivelyinhibittherecentlyemergednovelcoronavirus (2019-nCoV) in vitro.
CellResearch 2020 30;269-271.
33. Wei M, Yuan J, Liu Y, Fu T, Yu X, Zhang ZJ. Novelcoronavirusinfection in hospitalizedinfantsunder 1
year of age in China. JAMA. 2020. doi: 10.1001/jama.2020.2131. [PubMed: 32058570]. [PubMed
Central: PMC7042807].
34. Weiss SL, Peters MJ, Alhazzani W, Agus MSD, Flori HR, Inwald DP, et al. SurvivingSepsisCampaign
International Guidelines for the Management of Septic ShockandSepsis-Associated Organ Dysfunction in
Children. Crit Care Med. 2020 Feb;21(2): e52-e106.
35. Wilder-Smith A, Low JG. Risk of respiratoryinfections in health care workers: lessons on infection
control emerge fromthe SARS outbreak. SoutheastAsian J Trop Med Public Health. 2005;36(2):481–8.
[PubMed: 15916060].
36. Wu C, Chen X, Cai Y, et al. Riskfactorsassociatedwith acute respiratorydistresssyndromeanddeath in
patientswithcoronavirusdisease 2019 pneumonia in Wuhan, China. JAMA Intern Med. 2020 Mar 13
[Online ahead of print].