LUCRAREA DE LABORATOR NR.

V
Testarea lubrifiantilor pe masina cu 4 bile

Scopul lucrării:

 Cunoașterea metodologiei de testare a lubrifianților pe mașina cu 4 bile și

determinarea principalelor caracteristici de performanță ale acestora (indicarea
sarcinii la care apare gripajul, tipul de gripaj);
 Aria reală de contact in conditii statice.

Aspecte teoretice:

Utilizarea uleiurilor și a unsorilor în diferite aplicații industriale impune corelarea

proprietăților fizico-chimice și de performanță ale acestora cu condițiile concrete de lucru.
Din punct de vedere al realizării unui film de lubrifiant la nivelul cuplei de frecare,
vâscozitatea este parametrul cel mai important, aceasta fiind cunoscută pentru fiecare tip de
ulei, sau se determină cu ajutorul vâscozimetrelor.
Rezistența acestui film de lubrifiant, în condițiile unor presiuni ridicate, a unor
temperaturi ridicate, depinde de carcateristicile de performanță ale lubrifiantului. Aceste
caracteristici de performanță (rezistența la presiune, comportarea la uzare etc.) trebuie
stabilite experimental, utilizându-se diverse tipuri de tribometre pentru uleiuri, ca și pentru
unsori.
În condiții severe de sarcină și temperatură, atunci când se străpunge sau se distruge
pelicula de lubrifiant, gripajul se prezintă ca cea mai periculoasă formă de uzure la adeziune.
În cazul contactelor hertziene punctiforme iau naștere presiuni foarte mari, chiar la
forțe exterioare relativ reduse. Din acest motiv, în STAS 8618-79 se standardizează
încercarea la gripaj a uleiurilor cu ajutorul unei instalații cu 4 bile și în STAS 10293-83 se
standardizează testarea unsorilor.
Pentru cupla sferă-sferă (contact punctiform), presiunea maximă este data de relatia:
3 𝐹1
𝑝𝐻𝑚𝑎𝑥 = ∙
2 𝜋 ∙ 𝜌2
unde:
pHmax - presiunea herteziană maximă;
πρ2 = Ar - aria reală de contact;
ρ - raza petei de contact;

unde,
R1, R2 - razele de curbura ale celor doua sfere in contact;
v1, v2 - coeficienții Poisson;
E1, E2 - modulele de elasticitate;
F1 - forța de contact.

Pentru: R1 = R2 = 6,35 [mm]; v1 = v2 = 0,3 (oțel); E1 = E2 = 2,1 ∙ 105 [Mpa] rezultă:

ρ = 8,7 ∙ 10−2 ∙ 3 𝐹1

26
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL
 Sarcina axială cu care se încarcă bilele în contact se distribuie intre cele 4 bile după un
tetraedu regulat, bilele având un diametru de 12,7 [mm] - figura 11.

Figura 11 - Schema forțelor din cupla sferă-sferă.

Dar : 𝐹𝑁𝐵 = 𝐹𝑁𝐶 = 𝐹𝑁𝐷 = 𝐹1 , deoarce bilele au aceleași dimensiuni și poziția lor este
simetrică față de vectorul 𝐹, care acționează pe bila superioară.
1 𝐹
𝐹1 = ∙
cos 𝛼 3
dacă,
α = 35˚ 15' 51"
rezultă: F1 = 0,408 F
Introducând relația (4`) în relația (3), rezultă:
3
𝜌 = 6,45 ∙ 10−2 ∙ 𝐹2
Aria reală de contact devine:

Înlocuind relațiile (4`) și (6) în relația (1), presiunea maximă de contact în cupla sferă-
sferă devine:
3
𝜌𝑚𝑎𝑥 = 47,08 ∙ 𝐹

Coeficientul de frecare dintre bila superioară și bilele inferioare se determină cu

relația:
𝑀𝑓
𝜇=
3 ∙ 𝑟 ∙ 𝐹1
unde,
𝑑
Mf - momentul de frecare măsurat, iar 𝑟 = 2 ∙ sin 𝛼

27
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL
 Instalația experimentală:

Mașina cu patru bile este prezentată în figura 12. Există diverse variante constructive.
Cea utilizată în laborator este o variantă care are la bază principiul de încercare prevăzut în
STAS 8618–79.
Caracteristici tehnice:
 diametrul bilelor: Φ 12,7 mm;
 sarcina axială variabilă: 60.....2000 N;
 turația bilei superioare: 1425 ± 50 rot/min;
 temperatura mediului ambiant: 20 ± 5°C;
 duritatea bilelor: 64.....66 HRC

Pregătirea mașinii:

a. Se spală cu solvent bilele, cuva și mandrina, se șterg cu o bucată de pânză de tifon

neplusat, evitând atingerea lor cu mâna, apoi se usucă prin suflare cu aer comprimat;
b. Se introduce o bilă, curată, în mandrina fixată pe axul de antrenare;
c. Se asează în cuvă trei bile și se fixează cu ajutorul piuliței; se toarnă ulei de încercat
astfel încât nivelul acestuia să depășească suprafața superioară a bilelor cu cca.
3mm;
d. Se introduce cuva sub mandrină.
e. În funcție de încercarea ce se efectuează, se aplică diferite sarcini (greutăti mobile).
f. Se conectează și se reglează dispozitivul de înregistrare pentru măsurarea
coeficientului de frecare (puntea tensometrică) și se verifică echilibrarea lui.
g. Se deblochează ușor, fară șoc, pârghia cu sarcină, astfel încât să nu se producă un
contact brusc între bile.
h. Se pornește motorul pentru câteva minute în gol, după care se oprește pentru
aducerea lui la temperatura de regim (cu dispozitivul blocat).

Modul de lucru:

A. Determinarea sarcinii maxime fără gripaj:

Sarcina maximă, exprimată în [N], la care în decurs de 60 secunde coeficientul de

frecare rămâne constant, este sarcina maximă fără gripaj (Ffg) iar bilele nu prezintă pete de
uzare. Variația coeficientului de frecare la sarcină maximă fără gripaj este prezentată în figura
12.

Figura 12 - Variația coeficientului de frecare funție de timp

28
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL
 B. Determinarea sarcinii minime cu gripaj instantaneu:

Se pune în funcțiune mașina pregătită și dispozitivul de înregistrare și se aplică sarcini

diferite până când apare o creștere bruscă a coeficientului de frecare în mai puțin de 0,5
secunde de la pornirea motorului. Aceasta reprezintă sarcina minimă cu gripaj instantaneu
(Fg0,5), după care coeficientul de frecare scade și se menține practic constant timp de 60 de
secunde, fară a se produce sudura (figura 13). Pe bilele scoase din cuvă se observă pete de
uzură.

Figura 13 - Variația coeficientului de frecare funție de timp

C. Determinarea sarcinii calculate pentru o întârziere de 2,5 secunde a gripajului

Sarcina la care creșterea coeficientului de frecare apare după 2,5 secunde de la

pornirea motorului reprezintă sarcina calculată pentru o întârziere a gripajului de 2,5 secunde
(Fg 2,5). Variația coeficientului de frecare este prezentata în figura 14.

Figura 14 - Variația coeficientului de frecare funție de timp

Pentru cele trei determinări se lucrează cu puterea tensometrică, cu înregistratorul x, y

și un cronometru. Se efectuează încercări cu sarcini crescătoare, câte 60 secunde pentru
fiecare încercare, urmărindu-se variația coeficientului de frecare în timp, aceasta trebuind să
corespundă cu fig. 12, 13, 14.
Rezultatele obținute la punctele A, B și C se trec în tabelul 4.

29
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL
 Nr.
Parametru U.M. Valori obținute
crt.
Fgn N
1 Mt N×mm
µ -
Fg 2,5 N
Mt N×mm
2
µ -
µ2,5 -
Fg 2,5 N
Mt N×mm
3
µ -
µ2,5 -

Tabelul 4 - Tabel de notare a rezultatelor obținute în urma măsurătorilor

Întârzierea gripajului se poate stabili și cu ajutorul diagramei logaritmice, metodă

descrisă în STAS 8618-79.

D. Determinarea sarcinii la care se produce sudura:

Mașina pregătită se pune în funcțiune, cu sarcini crescând pâna la sarcina la care se

produce sudura bilelor în interval de 60 secunde.

E. Determinarea uzurii mecanice:

În funcție de tipul uleiului și de condițiile tehnice de calitate ale acestuia,

determinarea se poate efectua prin una din metodele următoare:
a. cu sarcina de 200 N, timp de 100 minute;
b. cu sarcina de 300 N, timp de 60 minute;
c. cu sarcina de 1500 N, timp de 1 minut.

La varianta folosită se măsoară diametrul petelor de uzură la cele trei bile din cuva.
Uzura mecanica se exprimă prin media aritmetică a celor șase diametre ale petelor de uzură.
Valorile dimensiunilor petelor de uzură sunt trecute în tabelul 5.

Nr. G F Timpul Φ 1m Φ 2m Φ 3m Φm Obs.

crt. [N] [N] [minute] [mm] [mm] [mm] [mm]
1 200 100
2 300 60
3 1500 1

Tabelul 5 - Tabel de notare a rezultatelor obținute în urma măsurătorilor

Exprimarea rezultatelor:

Rezistența la presiuni ridicate pe mașina cu patru bile se exprimă pentru fiecare

încercare, asftel:
 sarcina maximă fără gripaj, în N,
30
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL
  sarcina minimă cu gripaj instantaneu, în N,
 sarcina calculată pentru o întârziere de 2,5 secunde a gripajului, în N,
 variația uzurii cu sarcina, în N,
 sarcina la care se produce sudura, în N,
 uzura mecanică (diametrul petei de uzură), în mm.

Interpretarea rezultatelor:

Se compară valorile obținute din tabele sau diagrame pentru diverși lubrifianți,
apreciind lubrifiantul care are proprietățile cele mai bune.

31
Universitatea Tehnică “Gh.Asachi”din Iaşi – Facultatea de Mecanică – Îndrumar de laborator CL