Metoda Electre

VS
Metoda Studiul
de caz
Studenţi: Iancu Nicoleta-Cristina
Guran Cristina
Răducanu Mirela-Iuliana
Todosi Ligia

Seria:A
 Metoda Electre
Metoda ELECTRE a fost elaborată de un colectiv de cercetători
francezi, condus de B. Roy, ea desemnând în fapt o metodă de clasament şi
alegere în prezenţa unor puncte de vedere multiple.
Fiecărui criteriu Cj i se poate ataşa un vector al mulţimii consecinţelor
normalizate, , care reprezintă aşa-numitele stări rezultate în vederea evaluării
variantelor Vi din punctul de vedere al criteriului Cj.
Metoda ELECTRE este utilizată în condiții în care pot fi produse
alternative adecvate. Cu alte cuvinte, ELECTRE este utilizat pentru cazuri cu
multe alternative, dar sunt implicate puține criterii.
Se spune că o alternativă domină celelalte alternative dacă se depășește
unul sau mai multe dintre criterii (în comparație cu criteriile celorlalte
alternative) și la fel ca și criteriile rămase (Kusumadewi et al, 2006).

•
Pașii făcuți în soluționarea problemelor folosind metoda ELECTRE sunt următorii:

Pasul 1 : Normalizarea matricei decizionale

În această procedură, fiecare atribut este convertit într-o valoare comparabilă.
Pasul 2 : Ponderarea în matricea normalizată
După normalizare, fiecare coloană a matricei R este înmulțită cu greutățile (wi) determinate de factorul de
decizie
Pasul 3 : Determinați setul de concordanță și discordanță.
Pentru fiecare pereche de alternative k și l (k, l = 1,2,3, â € ¦, m și k ‰ l) setul de criterii este împărțit în 2
subseturi și anume setul de concordanță și discordanță. Când un criteriu într-o alternativă, inclusiv
concordanța, este:
Ckl = {i, ykj eâ € ?? ylj}, pentru I = 1,2,3, â € ¦, n
În schimb, subsetul complementar este discordanța, adică dacă:
Dkl = {i, ykj <ylj}, pentru I = 1,2,3, â € ¦, n
Pasul 4 : Calculați matricea de concordanță 
înseamnă să adăugăm greutățile incluse în subsetul de concordanță
Pasul 5 : Determinați matricile dominante ale concordanței și discordanței
a. concordanță
Matricea dominantă a Concordanței poate fi construită cu ajutorul unei valori de prag, și anume prin compararea fiecărei valori a
elementului matricei Concordanței cu valoarea pragului.
Ckl â ‰ ¥ c
Iar valoarea fiecărui element al matricei FÂ ca matrice dominantă a concordanței este determinată după cum urmează:
Fkl = 1, dacă ckl â ‰ ¥ c și fkl = 0, dacă ckl <c
b. discordanță
Pentru a construi o matrice dominantă, discordanța folosește și ajutorul unei valori de prag
Și fiecare element pentru matricea G ca matrice de discordanță dominantă este determinat după cum urmează: 
gkl = 01, dacă ckl â ‰ ¥ d și gkl = 1, dacă ckl <d
Pasul 6 : Determinați matricea de dominanță agregată
Următorul pas este determinarea matricei de dominare agregată ca matrice E, fiecare dintre acestea fiind o înmulțire între elementul
matricei F și elementul matricei G, după cum urmează:
ekl = fkl x gkl
Pasul 7 : Eliminați alternative mai puțin favorabile.
Matricea E oferă ordinea de alegere pentru fiecare alternativă, adică dacă Â ekl = 1 atunci alternativa Ak este o alegere mai bună
decât Ar, deci rândurile din matricea E care au cel mai mic număr ekl = 1 pot fi eliminate. Astfel, cea mai bună alternativă este să
domini alte alternative
•
 Metoda Studiul de Caz
Studiul de caz reprezintă o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o situaţie reală,
autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi evenimente
problematice. Iniţial a fost folosită ca o metodă de cercetare ştiinţifică (în medicină, economie,
psihologie etc.

Un studiu de caz este unic în cadrul științelor sociale pentru studiul său asupra unei singure
entități, care poate fi o persoană, un grup sau o organizație, un eveniment, o acțiune sau o situație.
Este, de asemenea, unic în faptul că, ca un punct de interes al cercetării, un caz este ales din motive
specifice, mai degrabă decât aleatoriu, așa cum se face de obicei atunci când se efectuează cercetări
empirice.
 Scopurile acestei metode interactive, valoroasă din punct de
vedere euristic şi aplicativ constau în: realizarea contactului
participanţilor cu realităţile complexe, autentice dintr-un domeniu dat,
cu scopul familiarizării acestora cu aspectele posibile şi pentru a le
dezvolta capacităţile decizionale, operative, optime şi abilităţile de a
soluţiona eventualele probleme; verificarea gradului de
operaţionalitate a cunoştinţelor însuşite, a priceperilor şi deprinderilor,
a comportamentelor, în situaţii limită; sistematizarea şi consolidarea
cunoştinţelor, autoevaluarea din partea fiecărui participant în parte, a
gradului de aplicabilitate a acestora în situaţiile create; educarea
personalităţii, a atitudinilor faţă de ceilalţi participanţi şi faţă de cazul
respectiv, tratarea cu maturiate a situaţiilor; exersarea capacităţilor
organizatorice, de conducere, de evaluare şi decizie asemeni unei
situaţii reale.
Tipuri şi forme de studii
de caz
Există trei tipuri principale de studii de caz: cazurile cheie,
cazurile excesive și cazurile locale de cunoștințe.
1. Cazurile-cheie sunt cele care sunt alese pentru că cercetătorul
are un interes deosebit față de acesta sau împrejurările
care îl înconjoară.
2. Situațiile excepționale sunt cele care sunt alese deoarece cauza
se evidențiază de alte evenimente, organizații sau situații,
din anumite motive, iar oamenii de știință socială recunosc
că putem învăța multe din acele lucruri care difera de
norma. În cele din urmă, o cercetare poate decide să
efectueze un studiu de caz despre cunoașterea
locală atunci când a acumulat deja o cantitate utilă de
informații despre un anumit subiect, persoană, organizație
sau eveniment, și este bine pregătită să efectueze un studiu
despre acesta.
•
Tipuri şi forme de
studii ce caz
În cadrul acestor tipuri, un studiu de caz poate avea patru forme diferite: ilustrativ,
exploratoriu, cumulativ și critic.
1. Studiile de caz ilustrative sunt descriptive în natură și concepute pentru a scoate
în evidență o anumită situație, un set de circumstanțe și relațiile sociale și
procesele care sunt încorporate în ele. Ele sunt utile în a scoate la lumină
ceva despre care majoritatea oamenilor nu sunt conștienți.
2. Studiile de caz exploratorii sunt, de asemenea, adesea cunoscute sub numele de 
studii pilot . Acest tip de studiu de caz este folosit în mod obișnuit atunci
când un cercetător dorește să identifice întrebările de cercetare și metodele
de studiu pentru un studiu amplu, complex. Ele sunt utile pentru
clarificarea procesului de cercetare, care poate ajuta cercetătorul să
utilizeze cât mai bine timpul și resursele în studiul mai amplu care îl va
urma.
3. Studiile de caz cumulative sunt cele în care un cercetător trage împreună studii
de caz deja finalizate pe un anumit subiect. Ele sunt utile pentru a ajuta
cercetătorii să facă generalizări din studii care au ceva în comun.
•
 ●
 
●
Avantaje ●
Dezavantaje
 
familiarizarea participanților cu situații dificultăți legate de alegerea unor cazuri
●
● ●

 
concrete de viață; relevante;
●

●
 
● valorificarea cunoștințelor și capacităților ● dificultăți legate de accesul la sursele de
●
 
elevilor în contexte reale, realizând astfel informare necesare soluționării cazului;
●
 
legătura teoriei cu practica;
●
Metoda ●
  ●
experiența redusă a unora dintre

Comparţie studiului ●
dezvoltarea cooperării;
participanți creează dificultăți în găsirea
soluției optime, cu efecte nedorite în
între cele doua de caz ●
  gradul de implicare motivațională în

metode activitate;

● dezvoltarea gândirii și a operațiilor ● consum mare de timp.

acesteia;
● formarea și dezvoltarea competențelor ●  
cognitive și metacognitive;
● dezvoltarea competențelor
comunicaționale;
● dezvoltarea capacității investigative;
● dezvoltarea capacității de luare a
deciziilor.

●
Metoda ●
metoda poate utiliza consecinţele ●
metoda este una complexă
directe
 Metoda Electre
●
Avantaje ●
Dezavantaje
●
are la bază alegerea ●
se calculează utilităţile pentru
variantei optime care fiecare criteriu de optimizare a
surclasează celelalte deciziei, ceea ce presupune un timp mai
variante mare de analiza
●
 
●
 
●
atribuirea coeficienţilor de ●  
importanţă
●
 
●
alegerea variantei optime cu ●  
ajutorul matricei de
surclasare, fiind a n t i c i p a t ă
de alte două tipuri de
matrici: matricea de
c o n c o r d a n ţ ă - discordanţă şi
matricea diferenţelor
 
Metoda studiului de caz
●

●
Avantaje ●
Dezavantaje
●
formează abilitatea de ●
Exemplul ales trebuie sa fie reprezentativ
argumentare şi analiză pentru o situatie generala
●
 pregăteşte subiecţii pentru a ●
 
lua decizii eficiente;

●
contribuie la dezvoltarea ●  
capacităţii intelectuale
●
Studiul de ca este un suport al ●  
cunoasterii inductive care
faciliteaza trecerea de la
individual la general
Bibliografie

q https://ro.eferrit.com/metoda-de-cercetare-a-
studiului-de-caz/
q https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didac
tice/metoda-studiului-de-caz
q https://kiky-riski.blogspot.com/2014/07/meto
de-electre-elimination-and-choice.htm