,"-',_,"",C

... ...• , , _.• _M. ' •..'",~~" •.' ."'~".<"~._~

" '""'..~" .,..",.
_,'",'',.-' W,i••.. >..,".,.•.
",••,.•'.'•••.
,", ,.,•.•.
, .." •.,.,•."••,"••" ••.•.....•.• " •.", ..N'....
, .••..•.. ., .....•• ".••"" ..,....w.,;,..,~.. ~

I II. Dependenta in satisfacerea nevaii

2. Dispneea

I; in
1.
satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele
Alterarea vocii;
probleme:
Se manifesta ca 0 respiratie anevoioasa. Este provocata de numeroase cauze;
mai frecvent, de bolile inimii :;;i ale plamanului, dar :;;i alecailor respi-ratorii supe-
rioare. Aerul patrunde cu greutate in plaman, avand drept consecinta oxigenarea

I: 2.
3.
Dispneea;
Obstructia caiior respiratorii.
~~i
defectuoasa a tesuturilor :;;i acumularea de CO2 in sange. Pacientul este anxios.

Manifestari de dependen~a
Surse de dificultate,

I.•
'.'
...•
,.:
... care determina nesatisfacerea nevoii de a respira ortopnee - pozitie fortata, cu bratele atamate pe langa corp, bolnavul
"
stand :;;ezand (pozitie care favorizeaza respiratia)
Surse de - alterarea mucoasei nazale, faringiene, bron:;;ice, traheale sau Apnee - oprirea respiratiei

.;: f'-':r, ~:
ordin fizic

Surse de
parenchimului pulmonar; tabagism;
- obstructia cailor respiratorii; obezitatea; bandaje toracice;
dezechilibru hidroelectrolitic; durere;

- anxietatea; stresul;
Bradipnee
Tahipnee
Amplitudine
- reducerea frecventei
- cre:;;terea frecventei
- respiratie superficiala
respiratiei
respiratiei
sau profunda
!jlj modificata

I ~~,~~.
ordin
psihologic
- situatia de criza;
Hiperventi-
latie
- patrunderea unei cantitati mari de aer In plamani

I•..........
,. Surse de - aerul poluat, umed; Hipoventi- - patrunderea unei cantitati mici de aer In plamani
.~
ordin - altitudinea inalta; latie
o
sociologic
Tuse - expiratie fortata, ce permite degajarea cailor respiratorii
superioare de secretii acumulate
lit'
I ~.....f..
:'!.

i
Lipsa
cunoa$terii
- cunoa:;;terea de sine;
- cunoa:;;terea mediului ambiant;
- cunoa:;;terea altor persoane.
-
Hemoptizie - hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la
nivelul cailor respiratorii - p'amani

IlL t
Mucozitati - amestec de secretii din arborele traheo-bron:;;ic, formate din
Prezentam trei probleme de dependenta: (sputa) mucus, puroi, sange, celule descuamate
respiratie din ce in ce mai 15" 15"
1. Aiterarea vocii ~.

Il ~
Dispnee de frecventa ajunsa la un grad
••. ~:- .•. '\.:;';",,;.",:'"".•....
-=:-"
,.' ,.". •••••.

Poate ficauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare -

nas, faringe, laringe, dar :;;ide prezenta alergenilor din mediul inconjurator.
,'''' • .'0 ~<'..

I
!\t:.

lif
tip Che~q:'le'=", . 'maxim; dupa care. frecventa
Stokes scade treptat:;;i este urmata
de 0 perioada de apnee.
~
~.~. ~; Ciclul se reia

I
'~I Disfonie - tulburari
intensitatea
Manifestari de dependen1:a
ale emisiunii vocale, interesand inaltimea,
:;;i timbrul vocii. Se mani.festa sub forma de
~.
I
I
Dispnee
Ki.ismaul
- inspiratie lunga urmata de 0
expiratie fortata, apriee. Ciclul
se reia I
~ I
I,
I .!,I..•~.•...
.I:. ragu:;;eala, voce stinsa, voce aspra.

Afonie - imposibilitatea de a vorbi

~>~

Zgomote - sunt de diferite tipuri: crepitante, romflante, sibil ante

.
respiratorii

'I~..' Senzatia de - lipsa de aer 'i-

'l
Cianoza
~:.;' ...
sufocare - tegumente vinete
urechii, unghii
la nivelul extremitatilor: nas, buze, labul

I~ 80 R1

:.(;'
, -'L Q
3. Obstruc~ia ciiilor respiratorii Oprirea - a$aza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiPerextensiel
Poate fi prod usa de procesele inflamatorii ale cailor respiratorii, dar $i de
prezenta unor corpi straini, patrun$i accidental in caile respiratorii - indeosebi la
copii - ca $i de deformari ale nasului.
epistaxisului - comprima cu policele, pe septul nazal, nara care sangereaza
timp de 5-10 minute
- aplica eomprese reci pe frunte, nas sau ceafa
1I
- recomanda pacientului sa nU-$isufle nasul I
------>' ;;c;::....
Respiralie
Manifestari de dependen~a
'1.."

- bolnavul respira pe gura

'J.~aci~U1tul sa ,,-_~a nivelul fa:i?ge/~i~i la:ingelui
'-t',ezmte mu- - umeze$te aerul din rncapere
I'J
dificila pe coase res pi- - recomanda pacientului repaus vocal absolut •
nas r~torii umede - favorizeaza modalitati de comunicare nonverbala
$i integre
Secrelii - secretii mucoase, purulente sau sanguinolente, care
abundente impiedica respiratia
I
nazale
Epistaxis - hemoragie nazala
Pacientul sa
inghita tara
diticultate
- intrerupe alimentatia solida
- recomanda gargara cu solutii antiseptice
- alimenteaza pacientul cu lichide caldute
I
Deformari ale - deviatie de sept, traumatisme
nasului
Stranut - expirare fortata
~,
Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
- pregate$te psihic pacientul, in vederea aplicarii tehnicilor de
ingrijire $; in vederea aspirarii secretiilor bron$ice 1I
Aspirajie pe - smiorcait ~
nas
Pacientul sa - invata pacientul sa evite schimbarile bru$te de temperatura $i I
Tuse - eu tarC\cter de tuse useata sau umeda, persistenta
J prezinte de asemenea, aglomeratiile

Cornaj
._. -
- zgomot inspirator cu caracter de $uieratura, auzibil de la I rezistenJa
crescuta taja

Tiraj
distanta
- depresiune inspiratorie a partilor
I suprasternal, epigastru, intercostal
moi ale toracelui Ij" de infecjie

Pacientul sa - la nivelul plamanului $i bronhiilor

I prezinte cai
m
respirator'll
- invata pacientul sa tU$easca, sa expectoreze $i sa colecteze
!I
I
sputa
- Interven~iile asistentei - permeabile $i - umeze$te aerul din incapere cu apa alcoolizata I
I
Pacientul cu deficienje respiratorii

OBIECTIVE
..

-
- ,'-,.. _.~ -
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE
n,;",,,
•• f_-

~:
o buna
respiralie
- aspira secretiile bron$iee, daca este cazul
- invata pacientuJ sa faca gimnastica respiratorie
a'
- asigura pozifia$ezarid sau sE)m'i$ez~nd pacientilor cu .'
'I
dispnee '
Pacientul sa ~
respire Iiber,
pe nas
-
-
-
la nivelul nasului
indeparteaza secretiile nazale
umeze$te aerul din incapere
I
~
- invata pacientul sa renunte la obiceiurile daunatoare (fumat)
- administreaza tratamentul prescris: antitusive, expectorante,
bronhodilatatoare, decongestionante ale mucoasei traheo-
II
I
it
- asigura un aport suficient de lichide pe 24 de ore bron$ice
~

I
, ~'

Pacientul sa - educa pacientul pentru a folosi batista individuala, de unica ~ Pacientul sa - asigura pozitie antalgica
~,

nu devina folosinta g fie echilibrat - invata pacientul sa utilizeze tehnici de relaxare

sursa de - educa pacientul pentru a evita impra$tierea secretiilor nazale ~ psihlc
infeetie
~
~
~,
- pregate$te psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici la care
va fi supus (punetii, examene radiologice, endoscopice) I,
82 ~,
83
m

I
 ",';':/Y.iX",~;ifJ6,:>;;,>::;-;\. (:<)'/;;\'~
•••• ~'~n >,~;.>."':"';;L",~:"C:;,-.i'~jl:'7..t:iI')f ••1Ji:1'U)<,.f!;

~
,:
\11\. ,',i"
'.",';.'-" ,
.....,
" •..

;",(':
:;",',.;
..

i'l
l
.(1'
~&;:).
"Fiecare are varsta arterelor sale. "
(Cazali)
Manifestarile de independen~a
B. CIRCULATIA * Frecvenfa Reprezinta numarul de pulsatii pe minut
~~r - la nou-nascut 0 130-140 pulsatii/minut
Defini~ie
'AAM - la copilul mic 0 100-120 pulsatiilminut

~t
IIIi!:
Circulatia: estefunclia'pfH~"care se realizea~u' mi$carea .sangelLi in interioru!
vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive $i a
oxigenului la lesuturi, dar $i transportul produ$ilor de catabolism de la lesuturi la
organele excretoare.
Un rol important II detin sangele $; limfa, cuprinse 1nsistemul circular, $i inima,
1nconditiide integritate anatomica $i funclionala.
Sfigmograma

Ritm
- ..la,' ;.,'.N
- la aduit
- varstnic
.~0•.€""""-ani '0

0
90-100
. -'.
pulsatii/minut
,~< "
60-80 pulsatiilminut
~ .,~

c: peste 80-90 pulsatiilminut

a) anacmta; b) catacrota; c) inflexiune dicrota

:'T{::~: - pauzele dintre pulsatii sunt egale, puisul este ritmic

Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului $i a
:!t' tensiunii arteriale.

I,(!~: ::::'i":: Amplitudine - este determinata de cantitatea de sange existenta In vase

,",' (volum) - este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
- la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

I~~,i,
a) PULSUL
Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos Tensiunea - este determinata de forta necesara In comprimarea arterei,
!
$i este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia na$tere dinconflictul dintre sangele pulsului pentru ca unda pulsatila sa dispara
'::!,I" ,
existent 1n sistemul arterial $i cel Impins In timpul sistolei. Acest conflict se

1....'.-.)
exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

I1; .••'o.."'....•."" '.!

;;'!:t;
Factorii care influen~e;azapulsul
'}

"
Celeritatea

Coloratia
- reprezinta viteza de ridicare $i coborare a undei pulsatile

- coloratie roz a tegumentefor inclusiv a extremitaliior

I..
:.,
....
".'""':
..
,,,'.:
.....
:
, I
tegumentelor - tegumentele sunt calde
Factori - varsta - la copilul mic, frecventa este mai crescuta decat la
,i'i"
biologici adult; de asemenea, la varstnici
b) TENSIUNEA ARTER/ALA

~1
- ina/limea corpora/a .- persoanele mai scunde au frecventa
pulsului mai mare decal a celor 1nalte
I
Reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra perelilor arteriali.
- somnu/ - frecventa pulsuJui 1n timpul somnului este mai
redusa
I' Factori; care determina tensiunea aJieriala:
- debitul cardiac
..,..•... ; - alimentalia_-::ln tirnpl)Ldjgestiei, frecventa pulsull)icre$te ."
I - forra de contraclie a inimH
""j

'"..''.,,'
p-'"
' •. -, ....•. '" i,-,":"', . '", ~ ,'''._' •• -.c••• ,., ••••..,.;....., , .'...... .' "- ___ ,_:' .; __-., • .,. ,_, ." •• 1. ••••

- eforlulfizic -.determ.ina cre$terea frecventei pulsulu;, care ,. ..:..

elasiicltatea $1caiibrulv~selor .••.- '7=..~~~ ~. 1£.2.", - ••.•";:!;-:::< •••

scade dupa Incetarea efortului - vasc6zitatea sangehir

Tensiunea scade de la centru spre periferie.
!l~' Factori

I :::~:;
,-;.:
psihologici
- emolHio ) •
- pl~n~ul produc cre$terea frecventei pulsului
- manra Factorii care influen~eaza tensiunea arteriala
Ill.i
1-
Ili!i'];1.
I:;;(,'i
l~:::
...", i.'
Factori
sociali
mediu/ ambiant - prin concentralia In oxigen a aerului inspirat,
influenleaza frecvenla pulsului jI
I
Factori
biologici
- varsta - tensiunea este mai mica la copil $i cre$te pe masura
ce Inainteaza In varsta; se stabile$te ia adult; cre$te U$or la
persoana varstnica
~.
...
- somnul- tensiunea arteiiala In timpul somnului este mai mica
_:: 'Deoarece in practica ne inti\lnim frecvent cu situalii in care modificarile respir<:ito(iidetermina $i
modificari ale parametrilor cardiovasculari (puis, tensiune arteriala) $i invers, am considerat necesar sa
tratam nevoia de a avea 0 buna circulalie lmpreuna cu lnsa$i nEJVoiade a respira.
i.
~.

~.
decat In perioada de veghe
~'
84
_I
f1 O~
 rJ
i.. i:.'.•...(,........

!:,!~:,,,
1,1::::'.'
- acavitatea - d;ur~a.produce0 cre$lete a tens.;unU
artef;a!e;de
asem~nea, efortu.1fl~l~ produce. ~re~terea tenslun~1artenale, cu
revenlrea la valonle Inltlale dupa Incetarea acestUia
~.i
I "
.Irtterven~ii1e asisten.tei pe~trLl
clrcula~lel sangume
men~nerea independente; I
'li!i:~lig:
::i:li1,,'.
200
r serviciu acas~ scad
';duca padentul:
- pentru asigurarea conditiilor igienice din Incapere (aerisire) I
~lt::~1
l.•.
:.0.~.j
iiii!!!![:
M
. '. ._-
~
- sa-~i mentina tegumentele curate, integre
" -:-sa ai~a 0 alime~ta!i~echilibrata, fara e,x,cesdegra~imi, de c10rurade sodiu
- sa eVlte tutunul, cO;lsumul exagerat de alcool
- sa evite sedentarismul
'

- sa poarte ,mbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia

II. '

! ~i;~~11'."
! :i\iUI,.
t • ta ,. "2 ~•.•••.••

Variatia valorilor tensionale la

'8 17 ,. .•• ••

0
2'1 •••• M'" •
persoana normotensivaJ24h
II •• • • ,.

II. Dependenta in satisfacerea nevaii I

II; I'.'. I
Factori - emojii/e: .bucuriile, anxietatea determina cre~terea tensiunii
Circula1=ia inadecvata
psihologici arteriale .

.I)
Factori - c/imafu/: - frigul produce vasoconstrictie, ded ~i cre~terea Surse de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii
iJi';~~l. sociologici tensiunii arteriale

lI
i
de a avea 0 buna circula~ie
:1 - caldura produce vasodilatatie, ded ~i scaderea
il\ tensiunii arteriale De ordin fizic
:11
'::':'
- alterarea mu~chiului cardiac, a peretilor arteriali, veno$i;
~ obstructii arteriale; supraincarcarea inimii
iii,
1',1
I::i
ji
Iii
Manifestari de indepe;ft1den~a I De ordin
psihologic
- anxietatea, stresul, situatia rJ:.' criza I
,'11
i!'111
1:

I::
~i:
III
Tensiunea

ventriculare
maxima se
obline in timpul sistolei
Varsta

1-3 ani

4-11 ani
T.A. max

75-90

90-110
T.A. min.

50-60 mmHg

60-65 mmHg
It Lipsa
cunoa~terii
- cuno~tinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre
sine, despre altii, despre obiceiurile daunatoare
j
I
}
i 1
jliiL
I~
Tensiunea minima se 12-15 ani 100-120 60-75 mmHg
I.
m' Tegumente
Manifestari de dependen~a
- red, palide, datorita irigarii insuficiente a pielii I
I
I ob!,ine in !!mpul diasto!ei 'I , IJ" modi,ficate - cia.nQtic?~.
-:- C9IQr~tig'yiolacee a unghiilor, buzelor, lobuipi I
1~;'..:i
" I

i
adLift
varstnic
115-140

peste 150
75-90 mrriHg

peste 90 mmHg
'Iii ,. Modificari de
urechii.., ...

- tahicardie = cre~terea frecventei pulsului

I
.1
frecventa a - bradicardie = scaderea frecvenlei pulsului
Tensiunea diferenliala
reprezint~i diferenfa
Ex.
T.A. dif. = T.A. max. 140 - T.A. min. 80 = 60 mmHg I:.
pulsului
! I
I..
Modificari de - puis filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil
T.A. max. T.A. min
volum al - puis asimetric - volum diferit al pulsului la artere simetrice

Mentinerea raportului
pulsutui
:1
intre T.A. max.
~i T.A. min.
T.A. min

86
= T.A. max. +1 sau 2
2
I:
,.

I"
....•.

.,,'
:.,
:
.••
Modificari de
ritm at
pulsului
- puis aritmic = pauze inegale Intre pulsalii
- pulsdicrot = se percep doua pulsatii, una puternica $i alta
slaba, urmata de pauza

87
\1
:1

I
 r.x~~~ __ m
•• _"w
-'.,".
.••••, .•••••~ •• ;i'-'f.~•.'.

I: Modificari ale _ hipertensiune arteriala =' cre$terea T.A. peste valorile normale - inainte $i dupa administrarea medicamentelor care au efect
tensiunii _ hipotensiune arteriala = scaderea TA sub valorile normale asupra sistemului respirator $i cardiovascular (ex. digitala)
I .•...••.•..
-•:•.•••.•.
'-,"
!'
:i::..:'"
"
arteriale' _ modificari ale T.A. diferentiale = variatiile T.A. max. $i T.A.
min. nu se fac paralel
- T.A. diferita la segmente simetrice (brat stang, drept)
- inainte $i dupa efectuarea interven(iilor de ingrijire care pot in-
fluenta func(iile vitale (ex.: mobilizarea pacien(ilor imobiliza(i la

Il~ :'~;:
Hipo~
H~po~
-:,;cadereacantitatii de oxigensfuj5ang~
- dimit:luarea cantitatii de oxigen in~suturi Rolul
pat timp indelungat)

- sa pregateasca material ;i'instrumentar corespunzator ~i In ,.

stare de func(ionare
:"

':;',," asistentei in
II::.'
.. '. ;.\1.:
;,.i,"
!'.'. - Interven~iile asistentei - masurarea
funclii10r
- sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic (pozi(ie co-
respunzatoare $i in acela$i timp comoda pentru pacient)
Pacientui cu circulatie inadecvata vitale - sa pregateasca psihic pacientul (saexplice tehnica, sa-I

IT..-•...
Ii
I,'.,',
.
OBIECTIVE

Pacientul sa
INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME $1 DELEGATE

- invata pacientul:
convinga de necesitatea efectuarii ei $i sa-i solicite cooperarea)
- sa asigure condi(ii de microclimat care sa nu influenteze func-
tiile vitale (Iini$te, temperatura optima, umiditate corespun-
zatoare)
~_'JH.:j, :.,}::'
prezinte • sa Intrerupa consumul de tutun, alcool
'
I:,,:::,,:,;,
•... ..•..

circulatie • sa aiba alimentatie bogata in fructe, zarzavaturi - sa cunoasca varia(iile normale ale functiilor vitale, In func(ie de
. !-,"'.:
!:,>::;:;:'.
adecvaUI • sa reduca grasimile $i c10rurade sodiu din alimentatie sex $i varsta
, li!:!r1.~:': _ administreaza medicatia prescrisa: tonice cardiace, antiarit- - sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului ~i trata-
i-I,:!.;-:,
mice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare, antianginoase, mentele prescrise (unele modifica functiile vitale)
":,:;:'
anticoagulante - sa respecte frecventa de evaluare a func(iilor vitale In raport
- urmare$te efectul medicamentelor 'cu starea pacientului
il:':~!!i~' _ aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii active, pasive,

1 ":1',' ',
,ji!I!;' masaje
- sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor
vitale

~!Il Pacientul sa
fie echilibrat
psihic
_ informeaza pacientul asupra stadiului boli! sale, asupra gra-
dului de efort pe care poate sa-I depuna, asupra importantei
continuarii tratamentului medicamentos
Observarea ~i masurarea respira~iei

I~"'!L;'"
!iil~; -
Tehnicide evaluare ~ring •..
ijiri asociate nevoii
Seop - evaluarea functiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al
'cevotu(ieiISOlii,al apatitieiur'lor cbmplicatli '$" afprognosticului
i

'\ ;i'l'ij',\;
I,

~~" Ji,I!!!l'
'1'11;;\: de a respira ~i a avea' a bilna circulat:ie Elemente de - tipul respiratiei
1,\ !1':'1~:1 Evaluarea func~iilorvitale apreciat - amplitudinea mi$carilor respiratorii
1:'\1. i,..i •,...i,!.... - ritmul
( 1:1;1"~
i;.,.. ,'.•.. , ...

'.l~
Funcfiife vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala $i temperatura. Ele - frecventa
sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boata.
-'"t/
! Materiale
necesare
- ceas cu secundar

.
;:;'.1,. .
,,1'1.".1,.

_ cand intervine 0 schimbare in starea de sanatate a unei per- - creion de culoare verde sau pix cu pasta verde
Cand se - foaia de temperatura
masoara soane
_ cand este admis intr-o unitate spitaliceasca (Ia internare, pe Interventiile
.;; 1'.1.::~~.
,.I...'I/....
,.'.......',', :i...
funcliile
toata perioada spitalizarii $i la externare) asistentei
- a$ezarea pacientului In decubit dorsal, fara a explica tehnica
ce urmeaza a fi efectuata
vitale
I
""'H~:I'~,II:;'.•'
~. :.l.I;~""
- inainte ~i dupa proceduri invazive de diagnostic
I - Inainte $i dupa interventii chirurgicale
- plasarea main!!, cu fata palmara pe suprafa(a toracelui
. 'II'~'"''
." :1"1.'.-."

li.lt nn
 :", .•••••••••.

r
.,"~
"

NOTAREA GRAFICA A RESPIRATIEI

r;~,: ~
- numararea inspiratiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de tem-
I
peratura (fiecare Iinie orizontala a foii reprezinta doua respiratii)
- unirea cu 0 Iinie a valorii prezente cu cea anterioara pentru ob-
tinerea curbei
- Tn alte documente medicale se poate nota cifric valoarea ob-
I
tinuta, cat $i caracteristicile respiiatiei: ex.:
Ziua
I
"

4( 51 61 7I 81 91 '101 111 121 131 141 Rs= 20respiratii/minut

Zile de boala 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 RD=18 respiratiilminut de amplitudine medie, corespun-
zatoare, ritm regulat
D R T.A. P T D S D S D S r S D S D S D S D S D S D S r ~

f
~,
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face
prin simpla observare a mi$carilor respiratorii I
3000 60 30 160 41°
f
o
1("
• NOTA:
Pentru foile de temperatura Tn care respiratia este Tnscrisa cu valori ce cresc din
1\
2500 50 25 h40 40° ~
I
l;:
cinci In cinci, pentru fiecare linie orizontala se considera 0 respiratie.

l~
~. Masurarea pulsului

2000 40 20 100 38°

I
~.

I
Scop
Elemente de
1- evaluarea
- ritmicitatea
functiei cardiovasculare I ~I

1500 30 15 100 38° i

apreciat -
-
frecventa
eeleritatea I
A --
I : - amplitudinea

I
1000 20 10 80 3r
I
IF
, ~; - temporal

,- ~~.~.".. '" i r£

i
"
C
V IV ..

I
\

,~:' ; ; :- ,~.'.,1-, •
:.=~:>

-apical
500 10 5 60 36°
I:
I , Ii
J

0 0 0 40 35°

I ~.~.I \ /.
-- femural

radial ~
' J'I.- . tibial
l8-pediOS
,
1,1
. !

I . 0
0

-11'1
i
~,
Fig. 1 - Locuri de masurare a pulsului

90 91
t'
- t;"JlO";'l'I:'J~;"J:::""I"i,.,,;:,'''':,.,;;,> _,: -,' ; ,"~ •• ,.;",!-" '., ,'J':."" .! ~"(~'_i ., ~;,"~;"i.:x';NJ...'i:1'l'~fJ\i:~';.'~'/x~':,""
',,','.'~ >. 'J"V'''.;',~.'\: j\ ,',:,.,<'"\,...:'I..•••.-;,.fi1,,.~-t..,
1,1
 <."'.,.,,, ....••.','..•,.''''',.,. ".",',.h)"..!~,',.";, '>:...,.,'~""",_,~.,,,.,,.,,,,~_
.

{--

I NOTAREA GRAFICA A PULSULUI Locuri de

masurare
- oricare artera accesibila palparii $i care poate fi comprimata
pe un plan osos: artera radiala, femurala, humerala, carotida,

I J-

Materiale
necesare
temporala, superficiala, pedioasa (Fig. 1)

- ceas cu secundar
- creion ro$U sau pix cu mina ro$ie

I Ziua 41 51 61 7I 81 9I ill1 111 121 Dl 141

Interventille
asistentei
-
-
-
pregatirea psihica a pacientului '
asigurarea repausului fizic $i psihic 10-15 minute
spalarea pe maini
"',.:J ..:;,.'='"

Zile de boa/a 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

I 0
R T.A. P T D S D S D S [ S D S D S D S D S D S [
S [C
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectui arterei
I - exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful de-
getelor

I
Ii,
3000 60 30 160 41°
I - numararea pulsatiilor timp de 1 minut
- consemnarea va!orii obtinute printr'un punct pe foaia de tem-
peratura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta
patru puisatii
- unirea valorii prezente cu cea anterioara cu 0 linie, pentru
~;.' 2500 50 25 40 40° obtinerea curbei

I. i 2000 40 20
,

100 38°
. •..
- consemnarea In alte documente medicale a valorii obtinute $i
a caracteristicilor pulsului
Ex.: 12.11.1996 Po =80lminut
Ps = 90lminut

'II I,] .

y
j....•.
...•.
!:"
[:':'
!'-
1500 30 15 100 38°
Masurarea
puis regulat

tensiunii arteriale
Ii!';:
- It. Scop
1
1;
'L 1000 "20 10 80 37" """ .,v .C', \. .. ~." ;
- evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii,
rezisten1a dt3tl'HmInata d(3 ~1.f!,sticit9tea &j,,9alibrul vase lor) _.

I .

il'.,
..'.: '.'
b
"

:1:'."

!ll
..
Elemente
evaluat
de - tensiunea
- tensiunea
arteria!a sistolica (maxima)
arterial a diastolica (minima)
i 5 60 36°
I.". 10
500 Materiale - aparat pentru masurarea
••
,.•
I~
,:,
r~,i necesare tensiunii arteriale:
,~I!i - cu mercur Riva'Rocci
- cu manometru
~} 0 0 40 35° - oscilometru Pachon
illl ..
0
- stetoscop biauricular
'11\'1' - tampon de vata
~ - alcool
'I.
'J!!'
.
II~: 11!li:.':.,..
:;I:"i
r - creion ro$U sau pix cu
mina ro$ie Fig. 2 - Tipuri de tensiometre

_: I"" !T. nil Q':t

..,.
------~----[!
~ - I
Metode de - palpatorie NOTAREA GRAF/cA A TENSIUNII ARTER/ALE
determinare - auscultatorie
Interventiile a. pentru metoda auscu/tatorie
asistentei - pregatirea
pacientului
psihica a

- asigurarea repausului fizic

I
$ipSihictimp de 1? minut\3
!1 ;.,,~;.

- spalarea pe maini Zkffl --,

:11 51 61 7I 81 91 101 TIl 121 131 14I 1,,-,
- se aplica man$eta pneu-
Zile de boata 1 2 3 4 5 6 7
matica pe bratul pa- 8 9 10 11
cientului, sprijinit $i in 0 R T.A. P T
I
D S D S D S [ S D S D S D S D S D S'[
S [£
extensie (Fig. 4)
- se fixeaza membrana
stetoscopului pe artera
humerala, sub marginea
inferioara a man$etei
- se introduc olivele steto-
3000 60 30 160 41°
I
scopului in urechi
~.
membrana
liZ
).
2500 50 25 140 40°
I
I
~~.
Fig. 3 - Sleloscopul biauricular
1ft.',: 2000 40 20 100 , 38°
- se pompeaza aer in man- .
$eta pneumatica, cu ajutorul -:'

i,
man~eta
perei de cauciuc pana la
dispari!ia zgomotelor pulsa-
tile 1 ;::
1500 30 15 100 38° I
artera
humeralii
- se decomprima progresiv
aerul din man$eta prin
Ii I
---'-V,- "'~;" ~,'; ~
_:"'~:'-"
deschiderea supapei, pana
'-.Gand se r;lfitcepe priC',,;,.h:zgo-
mot arterial'(care reprezinta
valoarea tensiunii arteriale
I
"'.
'.'
1000 20
'''-.

500
~
,,; ;

10
10
. ...., ." ..
,-

5
-',.~ .C:;.;"

60
80 37°

36° -
-
'. I.~
maxime)

artera radialii
- se retine valoarea indicata
de coloana de mercur sau
0 0
I
acul manometrului, pentru a 0 40 35°
fi consemnata
~ se continua decomprimarea, I
;
Fig. 4 .- Aplicarea man~elei
lensiomelrului zgomotele arteriale deve-
nind tot mai putemice
I
'"'OC""'''"W •..•.'''.•?NC., .•" •..,;,>C«';.'F.'' ..''-NMN1Ca..W''''.,;;.:b,",0'."'(".".-"'0;>:,<.(."
94

-,.00"'.;"'''''-;.''''''''''-'''''«'''''''ce.c.',,',
•. ..•. '," ', ...•h .,,,.,, ••• ,...... ' ",' •• ,,',".'.""-
I~

,"J,"""".""""",,,,,,,,.,,,",",,',,, 'M',' .•', ,c,,,.wC"'''',",'''.'''.'J'.'''~,,,,,.,.m~'N<""." "".M"W-"-,""

95

w ••.
".••..•.
'''',., __
'''".,_".,~ .•" .•,•.•
, •••••,.• " '••',__
..•.•.•
,.•
,,,,'"" ••. ' . ,,,"" ._._ •.•.' ••..•
_••..•••
_ _I,~.
 . _. " ••. ~.~~., ".,., ;."' ..',:1;J"";''')''';':;''~-''
•..,"".'",,",.,~,i,'.~ ..'.£".,;, .•:''';:;~.~ol\C~:--'';~,'';,~l\'\.:;;'l;,~;r"",,:;,"~'
•.• _,,,.,.. " • '•• ',~..,,,,~,.,,,:~:•..~'•••

I - se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau de

acul manometrului, In momentulln care zgomotele dispar, - mainile pacientului sunt plasate cu fata palmara, pe abdomen
sub coaste
aceasta reprezentand tensiunea arte'riala minima

I - se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu 0

Iinie orizontala de cl,lloare rO$ie,socotindu-se pentru fiecare
Iinie a foii 0 unitate coloana de mercur
- se roaga pacientul sa inspire adanc pe nas, cu gura Inchisa,
sa stea relaxat, sa nU-$iarcuiasca spatele, sa sesizeze ridicarea
abdomenului
- se unesc liniile orizontal,e Cll Iinii verticale $i se ha$ureaza - In timpul expiratiei pacientul I$i va contracta mU$chii ab-

I spatiulrJzlJltat' ., '_J;' " ~ ,.

- In alte documente medicale se Inregistreaza cifric:

Ex.: T.A. max.=150 mmHg
. .. '", , .
dominalr;-vatine buz~le STranse $i se va concentra asupra
coborarii abdomenului
- timpul afectat exercitiului va cre$te progresiv de la 5 minute, la
T.A. min.= 75 mmHg 10 minute

I - se dezinfecteaza olivele stetoscopului $i membrana cu

alcool
b. pentru metoda palpatorie
- exercitiul va fi efectuat de 3-4 orilzi
- dupa Invalarea exercitiului, pacientulll poate efectua $i In po-
zitie $ezand, ortostatica sau In timpul mersului
- determinarea se face prin palparea arterei radiale

I -
-
-
nu se folose$te stetoscopul biauricular
etapele sunt identice metodei auscultatorii
are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realita- INCITATIA SPIROMETRICA
tea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa

I reducerea accentuata a compresiunii exterioare

c. metoda oscilometrica este descrisa in "Breviar de explorari
functionale" de Lucretia Titirca, editia 1994
Spirometru
de debit
- cuprinde una sali mai multe recipiente din plastic, continand
bile colorate
- pacientul se a$aza In pozitie $ezanda

I III DE RETINUT:
- man$eta pneumatica va fi bine fixata pe bratul pacientului
- se introduce piesa bucala In gura pacientului, care va strange
buzele In jurul ei
- se solicita pacientului sa inspire profund $i lent pentru a ridica
bileIe $i a Ie face sa pluteasca cat mai mult timp (de la doua la
- manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea
I - masurarea va fi precedata de lini$tirea pacientului
- In caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate man$eta de pe bratul
$ase secunde)
- se scoate piesa bucala $i se expira normal
- Inainte de repetareaprocedurii, pacientui se va relaxa $i va
pacientului respira normal

I -Ia indicatia medicului, se pot face masuratoricomparativela ambele brate Spirometru

de volum
- este prevazut cu un burduf care se ridica la un volum
predeterminat
- procedura cuprinde etapeie prezentate anterior

,I Inter\len~ii penti'"O men1>inerea

sau favorizarei!f expansiunii pulmonare
'0 .2:;,<1,;,: " .•• ~" ~ "

DRENAJUL
~-,-" ••.•• -~'~~'''. ~.".- •. '

TORACfc
.• - .;.'<;'. .~l. '::••
-:-,.,-.
;;:;:;;""'i

EXERCITI/ RESPIRA TORI!

I Respiratia
profunda
- favorizeaza oxigenarea $i ventilatia adecvata la pacientii
anxio$i; cre$te volumul curent $i diminueaza spatiul mort
Scop - drenarea lichidelor, sangelui sau aerului din cavitatea pleurala
$i restabilirea unei presiuni negative care sa faciliteze expan-
siunea plamanului
- pacientul efectueaza 0 inspiratie profunda $i 0 expiratie pre-

I lungita, cu buzele stranse

- este de preferat sa se execute In pozitie $ezand
Conditii
esentiale
- sistemul de drenare sa fie perfect Intretinut, tuburile sa nu fie
obstruate
- respectarea normelor de asepsie
Respiratia - pacientul este a$ezat In pozitie semi$ezand, cu gem-!nchiiflec-
Sisteme de - cu un flacon de drenaj (Fig. 5):
diafiagmatica tat!, sustinuti In regiunea poplitee cu 0 patura rulata '
drenaj - este cel mai simplu

96 n.,.
r

- fu n cli onal itatea

drenajului
atestata de aparitia
este t~
~;
!~
Interven1=ii pentru mobilizarea secre1=iilor
I
unor bule de aer Tn Hidratarea - este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
~
lichidul din flacon
- cu doua flacoane
de drenaj (Fig. 6):
- la un pacient cu 0 hidratare adecvata, 0 tuse siaM poate U$or
disloca secretiile
- se recomanda aproximativ 2000 ml Iichide/zi
I
,I
cis:
-.acest . sistemarE;l' .•. Umidificare.a - consta Inadal.;:;).Qrea vaporilor <:Ie?pa la aerL)I inspjrClt
avantajul masurarii - pastreaza caile aeriene umede $i permite debarasarea
secretiilor prove-
nind din drenul to-
racic cu mai multa .. '''''.~
6lj
'" of
nl secretiilor
- se realizeaza cu pulverizatoare sau recipiente cu apa a:;;ezate
pe 0 sursa de caldura
precizie
- cu trei flacoane
(Fig,7):
Fig. 5 - Sistem de drenaj cu un flacon Nebulizarea - consta Tn adaos de umiditate sau medicamente
inspirat
la aerul I
- se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu
- are avantajul obtinerii unei diferente de presiune In cavitatea
pleurala $1 flacoanele de drenare, ceea ce face sa scada
presiunea In interior
~~~
ajutorul aerosolilor = un amestec de gaz cu un medicament
dispersat Tn particule sferice de ordinul micronilor (antibiotice,
antialergice, bronhodilatatoare, expectorante)
I
~ Tapotament
~I
- consta Tn lovirea peretelui toracic, cu mana, ritmic, pe toata
suprafata, timp de 1-2 minute
-Incheietura mainii trebuie sa fie relaxata, iar cotul In flexie
- pacientul este rugat sa respire lent $i adanc
I
- toracele pacientului trebuie sa fie acoperit

A
- este contraindicat la pacientii cu osleoporoza sau coaste frac-
turate :;;i fa cei cu probleme de sang',ldre I
VibraJia - pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura :;;i sa expire lent
Fig. 6 - Sistem de drenaj cu doua flacoane

Interventiile 1-1-
Fig. 7 - Sistem de drenaj cu trei flacoane

a$eZarea pacientului Tn pozilie:;emi$ez€md

i
pe nas
- In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic 0
presiune u$oara $i oscilatorie
1
- dupa 5 expiratii pacientUi este incurajat sa tU$easca $i sa
asistent~i explicarea tuturor manevrelor pentru a combate starea de
anxietate a pacientului
- fixarea tubulaturii la pat $i a$ezarea flaconului sub nivelul f Drenajul
expectoreze
- este contraindicata la sugari $i copiii mici I
," "!,~ ."J. "3:~"l<; tG~aGic .... .,., t - este un procedeu pozitional care permite eliminarea secretiilor

""I
~'I •..•. '"_ \""71.';,,~';":
'postural , - pozitia pacientului seschimbi!Ha 20'-30': .".
- observarea drenajului: v.olumul, tipul, ritmul scurgerii
- decubit ventral cu perna sub abdomen
- observarea f1uctuatiilor flotorului
- decubit ventral cu patul Tnclinat la 20°
- solicitarea pacientului sa respire profund $i sa tU$easca la - decubit dorsal
doua-trei ore pentru a favoriza drenajul lichidelor
- Tn caz de spargere a f1aconului, pensarea tubulaturii $i
schimbarea flaconului
- decubit lateral drept
- decubit lateral stang
- pozitie $ezand
I
- la sfar$itul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire
profund
- se renunta la pozitiile In care pacientul prezinta disconforl sau I
I
• DE RETINUT:
dispnee
- este interzisa ridicarea flaconului plin cu secretii fara pensarea tubulaturii,
- este contraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii
deoarece Iichidele pot fi reintroduse Tn cavitatea pleurala
sau cu hipertensiune intracraniana

98
f 99

...1-..
 '..~.,."'- ... ;"':ii~.~~,:"":'~':""~,,,,,,,.;'
~;~~,",_~, •.'l'''::'Ioi~'H''').l{t;.~~'Q:;:_;V,,'t\''.\f.JJ'/I'!<N"t~~,~:t';.J~0JZ'':'~).5I:,.::;.f~,j:>:}:k~,~j,_0~';
••1i';i:;;'~,,,:';; : '.'.;;'< ::;~,:~'i~-:,;::",::,::,-:.',:"~:,~,:. I,.:.. : _"",;,~",,,,",""""~"
.. V""",,,, "_~~~' __ ._.'"'-,,,
:. __ ~~_~.,
.. _,.:,~
..•
,.,•.•,;~.'.'.i.!"../f!'l'r,e~~~~E.

Interven~ii pentru men~inerea cailor respiratorii libere

~:I
- capul se extinde mult sprespate
- se introduce lama laringoscopului In cavitatea bucala, cu

I IntubaJia -.se.realize,am eu ajutorul,

INTUBATIA

. - f,y-)
bl~mdete
- se lncarca Iimba pe lama laringoscopului (Fig. 10)
- cu varful lamei, prin mi$cari succesive de lnainte-lnapoi, se
orofaringiana plpel Guedel (Fig. 8) : ,I ,/ / 1.'. C- V ..,.'
-.te~nicade introducere ,f i)l. r.(r,t:. ifif{' I " ,,' ~-" agata epig/ota care se ridica In sus. riescoperind orificiul glotic
I plpel Guedel este i''Y'.,
desc~isa In. "UrQente!~ I
medrco-ch"urg.cale, L__ <,. __
.:...,....J
'1'<~S.f" J r.~A..,; -<.~
- tn cazul folosirii laringoscopulu'f lama curba nu este nece.
sara lncarcarea epiglotei
tJ
I - se introduce sonda traheala In orificiul g/otei, fara a forta

I de Luere)ia TIti.eil
I.mportant e.ste_, ~a
lunglmea canulel sa fie \
'.'1'~
;.- \ .I/,,)' r-> ,_......,., ,<::'
C,' \ .............,;;
- se verifica prezenta sondei In trahee:
- prin apasari ritmice pe torace trebuie sa se perceapa suflu
corespunzatoare: / ./ ' ._ {b. 'J de aer prin sonda

Ii - daca este prea lunga

ar putea lmpinge-
limba spre epiglota
~~'Y// '
.,,_
Fig. 8- Tehnica inlubaliei orotaringiene cu
/ - accidentele intubatiei traheale:
- ruperea corzilor vocale prin utilizarea unor sonde groase
sau manevre brutale
$i astfel ar obstrua A. Iraejiunea mandibulei - rupturi ale traheei prin utilizarea sondelor de calibru mare
caile aeriene B. rolalia pipei cu 180' intre arcadele denlare
sau prin destinderea exagerata $i mentinerea timp

I - daca este prea C. pozilia corecta a pipei

scu rta, Iimba nu D. hiperextensia capului penlru respiralie arliticiala
poate fi mentinuta In
partea anterioaraa gurii
lndelungat a balonului de etan$are
- edemul de glota dupa detubare

I Intubatia
traheala
~ este efectuata de medic sau cadrespecializate pentru aceasta
rnanevra
- sonda de intubatie poate fi introdusa nasotraheal (pe nas) sau Maferiale
ASPIRATIA

-
OROFARINGIANA

dispozitiv de aspiratie
SAU NASOFARINGIANA

orotraheal (pe gura) necesare - sonde sterile (Nelaton)

I ,~~~
-
-
-
manu$i sterile
solutie sterila pentru umectarea sondei
prosop
': \ /' 'jl .
J,.!. ~,
I (
j,
'-
',-'...''-';;';[\ \
! -,

!1
"",",
~',
,c"::19A..
-..'~~~# ' " \.
"-~ ..-/.. ///.1'-
. /'
I
'
Inferventiile
asistentei
- seevalueaza semnele $; simptomele care indica prezenta
secretiilor In caile aeriene superioare
- se explica pacientului In ce fel acest procedeu va permite

I,
I.>'~

\\~".,:..2?' ,
'<~.~,.! >''>'\
'-=:-'::':'~ r-.;. ~., ••• ,"dCLQ,~jare?cailQrleSpiJatorii". .,~" .,
- se asigura intimitatea pacientu!ui printr-un paralfan
"-~,C~,'

Fig, 9 - Pozilia capului - se instaleaza pacientul In pozitie adecvata:

penlru intubalie traheala - semi$ezand, cu capullntr-o parte - pacientii con$tienti
- decubit lateral, cu fala la asistenta - pacientii incon$tienli
I - se efectueaza sub anes-
tezie generala (se mai poate
utiliza $i anestezia locala a
- se protejeaza lenjeria de corp cu un prosop
- spalarea pe maini
- 1mbracarea manu$i1orsterile

I'
j'
laringelui)
- pozitia pacientului este de
decubit dorsal (uneori se
!.
/~~~
4.(:-.~
~\~
.

s <Un'=
- fixarea sondei la aparatul de aspiratie
- masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
- umectarea capatului Iiber al sondei
- introducerea sondei:
poate a$eza sub ceafa un Fig. 10-lnlubalie orolraheala

I
(L/
']!:[.
sac cu nisip) (Fig. 9)
- pentru aspiratia orofaringiana sonda se introduce pe margi-
nea gurii, las~mdu-osa alunece In orofaringe

inn
I'
 - pentru aspiratia nasofaringiana, sonda se introduce Intr-o
narina, dirijand-o spre centru, de-a lungul peretelui
despartitor al foselor nazale
- manu$i sterile
- seringi $i ace sterile
- solutii pentru anestezie locala
I
- solutii antiseptice
- se efectueaza aspiratia timp de 15 secunde, rotind sonda
pentru a extrage secretiile de pe toata suprafata
- se extrage sonda
- pregatirea psihica a pacientului
- explicarea procedurii
- pregatirea fizica a pacientului
~ I
- se c1ate$teIn solutie sterila, efectuand 0 aspiratie
'-se lasa pacientul sa'se 6dihheasca 20-30 secunde" ,,,", - a$ezarea Tn pozitie de decubit
- daca are canula pentru oxigenoterapie, se reamplaseaza In
dorsal cucapullnhiperexterisie
- realizarea campului operator: ~~((~.II
uII
acest interval
- dezinfectia cu alcool iodat a
- se solicita pacientului sa respire profund $i sa tU$easca Intre
aspiratii
- dupa terminarea aspiratiei,se efectueaza igiena bucala; se
regiunii cervicale, anterior $i lateral
servirea medicului cu instrumental'
~)
n'1'1 \\

Indeparteaza prosopul necesar efectuarii anesteziei locale $i

Fig, 12- Canuie
inciziei pentru traheostomie
- materialele utilizate se curata, se dezinfecteaza $i se
pregatesc pentru sterilizare
- dupa introducerea canulei, fixarea
acesteiain jurul gatului cu ajutorul unei me$e I
ingrijiri dupa - supravegherea atenta a permeabilitalii canulei
iii DE RETINUT:
- se VOl' respecta cu strictele masurile de asepsie
- nu se efectueaza aspiralia In timpul introducerii sondei
traheostomie -. observarea pla-
gii (eventuale
sangerari)
•..
'~'"
: .~.~"""
:' ._.,;:"c~-_"\ii.'
'-"-,
:
:
I
,I./~/)/;~' I I
- toaleta plagll ~ ' __.' ,{.~~f(ll
.
(daca apar cruste,
TRAHEOSTOMIA acestea se In-
moaie fara a in- ~~~~
troduce solutii an-
;2:z:~ /~r
Traheostomia - consta In realizarea unui orificiu la
tisepticein orificiu)
)---j ',' 'y:a I

I
nivelul traheei - prin incizie chirurgicala
- $i introducerea unei canule prin acest
orificiu In scopul asigurarii respiratiei pe ',"\~~ ,..J..'~ \
@(!~--=-,~\~ - umidificarea
aerului inspirat
- schimbarea ca-
~:~";'

/1~'
b ~ i I
aceasta cale
- canula corect introdusa In trahee va
avea ca efect: (Fig. 11) ) __
'" ,~d

-,I/jr- _\~~,_,
JIJ5 nulei la intervale
stabilite de medic
Fig, 13- Fixarea canulei I
r" c araritia. fluxu!ukanrian

prin canula
- afonie
zgomotos 1/J."'J.)7
~
/;~/,/,/1" If"!I,,/I- --,~,
'
/)~'rt;:Zf." . ,-.J
,- , - efectuafea toaletei cavitatii bucale de 3 ori/zi I
:..,piesainterioara-a canulehJa fi curalata frecvent'Cu soluti: '0,- ,; 'I'
-instruirea pacientului $i familiei privind Ingrijirile ladomiciliu ,
I
//I~'i-:l
- aparilia de cele mai multe ori a 1/::::. ,;':.." ''"
.::,.;."!
tusei Decanularea - dureaza aproximativ 0 saptamana
- ameliorarea insuficientei respira- Fig, 11- PoziJia canulei
torii traheale
- scoaterea canulei se face progresiv, timp de cateva ore pe zi,
pacientul fiind supravegheat atent
- daca apar semne de hipoventilalie se reintroduce, urmand ca
I
Rolul asis- - preg<'Hireamaterialelor $i instrumentarului necesar: In urmatoarele zile sa se prelungeasca progresiv perioadele
tentei In
efectuarea
traheostomiei
- canule pentru traheostomie
- trusa pentru traheostomie
- casoleta cu campuri sterile
fara canula
- trebuie precedata de 0 buna pregatire psihica a pacientului,
care s-a dezobi$nuit sa respire pe nas $i are teama de asfixie,
I
J
- casoleta cu comprese sterile

102
~
; mai ales In timpul noptii

103
I
!"i'!iti8£.ii9fW;'=R:.r,r~~.~I".i: ...:,I:,-!'~:.',:'''~;~",;.1il'11;; :,;j"<,"- ••••,. '": ~.-.~.~1;_".''..-,'(e!;C';' ,. ;'o..~,-~'~~,-,.'•.",~~ .' ..- ,-- .• ,,~ .. ,-.", - -...•.'r"'." ..•~.~..•.~' •..••rv:' •.•.'~ ,4,n:.:.;:r..-i,,".'.;',.1.1'~:~';.:;',,,i,;.••.,;~;. "I
I
 ~;>-'-><"'"V"":""'~";'t.;.;'.~ ••.•.•••
~~.~

I ASP/RAT/A TRAHEOBRON$/CA.
Interven1=ii pentru favorizarea oxigenarii tisulare
Seop - prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratorii prin stagnarea

I secretiilor
- prevenirea infectiei pulmonare determinata tot de stagnarea
secretiilor Seop
OX/GENOTERAP/A

- asigurarea unei canlitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi

prin combaterea hipoxiei determinata de:

I Materi(;re
neeesare
-
-
-
dispozitivde 'aspiratie
sonde sterile
manu$i sterile
.'''"""' - scadereaoxigenului'aiveolar
- diminuarea hemoglobinei
- tulburari In sistemul circulator
.;,l :.l:~

I, -
-
-
prosop
solutie sterila pentru umectarea sondei
comprese sterile Surse de
- probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- statie centrala de oxigen
oxigen - microstatie
Interventii - asigurarea inlimitalii
- butelie cu oxigen
I - pregatirea psihica a pacientului
- pregalirea fizica a pacientului - pozitie semi$ezand, daca nu
este contraindicata
Precaulii in
utilizarea
- deoarece oxigenul favorizeaza combustia, prezenta sa trebuie
atentionata
- asamblarea echipamentului de aspiralie surselor de - pacientii $i vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fuma~
I - umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula
- introducerea sondei cu
mi$cari blande prin ori-
oxigen tului sau al unei flacari In preajma sursei de oxigen
- se vor verifica echipamentele electrice din Incaperea respectiva
ficiul canulei (Fig. 14) - se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitale

I - aspirarea secretiilor
limp de cel"ffiult 10 se-
cunde (peritru a nu pro-
slatica (materiale sintetice) $i a materialelor inflamabile (uleiuri,
alcool)
- apaiiMele de monitorizare sau aspirare vor fi plasate In partea
duce hipoxie) opusa sursei de oxigen

I - se repeta aspirarea
dupa oxigenarea pacien-
tului
- transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare,
evitandu-se lovirea lor In timpul transportului
- buteliile cu oxigen vor fi a$ezate In pozitie verticala, pe un
- dupa terminarea pro-

I cedurii securata canula

de traheostomie
Fig, 14- Aspiralie traheobron~ica
supor! $i fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer
sau soba
- cunoa$terea de catre personalul care manevreaza oxigenul a
locului de amplasare a extinctoarelor $i a modului de utilizare a
I""
~ ~....... ~ ~.'::'-,"i._~. "=-- ~o...,
°";lcestora <,., <" ," ,-=" to'~',

Ell DE REnNUT:
Metode de a. prin sanda naza/a
- necesitatea efecluarii aspiratiei poale accentua starea de anxielate a
pacientului $i de aceea este necesara 0 foarte buna pregatire psihica administrare - este metoda cea maiJrecve~ntutilizata
a oxigenului
I - secretiile lrebuie considerate contaminate $i de aceea asistenta va lua masurile
ce se impun (masca, ochelari $i manu$i de protectie In timpul efectuarii tehnicii)
- lehnica se va efectua In conditii de asepsie
- permite administrarea oxigenului In concentralie d~25%-45%
- poate fi utilizata pentru 0 terapie e termen lung
- nu poate fi utilizala la "pacientii cu a ec iunl ale mucoasei
- nu se aspira secretiile In timpul introducerii sondei nazale _

I - In timpul aspira\iei sonda va fi mobilizata prin mi$cari de rotatie

- sondele pentru aspiratie trebuie sa fie putin traumatizante, rotunjite la capatul
care aspira $i sterile
b. grin mas@ (cu sau tara reinhalarea aerului expiral)
- permile administrarea oxigenului In concentralie de 40%-60%
- calibrul sondelor sa fie adecvat
- sunl de preferat sondeie cu orificiu lateral
- este incomoda datorita sistemului de prindere $i etan$eizare
- accentueaza sta.rea de anxjetate [T1aiales la copii I
I"
j
- sonda va fi cura\ata cu ser fiziologic dupa fiecare aspiratie.

104
'-oate cauza iritatia tegumentelor felei
- nu se va u I Iza a pa len II cu ar nivelul fetei
===~-='-----
I
 c. ochelad P@r:Jtr:t.' oriQliW
- sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- se utilizeaza Ia-copii ~i pacienti agitati ~
- acordarea suportului psi hie al
pacientului pe timpul administrarii
I
'\1 oxigenului ~i combaterea oricarei
- sunt mai bine tolerati de pacienti \1
d. corful de oxigen
- rrecvent unilzat la cociL-
- concentratla oxigenului nu ~oate depa~i 50%
cauze de disconfort
- mobilizarea periodica a sondei
- scoaterea sondei 0 data pe zi :;;i
I
introducerea ei in cealalta nara
- are dezavanJ3jui ca atI"DQ,\3fera de sUD con
se incalze~te ~i se
supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira :;;i
expira in acela~i mediu
- oxigenul introdus in cort nu va fi umidificat, ci trecut prin "Incidente ~i
- curatirea echipamentului la termi-
narea tehrliCii .
- daca recipientul pentru barbotarea
I
instalatii de racire accidente oxigenului se rastoarna, lichidul poate
- In cort se pot monta instalatii de racire
- copiii vor fi supravegheati permanent, pentru a nu disloca
conul
4~
i;'
,.
,1'1
1iimpins de oxigen In caile respiratorii
ale pacientului, asfixiindu-I
- In cazul utilizarii prelungite a
I
oxigenului, TncQocentratii mari sau la
Echipament
necesar
administrarii
- sursa de oxigen
_ruiilidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conti nand
apa sterila)
presiuni ridicate, pot aparea:
- IrItare locala a mucoasei
- congestie ~i edemuf alveolar Fig. 16 - Fixarea sondei
I
oxigenului - sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de - fiemoragie intraalveolara

Interventiile
metoda alea~ _
:..:;material adeziv (Ieucoplast), pentru fixarea sondei
- pregatirea psihica a pacientului
~t
-atelectazie __
- patrunderea gazului in esofag duce la QLstensieabdominala I
&
asistentei asigurandu-I de luarea tututor masu- if'

rilor de precautie :;;i a~ezarea

pacientului in ~Tozitiecorespunzatoare
(daca este posibil: pozitie semi:;;ezand,
~
II DE RETINUT:
- administrarea oxi enului S,EI va face du a ermeab:!izarea cailor respiratorii
- Tnainte e efectuarea tehnicii se vor lua toate masurl e de precau1]Q
I
care favorizeaza expansiunea pul-
monara)
- asamblarea echiparnentului
- dez.cbstruarea cailor respiratorii ~.
- pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul ~i echipamentul de
administrare (manometrul de presiune :;;iindicatorul de debit)
I
- masurarea lungimii sondei, pe 0- i:
braz, de la nara la tragus (Fig. 15)
- umectarea sondei cu apa sterila
Fig. 15 - Masurarea sondei

pentru facilitarea insertiei $i prevenirea lezarii mucoasei fE

II NOTA:
Resuscitarea cardiorespiratorie este descrisa In "Urgente medico-chirurgicale",
de Lucrelia Titirca.
I
1j::
-' intfOthi':';B,ea-sondei in nara :;;j.:fixareaaC0Si'.si@.pe ..obrcur,-cu
benz! de leucoplast (Fig. 16)
- daca se utilizeaza masca de oxigen, aceasta se va a:;;eza
acoperind nasul :;;igura pacientului :;;ise va fixa cu 0 curea In
--.::;; _..• _••-~,," ~""7,:;"";;';~-

"in esenta, alimentafia rationala a bolnavului

I
nu se deosebe;;te de a unui am sanatos care se hrane;;te rational. "
jurul capului
- fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de
prescriplia medicului
- aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului
2.NEVOIA DE A BEA $1 A MANCA
(I. Gon!ea)

I
(observarea cularii tegumenteior, masurarea respiraliei ~i pul-
suluj)
- su'pravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de
toxicitate sau de aparilie a unor complicalii
Defini1=ie
Oricarui organism Ii este necesar sa ingereze ~i sa absoarba alimente de buna
I
I
- supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului
(presiune, debit etc.) .
-----------~----
106
caiitate :;;i In cantitate suficienta, pentru a-:;;i asigura dezvoltarea, Intrelinerea
lesuturilor ~i pentru a-:;;imenline energia indispensabila unei bune functionari.

107
I
if

,- ,:'-;rjt<"".-f';."ii",.t,,":,'~1'-" :!'~"':,",r h -.' • -;- , ;fr "~" , I

rJ ",' "O"'."---"w",-"",*","," ' ",","" " "-'",---, - I

I I. Independenta in satisfacerea nello;; Apa ~i sarurile minerale - Tn apa, se petrec toate reacliile biochimice din
:organism,sarurile minerale fiind necesare ca substante structurale $i catalizatoare.
Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevoie de 0 cantitate adecvata

I de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea, $i

natura alimentelor nutritive sunt Tn functie de: sex, varsta, greutate, Tnaltime,
activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala.
o alimentatie adecvata trebuie 82 contina toti factorii necesari mentinerii vielii $i
Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000 ml;
ele se acopera prin lichidele ingerate $i arderea hidratilor de carbon $i a grasimilor.
o data cu nevoile de apa, se satisfac ~i nevoile de saruri minerale.
Organismul sanatos necesita In 24 ore: 4 9 Na; 3-4 9 K; 2 9 Ca; 0,15 9 Mg;

I asigurarii tuturor functiilor orgarilsi'lului Tn condilii riormale: glucide, proteine,

lipide, vitamine, apa, saruri minerale.
Hidratii de carbon (glucide) reprezinta sursa principalaenergetica a
'18mg Fe;6 9 CI. ""
Satisfacerea nevoilor de apa $i saruri minerale trebuie sa se faca in mod
proportionat; altfel, organismul ramane Tndezechilibru hidromineral.
organismului. Digerarea $i asimilarea lor nu solicita organismului prea mult, de
I aceeaeste bine ca 50% din necesitatile calorice ale organismuluisa se asigure prin
hidrati de carbon, aadi nu eXlsta 0 contramdrcalle Tnceea ce prive$te aportul lor
(diabet zaharat, colita de fermentatii, obezitate).
Factorii care influen1:eazasatisfacerea nevoii

Factori - varsta $i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile In

I La copii, aportul de glucide trebuie marit Tn boli febrile, ca$exie, denutritie,

afectiuni hepatice $i renale.
"" Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h
,-
biologici functie de perioada de cre$tere $i dezvoltare: copil, adolescent,
adult, varstnic

Proteinele~ reprezinta materialele plastice ale organismului, ele Tnlocuind

- activita/i fizice - cu cat activitatea musculara este mai mare,
I substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica. Ele reprezinta, Tnacela$i
timp, 0 sursa importanta de energie $i constituie materia prima a fermentilor $i a
hormonilor.
cu atat cre$te metabolismul $i, implicit aportul alimentar

- oraru/ $i repartizarea meselor- un program regulat al meselor

Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h

I
este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este Tn
Aportul insuficient de lunga durata al substantelor proteice determina scaderea functie de varsta
proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimultij, hepatic, aparilia unei anemii $i,
prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei Tnorganism, cu Factori - emo/iile - (griji sau bucurie) infiuenleaza consumul de hrana,
formare de edeme. psihologici
I Cresterea cantitatii de proteine este indicata Tn sarcina $i alaptare, arsuri,
anemii, evacuari p!eurale $i abdominale,postoperator.
Scaderea cantitatii este indicata TnbOTirenare, afecti!Jnifebrile.
astfel ca unii indivizi T$i pierd apetitul, iar altii reacjioneaza
consumand mai multe alimente

- anxietatea - hranirea este strans legata de satisfacerea unei

I Upidele au valoare caionca mare, alimentele pe aceasta baza avand calitali

eriergetice mari, Tntr-unvolum mic, Pe langa rolul lor energetic, lipidele intra $i Tn
compozilia tesutului nervos $1 a stromei eritrocitare, iar sub forma depozitara Factori
nevoi de securitate, de dragoste $i de bunastare

. - climatu/ - iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese 1

mprezinta rezRrJele de energie ale"organisITlt,!!ui-.$itesutului de suslill-f)repentriJ , ,sociol~2ici I calde$i nutri~v.e), iar VC!l:i:\, _~untpreferabile rpese!e.u~Qqre$Loc•.

I organele interne.
!i,ecesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h
Ratia de grasimi se va reduce Tn cazul tulburarilor Tn metabolismul lor, Tn
cantitafe.crescutadEi'Hchide"

- statutul socio-economic-
, ...

deprinderile alimentare bune se for-

.1

insuficienta glandelor care intervin Tn digestia $i metabolizarea lor (insuficienta tneaza din frageda copilarie $i, uneori, pot fi influentate de apar-j

I pancreatica, hepatica, nefroza lipoidica, diabet zaharat, obezitate), boli febrile.

Ralia de grasimi se mare$te In stari de subnutritie, hipertiroidism (datorita
arderilor exagerate).
tenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ
satisfacerea nevoii I
- religia - Tn functie de apartenenta lor religioasa, indivizii au I
I
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabofismului normal al organismului. ~::
anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, inter-
~evoia. ~~ vitamine cre$te Tn timpul activitatii celulare exagerate (m.ajoritatea I'.,•. i.'

tmbolnavlrllor). : zicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool),

Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg i dar $i prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual

I vitamina 81,6 mg vitamina 86, 8 mg vitamina PP $i 20 mg vitamina K, ceea ce se'. :

asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. _..
- cultura - alimentatia este strans legata de lradijiile $i
superstitiile fiecarei culturi.
108 I -inn

I
 {~
I""'" ~
Cavitatea
Manifestari

- dentitie buna
de independen~a i"
'
i- aslgura echmbruJ intre princlplile
leamon, 10-15% proteine; 30-40% lipide
nutritive fundamenlale

'- asigura echilibrullntre produsele de origine animala $i vegetala:

aslfeJ: 50-55% hldra)1 de I
bucala - proteza dentara adaptata ~i in stare buna - 40% proteine de origine animala
- mucoasa bucala roz ~i umeda
-limba roz
- 60% proteine de origine vegetala
- 35% lipide de origine animala I
MasticaJia
- gingii roz ~i aderente dintilor
- u$oara, eficace
- gura inchisa
',';1'" '
- 65% lipide de origine vegetal a
L. asigura echilibrul intre aciditate ~i alcalinitate
- calculeaza i"llJrnanjIde caloriilkgcb!";).!24h In stari fizioiogice: sportivi, sarcina $i
I
alaptare: + 30%
Reflex de
deglutiJie
- prezent - ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar,
eunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare:
- glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
I
Digestie -Ienta -lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram

Deprinderi
alimentare
- nestingherita
- programul meselor (3 mese ~i 2 gustari)
- 10 ore repaus nocturn
- proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram
- eerceteaza gusturile ~j deprinderile alimentare ale individului
- alege alimentele tinand seama de preferintele, deprinderile ~i nevoile pacientului
I
- Inlocuie~te, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalentelor cantitative $i
Apetit - poM de mElnCare- senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de calitative ale diferitelor principii alimentare
hrana
Foame - senzatie dezagreabila, tradusa prin nevoia de a manca II. Dependents in satisfacerea nello;;
~.
atletate - senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand nevoia
de hrana este satisfacuta
Hidratare - consum de lichide in functie de nevoie
Gust $i va- - alegerea alimentelor
loare acor-
date mancarii
-
-
-
servirea mesei singur sau In grup
traditii - obiceiuri alimentare
educatie
I
Interven~iile asistenteipentru men~inerea independen~ei
in satisfacereanevoii Surse de j-
Surse de dificultate
alterarea mucoaselor cailor degestive$i a penstaltismului
I
ordin fizic intenstinal
- as~stef1'1a9:;alctJleazfv,qecesarul
-In r~, 25 cal.lkg corp/24 h
- ctivltate u~oara:
24- erer"1fl.functie de: activitate;'. _~ ,"
de. GaJorH''flO •• >,/, .~~-.; '-.

~= alterarea parenchimuiui nepa'tiE"saua cailor biliare-

- obstructii, tumori, strangulari
." "-.
I
35-40 ca. 9 corp/24h - tubaj nazo-gastric
-<achvitate medie:- - supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente
40-45 cal./kg corp/24 h
- activitate intensa: 45-60 cal./kg corp/24 h
- calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varsta
- dezechilibre: durere
dezechilibre metabolice
electrolitice, endocrine
I
- plus 20-30% pentru copii (nevoie de cre~tere)
- minus 10-15% pentru varstnici
- calculeaza ratia alimentara echilibrata:
- numar de calorii in functie de varsta $i activitate
Surse de
ordin
neurologice
tulburari de gandire
- anxietate
I
psihologic - stres
- asigura echilibrullntre elementele energetice ~icele neenergetice (apa, vitamine,
saruri minerale)
110
- situatii de criza

111
I
I
 'k".~."-".),:••~''';':;;;';;'':iW~'i.fQ\.~~'l.\ti.~'I>.¥..,,,:':~'; If.x;,::''Wi\;:~!~"i!~:c:~(\'1:,;r;":':,1'~::<i~:,\;"';;t;.'~';~~:i'il\:,:;:.~;,,/,,\,"~',"-",. "d',:.',
•.~~;.;~';f~1.b'.X.lQf
•• ", ., . '. ' ~_, :':\~, .:,'~' c' ; •. ;.'
_ .. .:....._~_.;,~"""""""/J'~M,"~.~':IiJ\i.i-]j.~;,[,j1

Surse de - foame - insalubritate - Interven1=iile asistentei _

ordin - malnutritie
sociologic Pacientul cu alimentalie inadecvata (deficit)

I Lipsa
cunoa$terii
- lipsa de cuno~tinte .'
- insuficienta clmoa~tere de sine, a celorlalp, a mediului
OBIECTIVE INTERVENTlIlE ASISTENTEI
Inconjurator Pacientul sa - a$aza pacientulln pozitia semi$ezand, $ezand sau In d~cubjt
l i1i,':"
.• ',1 ::-,.-.

...1siba' 0' stare'

"

dorsal, cu"eapul fhtr-o parte . "J €' "

i::;i[ PrezenHlm doua probleme de dependenla: de bine, fara
,!,:i
- protejeaza lenjeria cu mU$ama $i aleza, In functie de pozilia
greluri $i pacientului
1. Alimenta1=ia ~i hidratarea inadecvata prin deficit
I LI ~'.'.','.",i.i
Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, 0 insuficienta In cantitate
,:varsaturi - ajuta pacientulln timpul varsaturilor, sprijinindu-I
-lIlnvafa sa inspire profund

:.,) :>'" $i calitate, care afecteaza starea nutritionala a individului. Sunt implicati 0 serie de
factori, printre care: proaste obiceiuri In legatura cu alimentatia, boli organice $i - aplica tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine,
saruri minerale

I~t;:
psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase etc.
,';~!'
i"j' Insuficienta aportului alimentar $i lichidian determina tulburari la nivelul -Incurajeaza pacientul
! functionarii tuturor aparatelor $i sistemelor organismului (denutritie, deshldratare). - reduce sau opre$te aportul de Iichide $i alimente

I'.,':' Manifestari de dependen1=a Pacientul sa - alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii cu glucoza
,::~:, fie echilibrat 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine $iamestecuri
Anorexie - Iipsa poftei de mancare hidro-
de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine $i electrolizi,
Disfagie - greutate la Inghitire electrolitic dupa indicatia medicului

1.',
Ii;:,
..Condifia ca- .' -
vitafii bucale . -
absentadintilor, carii dentare, gingivite
ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale
:"r•. -
:'~
- calculeaza numarul de calorii In functie de diferite stari
patologice; adauga 13% pentru fiecare grad de temperatura'r
r - limba Incarcata, depunere saburala, glosite peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare 'I
- dificultate In masticatie
I:. i:
H::'
Starea
tegumentelor
- tegumente uscate, pierdereaelasticitapi
- acnee, dermatita
- dupa Incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu
cantitati mici de Iichide reci, oferite cu lingurita
- exploreaza gusturile $i obiceiurile alimentare ale pacientului

•I:;'~'." Digestie - con$tientizeaza pacientul asupra importanlei regimului

-dificultate In digestia $i absorbtia alimentelor
- greata, varsatura alimentar In mentinerea sanatatii /'
- regurgitatii - face bilantullichidefor ingerate $i eliminate
i;;'
,,~=-,~ ,:-.•,ae~QJ?gi(3,.,pirg~is
:c.,, ", .~ •.
...••.... ..,.... .•.....~
..~."'::".:'"~~ .. Pacientu[sac.. .~explbr.e<'B'
,~

:.~~'.: ."
..Jipreferi nte!e.pacientului asupraaHme nte!er-perfflfse'
Deprinderi - gre$eli In prepararea alimentelor $i interzise
fie echilibrat
alimentare - gre$eli In alegerea alimentelor
ni.:'

:':','. -
-
orar nesatisfacator al meselor
pierderea obi$nuinlei prin schimbarea condiliilorde mediu
nutrilional - serve$te pacientul cu alimente la 0 temperatura moderata, la
ore regulate $i prezentate atragator

I,~,r'
"
Hidratare - consum redus de Iichide $i saruri minerale
- pierdere In greutate
- Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar $i
echivalentele cantitative $i calitative ale principiilor alimentare,
In vederea Inlocuirii unui aliment cu a/luI
Semne de - slabiciune

I ';
i~.:
.
iX
n. ,
\
ii.:." dezechilibru

Gust $i va-
- tegumente $i mucoase uscate
- urini concentrate
- dezordonat
- 100 9 de glucide sunt cuprinse In: 100 9 zahar; 120 9 orez;
135 9 taitei; 200 9 paine; 450 9 fructe uscate; 200 9 legume
uscate; 500 9 cartofi; 650 9 fructe proaspete
- 100 9 proteine sunt cuprinse In:

II'
Hr:'i
J)li:',:
loare acor-
date mancarii
- mananca In picioare sau In pat
- obiceiuri gre$ite (consuma numai un fel, numai rece etc.)

112
- 3000 ml lapte, 450 9 carne alba (pasare, vitel), 650 9 pe$te,
400 9 branza

11')
 IJ
- 100 9 lipide sunt cuprinse In aceea$i cantitate de ulei vegetal,
unt, untura de porc
- lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale,
- u~mare$te bolnavul sa consume numai alimenlele cuprinse I,
reglm
I
- urmare$te orarul $i distributia meselor

Pacientul sa
fie echilibrat
respectfmd contraindicaliile regimului
- asigura un climat cald, confortabil
-Incurajeaza pacientul
'Pacientul sa
- urmare$te, periodic, greutatea corporala

- con$tientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice

I
,desfa$oare moderate
pS,ihic - Ii explica scopulinterv~ntiilor .

2. Alimenta~ia ~i hidratarea inadecvata prin surplus

activitate fl-
zica creseuta
- stabile$te un program de activitati fizice, in 114-1Clie
$i capacitate, Impreuna cu bolnavul
de gusluri
I
Pacientul sa - asistenta permite exprimarea emotiilor, a sentimentelor
Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ $i calitativ.
Toti indivizii care consuma elemente nutritive In exces, peste necesitatile
energetice ale organismului, se Ingra$a $i devin obezi. Surplusul de greutate are
fie echilibrat
psihic
bolnavului
- II invata metode de relaxare
- la nevoie, administreaza medicatie sedativa
I
repercusiuni asupra functionarii organelor $i sistemelor organismului. Un individ
poate ingera 0 cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate,
singuratate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice. I
Manifestari de dependen~a
Tehnici de evaluare ~i ingrijiri asociate nevoii
Indice ponde-
ral: +15-20%
- greulate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea
ideala; greutatea ideala se calculeaza cu formula:
de a bea ~i a manca
Alimenta~ia pacientului
I
Gkg= 50+ 0,75 (Tcm-150) + V 20 x 0,9 unde 4
Gkg = gr8utate corporala exprimata In kg
Tcm = talia, exprimata In cm
Alimentalia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- Inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismu!ui - cele necesare
I
V = varsta exprimata In ani cre$lerii (Ia copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin consum (Ia adulli)
0,9 = factor de corectie care se aplica numai la femei
-Ingra$are
- asigurarea aportului de vitamine $i saruri minerale necesare metabolismului
normal, cre$terii (Ia copil) $i celorlalte functii
- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; alimen-
I
, Bulimie - senzatie exagerata defoame: mananca fara control
talia rationala poate influenta tabloul clinic, caraclerul procesului infectios
Polifagie - nevoie exagerata de a manca $i absenta sentimentului de
satietate
(palologic) $i ritmul evolutiei acestuia, devenind astfel un faclor terapeutic
- prevenirea unei evolutii nefavorabile Tn bolile latente, transformarea bolilor
I
J9returi ~ eliminare pG gllra!partial sau Intotalitate, a continutului gastric I ~
T""l'" acute In cronice $i aparitia recidivelor
I ~i varsaturi
I
. .'.. ',' . • •• , '-',",. ..•... .."" • 0"- •
;-;
.:...
consolidarea iezuifatelottei;apeutice obt'inute prin aJtetrafamenle. . ,....'~~C_""."
Tinand seama de aceste principii, regimul dieletic al pacienluiui trebuie astfel
- mnterven~ii- alcatuit incat sa satisfaca atat necesilatile canlitative, cat $i pe cele calilative ale
organismului.
I
Pacientul eu alimentatie inadeevata (surplus)

OBIECTIVE INTERVENTliLE ASISTENTEI

ALIMENTATIA DlETETlCA
Paeientul sa - asislenta exploreaza guslurile bolnavului la diferite calegorii
aiba greutate
eorporala in
funelie de
de alimente
- invata bo!navul valoarea energetica a alimenlelor $i necesarul
Inseamna . 0 contributie la tratarea pacientuiui, prin alimenteie ingerate.
Regimurile dietetice sunt foarte variate, in functie de calilatea $i canlilatea
alimentelor ce Ie compun.
I
inallime, var- in functie de activilatile fizice $i varsta
sta, sex - alcatuie$le un regim alimentar hipocaloric

114
In functie de cantitatea alimente/or, regimurile pot fi hipocalorice $i hipercalorice,
Din punct de vedere ca/itaiiv ele sunt adaptate diverselor categorii de Imbolnaviri. I
115
 Regimurile dietetice urmaresc: ,..---
Semilichid: - indica/ii
- punerea In repaus $i crutarea unor organe, aparate $i sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros -In dizenterie; - colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei
- regim de crutare a mucoasei bucale - stomatita; epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa
primele :c:ileale infarctului miocardic acut
~ regim de crutare a stomacului - gastrita, ulcer gastric;
- alimente permise:
- regim de crutarea ficatului - hepatita, ciroza;

I
- supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume'<1 ",0'
- regim de crutare a rinichiLJlui - nefrita, glomerulonefrita,' insuficienta " r"
fructe coapte,fainoase, sufleuride branza de vaci
renal a acuta;
- mese mici cantitativ $i mai frecvente
- la alcatLJirea regimurilor de crutare se va tine seama de compozitia r-
I, chi mica a alimentelor, de modul de preparare, precum $i de starea lor de
agregatie;
- echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
Lactat: - indica/ii
- In primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,
primele zile dupa hemoragia digestiva superioara
In

-In colita de fermentatie - regim bogat In proteine; - alimente permise

-In colita de putrefactie - regim bogat In hidrocarbonati; - 1000-2000 ml lapte, eventual imbogatit cu fri$ca sau
- In ciroza hepatica - restrictie de lichide; smantEma
- In insuficientacardiaca - restrictie de Iichide;
- compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: Lacto-filinos: vegetarian
- indica/ii
I - se va stabili toleranta la glucide In diabetul zaharat; regimul va cores-
punde acestei tolerante;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- dupa puseul acut al ulcerului In remisiune, dupa operatii pe
stomac
-In boli infectioase - regim bogat In vitamine; - alimente permise

I - afectiuni osoase - regim bog at In calciu;

-In tratamentul GIl hormoni corticosuprarenali - regim bog at In proteine;
- Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
Hepatic:
- branza de vaci, oua moi, ca$, iapte, piureuri de legume,
smantana, fri$ca, fainoase

- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot Indeparta cu ajutorul regi- - indicaN

I
>,'
mului de mere rase sau morcovi. - hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata,
.: - In vederea alcatuirii unui regim dietetic cat mai variat este necesara cunoa$- neoplasm hepatic
terea echivalentelor calitative $i cantitative ale principii lor alimentare, - alimente permise

I':,,'.,','.,;,'
";':

"0
- numarul regimurilor dietetice este variat In functie de diversitatea
Imbolnavirilor, de stadiul $i de gravitatea acestora.
I - brEmza de vaci, ca$, urda, iaurt, carne slaba fiarta, paine

"
f

L, alba prajita, legume, tainoase, fructe coapte, biscuiti, supe

de tainoase, unt 10 g/zi, ulei 20-30 g/zL
i

I';" "Regimul . ,~" ~=indicaJii

hidric:-In,primele
", ..'"
zile postoperator,
" " ,,",,~, _-., :=""C
diarei acute, gastrite acute
Repa!~.~~
,="~,,L:-indicaN "
- glomerulonefrita
:~ .",.,' , _"' ""'=
acuta difuza, insuficienta
'''if'
renala
- alimente permise: ~/imente permise ,
- supe limpezi de legume, ceaiuri Indulcite cu zaharina sau

I',','",:
- salata de cruditati cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
nelndulcite, zeama de orez, supe diluate $i degresate din
carne, apa fiarta $i racita supe de legume $i fainoase, prajituri cu mere, ca$, branza de
f~? vaGi, urda, galbenu$ de au, fri$ca, paine fara sare
H:
Hidro-zaharat: I- indica/ii
Cardio- indica/ii
,It" - perioada de debut a hepatitei epidemice: insuficienta
renala acuta, insuficienta hepatica acuta, colecistita acuta, vascular: - cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct
I' In perioada febrila a bolilar infectioase
- alimente permise '
miocardic acut in a doua saptamana de boala
- alimente permise
ii" - sucuri de fructe Indulcite, ceaiuri indulcite, zeama de
1
-Iapte, iaurt, brEmzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla,

I 1,,;'"

1~;-;
compot, zeama de orez
- - se administreaza in cantitati mici $i repetate
I>
fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata,

,I~
unt 10 9 $i ulei 30 g/zi

11~
(:
Diabetic: - indicajii -proaspat:
- diabetul zaharat
- omogen, consistenta f1uida,miros placut, gust dulceag
- a/imente permise
- in functie de toleranta la glucide va cuprinde alimente
ci'mtarite in mod obligatoriu $i alimente necantarite:
-praf:
- proaspat - pulbere fina, omogena, uniforma, miros placut
I I.
- alimente cantarite: paine, lapte, cartofi, fainoase, - vechi - aglomerari in bulgari, miros neplacut
legume uscate, fructe
- a[i!Dent~ ne~artarite: pe$te, carne, mezeJuri: oua,
I
.'. "1
Oul;. ,'7c -,-.proaspat.:
supe de carne, sosuri fara taina, ulei
Hipocaloric: - indicaN _ - dupa spargere, albu$ul transparent, reflexe albastrii,
- obezitate,hipertensiune arteriala consistenta filanta, galbenu$ auriu, uniform, i$i menjine
- a/imente permise
- 240 calorii - 300 9 branza de vaci
- 400 calorii -Iapte, branza de vaci, carne alba, legume,
forma
- a/terat:
- galbenu$ul nU-$i mentine forma; albu?ul apos cu miros
I
mere
- 600 calorii din acelea$i alimente

Faina:
neplacut, respingator

I - proaspata:
I
NOT/UN/ DE GASTROTEHN/E - pUlbere alba-galbuie, gust putin dulceag

Gastrotehnia studiaza transformarde suferite de alimente in cursul pregatirii

- a/terata:
- amara, acra, miros de mucegai
I
lor cu!inare, avand in vedere influenta acestor modifid'lri asupra starii de
sE'matatea individului.
Inaintea
alimentelor:
prepararii culinv.re se cerceteaza starea de sa/ubritate a
Conservele: 1- bune:
- cap:ic nebombat, fara pete de rugina, produsul cu pro-
I
prietati organoleptice caracteristice conjinutului
I
I
Carnea: r=;roaspata:
- c:uloare ro?ie, lucioasa, U$or umeda
- alterate:
- capac bombat, pete de rugina, deschise, degaja miros urat
I
- a/terata:
- culoare cenu$ie, verzuie, umeda, Iipicoasa
PRELUCRAREA PRELIM/NARA
I
Mezelurile:
1- D~O:~:::~la curata, nelip;cioasa, masa compacta, r~ata,'
miros placut
- tran$area dirnii (de vita, porc, pasare);
- spalarea, eviscerarea pasarii;
I
- vechi: - curatirea solzilor, eviscerarea pe$telui;
- pete de mucegai, miros neplacut, sfaramicoase - ouale spalate, sparte in vase curate;
- legumele: sortare, spalare, curatare, taiere;
I
Pe~tele: -proaspat:
- prelucrarea preliminara se va face cu putin limp inainte (pentru a evita
- culoare normala, strat umed, bronhii ro$ii
- alterat:
pierderile cantitative $i calitative);
- S8 evita spalarea indelungata $i mentinerea in apa (trec factorii nutritivi,
I
- cenu$iu, verde, negru, bronhii negre, violacee, tegumente vitaminele, mineralele);
moi, rupte

118
- se indeparteaza parti minime exterioare ale unor legume (carteli, morcovi).
119
I
. "..".., ..•.".i.I'.";' ..'" , .•,'_'_'"'''',.. "''''.' ~"""I\'~"' •••••••• ','" , ',,''''~~'v
.•.~..,.,,,.,,,
' ~•.~•...."., '''~., .
,,,,._~~~l
 ~
TEHNICI DE GASTRDTEHNIE
- mesele principale nu vor fi servite niciodata inaintea aplicarii tratamentuiui
- dupa pranz vor fi rezervate ore de odihna, Intrucat, In aceasta perioada,
Fierberea - suprafata alimentelor se comporta ca un dializor (trec
procesul de digestie blocheaza energia organismului prin angajarea unei cantitati
substantele minerale in apa daca aceasta este rece); . mari de sange la nivelul organelor abdomina/e.
- daca se introduc in apa fierbinte, la suprafata se creeaza un
...• strat protector. Pregafirea servirii mese/or:
'Inabu~irea - sau fiertiere-l'1 n vapori suprarncaltiti, sCi:irteaza'timpul'de . ..,..hranireapacientu!u~,,8U trebuie.sa. fieo tulburata- de activitatea sectiei

I Prajirea
preparare, minimalizeaza pierderile de vitamine $i minerale.
- se formeaza compu$i prin degradarea grasimilor foarte
i(tratamente, recoltari, vizita medicala etc.)
- Inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase
- se vor inlatura din salon factorii dezagreabili (plosca,urinare, scuipatori)
daunatori organismului; alimentele formeaza 0 crusta ce nu - pacientii cu aspect neplacut (ar$i, cu piodermite, cei care varsa) vor fi izolati
I Frigerea
permite trecerea substantelor sapide la exterior (contraindicata).
- se formeaza 0 crusta ce mentine substantele sapide;
de restul bOlnavilor, cu paravane
- saloane!e vor fi aerisite, curate, cu ambianta piacuta, familiala
- se realizeaza prin expunere directa la radiatii calorice sau prin - asistenta imbraca un halat alb peste uniforma, r$i prinde parul In calota, i$i
spala bine mainile.
I Coacerea
a$ezarea alimentelor pe placa incinsa.
- alimentele se introduc in atmosfera de aer cald; Disfribuirea a/imenfe/or:
- se formeaza 0 crusta de glucide caramelizata sau proteine - servirea estetica $i curata a meselor contribuie la Imbunatatirea pottei de man-

I Conservarea
coagulate;
- alimentele se coc.
- congelare, afumare, murare, sarare, uscare.
care a pacientilor
- asigura declan$area secretiei sucurilor digestive $i pe cale psihica
- operativitatea Impiedica denaturarea $i racirea alimentelor (I$i pastreaza
forma, aspectul $i va/oarea calorica initiala)

I ALIMENTAREA
r---------------
','• ..,to,,
PACIENTULUI
- distribuirea alimentelor seface pe baza tabelelor de alimentatie
-In unele cazuri, asistenta Intocme$te fi$e individuale de regim, care se Inma-
neaza pacientului 0 data cu masa (pastrate, vo, ajuta pacientul la domi9iliu)
Servirea mese/or - alimentele se portioneaza pe regimuri $i apoi sunt distribuite In salon pe un ca-
I Modulln care pacientului i se ofera alimentele are, de multe ori, aceea$i actiune
importanta ca $i regimul propriu-zis. _
rucior special, iar la bolnavi - pe tavi acoperite
- felurile de alimente se servesc pe rand, pe masura ce bolnavul consuma felul
anterior
In legatura cu servirea mesei, asistenta va tine seama de: I:
- alimentele nu se ating cu mana
I Draru/ $i repartizarea mese/or:
. - intervalul dintre mese tre~uie stabilit astfe,llncat perioada de repaus din cursul
:
~i
- gustul unor alimente se poate corecta cu: sa,e, otet, zahar (daca nu contravine
dietei)
naptii sa nu-iie mai mare de 10-11 ore, iar Inunele cazuri $i mai mic (ulcer gastric)

I - pacientii In stare gravc1,"febrili, vor fi alimentatiin momentele de acalmie,

indiferent de programul sectiei
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boala ulceroasa vor fi alimentati la inter-
Drdinea de servire a mesei:
- se va distribui Intai regimul com un, apoi regimurile tip $i la urma se va
dispune aducerea regimurilor individuale, pentru pacienlii a caro, alimentalie nu se
lncadreaza rn regimurile tip
vale scurte, In functie de stadiul de evolutie; la ace$tia alimentele trebuie servite
I uneori din ora In ora in cursul zilei, adaugand una, doua mese $i in cursul naptii
- pacientii febrili, adinamici, in stare grava, nu pot ingera cantitatea obi$nuita de
- vor lua masa Intai pacientii ce 5e pot alimenta singuri, apoi asistenta
ocupa de cei ce trebuie alimentati de ea
- alimentarea artificiala se va face in afaraprogramului obi$nuit.
S8 va

alimente $i, de aceea, vor fi alimentati dupa un program special cu mese mici, dese,
repartizate atat ziua, cat $i noaptea
Moduri/e de a/imenfare a bo/navilor
- pacientii cardiaci $i cei cu sistem nervos labil suporta greu 0 f1amanzire mai
mare de 6 ore In functie de starea bolnavulUi, alimentarea lui se face:
- alimentele rezervate acestor bolnavi vor fi pastrate in conditii corespunzatoare - activ - pacientul mananca singur rn sala de mesa sau In salon
la oficiul de alimente - pasiv - pacientului i se introduc alimentele In gura
- artificial - alimentele sunt introduse in organism In conditii nefiziologice.
120 1?1

0d
r
l ALiMENTAREA ACTIVA
. -------~
In functie de starea generala,
pacientul mananca singur, fara ajutor, alimentele - se a$aza peste mU$ama un Iighean
I oferite. - i se of era pacientului sapunul $i i se toar-
na sa se spele
Alimentarea activa se poate face: Tnsala de mese; Tnsalon; la masa sau la pat.
- i se olera prosopul sa-$i $tearga mainile
Pregfltiri materiale - se Indeparteaza materialele lolosite
~
- tava, tacamuri, farfurii, $ervetele, cana pentru supa, pahar de - se adapteaza masa speciala la pat (fig. 17)
apa, fete de masa, cO$lJle,t;;le paine acoperita cu fata de m8'::a sau 0 tava aco-

Condilii de
mediu
sala de mese
- curatenia desava.r$ita In sal a de mese
"perita cu $ervetel,.sil '3oaza pe genullchil
pacientu/ui, peste patura acoperita cu aleza
- se a$aza In jurul gatului un prosop
I
- aerisirea
- asistenta Imbraca halatul de protectie
~
- se aranjeaza estetic pe mese mici (4 persoane) tacamurile,
paharele, cana cu apa, $ervetelele, flori, numaru/ regimului
- se creeaza 0 atmosfera cat mai intima
",~
~
- se spala pe maini $i serve$te masa la fel
ca In salon la masa
Fig. 17- Masuja
speciala
I
Alimentarea - se a$aza pacientul In decubit lateral stang cu capul sprijinit pe
- se anunta bolnavii sa vina la masa
_. se invita sa se spele pe maini

servirea mesei
activa la pat,
In deeubit
lateral stang
o perna
- se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu aleza, iar cea a bolnavului cu
I
- servesc felurile de mancare pe rand un prosop curat
- se ridica imediat vesel a folosita
- nu se ating alimentele cu mana
- se observa daca pacientul a consumat alimentele In
- se a$aZa tava pe marginea
-Inaltimea patului
patului sau pe un tabu ret la

- se servesc alimentele pe rand, se taie cele solide

I
Intregime, In caz contrar se solicita motivul $1 S8 iau masuri de
Inlocuire
- se transporta vesel a la oficiu
- lichidele se servesc In cani speciale cu cioc sau cu ajutorul
unor tuburi transparente, curate, fierte
- se ridica vesela utilizata, se Indeparteaza materialele folosite,
I
- se aerise$te $i se curata sal a de mese se spala pacientul pe maini

condltii de mediu Tnsalon, la masa

- se Indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul 'Al.!/MENrAREA~f!AS7VA:J
~---~---
.
- --~~
------
. .. .
;..;.;;;;;;-
.z.'
I
pacientului (tavita, scuipatori, plosca)
- se separa cu paravan pacientii cu aspect dezagreabil pentru
ceilalti
- se pn:>'(1ate$temasa bolnaVl)lui: se a~~,z:afata de masa curata,
Cand starea generala a bolnavilor nu Ie permite sa se alimenteze singuri, trebuie
sa fie ajutati.

Seop
I
- vor fi hraniti bolnavii imobilizati, Pi1rrtliza(i, epuizati adinamici,
tacam-uri, cana cu apa, $ervetele, sarea (dupa caz)
- se invita pacientul sa se spele pe maini
- pacientul este ajutat sa se a$eze la masa
Pregatiri
In stare grava sau cei cu U$oare tulburari de deglutitie
materiale: I
- asistenta Imbraca halatul de protectie, I$i prinde parul sub - tava, farTurii, pahar cu apa sau cana cu cioc, $ervet de panza,

I
boneta (sa nu se atinga de alimente) cana de supa, tacamuri
- se spa!a pe maini- servirea mesei se face la fel ca In sal a de asistenta:
mese - Imbraca halatul de protectie
- a$aza parul sub boneta
Alimentarea
activa In
salon, la pat
- se pregate$te salonul ca pentru alimentarea In salon la masa
- se a$aza pacientul In pozitie confortabila, semi$ezand sau
$ezfmd cu ajutorul rezematorului de pat sau cu perne
- se spala pe maini
pacient:
- se a$aza In pozitie semi$ezand cu ajutorul rezematoarelor de
I
- se protejeaza lenjeria de pat cu mU$ama pat sau In decubit dorsal cu capul U$or r.idicat $i aplecat Inainte.l:: I
122
pentru a U$ura degluti(ia

123
--.J
II
 - i se protejeaza lenjeria cu un prosop curat
- se protejeaza cu un prosop In jurul gatului
- se adapteaza masuta la pat $i i se a$aza mancarea astfel
Incat sa vada ce i se introduce In gura
Servirea - asistenta se a$aza In dreapta pacientului $i Ii ridica U$orcapul
mesei eu perna I'f
- verificatemperatura alimentelor (pacientii In stare grava nu
simt temperatura $i nici gustul alimentelor)
- Ii serve$te supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie
alimentele solide
-I - supravegheaza debitul lichidului pentru a evita Incarcarea
peste puterile de deglutitie ale pacientului
- este $ters la gura, i se aranjeaza patul
- se Indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse
I sub boinav, pot contribui la formarea escarelor
- schimba lenjeria daca s-a murdarit
- aeopera pacientul $i aerise$te salonul
- strange vesela $i 0 transporta la oficiu
illlI DE $TIUT: III DE EVITAT:
- se Incurajeaza. pacientul In timpul alimentatiei, - servirea alimentelor I
asigurandu-I de Gi.)ntributiaalimentelor In procesul p,ea fierbinti sau p,ea reci
vindecarii - atingerea alimentelor
- se ofera pacientului cantltati nu p,ea ma,i - deoa- care au fost In gura
rece, neputand sa Ie Inghita, ar putea sa Ie aspire pacientului
PRINCIPII DE A LIMEN TARE A PACIENTILOR INAPETENTI
".1.;
'.'. I Scop 1-Observarea apetitului urmare$te descoperirea $1co~baterea II
inapetentei SHUanorex~eibolnavului .•,,' '. ,
- apetitul poate fi. un indiciu In stabilirea diagnosticului unor
afectiuni; astfel, bolnavii cu:
- cancer gastric refuza carnea de vaca
- In hepatita epidemica faza preicterica, refuza grasimile
- polifagia poate indica un diabet zaharat
- apetitul preferential In cazul unor carente ale organismului I
(gravide) .
- pentru combaterea anorexiei sau inapetentei, se vor avea In
vedere urmatoarele:
- se verifica daca inapetenta este totala sau repulsia se
manifesta numai fata de alimentele din regim In comparalie
cu cele preferate
124
r - se Inlocuiesc In funclie de preferintele bolnavului In cadrul
limitelor permise de prescriptia medicala
- servirea mesei se va face Intr-un cadru cat mai estetic
- se servesc alimentele In portii mici - cantitatile ma,i pro-
voaca numai la simpla vedere senzalia de plenitudine
- mesele vor fi servite la intervale mici (2-3 ore)
- Mi1tru eliminarea senza(iei de greata, lichidele se serves',;_.
reei, acidiliate cu lamaie, Intr-o variatie cat mai mare I
- nu se administreaza alimente hiperzaharate - provoaca
senzatia de plenitudine $i lavorizeaza diareea
-Iaptele In cantitate mai mare de 1 I provoaca diaree, greata
- alburninele supradozate (branza) provoaca meteorism $i
accentueaza inapetenta
-Ia bolnavii complet inapetenti, senzalia de sete va Ii
exploatata $i Ii se vor oferi elemente nutritive sub forma
lichida; laptele, sucurile de fructe vor Ii Imboga(ite cu praf
de lapte, cacao, galbenu$, preparate de zahar, zeama de
lamaie sau portocale
- bulionul de legume va Ii Imbogatit cu unt, branza, faina,
galbenu$ de ou, cacao
- In aceste amestecuri se vor introduce $i preparate de
vitamine, daca ele nu disperseaza U$or $i nu modifica
gustul sau mirosul alimentelor
- se asigura necesitatile calorice de 2500-3000 cal./24h prin
i administrare de preparate lichide hipercalorice
- la revenirea apetitului se administreaza alimentatie solida,
repartizata in 4-5 mese
- asistenta trebuie sa noteze exact cantitatea de ai/mente
consumata $i sa calculeze valoarea calorica pentru a se
putea orienta In ceea ce prive$te acoperirea necesita(ilor
zilnice ale bolnavului
- va urmari ca bolnavul sa consume numai alimentele
conform prescriptiilor medicale
ALIMENTAREA
... ART/FICIALA
.' :::"::.. ...
~finiJie Inseamna introducerea alimentelor In organismul pacientului
prin mijloace artiliciale. Se realizeaza prin urmatoarele
procedee:
- sanda gastrica sau intestinaia
- jlastrostQilla
- pe cale parentera1a
-crrsrnr
---
Scop - hranirea pacientilor incon$tienli
- cu tulburari de deglutitie
- cu intoleranta sau heinoragii digestive
- operati pe tubul digestiv $i glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-In stare grava; negativism alimentar
125
J
r ALiMENTAREA PR/N SONDA GASTR/cA ,---
Alimentarea - deschiderea $i fix area operatorie a stomacului la piele In
prin scopul alimentarii printr-o sonda In cazul In care calea
Pregatire • materiale gastrostoma esofagiana este Intrerupta
- de protectie - In cazuJ stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu
- aleza, prosoape substante caustice, cand alimentatia artificial a ia un caracter de
- sterile durata $i nu se poate utiliza sonda gastrica, alimentele vor fi
- sonda Einhorn sau Faucher introduse In organism prin gastrostoma
,'-'~ serihgide 5-10 cm -In stoma, este fixata 0 sonda de cauciuc prin intermediul careia
~"":talimentele surlt introduse cu ajutorulunei seringi sau prin palnie"
- pensa hemostatica
- respectandu-se acelea$i principii, se introduc $; acelea$i ames-
- nesterile tecuri alimentare ca In cazul alimentatiei prin sonda gastrica
- palnie
- tavita renala
- bulion alimentar
- alimentele vor fi introduse In doze fractionate la intervale obi$-
nuite, dupa orarul de alimentatie al pacientilor, incalzite la tem-
peratura corpului
- cantitatea introdusa 0 data nu va depa$i 500 ml
1-
- sa nu prezinte grunji
- dupa introducerea alimentelor sonda se Inch ide pentru a
- sa fie la temperatura corpului

I
Impiedica refularea acestora
- sa aiba valoare calorica - tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului
•• pacient gastric care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand
- psihic uneori leziuni apreciabile
- vezi sondajul gastric - de aceea, regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata,
- fizic acoperita cu un unguent protector $i antimicrobian, pansata
steril cu pansament absorbant
Introducerea 1- vezi sondajul gastric Alimentarea
- se poate asigura hidratarea $i alimentarea pe 0 perioada
sondei

Alimentarea - In caz de staza gastrica, se aspira continutul $i se efectueaza

prin clisma scurta de timp
- deoarece In rec! D~J sunt fermenti pentru dlgestie, iar mucoasa
absoarbe numai solutii izotonice, substanlele proteice sunt eli-
I
propriu-zisa spalatura gastrica minate sau supuse unui proces de putrefactie
- se ata$aza palnia la capatul sondei $i 5e toarna lichidul
alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, Incalzit la temperatura
corpului i
- alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie
Ringer, glucoza 47%0 cu rol hidratant
- vezi pregatirea $i efectuarea c1ismei
I
- in locul irigatorului se folose$te un termos

r~
!
- se introduc apoi 200-300 ml apa $i 0 cantitate mica de aer i Alimentarea - se face cu substante care:
pentru Ci goli sonda parenterala - au valoare calorica ridicata
H:
- se Inchide sanda prin pensare pentw aevita scurgerea I
lpS"~
- pot fi utilizate direct de iesuturi
'alim"entelor"in"faringe de unde ar putea ¥faspi'rate, determinand ",." , .;..m.l"aU"pr6prietati antigen ice "c"'"," " ,,',~ '. ""'l~

pneumonia deaspiratie - complicatie grava

- se ext rage sonda cu atentie
III DE $TIUT:
- la pacienlii incon$tienii cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai
mult timp pe aceasta cale, sonda se introduce endonazal
- sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile, cele de cauciuc maximum
2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
- ralia zilnica se administreaza In 4-6 doze foarte Incet, depreferinta cu aparatul
de perfuzat utilizand vase izoterme
L - nu au-actiune iritanta sau necrozanta asupra lesuturilor
- pe cale Lv. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone (glucoza 10-
20-33-40%, fructoza 20%, solutie dextran, hidrolizate proteice)
I
- planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de
calorii/24 h $i a ratiei de lichide In care pot fi dizolvate principiile
nutritive
- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau sol. glu-
I
cozate $i proteice
- alimentarea parenterala se face ca $i hidratarea (vezi cap.
Hidratarea $i mineralizarea organismului)
- ritmul de administrare difera dupa natura $i concentratia pre-
I

126
paratului, stare a pacientului, de la 50-500 mllh

127
I,
f~
L",,.,",,,,,,,,,,,,,
 Hidratarea ~i mineralizarea organismului
-In functie de cauza $i mecanismul prin care se instaleaza. pot
Organismul uman nu poate trai (In medie) decat: ,,3 minute fara 02' 3 zile fara interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele
apa, 3 saptamani fara hrana" (Burghele). "Toate mecanismele vitale nu au decat un

I tel: acela de a mentine unitatea mediului interior $i de a ne da prin aceasta

independenta $i personalitate biologica" (CI. Bernard).
- pe baza modificarilor din lichidul extracelular
mai multe sindroame de deshidratare:
- deshidratare izotona - cand aportul
se deosebesc

insuficient sau pier-

Apa - estelichidul solven'! afroturo(substantelor chi mice, otgCl.nice $i derile interes8':.-tz<Jln "aceea$i proportie apa$i electro/itii

I anorganice, necesare bunei functionari aorganismului

- dilueaza toti prodU$ii rezultati din metabolismul intermediar
destinati eliminarii
(varsaturi, diaree, aspiralie gastrica sau intestinaia,
gastrica, paracentezele repetate, hemoragii masive; se pot
fistula

pierde 2-3 I sau chiar 5-10 1124 h

- se gase$te In organism In doua stari: libera-circulanta, fixa-

I structurala (intra In constitutia moleculelor)

- apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului $i se I'
repartizeaza astfel:
- deshidratare hipertona - cand se elimina apa In proportie
mai mare (prin polipnee
exagerata 2-3-5 1124 h)
Intre 1 $i 1,5 1124 h, transpiratie

'I - 50% In interiorul celulelor (Iichid intracelular)

- 15% In spaliile lacunare (Iichid interstitial)
- 5% circula In vase (Iichid plasmatic)
- deshidratare hipotona -
proportie mai mare (In poliuriile
provocate prin diuretice)
cand se elimina
patologice
sarurile
sau
In
cele
,
- prin compozitia $i functia apropiata lichidele interstitial $i plas-
--------------_,1
I matic, sunt numite lichide extracelulare
- apa mentine In solulie 0 serie de saruri minerale
- mediul intern al organismului este 0 solutie apoasa de saruri
Homeostazia - analiza pe care CI. Bernard a continuat-o asupra mediului
intern i-a aratat rolul sau de transportor In dublu sens:
minerale, formand partea fundamentala a plasmei sanguine, a - prin "difuziune" a principii lor nutritive la suprafata

I limfei $i a lichidului interstitial "

- sarurile minerale mentin presiunea osmmica a lichidelor din
organism, constituind una din activitatile fundamentale ale acti-
celulelor $i invers
- excretor prin emonctorii, rinichi,piGinani, piele, dupa ce
produsele de excretie celulara au fost deversate In sange
vitatii celulare

I - nevoia de apa a adultului este de: 2000-2500 mll24 h

- la copil nevoia de apa este mai mare, In raport cu greutatea
corporala, el necesitand:
- In urma observatiLior $i experienlelor intreprinse asupra glice-
miei, ureei $i a altor constituenti umorali, el formuleaza legea ge-
nerala a "unitatii" sau "stabilitatiirnediului intern"
- 180 ml apaJkg corp In primele 6 luni " Toate mecanismele vitale nu au alt scop decat men!inerea

I - ..
';:,\ '""""~
- 150 ml apaJkgcorp Intre 6 $i 9 luni
- 120 ml apaJkg corp Intre9 $i 12 luni
....el00 ml apaJkgcorppeste 1 ~.Il:l1"rj~_. '""'" "... ,,;::~
stabIYitajii mediului intern. Respirajia, circulaJia, depuratia excre-
menjiala nu exista prin ele insele, ci pentru reg/area mediului
'~HJiern, pentru constanja person8IitiiJilbiologice". . £"

r
C':';--",.

I
- necesarul de apase acoperaprin aportul alimentar fie sub
- acest vast echilibru interior estedenumit de Walter Cannon
forma de Iichide, fie sub forma de apa continuta In alimentele
solide homeostaza $i lamure$te mecanismele de coordonare $i
control, astfel Incat teoria constantei mediului intern este cu-
I
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai, astfel:

I - 1000-1500 ml se elimina prin urina

- 500-1000 ml se elimina prin transpiratie
- 350-500 ml se elimina sub forma de vapori prin plamani
noscuta astazi ca teoria homeostazei
- prin homeostazie,
9.~ sau bJQfg,Lq.5l
se Intelege
lui Cannon
totalita.lEig_C_QD_~laoteJor_tiQ.;.
a;eme.:aLUi~i~i!lteD:l. limitele homeostaziei
•..

- 100-200 ml se elimina prin intestin (In scaun)

I
sunt reprezentate de cifrele maxi me $i minime intre care c1inica
- In mod normal, este un echilibru Intre lichidele intrbduse In
organism $i pierderile fiziologice $i laboratorul Incadreaza normalul pentru fiecare din aceste
- In situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la des- componente
hidratare sau hiperhidratare - sistemui de coordonare $; control al homeostaziei este neuro-
L
endocrino-vegetativ.
128
129
"
________ J
 STABIUREA NECESITATILOR HIDRICE $1 MINERALE
r1nterventiile , - masoara $i noteaza zilnic ingestia $i eliminarea I
Se face prin: asistentei I - cantare$te zilnie pacientul
- stabilirea felului deshidratarii - monitorizeaza semnele vitale, nivelul de con$tienta, parametrii
- simptomatologia deshidratarii C/inici,rezultatele de laborator, slabiciune, nelini$te, agitalie
- investigatii de laborator.
- Diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma $i cifra constatata la bolnav
rnflecta deficitul lui la un Iitru apa extracelulara. .. ..
- menline integritatea membranelor mueoase prin igiena
riguroasa
- ingrije$te tegumentele eu atentie pentru evitarea atingerii
I
integritatii lor ""_co'
- Aceasta se inmulte$te cu cantitatea total a de apa extraceiulara, care la un individ
de 70 kg este de 141.
- Cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectiv.
- inspecteaza zilnic zonele de preslune de pozilie $i Ie maseaza
la fiecare doua ore
- asigura aportul liehidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os
I
- Daca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii, se administreaza in parti
egale glucoza $i solutii izotonice de saruri minerale.
- Cantitatea lii::hidelor necesare organismului se stabile$te prin insumarea ratiei de
intrelinere $i a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare:
Excesul volumului de lichid:
- merge in sectorul extraeelular, dand na$tere la edeme
- se datore$te cre$terii Na $i a eantitalii de apa prin retenlie $i1sau ingeslie
I
- ralia de intretinere = pierderile de lichide/24 h excesiva, scaderii excreliei renale de Na $i apa, scaderii mobilizarii de lichide In
- ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator $i intra in
competenla medicului.
- Nevoia de apa a copilului deshidratat se face dupa suprafata corporala, pe baza
interiorul spa(iului intravascular.
ManifesUlri - cre$terea acuta in greutate
I
- edem periferic
de tabele speciale, iar a sugarului, dupa greutatea corporala 100/180 mllkg corp
(valori oblinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului):
- 25-30 ml perspiralie
- 50-100 ml transpiralie
-
-
-
-
pleoape edemaliate
cre$terea presiunii venoase centrale
hipertensiune arteriala, puis puternic
dispnee, raluri crepitante
I
I
- 10-20 ml cu scaunul - turgescenta jugularelor
:~"-:. - 35-40 ml urinalkg corp/24 h, precum $i a pierderilor in plus ((::12ree,
varsaturi, febra). _ ..
-
-
scaderea hemoglobinei $i a hematocritului
scaderea densitalii urinare
I
IntervenJiile - educa pacienlii cronici, privind aparilia acestor semne
TULBURARI ALE FLUIDELOR asistentei - educa pacientul $i familia privind importanla aportului scazul
de Iichide $i Na I
<- >
hipovolemie - masoara zilnic ingestia $i eliminarea
Volumul deficltar de fluid _ deshidratare se datore$te pierderilor excesive - eantare$te zilnic pacientul I
(varsaturi, aspiratie, diaforeza, arsuri, diuretice) sau mi$carii fluidului (spaliul al
III-lea): acumulare anormala de fluid in diferite zone ale organismului (ascita, edem
perlferic,oheniatomf. .• '
- observa edemul periferie
- ascuJtafrecvent respiralia
~ evalueaza semnele $i simptomele de edem pulmonar
I I
-"-"stabile$teCa11titatea
de liehide peritru fiecarefura
"-

Manifestari 1- piel; uscata eu turgor redus

- membrane, mucoase uscate, buze uscate, limba arsa
- ochii adancili, moi
- educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului
hidroelectrolitic
- invata pacientul care sunt lichidele ~i alimenlele cu eonlinul
I
crescut In Na
- letargie, sete
- scaderea eliminarii urinare
- tahicardie, hipotensiune arteriala
- schimba coneeplia de preparare a alimenlelor

TULBURARI ELECTROLlTlCE
I
- scaderea presiunii venoase centrale
- cre$terea hemoglobinei $i a hematocritului prin hemocon-
centralie
Hiponatremia I manifestari:
- deficit de Na sub 130 mEq/1 I
- cre$terea ureei sanguine
r:
r~j
,
- cefalee, confuzie
I 1- urina coneentrata cu densitate mare - anxietate, piele umeda .

130
J
131

~;-... I
~J' !~
,;'~,
;;',,(-"_~~!.' :I,~':
,,;.~
I~':
~,fr"" ,. >;":1i'~:'.;',;'1";'9:(':}; .;(r,),;-t"2fJ"- - .', '.r..,;;~;,;,~ '? ..
v:~r,,"•••;(~j"li"C!<:"';"''''~~':'''~'''''.j,',"'_"i;'",,-,/',I.it'''\i):lr~' .~.11~X;;I'L"dJi "i':1J,'if;';,'i','_v'i\.' ,,-,.-....-'.",':,0:;,:),',',... 'V.(.","' ,'\ """'",.'L<~~"lO'....-n'::;li _,,,,',hlll"'.,,,,,..,,
 ,"w",'.,"." ,,', ",,,',d.,l'.\U\"J1.-""~",}':I':R"NW"""""" •.I\,,\""(~f<~',\{"")<'1i'l<fil\'i;:'~,,~.~,"<Y.;.»Oo'l;R~X'JOO(~~.),::x"~<~~,~~~:,;f."'~';.',,,,,''-,"
_ "~~,:~'
.. :.:'_""~,.,..,",.J,v"'~.,,.,,,~~~~~~j'~1

intervenJii/e asistentei: TlPUR/ DE FLU/DE

- creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat $i confuz
• izotonice - aceea$i concentratie cu Iichidul organismului (plasma)
- recunoa$te modificarile de comportament
• hipertonice - concentratie mai mare decat Iichidul organismului
- acorda suport psihologic >,
• hipotonice - concentratie mai scazuta decat lichidul organismului
- acorda suport moral familiei
-':"';;':"-.
,- monitorizeaza solutiil.e intravenoase $i rata de flux a a?es!g~~
SOLum U7}4/ZA TE PENTRU REH/DRA TARE $/ REM/NERALlZt''iiiE

I Hiper-
natremia
manifestari:
- excesul de Na: peste 150 mEq/l
- agitatie ce poate progresa spre convulsii
Solujie
izotonica
Solutie apoasa de 9%0 NaCI, denumita $i ser fiziologic

de NaCI
- membrane, mucoase uscate

I - sete, hiperemia fetei

- tahicardie, hipertensiune arteriala
intervenjii/e asistentei:
Solujie
hipertona
de NaCI
Solutie NaGI 10-20%

- reduce ingestia de Na Bicarbonat Solutie apoasa izotonica de 1,4%

I - administreaza solutii cu continut scazut de Na

- administreaza diuretice
desodiu
Lactat de Solutie izotonica 1,9%
- creeaza un mediu de siguranta sodiu

I Hipo-
potasemia
manifestari:
- nivelul redus de K sub 3 mEq/1
- siabiciune, scaderea peristaltismului pfma la ileus
Glucoza

Solujie
Solutie izotonica 5%
Solutie hipertonica 10, 20, 33, 40%
K 2% In solutie de glucoza izotonica
- scaderea potlei de mancare de KCI

I - crampe musculare la extremitati

- greturi, fatigabilitate
intervenjiile asistentei:
'SoluUfu
Ringer
Solutie de electroliti: KCI - 0,3 g; CaClz 0,5 g; NaCI 8,5 g; apa la
1000 ml
Solujie

I - administreaza intravenos K cu mare prudenta KCI 2,8 g, NaCI 4 g, solutie lactat de Na 20% - 29 g, apa la
Darow 1000 ml
- monitorizeaza aritmiile cardiace
- asigura mediul de siguranta Solujie Krebs NaGI 7 g, KCI 0,28 g, fosfat acid de K 1,16 g, CaCI 0,27 g, sulfat .
- monitorizeaza sunetele intestinale de magneziu 2,40 9

I - masoara cu atentie ingestia $i excretia

- educE! pacientul sa.evite alimentele bogate In K (banane, spa-
nac, varzacle Bruxelles,citri.ce, piersic:.i,,-caise)"~,
Solujie
Buttler
.SolLltie Locke
NaCI 0,58 g, KCI 0,89 g, fosfat de K bibazic 0,25 g, solu!ie lactat
de Na 20%, 11,2 g; glucoza 24 9 apa la 1000 ml
NaQI 9.ffi 1<9
10,07'5. ,9}.,CaClz O,1-~g, bicarbonatNa Q,JO g"
glucoza 1 g, apa la 1000 ml

I Hiper-
potasemia
manifestari:
- exces de potasiu peste 5,5 mEq/l
- greata, crampe abdominale
Solujie
Hartmann
Aceea$i compozitie
1000 ml
ca la solutia Ringer + lactat de Na 3,1 9 la

- diaree (hiperactivitate intestinala) Solujie Tham

Baza aminata ce se combina cu bioxidul de carbon form and

I - parestezii, slabiciune, iritabilitate

- aritmii cardiace severe
- schimbarea personalitatii
SoluUe
Fischer
bicarbonat (se fOlose$te In combaterea acidozei metabolice)
Solutie alcalina, folosita In combaterea acidozei metabolice

intervenJiile asistentei:

I
Inlocuitori
In solutie de NaGI sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei, cu
- administreaza perfuzii de glucoza $i insulina sau bicarbonat ai masei greutati moleculare diferite
(scad nivelul de K prin U$urarea patrunderii lui In celula) circulante
- monitorizeaza aritmiile cardiace Dextran 70 Macrodex
I
"'I
- asigura mediul de securitate Dextran 40 Rehomacrodex

132 133
f

(.~

I: Marisang - perfuzor (ambalat de unica intrebuintare)

Plasma - seringi $i ace de unica folosinta (se verifica integritatea
umana ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea $i diametrul
acelor)
Sange
integral - soluliile de perfuzat
- pompa de perfuzie automata - cu reglare programata a
Derivate de volumului $i ratei de flux
san~(#<
masa
eritrocitara
.; -::;;~'.I.
- Jobinete cu doua sau mai multecai
- branula (cateter IV)
- flutura$ (butterflys)
'~'I
• pacien!:
CAlLE DE HIDRA TARE A ORGANISMULUI

IOrala
~
I
- calea fiziologica de administrare a lichidelor
- declan$eaza reflex functia normala a tubului digestiv $i a
- f~S.ihiC} - ca la punctia venoasa
- IZIC
I
Executie - tehnica de intrelinere a liniei intravenoase este 0 tehnica
glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor
- se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza
pilorica $i esofagiana, negativism total din partea pacientului
aseptica (Fig. 18)
- asistenta imbraca manu$i pentru evitarea contaminarii cu san-
ge (dupa spalarea mainilor eu atentie)
I
Duodenala - administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
-- - pregate$te solutia de
(-

- lichidele se administreaza picatura cu picatura intr-un ritm de

60-100/minut
- se mentine temperatura lichidului in timpul.administrarii
perfuzat
- monteaza aparatul de
perfuzat $i lasa liehidul
I
sa eireule prin tuburi

---
Rectali.'! - se f~..,~l~prin c1isma, picatura cu picatura, sau clisme
Katzenstein (vezi alimentatia artificiala prin c1isme)
(evitand contaminarea
siste'l":ului) pentru in-
departarea aerului
I
Subeutanata - se face prin perfuzii - alege vena (Intai,
c:::::-=::::-----= -- resorb!ia este lenta
,- poate determina accidente: necroza tesuturilor prin com-
I presiune, coagularea lesuturilor (cand temperatura este prea
loeurile distale $i apoi
eele proximale)
- apliea garoul
I
linalta), flegmoane, complicalii septice - eurata locul cu aleool
ee.duzia-
intravenoasa.
I
1- introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a
soluliei medicamentoase pentrureechilibrare hidroelectrolitica,
de la centru in afara
- introduce acul, bra-
nula In vena
(i)

~
I
'. . , hidroionica $i volemiea aorganlsinuluf ., . >-'
1- seoate garoul $1ata~
Seop - hidratarea $i mineralizarea organismului
- adrninistrarea medicamentelor la care se urmare$te efect pre-
$aza tuburile, desehide
prestubul, fixeaza rata
de flux 60 picaturilminut
(!\
I
lungit
- depurativ, diluand $i favorizand excretia din organism a pro-
dU$ilor toxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine
- mentine locul de per-
fuzie, acopera cu pan-
sament steril Fig. 18 - Aparate de perfuzie
I
- schimbi:J.pansamen- 1. Pornpa de perfuzie; 2. Perfuzor - injeclor
- alimentarea pe cale parenterala
tul (cand se fixeaza standar(j@; 3. Extradrop@- reglator de picaturi
I
1-
Pregatire e materiale: eatetere) la 24 h $i penlru perfuzia sub gravita!ie. cu c1erna-9urub
pentru intreruperea scurtiilfraclionarea fluxului
- dezinfectante - alcool iodat inspeeteaza zona (e- perfuziei (sursa: Catalogul de produse

I
- pentru punctia venoasa
~ ..•.
ventuala inflamatie)

135
Fa. B. Braun, Melsungen).

r
.~ _....- ,;;:~7'."
•. ,..,;.:.\-'t~~.~"'l';".lJ~',",-

\( -

I - schimba punga cu solutie sau flaconu!, Inainte de golirea com-

pleta a precedentei
- aparat respirator
- aparat digestiv - scaun
- se po ate folosi 0 rata redusa pentru a tine vena deschisa _. aparat genital feminin - menstrualie

I ingrijirea
ulterioara
-Ia sfar$itul perfuziei se exercita 0 presiune asupra venei cu un
tampon $i se retrage acul In directia axului vasului
- In stari patologice, apar eliminari
varsaturi $i pe cale respiratorie - sputa
pe cale digestiva, sub forma de

. a pacientu!ui

I
- S8 a$ac~~'acientul comod,ise dau lichide caldule (daca, este ,
permis) ) c- Generalita~i
Reorganizare
Mentinerea constanta a compoziliei mediului intern se realizeaza prin procesul

I Notare in
foaia de
observafie
de homeostazie. Toate schimbarile volumului extracelular antreneaza modificari
In compozitia lichidelor celulare de unde rezulta importanta menlinerii constante
a compozitiei mediului intern.
Rinichii fiind organe principale ale homeostaziei mentin compozilia chi mica a

I Accidente
- - hiperhidratarea (Iacardiaci poate determina edem pulmonar
acuD - se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia, se adminis-
treaza fonicardiace
lichidelor din organism la un nivel normal, mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic
;;i acido-bazic al mediului intern $i debaraseaza organismul de pradusele tax ice
rezultate din metabolism.
Substantele folositoare organismului (sodiul $i apa) sunt absorbite prin
- embo/ia g.azoasiL - prin patrunderea aerului In curentul cir- osmoza.

I culator (atenlie la utilizarea perfuziilor sub presiune, cand se

folose$te para de cauciuc)
- !-evarsa.£Jia /ichidu/ui in lesuturile perivenoase poate da na$-
Prin rolul sau de exceptie, pielea completeaza eliminarea renala.
Un rol important II au plamanii, care controleaza CO2 $i O ,
2
Organismul trebuie de asemenea sa se debaraseze de de$eurile rezultate In
tere la flebite, necroze urma digestiei (fibre celulozice, pigmenti biliari, celule descuamate de la nivelul

I - coagu/area sfmge/ui pe ac sau canuLa.- se previne prin perfu-

zarea Iichidulul cu solutie de h~~
tubului digestiv etc.).
$i alte substante nefolositoare trebuie elirpinate; spre exemplu, lafemei, de la
pubertate la menopauza, se elimina a secretie sanguina menstruala, ce se
produce la sfar$itul fiecarui ciclu menstrual, daca ovulul nu a fast fecundat.

I IIlI DE $TIUT:
- toate fluidele administrate i.v. trebuie etichetate
cu data, ora, medicalia adaugata $i doza
II! DE EVITAT:
- folosirea aparatului de
suslinere a bratului, care Factorii care influen~eaza satisfacerea nevoii
-- rata de flux = nr.pic.lmin

I - sursele de contaminare a perfuziei: Inainte, prin

manevre necorespunzatoare $i in timpul perfuziei
i - substanle adilionale
ar putea cre$te posibili-
tatea compresiei vaselor
sau nervilor II
Factori
biologici
- A/imentalia - cantitatea $i calitatea alimentelor ingerate de
individ influenteaza satisfacerea nevaii de eliminare.

I- 1 __ schimbarea flaconului
- aer-poluat
- injectii complementare
~ q buna_hidratare;;i (0 alimentatie bogata Inreziduuri (Ie~ume;
fructe, cereal e) faciliteCiza eliminarea intestinala $i vezicala
- mesele luate la are fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- Exemjii/e - activitatea fizica amelioreaza randamentul

I;
3. NEVOIA DE A ELiMINA
muscular
- fortifica musculatura abdominala $i cea pelviana, care au un
ral important in eliminarea intestinala
Definifie:

I Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de - Varsta - are rol important in satisfacerea nevoii daca (inem
seama de controlul sfincterelor
substanlele nefolositoare, vatamatoare, rezultate din metabolism.
- la copii, controlul se obtine In 2-3 ani
I Excrelia de$eurilor se realizeaza prin mai multe cai:
- aparat renal - urina - la persoanele varstnice, diminuarea tonusului musculaturii

I - piele- transpiralie - perspiratie

136
abdominale poate provoca lipsa de control a eliminarii
- la barbali, hipertrafia prostatei determina tulburari de mic(iune

137 .•~.
 --
- Programu/ de e/iminare intestina/a - regularitatea programului
de eliminare este un factor ce influenteaza satisfacerea acestei
nevoi
- momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la

--
culoarea
altul .-.----
urlnel
- galben deschis pana la galben Inchis. Cu cat urina va Ii mai
dNuatacu atat va Ii mai deschisa $i invers (pana la galben-Inchis
Factori - Stresu/
spre 6run). -
psihologici - Anxietatea .,,,-, - modiljQgr.e)oJ.unc!iede alimente:
- Emotii/e puternice - pot modifca frecventa, cantitatea $i
calitatea eliminarii urinare $i intestinale
- culoarM""inchisa = In regim bogat In carne
- 'culoare deschisa = In regim vegetarian
I I
- medicamentele schimba culoarea astfeT:
Factori
sociologici
- Normele sociale - fiecare societate I$i stabile$te masuri de
igiena, asHel Incat indivizii sa respecte salubritatea locurilor
publice
":::roz, rO$u-caramiziu = tratament cu piramidon
-:.albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
..: careniu-ro$U sau brun negru = tratament cu chinina sau
I
- Educatia acid salicilic . _

I
~~.

- Cultura mirosul - de bulion = urina proaspata --

urinei - amoniacal = dupa un timp din cauza fermentaliei alcaline
reactia urinei - normal = reactie acida = pH-ullntre 4,5-7
I. Independenta in satisfacerea nevaii
a) URINA: s..oJ.u.!Le-apoasitprin care sunt..elimioate substaotele rezultate din
Reactia urinei In lunctie de alimentatie:
- regimul bogat In carne - acidifica urina
I
metaboi;S~ermediar protidic, inutile $i toxice pentru organism - regimul vegetarian - scade aciditatea urinii
--- Genera/itati: Prin urina se elimina din organism substantele toxice. Eliminarea
acestor substante se lace In solutie apoasa Impreur:e. cu saruri minerale $i alte
substante de dezasimilatie care nu sunt necesare organismului.
Nota
Reactia hiperacida sau alcalin,') lavorizeaza precipiL'lrea
substantelor dizolvate In urina ~normarea calculilor in caile
I
In mecanismul de eliminare intervin, alaturi de rinichi $' tubul digestiv, ficatul, urinare.

I
i
glandele cu secretie interna, starea functionala a aparatului circulator - toate fiind
inliuentate de activitatea sistemului nervos.
~~ - normal = ciar, transparenta la InceplJt Q.upaun timp ea Q£Sl.!~
urinei deveni tulbure In
De aici se vede interactiunea Intre nevoia de a elimina $i celelalte nevoi rmal - datorita coa ularii mucinei ia
lu ndamentale. ce ulelor epiteliale antrenate din caile urinare $i a mucusului din
Termin%gie:
- mictiune = emisiune de urina, act fiziologic con$tient de eliminare densitatea
t?!ganelegenital~.

- se determina imediat dupa emisie, pentru ca prin racire se

I
- diureZ8t<cantitatea de winaoliminata din organism timp de 24 ore. urinei schimba densitatea

Manifestari de independen~a
- normal 1010:1025 -:'-'a'regim mixt; la temperatura de 150C
(temperatura maimica sau mai mare modifica densitatea) I
cantitatea - ~riaza ID functie_de_v.ar.sla.:.
- nou,nascut 30-300 ml/24 h
- .0lliii 500-1200 ml/24 h
b) SCAUNUL = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din
organism prin actul defecatiei
Scaunul este alcatuit din:
I
adult 1200-1400 ml/24 h... 180 tnl/24 h
- reziduurile ramase In urma digestiei alimentelor
frecventa
mictiunilor
-llOu:.oas.cu.l=..mi.c.tiuniIrecvente
- cop-II4-5/zi
-adult 5-6/zi
- celulele descuamate de pe supralata tubului digestiv ~i a glandelor digestive
- produsele de excretie a tubului digestiv $i a glandelor anexe
I
- numar mare de microbi
L- _
-'Varstnic 6-8/zi
-~_.- ""--
138
Termin%gie: - defecatie = eliminarea materiilor lecale prin anus
139
,I !

, , ".:. , ,~"~,:," •.;, ~.;.:.~ •.:.;; :' ..Il';(\I",r,j";;'.!' '.

 ',j
v'

I Manifestari de independen~a
r c) TRANSPIRATIA = fenomen fiziologic prin care organismul I$i intensifica
pierderea de caldura $i funclia de excrelie, prin intermediul glandelor sudoripare.
Frecventa - normal la adult - 1-2 pe zi sau unul la doua zile

I Orarul
- 1-2 scaune pe zi la nou-nascut
- ritmic, la aceea$i ora a zilei, dimineala dupa trezire
Terminologie: - sudoare = solulie apoasa, constituita din apa 990 g%o $i 10 %0
reziduu uscat (uree, urali, acizi gra$i, acizi organici volatili, saruri minerale)

Manifestari de independen~a
I Cantitatea

Consistenta
- zilnic 150-200 9 materii fecclle

- pastoasa, omogena
~J,:~;"

- Reactia
• •

- acida pH = 5,2 sau u$or alcalina

. -, . ..; ,O;::~'

Forma - cilindrica, cu diametrul de 3-5 cm, lungime variabila Cantitatea - minima, pentru a menline umiditatea pliurilor

I Culoarea -
-
bruna, la adult, data de stercobilina
In func!ie de alimentalie:
Mirosul - variaza In funclie de alimentalie,
igienice ale individului
climat $i de deprinderile

- deschis-galben = regim lactat

I -
-
brun Inch is = regim carnat
negru = ali mente preparate care conlin sange
- verde = legume verzi
Perspiratia - pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii $i prin
expiralie
Compozilia aerului expirat:
- culoare caracteristica alimentului = mure, ciocolata, afine - O2 -16%

I Modificarea culorii In funclie de medicamente:

- brun-negru = bismut
- negru-verzui = fier
- CO2- 3%
- N -74%
- H20 -7%
- alb = bariu
I. Mirosul
- negru mat = carbune

- fecaloid'- difera de la un individ la altul

~-
d) MENSTRA =pierdere temporara sau periodica de sange, prin'Organele
genitale

I La copilul mic
_.-
- apare la pubertate $i dispare la menopauza $i In timpul sarcinii

Culoarea -In primele 2-3 zile dupa na$tere = verde-brun Inchis (meconiu) Manifestari de independen~a
I - La sugari:
Aspectul $i culoarea se modifica In funclie de felul alimentaliei.
Ritmul - la 28-35 zile

..-- Astfel:,~ '. Durata . -,3-5 zile

I
:-.-':'

-'- galben-auriu = sugar alimentat la san, In contact cu aerul, prin

J
oxidarea bilirubinei - devine verzui sau verde Aspectul
- mucus amestecat cu sange $i detritusuri celulare; nu
- galben-deschis = sugar alimentat artificial coaguleaza

I Numarul
- brun = dupa introducerea fainii In alimentalie

- 3-4 pe zi pana In luna a VI-a cand se reduce la 2-3 pe zi

I Culoarea - ro$U negricios, la Inceput,apoi ro$U deschis

I Daca sugarul este alimentat

scaunelor este de 1-2 pe zi.
pe cale artificiala, numarul Cantitatea

Mirosul
- 50-200 9

- dezagreabil
Mirosul - u$or acru, reactie acida = sugar alimentat la san

I 1- fad, reaclie alcalina sau neutra = alimentatie artificial a Evolutia - fara dureri, u$oara jena fiziologica

140
141

I
 ~
Interven~iile asistentei
pentru men~inerea independen~ei in satisfacerea nevoii
- program de lucru inadecvat pentru satisfacerea nevoii
(constipatie)
- insalubritatea mediului (eliminare urinara inadecvata)
I
- cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului - temperatura ambianta prea ridicata (diaforeza)
-
-
-
planifica programul de eliminare, tinand cont de activitatile sale
planifica exercitii fizice
il invata tehnici de relaxare
Lipsa
cunoa~terii
- Iipsa de cuno$tinle
- insuficienta cunoa$tere a sinelui, a celorlalli, a mediului
I
inconjurator
- cHrceteaza .deprinderile alimentareale pacientului , .".
I
! ••.••..

; ~.~-c-
I
- recomanda consumarea alimentelor $i a lichidelor ce favorizeaza eliminarea
Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta, survin mai multe probleme de
dependenta:
II. Dependenta in satisfacerea nello;;
In conditii patologice exista mari pierderi de Iichide prin: poliurie, diaree,
varsaturi, drenaj, diaforeza, expectoratie abundenta, stomiietc.
1
2
3
-
-
-
Eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
Retentie urinara
Incontinenta de urina ~i materii fecale
I
4 - Diaree
Surse de dificultate I 5 - Constipatie
I
i
I ...-""
6 - Varsaturi
Sursele de dificultate care determina nesatisfacerea nevoii pot fi urmatoarele (In //
7 - Eliminare menstruala inadecvata
funclie de problema - cateva exemple):

Surse de
I( 8
9
-
-
Diaforeza
Expectoratie I
- alterarea mucoasei intestinale (diaree, constipatie) 10 - Deshidratare (vezi anexele 2 ~i 3)
ordin fizic -- diminuarea peristaltismului intestinal (constipalie)
- slabirea sau relaxarea sfincterelor (incontinenta)
- Iipsa de control a sfincterelor (incontinenta)
- alterarea centrilor nervor$i (incontinenla) ~
•..•.. 1. Eliminare urinara inadecvata
~i calitativ
cantitativ I
- accidente cerebro-vasculare (incontinenla) I
- spasme vezicale (retenlie urinara)
- anomalii ale cailor urinare (retentie urinara, eliminare urinara
inadecvata)
t
I Manifest.ki de dependen~a I
.:..alterarea cailor urinare (eliminare inadecvata)
MODIFICARI PATOLOGICE ALE DIUREZEI
- alterarea parenchimului renal (eliminare inadecvata)
- tumori (constipatie)
- t int~xic~tii ~limentare $i medicamentoase (drog) (diaree, I I
Poliurje - eliminareaunei cantitali de urina mai mare de 2500 ml/24 h
Poliuria poate fi: trecatoare sau durabila j I
-,;;- re.!enlip.~unnara) ,._. ~.'., " .. i •. -.

I. ...ApaJe:
I
.:.;:...... ,..,
- dezechilibru metabolic, electrolitic, endocrin, neurologic' I TreciHoare, . .,.,..
.'" ,'" to,

(eliminare urinara inadecvata, diaforeza) I durabila sau - in perioada de efervescenla a unor boli infeclioase
- durere (eliminare urinara inadecvata) permanenta (pneumonie, hepatita epidemica etc.)
Surse de - anxietate (diaree, constipalie ... ) - dupa colici renale, accese de angina pectorala, de epilepsie $i
ordin psiho-
logic
- stres (diaree, constipatie ... )
- situalie de criza (eliminare urinara inadecvata, diaforeza,
isterie
- in perioada de resorblie a edemelor, transsudatelor $i
exsudatelor seroase
I
constipalie)
- in scleroza renala cand rinichiul $i-a pierdut capacitatea de
Sursa de
ordin
- tulburari de gandire (incontinenla urinara $i fecale)
- poluarea apei (diaree)
- alimente alterate (diaree)
concentrare. Poate sa creasca pana la 5-6 litri In 24 ore
- in diabetul zaharat: eliminarea cantitatii mari de glucoza prin
I
urina necesita 0 mare cantitate de apa (conform legilor
sociologic
I
- schimbarea modului de viata (constipatie) osmotice)
I
142 143

I
..".,., •.. ,'
 - 1

- In diabetul insipid - lipsa de secretie a hormonului antidiuretic

'Oisuria
hipofizar Impiedica reabsorbtia tubulara a apei. Cantitatea de - eliminarea urinii se face cu durere $i cu mare greutate.
Apare In:
urina poate ajunge pana la 10-30 litri pe zi.

I -In pielite, pielonefrite, tuberculoza renala (caracter de reflex de

aparare a Qrganismului).
- inflamatii acute ale uretrei
- stricturi uretrale
- edeme ale mucoasei uretrale
OUgur!? .,..excretia urinei sub ,500 ml/24 ore - hipertrofie de prostata etc.

I Oliguria poate fi determinata

Apare In:
de cauze renale $i extrarenale.
r-
r::;',""

.
Hematuna
ALTE'MANIFEST.ARI DE DEPENDENT.A
- prezenta sangelui In urina - ro$U deschis, ro$u-Inchis sau
,,'::c:;;,"

- afectiuni Insotite de deshidratarea organismului prin:

I
ro$u-brun. Uneori, In caz de hematurie, urina este tulbure
- transpiratii abundente
asemanatoare cu spalatura de carne.
- varsaturi incoercibile
Albuminuria - prezenta proteinelor In urina
- diaree accentuata
r
- hemoragii abundente Glicozuria

I
- prezenta glucozei In urina
- perioada de form are a coleqiilor seroase
Hiperstenuria - urina foarte concentrata (densitate crescuta)
- insuficienta circulatorie cu formare de edeme
- perioada acuta a bolilor infectioase (pneumonie, hepatita etc.) I Hipostenuria - urina foarte diluata (densitate mica) = In bolile rinichiului cand

I Anuria
- glomerulonefrite acute Insotite de edeme

- lipsa urinei In vezica

~
Izostenuna
.
acesta I$i pierde capacitatea de concentrare.

- urina cu densitate mica se men line In permanenta

valori indiferent de regim
la acelea$i
Poate fi din cauze renale $i extrarenale
Nota
I Apare In:
- glomeruk18efrita
- arsuri Intinse
acuta, nefroze tbxice Intre cantitate, culoare $i densitate este 0 stransa legatura.
- In pofui"ie = culoare deschisa = densitate mica
(In diabet zaharat, de$i este poliurie $i culoarea este deschisa,
- stari de $OCtraumatic $i chirurgical

I - traumatisme lombare
-;:lngajarea unui calcullntr-unul din uretere
i I Edeme
densitatea este mare.)
-In oligurie = culnare Inchisa = densitate mare

- acumularea de lichid seros Tn tesuturi, manifestat prin

I
I TULBURARI DE EMISIUNE URINARA cre$terea In volum a regiunii edematiate, $tergerea cute/or
naturale, pierderea elasticitalii tesutu/ui edemaliat, cu pastrarea

I'~"
Polakiuria. - senzatie de micliune
emisa foarte mica.
"tauzele pot fi:
foarte frecventa,
-'"'3:;t ~',.".
cantitatea
~~.,
de

-."'~:':
I U;'in~""tull)ure'
urmelor presiunii digitale (semul "godeului"); pielea este palida,
lucioasa $i stravezie.
- ~-=----~-.-.---""",""
- In mod patologic urina este tulbure
.~
din cauza saruri/or
- acliuni iritative asupra mucoasei vezicale ininerafe, puroiului sau a microbilor
- procese intravezicale $i de vecinatate: cistita, tuberculoza $i
Urina cu mi- - In diabetul zaharat, din cauza prezenlei acetonei
neoplasm vezical, calculoza vezicala, inflamalii pelviene,

I afecliuni uterine, uretrite, prostatite

- hiperexcitabilitatea mucoasei vezicale la nevropati
ros de fructe
coapte sau
cloroform
Nicturia
- inversarea raportului dintre numarul mictiunilor $i cantitatea aft Ourere
urina emisa In timpul zilei fala de cea emisa In cursul noptii. lombara

~I Apare In insuficienta ventriculara stanga - se datoreaza faptului Sete intensa

/1
ca In cursul zilei inima nua asigurat trecerea prin rinichi a unei
cantitati necesare de sange. GreJuri ~i
I varsaturi
144
I 1«-
~I
 - Intervent;iile asistentei -
Pacient cu eliminare urinara inadecvata cantitativ ~i calitativ
glob vezical
Manifestari de dependent;a I
- distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene, cauzata de
OBIECTIVE

Pacientul sa
fie echilibrat
INTER"ENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- asistenta face zilnic bilantul hidric,masurand cu con$tiincio- micliuni

retenlia urinara
- absente
~.
I
zitate ingestia $i excretia polakiurie
- micliuni frecvente, In cantitati mici (eliminare prin prea plin)
hidroelectro-
litie $i aeido-
bazie
~ ctaTW.re$tezilnic pacieutul
- corecteaza dezechilbrul hidric, prin hidratarea sau reducerea
aportului de lichide $i electroliti, In functie de ionograma serica
r',...:~

- Intervent;iile asistentei _
i
I
$i urinara
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic, in functie de rezerva
alcalina, la indicatia medicului
Pacient cu ischiurie - retenlie urinara

OBIECTIVE
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
I
Pacientul sa - recolteaza urina pentru examene chimice $i bacte-

I
Paeientul sa
nu prezinte
eomplicatii
cutanate,
riologice
- administreaza antiseptice urinare, sulfamide, antibiotice,
conform antibiogramei, la indicatia medicului
aiba micfjuni
spontane
- verifica prezenta globu/ui vezical
-Incearca stimularea evacuarii, asltfel:
- introduce bazinetul cald sub bolnav
I
respiratorii, - asigura igiena corporal a riguroasa - pune comprese calde (buiota) pe regiunea pubiana, I
urinare - serve$te pacientulla pat (cand este cazul) cu urinar $i bazinet
- schimba lenjeria de pat $i de corp ori de cate ori este nevoie
- lasa robinetul deschis sa curga apa (sa fie .aLLZitade
bo/nav)
- introduce mainile pacientului In apa calda
I
I
I
Paeientul sa - asigura 0 atmosfera calda, raspunde prompt $i plina de I
- efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indica\ia
fie echilibrat solicitudine la chemare medicului !
psi hie - Incurajeaza pacientul ~~!J.-$i
exprime gandurile ~isentimentele
Pacientul sa
in legatura cu problema'de dependenta (comunicarea joaca un - Invala pacientul c2'irebuie sa existe 0 rela(ie Intre nevoile de
aiM
rol foarte important). a bea, a manca, a face exercilii fizice $i a elimina, pentru a-$i

2. Reten~ia urinara - ischiurie

echiii brul
psihic
stabili propriul orar de ingestie $i eliminare
- Invata pacientul pozilia corecta penlru U$urarea micli4nii $i
golirea completa a vezicii .....
I
-lini$te$te pacientul $i IIlncurajeaza sa-$i exprime sentimentele
Ischiuria sau retenlia de urina reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-$i
evacua conlinutul. Ea nu trebuie confundata cu anuria, care inseamna lipsa \ .
secretiei renale.
In legatura cu problema sa
- asigura un c1imatcald, confortabil
! I
." Ischiuria poate fi dCliorata unul obstacol In calea. de e!iminare a urir)C'i,ca:
slricluri cicatriceale, calculi inclavati in uretra, hipertrofia prostatei sau alte procese ,_c. I
de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinei, sau unei paralizii a vezicii 3. Incontinen~a de urina
urinare sau sfinterelor, precum in mielita, tabes, poliomielita, traumatisme medulare
!?imaterii fecale
sau unei paraze trecatoare in cursul infectiilor grave (de exemplu febra tifoida, me-
ningita, encefalita, septicemie, dupa interventii chirurgicale intraabdominale) $i In
coma.
Incontinen(a urinara $i fecala poate rezulta In urma unor afec(iuni (infectie
urinara sau intenstinala), traumatisme ale maduvei spinarii, pierderii starii de
I
Retenlia urinara delermina 0 distensie extrema a vezicii, care va bomba, situalie con$tienla, deterioare a activitatii sfincterelor, cre$terea presiunii abdominale,
ce va fi pusa In evidenta prin palpare deasupra simfizei pubiene, In timp ce, In caz
de anurie, vezica ramane goala. in urma presiunii marite din vezica, daca nu este
leziuni obstetricale etc.
Copiii $i persoanele In varsta sunt predispuse la incontinenla tie prin lipsa de I
un obstacol mecanic, sfincterul uretral cedeaza $i urina Incepe sa se evacueze
picatura cu picatura. Acest fenomen se nume$te ischiurie paradoxala sau
incontinenta prin regurgiiare (prea plin).
146 1-'
control a sfincterelor, fie prin procesul de Imbolnavire.
o forma particulara de incontinenla urinara la copii este reprezentata de
enurezisul nocturn, cu cauze multiple ce necesita Ingrijiri complexe.

147
._ .
r, ~

f
I
111-
I Manifestari de dependen~a ,-
- Invata pacientul exercitii de Intarire a musculaturii perineale
- contractia mU$chiior posteriori ai plan$eului pelvin, ca $i

I
Ineontinenta - emisiuni urinare involuntare $i incon$tiente
pentru a Impiedica defecarea
urinara Apare In:
- leziuni medulare - contractii ale mU$chilor anteriori ai plan$eului pelvin, ca $i
pentru a opri mictiunea
- sfar$itul accesului de epilepsie
- contractia mU$chilor se face Inainte $i dupa mictiune, timp de
I - afeetiuni neurologice"~""
- slabirea functiunii sfincterului
- traumatisme
4seCLJnde,apoi, relax;1l'ealor se rep'eta de 100ri
- de 4 ori pe zi, sau mai des, daca este util
- oprirea jetului urinar In timpul mictiunii $i reluarea e/iminarii de

-I Enurezis - emisie de urina, noaptea, involuntara $i incon$tienta, care se

manifesta mai frecvent lacopiii cu tulburari nevrotice, dupa
varsta de 3 ani
mai multe ori
- cre$terea capacitatii vezicii urinare prin a$teptarea, timp de
aproximativ 5 minute, de la senzatia de mictiune pana In
momenlul eliminarii
- pierderi de materii fecale involuntar $i incon$tient
I
Ineontinenta
de feeale Paeientul sa - asistenta asigura 0 ambianta in care sa fie respectata
fie echilibrat intimitatea pacientului
Iritarea tegu-
psihic - Incurajeaza bolnavul sa-$i exprime ceea ce simte in legalura
mentelor

I regiunii anale
cu aceasta problema
- arata simpatie, toleranta, rabdare, raspunde plina de
solicitudine
- administreaza medica(ie simptomatica la indica(ia medicului

I - Interven~iile asistentei -
Paeient eu ineontinenta de urina~i materii feeale
4. Diareea

I OBJECTIVE

, Paeientul sa
prezinte te-
INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

- schimba lenjeria de pat $i de corp dupa fiecare eliminare

- daca este posibil, recomanda purtarea chilotilor cu captu$eli
Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este
prea mare au loc pierderi importante de apa $i electroliti, ceea ce determina un
dezechilibru hidroelectrolitic $i starea de diaree se prelunge$te.
gumente ~i care absorb urina $i nu produc miros neplacut $i iritalia Factori determinati:

I mueoase
integre ~i
curate ~.,~.~~
tegumentelor
- asigura igiena locala riguroasa,dupa fiecare eliminare
- apiica crema protectoare
- exacerbarea peristaltismului intestinal
- cre$terea secretiei intestinaJe
- scaderea resorbtiei
. ,

I - insTJleazasonda vezicaU3.:fa indica'tlcfnlfjdicului '""'fJre$elialift'tentare :,,-:" ,0" .~:..

- stres
Paeientul - asigura aport lichidian adecvat, In functie de bilantul hidric Factori declan$atori:
sa-~i reea- (mai mare In prima jumatate a zilei) - cauze nervoase
pete - stabile$te un orar al eliminarilor
I eontrolul
sfineterelor
- formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe (Ia Inceput, la un .
interval mai scurt, iar pe masura ce se obtine controlul
sfincterelor, intervalul se mare$te)
- cauze inflamatoare
- continut intestinal cu efect excitant (chimic sau mecanic)

- treze$te pacientul din somn pentru a urina Manifestari de dependen~a

I - Invata pacientul pozitia adecvata, care favozeaza golirea
completa a vezicii Freeventa numar mare In 24 h
- urmare$te cre$terea presiunii pdn masajul vezicii sau prin - 3-6 scaune/zi, In enterite $i enterocolite
,I pozitia a$ezat $i aplecat Inainte, care contribuie la declan$area
mictiunii $i la eliminarea urinei ramase
- 20-30 scaune/zi, In sindrom dizenteric
- 80-100 scaune/zi, In holera

148 149
I
& ~

Consistenta - scazuta, scaune moi, pastoase,

- apoasa, dupa purgative saline
semilichide, sau 5. Constipa1=ia I
Cantitatea - marita In diareele gastrogene de natura aclorhidrica Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4 zile, sau mai rare _

Culoarea
- scazuta, foarte redusa In dizenterie, 10-15 9

- galben aurie, In diaree (In functie de viteza tranzitului

uneori, chiar cu un ritm regulat; dar la intervale mai mari deciit cele fiziologice.
Fecalele sunt de consistenta obi$nuita, de volum redus, fara resturi alimentare
digerabile. Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sauhabituale),
I
intestinal, bilirubina nu are timp sa se reduca, din cauza mecanice (stenoza intestinala, cancer al colonului), tulburari In activitatea
tranzituiUi intestina.l aceelerat) .:,J..p."7-J

- verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros

- albicios ca argila - icter mecanic, din cauza lipsei pigmentilor
'sigmoidianasau poate fi simptomatica
esofagiene, tulburari endocrine).
alimentatie saraca In reziduuri,
(In afeclir'fH pelvine, gastrointestinale,
Modul de viata, 0 hidratare insufieienta, a
unele medicamente, emotiile puternice pot
I
biliari; pancreatite cronice din cauza unor cantitati mari de
grasimi nedigerate
- hipercolorat - brun-Inchis = icter hemolitic
- negru ca pacura, moale $i Jueios = hemoragii In portiunea
determina aparitia constipatiei.
lIeusul este caracterizat prin suprimarea campi eta a eliminarii fecaleior $i
gaze/or. lIeusul poate avea cauze functionale $i anume: paralizia musculaturii
peretllor intestinali, cand perista!tismu/este abolit, sau spasmul peretilor intestinaii,
.1
superioara a tubului digestiv
- scaun amestecat cu sange proaspat = hemoragii In portiunea
inferioara a tubului digestiv
cand contractiile intestinaie sunt atat de puternice Incat intestinui se imobilizeaza
sub forma unor tuburi rigide. In aceste cazuri, vorbim de ileus dinamic, spre
deosebire de ileusul mecanic, care este determinat de cauze mecanice ca: ocluzie,
I
obstruct!i intestinaie, strangulatii.
Mirosul

I
In functie de procesele de fermentatie $i putrefactie de la nivelul
intestinuiui gros:
- acid = fermentalie exagerata Manifestari de dependen~a
- putred = putrefactie exagerata
Frecventa - scaun la 2-4 zile din cauza unui tranzit Intarziat
- ranced = grasimi nedigerate (steatoree)
- foarte fetid = cancer al colonului $i rectului
- de varza stricata = infectii cu colibacH Orarul
- suprimarea completa a eliminarii fecalelor $i a gazelor (ileus)

- pierderea orarului obi$nuit a evacuarii

-- _--
..
I
f---~
Aspect
I
- Aspect asemanator cu: Cantitatea - redusa, In constipalie
deosebit ~i - zeama de pepene sau supa de linte = febra tifoida
cu elemente - mare (cateva kg), in anomalii de dezvoltare a co!onului
- zeama de orez = intoxicatii, lambliaza, holera
(megadolicocolon)
anormale - balega de vaca = in colite
- Cu conlinut de elemente patologice
- mucus, puroi, sange = co lite ulceroase, cancer rectal sau
intestinal, dizenterie
Consistenta

Forma
- uscata, crescuta (scibale, copralili)

-' bile dure, de marimea maslinelor, in constipalia spastica

I
~
~~ .. -::;:t~3J.Jtmusculq,r~nedigerat
pancreatita cronica
= crE?a!ore.g< In a.0,h~He

- scaune cu parazili intestinali sau oua de paraziti

q;:lstrica,

I
. '.
~
~~.. . - masa fecaloida abundenta, In constipatia atona
'.:.-
b'~e conglomerate, muitiglobale, ':c{1nd rri'aterTile'fecale
stag nat mult In rect
au -I ,<

Crampe - contractii dureroase, involuntare $i pasagere ale mU$chilor Culoare - inchisa

CoHca
abdominali

- durere cauzata de mi$cari peristaltice exagerate

Crampe - contractii dureroase,
abdomina/e
involuhtare, pasagere, ale musculaturii I I
Durere locala

I
- durere la nivelul anusului $i iritalia tegumentelor perianale Meteorism - acumulare de gaze In intestin, datorita absorbjiei lor
Semne de - tegumente $i mucoase uscate insufieiente, producerii In cantitaji exagerate, In urma unei
deshidratare - oboseala, slabiciune alimentatii bogate Tn celuloza sau in urma aerofagiei
- greala $i varsaturi

150
Flatulenfa - eliminarea frecventa a gazeloi din intestin

151
I
I
 Tenesme - senzatia dureroasa de defecare, fara eliminare de materii
fecale pacientul sa - curata $i usuca regiunea anala, dupa fiecare scaun
aiba tegu- - aplica creme protectoare
Fecalom - acumulare de materii fecale rn rect mente ~i mu- - face toaleta anusului de mai multe ori pe zi $i dezinfecteaza
coase peria- cu acid boric 2-3%
Anorexie
nale curate ~i
Cefalee ., integre
, .,
..,
c

.. ..
.'
,. """," '.cc .', .. _.'. "",,"_
Iritabilitate pacientLJI' - asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata
sa-~i satis- - mentine constanta temperatura corporala (au loc pierderi de
faca celelalte energie)
Nota: Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi:
- muco-grunjoase - consistenta neomogena semilichida cu particule solide nevoi funda- -Incalze$te pacientul cu termofoare, paturi, perne electrice
(grunji). Mucusul format dintr-o substanta filanta, gelatinoasa menta Ie - protejeaza patul cu aleza $i mU$ama
- serve$te pacientul cu bazinet
- Iichide-semilichide - au caracter spumos - din cauza unor procese
fermentative rn intestin Pacientul sa - hidrateaza pacientul pe cale orala $i prin perfuzii, urmarind
- muco-purulente - se elimina puroi, scaunul este foarte fetid fie echilibrat Inlocuirea pierderilor de apa $i electroliti
- muco-sanguinolent - contine sange hidro- - recolteaza sange pentru hemocultura $i scaun, pentru
electrolitic coprocultura
- InteMlen~iile asistentei - - monitorizeaza functiile vitale $i vegetative $i Ie noteaza In
foaia de observatie
Pacient cu diaree sau constipafje
- calculeaza cantitatea de Iichide ingerate $i perfuzate $i pe cea
eliminata
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME $1 DELEGATE
Pacientul sa - da dovada de Intelegere $i rabdare, menajand pudoarea
Pacientul sir - in constipa/ie determina pacientul sa ingere 0 cantitate fie echiliblat pacientului
aibil tranzit suficienta de lichide psihic - " lini$te$te $i " Incurajeaza sa-$i exprime emotiile $i sen-
intestinal In - recomanda alimente bogate rn reziduuri timentele In legatura cu starea sa
limite - stabile$te, impreuna cu pacientul, un orar regulat de eliminare,
fizioiogice In functie de activitatile sale
6. Varsaturile
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmare$te $i noteaza rn foaia de observatieconsistenta $i Prin varsaturi rntelegem evacuarea pe gura a conjinutului stomacului.
Varsatura (voma) este un act reflex, cu centrul rn bL!lbulrahidian, reprezentand
-,-',-.' frecventa ~caun,;lor",.. ,,"_.,.., •••"" ....:r Q, ITlQc:lCllitatede
aparare f.atade un,continutetemacakdal:lootor organismului. ."...
-efectueaza, la nevoie, clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatie, laxative In momentul vomei, musculatura peretilor stomacali, mU$chii abdominali $i
- in diaree pregate$te bolnavul pentru examinari endoscopice diafragmul se contracta simultan, In acela$i timp, pilorul se Inchide, iar continutu/
- alimentatia este hidrica, In primele 24-48 ore stomacului ajunge, sub presiune, la cardia care In acest moment se deschide,
- asistenta serve$te pacientul cu ceai neindulcit (menta, coarne, In urma presiunii intrastomacale,continutul gastric trece In esofag, apoi In
mU$etel)supa de morcov, zeama de orez faringe, limba este trasa rn jos, nazofaringele $i laringele se Inchid, iar continutul
- treptat, introduce mici cantitati de carne slaba, fiarta. branza stomacal esle evacuat pe gura, Varsatura nu trebuie confundala cu regurgiiatia
de vaci, paine alba prajita.-s~e strecurate, din legume care este un reflux al alimentelor din stomac sau esofag rn gura, fara greata $ifara
- dupa 4-5 zile, trece la 0 alimentatie mai completa contractia mU$chilorabdominali, De asemenea, varsatura nu trebuie confundata cu
- administreaza la indicatiile medicului, simptomatice, vomica - care este eliminarea de colectii masive de puroi sau exsudat prin caile
spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar, chist hidatic etc. Eliminarea esie
exploziva $i abundenta,
152
153
 I
.--
Cauzele varsaturii pot fi:
- de origine centrala (cerebrala) = centrul bulbar este influentat direct prin
cre$terea presiunii lichidului cefalorahidian = cre$terea tensiunii intracraniene
Daca hemoragia este abundenta, evacuarea continutului
stomacal se face mai repede, sangele neavand limp sa fie di.
I
gerat - atunci varsaturile vor Ii formate din sange proaspat.ro$u
(meningite, encefalite, tumori etc.). Se produc fara nici un efort, nu sunt precedate
de senzatii de greala $i de stare generala alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie. Este de origine
Culoarea - galben verzuie (varsaturi biliare)
- ro$ie (hematemeza)
I
rliqestiva, urogenitala, boli infectioase, tulburari metabolice $i endocrine, agenli - galben murdar (ocluzii)

I
c
.' '~;limiCi, medicamento$i'etc. ' ;.':f~' - bruna, - aspect de zalde calea(cancergastric)'(v(41' I

Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare: continutul)

- greala Mirosul - fad, acru, In hiperclorhidrii
- salivalie abundenta
- ameteli
- tahicardie
Forja de
- fecaloid (ileus)
- ranced (fermentalie gastrica) I
- dureri de cap - bruse, In jet, tara efort, fara legatura cu alimentarea, fara
proiectie
Manifestari de dependen~a Simptome ce
insotesc
-
greala - varsatura in hipertensiunea intracraniana
dureri abdominale
I
- greala - salivalie
Frecventa - ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) varsaturile
- frecvente (stenoza pilorica)
- incoercibile (graviditate $i boli psihice)
-
-
-
cefalee
transpiralii reci, tahicardie
deshidratare
I
Orarul - matinale (gravide $i alcoolici)
- postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer $i cancer
g;xstric) Interven~iile asistentei _ I
Cantitatea - mare, in stenoza pilorica (Ia alimentele consumate, se adauga Pacient cu varsaturi
secrelia exagerata a glandelor gastrice $i resturile ramase de la
alimentaliile anterioare)
- mica (calivazeci de ml)
OBfECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME$1 DELEGATE I
Paci~;i1tulsa - In funclie de starea pacientului, asistenta II a$aza In pozilie
Continutul - alimentare
- mucoase, apoase (etilici $i gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
fie menajat
fizic $i psihic
in timpul
semi$ezand, $ezand sau In decubit dorsal, cu eapu! Intr.o parte,
aproape de marginea patului
- IIlini$te$te din punct de vedere psihie
I
.C.,~
-c oiliare (colec1stopatii) - , ' , ,,,'. L. varsaturii" " J
I
'" ".'0' ,: ~-~:"
-II ajuta Ir'ltimpulvi:\rsaturii :;;'i-iJastreazaprMusul eliminat
I
- puru!ente (gastrite flegmonoase) - Ii ofera un pahar de apa sa'$i c1ateascagura dupa varsatura
- sanguinolente -Ia indicalia medicului Ii administreaza medicalie simptomatica
Sangele poate proveni din: - suprima alimentatia pe gura $i alimenteaza paeientul
- stomac (ulcer, cancer gastric, gastrita cronica, intoxicatiile
cu substante caustice etc)
- organele invecinate(plamani, esofag, nas, gingii etc). San.
parenteral, prin perfuzii cu glucoza hipertona, hidrolizate
proteice, amestecuri de aminoacizi, vitamine $i electrolili
I
gele fiind inghilit $i apoi eliminat prin varsatura (Hematemeza) Pacientul sa - corecteaza tulburarile electrolitice $i rezerva alca/ina
in stomac sangele fiind digerat - apare varsatura de culoare
bruna - culoarea "zatului de catea" (drojdiei de catea). Aceastil
culoare se datore$te c10rhidratuluide hematina - care ia na$tere
fie echilibrat
hidroelectro-
Iitic $i
- rehidratarea orala va Incepe Incet, cu cantitali mici de Iichide
reci, oferite cu Iingurila
I
- face bilantul /ichidelor intrate $i eliminate
I I din hemoglobina sub influenla acidului c10rhidricdin stomac.

154
acido-bazic - monitorizeaza tunctiile vitale $i vegetative

155
I
I
r :;rr,Ci"
i,~~',_:,_'~:..:._:~';..J~::S~~~$~'~Q

I 7. Eliminare menstrualii !iiivaginala inadecvata - Interven1:ii1easistentei -

Menstra este 0 pierdere de sange prin organele genitale, care apare la sfar$itul Pacienta cu eliminare menstruala $i vaginala inadecvata

I fiecarui cielu menstrual, daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate pana la
menopauza). OBIECTIVE INTERVENTIILEASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE
Menarha, prima menstra, apare intre 11 $i 14 ani $i este influentata de mediu, Pacienta sa - asigura repausul la pat

I clima,viata in aekiil"er. , ',.:,

Glandele mucoasei genitale secreta 0 cantitate redusa de Iichid, care contribuie
la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie - leucoree
aiba 0 star.f.7=, -'- efectueaza spalaturi vaginalecusolutiiantiseptice(dupace.
de bine, de
confort $i
s-a recoltat secretie vagina/a pentru examen bacteriologic $i
citologic)
fiziologica.
securitate - aplica pansament absorbant $i II fixeaza In "T"
I Cand aceasta secretie devine abundenta, se exteriorizeaza sub forma unei
scurgeri iritante, in cantitate variabila - leucoree patologica.
- schimba pansamemtul des
- Invata pacienta tehnici de relaxare
- protejeaza patul cu mU$ama $i aleza, la nevoie
Manifestari de dependen~a
I Amenoree - absenta menstruatiei -lipsa completa a menstrelor
Pacienta sa
aiba 0 stare
- calmeaza durerea cu antialgice
- Iini$te$te pacienta In legatura cu problema sa
- Ii explica scopul interventiilor (examen genital, examenul ,
Dismenoree de bine secretiei vaginale, examinari radiologice) ,
I Metroragii
- menstruatie dureroasa - aparitia durerilor in timpul menstrei

- hemoragii neregulate, acielice, survenite intre doua menstre

psihic - Ii administreaza medicatie sedativa la indicatia medicului

succesive

I Menoragii

Oligo-
- hemoragii menstruale prelungite

- intervale lungi intremenstre

t.:;
8. Diaforeza. Transpira1=ia in cantitate abundenta
Sudoarea contribuie la eliminama apei $i a unor de$euri ca: uree, amoniac, acid
uric $i altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are

I menoree

Polimenoree
,
- intervale scurte intre menstre
semnificatie patologica, putand duce, uneori, 'Ia deshidratare.
Producerea transpiratiei are loc In functie de 0 serie de factori: temperatura
mediului ambiant, efort fizi,c $i intelectual, ingestie de Iichide, activitatea rinichilor,
starea fiziologica a organismului.

I Hipomenoree

Hiperme-
- cantitate redusa

- cantitate crescuta
Glandele sudoripare se aM sub controlul sistemului nervos vegetativ simpatico
In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea lichidelor de la suprafata pielii (In

I'~- ),' noree

p-'":,;,..

Leucoree
._.- . ''"' '. ''''-': "-, -;:.'~-

- de la caliva ml, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml

'- '~: " . " :::.-~'"
.. .,
transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura; prin evaporarea fiecarui ml de
sudoare,se, pi~,O,5El ,cak .. ,.',O',' ,""" ",,' <0-0=-, ~~"'

patologica
Manifestari de dependen1:a

I Hidroree

Culoarea $i
- secretie vaginala abundenta: 200-400 ml

- alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere

Orar - mai mult sau mai putin regulat
aspectul - galben verzuie, in gbnococie Cantitate - 600-1000 ml/24 h, ajungand, In cazuri extreme, la 10 litri/

I scurgerilor
vaginale
-
-
ro$ie apoasa sau cafenie, In tumori
seroasa, mucoasa, muco-purulenta, purulenta Localizare
24 ore

- generalizata, cand temperatura mediului este erescuta _

I Ritmul '
semnificatie critica atmosferica

~I I scurgerilor
- continue sau sparodice, mai ales la oboseala

156
~~i .'
I
-Iocalizata la pa!me $i plante (boala Basedow, alcoolism cronic,
rahitism, SIDA, tulburari preclimax)

157
I
 - hiperhidroza - cantitate plantara crescuta, ce stagneaza
interdigital $i determina aparitia de micoze $i infectii
,.--
- galben verzuie, In supuralii pulmonare
- alba sau alba cenu$ie, In inflamalia bron$ica $i in astmul
I
Miros bron$ic
- puternic - variaza In functie de alimentatie, temperatura
ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului
-Mirosul - neagra, in infarctul pulmonar

- fetid In dilatalia bron$ica, caverne tuberculoase

I
- fetiditate penetranta, In gangrena pulmonara
- Interven~ii1e asistentei -
Pacientul

OBIECTIVE
cu diaforeza

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE Consistenfa

- mirosul pamantului
pulmonare

- spumoasa
,! =.
sau al. paiului umed, In supuralii
I
- aerata
Pacientul sa
aiba 0 stare
de bine, de
- ajuta sau menline tegumentele pacientului curate $i uscate
- spala tegumentele ori de cate ori este necesar
- schimba lenjeria de pat $i de corp
- gelatinoasa
- vascoasa
-lichida
I
confort fizic -Invata pacientul sa poarte $osete din bumbac (absorbante) $i
sa Ie schimbe frecvent
- mentine igiena riguroasa a plicilor $i a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte u$oara $i comoda
Forma -
-
-
perlata, in astmul bron$ic
numulara, in caverne pulmonare
mase grunjoase izolate, In saliva
I
Pacientul sa - mulaje bron$ice
- cu tact $i cu blandete, va solicita pacientului sa se spele
prezinte
echilibru
psihic
- II incurajeaza sa-$i exprime sentimentele
problema de dependenta
In legatura cu Aspectul - mucus, In astmul bron$ic, inflamalia bronhiilor
- purulent, in supuraliile pulmonare
- muco-purulent
I
I
- seros, in edemul pulmonar
9. Expectora~ia - pseudomembranos, in difteria laringiana
- sanguinolent, in edemul pulmr::,ar, cancer pulmonar, illfare!
Prin expeetoralie intelegem eliminarea sputei din eaile respiratorii. Sputa reprezinta pulmonar
totalitatea substantelor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In condilii
fiziologice, mucoasa cailor respiratorii secreta doar 0 cantitate mica de mucus, necesara
protejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaeiune $i de efeetul
nociv al aerului $i prafului. Acest mucus nu se eliitlina $i nu declan$eaza actul tusei.
Cant ita tea _. 50-100 ml/24 ore, In bron$ita, pneumonii, TBC
- pana la 1000 ml/24 ore, in bron$iectazii, caverne TBC,
gang rena pulmonara $i edem pulmonar
I
- vomica - eliminarea unei cantitali masive de puroi sau
in condilii patologice, se aduna in caile respiratorii 0 cantitate variabila de sputa,
care acjioneaza ca un corp strain $i provoaca aetul tusei.
Sputa este formata din secretia, transsudatia $i exsudalia patologica a mueoaselor
exsudat (In abces pulmonar, chist hidatic).
I
bronhopulmonare, din deseuamalia epiteliilor pulmonare $i a cc'iilor aeriene, din produ- - Interven~me asistentei -
.. seterezultate alIi deseompunerea.lesi.Hului pu'lmona/$i din substanle straine'"inhalaie.
in limpul evaeuarii prin faringe $i gura se mai adauga saliva, secrelie nazala $i
faringiana.
Pacienr"cu

OBIECTIVE
expectoratie

INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME $1 DELEGATE

I
Manifestari de dependen~a I
Culoarea - ro$ie, sanguinolenta, aerata $i spumoasa - hemoptizie
Pacientul
nudevina
sursa de
sa - educa pacientul cum sa expectoreze, sa tU$easea eu gura
inchisa, II invaja sa nu inghita sputa sa eolecteze sputa in
scuipatoare (dezinfectata cu solulie lizol, fenol 3%)
I
- hemoptoica - striata, eu sElnge infeclii - sa nu stropeasca in jur
-
-
-
ruginie (culoarea sucului de prune) - pneumonie
ro$ie-bruna, cand sangele stagneaza in plamani
rO$ie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
nosocomiale - sa nu arunce corpuri straine in seuipatoare
- curata mucoasa bucala $; dinlii cu tampoane
- gole$te $i curala scuipatorile, dupa ce au fost dezinfectate
I
I,
- roz, in edemul pulmonar - manuie$te scuipatoarele cu prudenla, se spala $i se
dezinfecteaza
158
159