UN PAS FATAL PE CALEA APOSTAZIEI

(La 70 de ani de la congresul ”pan- ortodox” de la Constantinopol)

Episcopul Fotie de Triadi ţ a

În 1919, înc ă pe timp ul află rii sale necano nice în scaun ul

arhiepisco p al de la Atena, francma so n ul Meletie Metaxakis pune în fa ţ a
Sinodului Bisericii din Grecia chestiu nea schimb ă rii calendar ului.
Meletie prop u n e forma rea unei comisii pentr u studierea acestei
proble me.
Sinodul Bisericii din Grecia aprob ă prop u n e re a şi emite directiva
coresp u n z ă to a re.
Comisia înfiin ţ at ă trimite Sinodului urm ă torul text definitivat:
„Dup ă p ă rerea comisiei schimba rea calendar ului iulian, dac ă acest fapt
nu contravine principiilor canonice şi dogmatice, poate fi realizat ă cu
condi ţ ia acordului tuturo r celorlalte biserici autocefale şi. înainte de
toate, a Patriarhiei Constan tin o p ol ului, că reia s- ar cuveni să i se dea
libertatea orică ror ini ţ iative în acest domeniu, cu condi ţ ia să nu se
treac ă la calendar ul gregorian, ci să fie elaborat un nou calendar, mai
exact din punct de vedere ş tiin ţ ific, purificat şi de alte neajun s u ri
proprii ambelor calendare - celui iulian şi celui gregorian”.
Aceast ă prop u n e re exprima t ă cu abilitate în terme ni diplo ma tici
şi instabil ă în constr uc ţ ia sa interioar ă , neavân d nici un fel de
argume n t a ţ ie deosebit ă , consider ă schimbarea calenda rului drept
necesar ă . Concomite n t, se încearc ă a se p ă stra aparen ţ ele, men ţ ion â n d
principiile canonice şi dogmatice şi cerân d sobornicitatea hot ă rârii
finale. Ulterior, aceste condi ţ ii vor fi definitiv uitate.
Hot ă rârea comisiei a constituit un nou pas că tre atât de dorita, de
că tre Meletie şi tovar ăş ii săi, refor m ă calenda ristic ă .
La şedin ţ a sa din 20 mai 1919, Sinodul Bisericii din Grecia accept ă
în unanimitate p ă rerea lui Meletie că „statul este liber să accepte
calenda rul gregorian ca fiind cel europea n, iar pân ă la
crearea unui nou calendar ş tiin ţ ific, pentr u Biseric ă ră mâne valabil
calenda rul iulian”.
Sinodul trimite guvern ului grec aceast ă opinie împreu n ă cu
hot ă rârea comisiei privitoare la reforma calendaristic ă . La aceast ă
consf ă tuire Meletie pronu n ţă , printre altele, şi urm ă toarele cuvinte
semnificative: „în prezen t situa ţ ia Bisericii Ortodoxe din Rusia s- a
schimbat şi au ap ă rut perspective mai favorabile pentru apropierea de
Occident”.
Şi, mai departe Meletie subliniaz ă : „Consider ă m că, trebuie
schimbat calendar ul”.
Dup ă instalarea sa fulger ă toare şi nelegal ă pe scaun ul de la
Consta ntino p ol, Meletie Metaxakis continu ă să ac ţ ionez e metodic şi
insistent în aceast ă direc ţ ie. El preia asupra sa ini ţ iativa recoma n d a t ă le
că tre comisia Sinodului şi în circulara din 3 februarie 1923 „că tre Prea

1
Ferici ţ ii şi înalt Prea Sfin ţ i ţ ii întâist ă t ă tori ai Sfintelor Biserici Ortodoxe
din Alexand ria, Antiohia, Ierusalim, Serbia, Cipru, Grecia şi România”
pune problema schimb ă rii calenda rului bisericesc. În circular ă sunt
evocate urm ă toarele motive ale refor mei: „Problema calendar ului exist ă
demult, dar a că p ă tat o însemn ă tate deosebit ă în zilele noastre, când
devine tot mai evident ă necesitatea folosirii unui calenda r comu n,
acela ş i cu calendar ul folosit în celelalte ţă ri ale Europei şi în America.
Din toate p ă r ţ ile Biserica prime ş te cereri şi dolean ţ e de a se stabili un
calenda r comu n în via ţ a laică şi religioas ă , nu numai pentr u ca
cre ş tinul să fie în armo nie cu sine însu ş i, ca cet ăţ ean şi cre ş tin, ci şi
pentru a contribui la unirea tuturo r cre ş tinilor chema ţ i în numele
Domnului, care să poat ă să rb ă tori în aceea ş i zi Naş terea şi învierea Sa”.
Acelea ş i motive sunt invocate de că tre patriarh ul Meletie şi în
cuvântarea sa la deschiderea Congresului ”pan - ortodox”: Devine
evident că principiile directe care au dus la refor ma calendar ului
bisericesc îşi aveau ră d ă cinile nu în tradi ţ ie, teologie, în via ţ a liturgic ă
şi normele canonice ale Bisericii Ortodoxe, ci în dimen siu n e a orizon tal ă
a gândirii semilaice, semireligioase, în cultul ecume nic al ideii politico -
religioase a unit ăţ ii cre ş tine.
În circulara sa Metaxakis cheam ă pe „întâist ă t ă torii Sfintelor
Biserici Ortodoxe să - şi dea consim ţă mâ n t ul pentru formarea Comisiei
cu participarea unor repre ze n ta n ţ i din fiecare Biseric ă imediat dup ă
să rb ă toarea Paş telui, pentr u a dezbate chestiu nea calendar ului şi alte
chestiuni urgente”.
Circulara lui Meletie nu întâmpin ă îns ă bun ă voin ţ a celor mai
vechi Patriarhate dup ă Constan tin o p ol: cel de la Alexand ria, Antiohia şi
Ierusalim. Cu toate acestea, în data de 10 mai 1923, sus pome nita
comisie sub pre ş edin ţ ia lui Meletie Metaxakis îşi începe lucrul. La
ş edin ţ ele ei particip ă 9 membri: 6 episcopi, un arhima n d rit şi doi laici.
Iată numele participan ţ ilor ei:
Din partea Patriarhiei Constan tin o p olului - trei repre ze n ta n ţ i:
patriarhul Meletie IV, mitropolitul Calinic, laicul Antoniadis, profesor
de teologie.
Din partea Bisericii Ciprului: mitrop olitul Vasile de la Niceea
(ulterior patriarh ecumenic 1925 - 1929).
Din partea Bisericii Sârbe: mitrop olitul Gavriil din Cernogorie
(ulterior patriarh al Serbiei †1952), dr. Milancovici, profeso r de
matema tic ă şi mecanic ă la Universitatea din Belgrad.
Din partea Bisericii din Grecia: mitrop olitul Iacov.
Din partea Bisericii Române: arhima n d ritul Iulie (Scriban).
Din comisie a fă cut parte şi arhiepisco p ul Alexandr u
(Nemolovski) din America de Nord, aflat pe atunci într - o situa ţ ie
canonic ă neclar ă şi care, de fapt, nu era repre ze n ta n t u l nim ă nui (mai
târziu a trecut în exarhatul evloghian, aflat sub jurisdic ţ ia patriarh ului
ecumenic).
În afar ă de cei 9 participan ţ i, la primele şedin ţ e ale congres ului a

2
fost prezen t şi arhiepisco p ul Anastasie (Gribanovski) al Chiş in ă ului şi
Hotinului, memb r u al Sinodului Arhieresc al Bisericii Ruse din afara
Rusiei. Chiar de la prima şedin ţă el declar ă categoric că nu are
„instruc ţ ii precise privitoare la chestiunea calendar ului din partea
ierarhilor ru ş i” şi în curân d p ă r ă se ş te aceast ă ciudat ă adunare.
Să nume ş ti un foru m bisericesc cu o astfel de compo n e n ţă ”pan -
ortodox” este, fă ră exagerare, samavolnicie. La acest congres au refuzat
să participe repre ze n ta n ţ ii celor 3 Patriarha te: ai Alexandriei, Antiohiei
şi Ierusalimului. N- a participat nici Patriarhia Moscovei, arhiepisco pia
Sinaiului, Biserica Ortodox ă Bulgar ă (considerat ă pe atunci de că tre
Patriarhia Ecumenic ă drept schisma tic ă ). Trebuie deci să not ă m absen ţ a
nu doar a mai mult de jum ă tate din Bisericile Ortodoxe, ci şi
împuter nicirile dubioase ale participan ţ ilor în ş işi. Dup ă Opinia prof. S.
Troi ţ ki, un renu mit teolog şi dogma tist, care a clarificat latura
ecleziologic ă şi juridic ă a chestiu nii în cauz ă , membrii Congresului nu
aveau drept ul să exprime p ă rerea Bisericilor lor, deoarece Bisericile
locale pe atunci încă nu dezb ă tuser ă aceast ă chestiu ne la sinoadele lor
arhiere ş ti.
În aceast ă situa ţ ie delega ţ ii nu puteau de fapt să - şi exprime decât
„opinia lor perso n al ă , particular ă ” sau, în cel mai bun caz, opinia
Sinoadelor lor, care îns ă nu aveau dreptul să hot ă rasc ă chestiuni
canonice şi cu atât mai pu ţ in dogmatice, ce priveau Biserica în general.
Prof. Troi ţ ki define ş te Congres ul ”pan - ortod ox” din punct de
vedere juridic şi bisericesc drept „o reuniun e particular ă a câtorva
persoane, care şi- au pus ca scop să cerceteze unele chestiu ni ce
interesa u în acel momen t Biserica şi să - şi exprime p ă rerea lor privitor
la aceste chestiu ni”. Dar, în ciuda nelegitimit ăţ ii canonice a acestui
Congres şi în ce prive ş te compo ne n ţ a şi împuter nicirile, patriarh ul
Meletie declar ă cu înfum u r a r e în una din luă rile sale de cuvânt: „Noi
func ţ ion ă m ca o comisie a întregii Biserici”.
Şi ca ”organ” al legisla ţ iei ecleziastice, Congresul din 1923
repre zint ă un preceden t anor mal. Convocat la începu t ca o „Comisie a
Bisericilor Ortodoxe” sau „Comisia pan - ortod ox ă ”, la cea de - a treia
reuniune în data de 28 mai 1923, i se schimb ă denu mirea în „Congres
pan - ortodox”. Prof. Troi ţ ki notea z ă că, pentru prima dat ă în istoria
Bisericii Ortodoxe, care pân ă acum avea doar un organ legislativ
bisericesc - sinoadele, în prezen t aceast ă func ţ ie a fost preluat ă de
că tre un oarecare ”Congres pan - ortodox”, instituit dup ă exemplul
congreselor pan - anglicane şi a congreselor şi conferin ţ elor politice. În
memora n d u m u l să u de la 14 iulie 1929 că tre Sinodul Arhieresc al
Bisericii din Grecia, mitro p olitul Irineu (†1945) de Kesand ria scrie cu
îngrijorare: „Ce drept avea acest venetic (Meletie Metaxakis) să cheme
fă ră consim ţă mâ n t ul mitro poli ţ ilor scaun ului ecumenic un congres
pan - ortodox? Şi conform că rei legi sau pravile întâist ă t ă torul unei
Biserici locale a putut să anuleze hot ă rârea tuturor Patriarhilor
ră să riteni asupra chestiunii calenda rului şi Pascaliei adop ta t ă de că tre

3
Patriarhii renu mi ţ i - Ieremia II al Constan tin o p olului, Meletie Pigas al
Alexandriei, loachim al Antiohiei şi Sofronie al Ierusalimului? Este
permis oare în treburile civile, ca o instan ţă judec ă toreasc ă inferioar ă
să anuleze decizia celei superioare? Generalizâ n d vom spune că:
confor m sfintelor canoane chestiunile biserice ş ti de importa n ţă local ă
sau universal ă se discut ă şi se hot ă r ă sc exclusiv de că tre Sinodul
episcopilor, având eparhii şi p ă stori ţ i, şi nu de congrese, consf ă tuiri
sau conferin ţ e. Din punct de vedere legislativ - bisericesc, Congresul
”pan - ortod ox” de la Consta n tino p ol este necano nic dup ă compo n e n ţ a,
împuter nicirile şi func ţ iile sale.
De aceea hot ă rârile lui, luate absolut pe nedrep t, ca din partea
întregii Biserici Ortodoxe, nu pot avea nici o însemn ă tate pentru
Bisericile Ortodoxe locale.
În cele ce urmea z ă vom vedea că şi celelalte rezolu ţ ii dup ă
con ţ inut ul lor se află într - un dezacor d pron u n ţ a t cu canoanele Bisericii
Ortodoxe.
Să caracteriz ă m succint activitatea Congresului din 1923, care a
decurs în 11 şedin ţ e, de la 20 mai pân ă la 8 iunie 1923 şi nu s- a
mă rginit doar la chestiunea reformei calendar ului. La cea de - a doua
ş edin ţă , în 11 mai, patriarh ul Meletie enu mera urm ă toarele „chestiuni
biserice ş ti şi canonice”, asupra că rora comisia urma să - şi exprime
opinia:
1. Chestiu nea mut ă rii marilor să rb ă tori în cinstea unor sfin ţ i în
duminica urm ă toare cu scopul de a mic ş ora num ă rul zilelor
nelucr ă toare;
2. Impedime n tele privitoare la oficierea unor că să torii;
3. Chestiu nile privitoare la că să toria unor fe ţ e duhovnice ş ti;
a) cinul episcopal şi că să toria;
b) a doua că să torie a diaconilor şi preo ţ ilor vă duvi;
c) este oare necesar ca taina preo ţ iei să urme z e neap ă rat dup ă
taina că să toriei?
4. Chestiu nea slujbelor liturgice;
5. Posturile;
6. Necesitatea de a convoca în fiecare an sinoade pan - ortodoxe;
La cele 6 puncte mai sus men ţ iona te se adaug ă înc ă unele
întreb ă ri cu privire la vârsta hiroto niilor, despre scurtarea p ă rului,
despre îmbr ă c ă mintea clerului, etc.
Toate aceste chestiu ni, deopotriv ă cu problema calendar ului sunt
puse în discu ţ ie cu urm ă toarele tendin ţ e renova ţ ioniste, specifice
liberalism ului ”ortodox” de dup ă ră zboi: înlocuirea calendar ului iulian
bisericesc privitor la să rb ă torile schimb ă toare şi neschimb ă toare, cu
admiterea posibilit ăţ ii ca Paş tele să devin ă o să rb ă toare cu dat ă fixă
într - o anu mit ă duminic ă ; acord ul de a adopta orice siste m
calenda ristic mai perfec ţ iona t din punct de vedere ştiin ţ ific, admi ţ â n d
chiar schimba rea rând uielii să pt ă mânii de 7 zile; admiterea
episcopat ului că să torit şi a că să toriei repetate pentru clerici,

4
coresp u n z ă to r - a că să toriei dup ă hiroto nie; scurtarea slujbelor şi a
posturilor.
A fost luat ă în discu ţ ie şi posibilitatea unirii anglicanilor cu
Biserica Ortodox ă . De exemplu, la a 5- a şedin ţă din 23 mai particip ă în
calitate de oaspete fostul ”episcop” de Oxford, Gore, împreu n ă cu
”pă rintele” Baxton. Oaspetele ocup ă locul din dreapta patriarh ului
Meletie, înmânâ n d u - i dou ă docu me n t e. Unul din ele con ţ ine iscăliturile
a 5000 de preo ţ i anglicani, care declar ă că dup ă p ă rerea lor nu exist ă
impedime n te pentru unirea deplin ă cu ortodoc ş ii. Al doilea docu me n t
îl reprezin t ă referatul despre condi ţ iile reunific ă rii.
Principala chestiu ne discutat ă de congres a fost acceptarea aş a-
numitului calendar ”nou - iulian” sau ”iulian - revizuit”, proiectul prof.
Milancovici, unul din delega ţ ii congres ului, în fapt, ”noul” calendar
coincidea cu calendar ul gregorian pân ă în anul 2800, când urma să
apar ă o diferen ţă de o zi în anii bisec ţ i. De altfel, aceast ă diferen ţă va fi
egalizat ă în 2900. Ce descoperire epocal ă!
Acest calenda r dă dea posibilitatea „să fie celebrate toate
să rb ă torile principale o dat ă cu hetero d oc ş ii” şi, în acela ş i timp,
cre ş tinii ortodoc ş i tradi ţ ionali ş ti erau asigura ţ i că nu va fi adop ta t
calenda rul roma no - catolic. Patriarh ul Meletie, folosind o sofistic ă tipic
iezuit ă pentru a- i domoli pe cei care se împotriveau reformei
calenda ristice, în timp ul celei de - a patra şedin ţ e cite ş te telegra ma
Patriarhului Damian al Ierusalimului, con ţ inân d urm ă toarele: „O
schimbare în calendar ul bisericesc ar fi nefolositoare şi nu va fi
acceptat ă de Patriarha t ul nostru, întrucât ne va plasa într - o pozi ţ ie
nefavorabil ă în rela ţ ie cu locurile sfinte de pelerinaj şi cu latinii”.
Meletios ră spu n d e anun ţ â n d că „în plus, Biserica Ierusalimului nu
dore ş te să adopte calendar ul gregorian şi să să rb ă toreasc ă Paş tele
împreun ă cu roman o - catolicii. Trebuie să specific ă m că noi nu
adopt ă m calendar ul gregorian şi că peste un oarecare num ă r de ani va
ap ă rea o diferen ţă între data celebr ă rii Paş telui la ortod oc ş i şi la
catolici. Prin urmare, temerile Bisericii din Ierusalim sunt, în parte,
calmate”.
Desigur, Meletie omite să precize ze că acel ”oarecare num ă r de
ani” sunt de fapt nou ă secole complete!
În concluzie, activitatea şi hot ă rârile Congresului ”pan - ortod ox”
din 1923 pot fi caracteriza te prin cuvintele Sfântului Atanasie cel Mare:
„Şi toate acestea fă ră consim ţă mâ n t ul întregii Biserici (universale)”.
De fapt, primele cinci rezolu ţ ii ale Congresului sunt în total ă
contradic ţ ie cu Tradi ţ ia şi normele canonice ale Bisericii Ortodoxe
universale.
Abolirea Pascaliei iuliene a constituit o abatere de la canon ul 7
apostolic şi de la hot ă rârile Sinodului I Ecumenic (la care se refer ă şi
Sinodul din Antiohia), Congresul de la Consta n tino p ol plasân d u - se
poten ţ ial sub cea mai serioas ă sanc ţ iu ne canonic ă . Conform canoanelor
men ţ iona te mai sus, să rb ă torirea Paş telui este categoric interzis ă în

5
aceea ş i zi cu Paş tele evreiesc. Urmân d Pascalia iulian ă nou ă (care, de
fapt, coresp u n d e cu cea gregorian ă ), Învierea lui Hristos uneori cade în
aceea ş i zi cu Paş tele evreiesc, iar uneori înainte (ceea ce este de
aseme nea interzis). Este binecun o sc u t faptul că, în acord cu hot ă rârile
Sfin ţ ilor Părin ţ i de la Sinodul din Antiohia, cei care încalc ă pravilele
referitoare la să rb ă torirea Paş telui, urmea z ă să fie excomu nica ţ i de
că tre Biseric ă fă ră o cercetare prealabil ă a acestei înc ălcă ri. O sentin ţă
atât de strict ă este rar întâlnit ă în canoane.
Acela ş i spirit îl întâlnim în enciclicile Patriarhilor Răsă riteni din
1583 şi 1584, cât şi în epistola ecumenic ă a Patriarh ului Ecumenic
Chiril V din 1756, care conda m n ă categoric pe cei ce adopt ă calendar ul
şi Pascalia gregorian ă .
De teama acestor sanc ţ iu ni şi fiind con ş tiente de uria ş a
respon sa bilitate canonic ă , nici o Biseric ă locală din cele ce accept ă noul
calenda r pentru celebrarea ciclului de să rb ă tori de peste an n- a
îndr ă znit să introd uc ă Pascalia gregorian ă , cu excep ţ ia Bisericii din
Finlanda (Biserica Român ă la începu t a să rb ă torit Pastele de dou ă ori
împreun ă cu catolicii). În consecin ţă , Bisericile de stil nou au început,
practic, să foloseasc ă simultan dou ă calenda re: cel gregorian pentru
să rb ă torile fixe şi cel iulian pentru cele schimb ă toare.
Nici o Biseric ă local ă nu a adop ta t rezolu ţ iile 3, 4 şi 5, care erau în
contradic ţ ie flagrant ă cu Tradi ţ ia bisericeasc ă şi cu canoanele.
Dacă cineva poate că nu consider ă importa n t ă esen ţ a necano nic ă
a Congres ului de la Consta n tino p ol, iregularitatea ac ţ iunilor sale şi
natura anti - ortodox ă a acestui congres ce s- a autode n u mi t ironic drept
”pan - ortod ox”, sunt suficiente pentru a- l discredita.
De altminteri, în timp ul şedin ţ elor deja se ridicase un val de
insatisfac ţ ii.
Arhiepiscop ul Crisosto m o s, el însu ş i un ini ţ iator al refor mei
calenda rului, scria: „Din nefericire, Patriarhii ră s ă riteni care au refuza t
să ia parte la congres au respins toate deciziile lui printr - un singur act
- absen ţ a lor”. Masonul Zervudakis, în monografia sa despre Meletie
Metaxakis scrie: „Meletios a stârnit mari disensiu ni când a hot ă rât să
introd uc ă la Consta n tin o p ol unele tradi ţ ii americane, cât şi ideile sale
novatoare referitoare la calendar, Pascalie, că să toria clericilor etc., care
au suscitat polemici şi o aprig ă reziste n ţă ”.
Să ne amintim că, în data de l iunie 1923 un grup de lideri
religio ş i şi avoca ţ i s- au aduna t la Constan tino p ol la un miting ce s- a
transfor m a t într - un atac asupra Patriarhiei, cu scopul de a- l ră sturna
pe Meletie şi de a- l izgoni din ora ş .
Contrar acestora, Sinodul de la Constan tin o p ol, sub pre ş edin ţ ia
lui Meletie, a difuzat în 25 iunie o circular ă scris ă că tre toate Bisericile
locale, exprimâ n d u - şi speran ţ a unei „aprob ă ri generale din partea lor a
rezolu ţ iilor asupra reformei calendaristice şi confirmarea de că tre ele a
rezolu ţ iilor Bisericii Unice, Sfinte, Sobornice ş ti şi Apostolice ş ti” (sic!).
Totu ş i, ambi ţ iile maso n ului Meletie Metaxakis au întâlnit o serioas ă

6
rezisten ţă . Patriarh ul Fotie al Alexand riei în epistola sa din 25 iunie
1923 că tre Patriarh ul Grigorie al Antiohiei, caracterizea z ă reform a
calenda rului, ca fiind „fă ră rost, necano nic ă şi d ă un ă toare”. Conform
expresiei Patriarh ului Fotie rezolu ţ iile Congresului de la
Consta ntino p ol „duhnesc a erezie şi schism ă ”.
În epistola Patriarh ului Grigorie din 7 octomb rie 1923 că tre
Patriarhul Ecumenic, acesta arat ă că reform a calendar ului a fost
adopta t ă prea repede şi instituirea sa a fost „nepotrivit ă şi dubioas ă ”.
Patriarh ul Antiohiei trimite o copie a epistolei Patriarh ului Fotie
mitropolitului rus Antonie (Hrapovi ţ ki) la Karlov ţ y cu o gramat ă în care
scria: „Pute ţ i atesta cu claritate opinia celor trei Patriarhi ră să riteni cu
privire la chestiunile ridicate de că tre reuniu nea de la Constan tino p ol”.
Patriarhul Damianos al Ierusalimului în telegram a sa adresată
Patriarhului Constan tin o p olului de aseme nea subliniaz ă : „Patriarhia
noastr ă se află în imposibilitatea de a accepta o schimbare în
calenda rul bisericesc de vreme ce se plasea z ă într - o pozi ţ ie extrem de
dezavant ajo a s ă fa ţă de locurile sfinte de pelerinaj în rela ţ ie cu
romano - catolicii şi din cauza pericolului de prozelitis m”.
Patriarh ul Meletie IV era gata de a recurge la în ş elă torie pentr u a-
şi atinge ţ elurile sale anti - ortodoxe. În scrisoarea din 10 iulie 1923 el
încearc ă să - l duc ă în eroare pe arhiepisco p ul Serafim al Finlandei,
încredin ţ â n d u - l că noul calendar a fost acceptat pentru uzul bisericesc
„în comun acord cu opinia general ă şi rezolu ţ iile Bisericilor Ortodoxe”.
Patriarh ul Tihon a fost înş elat în aceea ş i manier ă . Sub impresia
fals ă că reforma calendaristic ă a fost acceptat ă de că tre întreaga
Biserică Ortodox ă , el a publicat un edict, intro d uc â n d noul calendar în
jurisdic ţ ia Bisericii Ruse. Aceast ă inova ţ ie a fost respins ă decisiv de
că tre popor. Când adev ă rul a ieşit la iveală, rezolu ţ ia patriarhal ă a fost
anulat ă . Mitropolitul Antonie al Kievului, în numele Arhiereilor ru ş i de
peste hotare, a declarat că „reforma calendar ului nu poate fi accepta t ă
de că tre Biserica Rus ă, deoarece contra zice sfintele canoane şi vechea
tradi ţ ie a practicii Bisericii consfin ţ it ă de că tre Sinoadele Ecumenice”.
Patriarh ul Dimitrie al Serbiei îl informea z ă pe Meletie, că el va fi
de acord cu rezolu ţ ia congres ului referitoare la schimba rea
calenda rului numai „cu condi ţ ia să fie acceptat ă simulta n de că tre toate
Bisericile Ortodoxe”. Arhiepiscop ul Chiril al Cretei sugerea z ă „să fie
amânat ă acceptarea rezolu ţ iei pân ă la un acord comu n între toate
Bisericile, cu scopul de a evita schisma între Bisericile Ortodoxe”.
Doar mitrop olitul Miron Cristea de la Bucure ş ti anun ţă în scrisoarea sa
din data de 17 decemb rie 1923 că Biserica Ortodox ă Român ă accept ă
decizia congresului, specificând că aceasta va fi pus ă în practic ă în
1924.
Amestecul brutal al autorit ăţ ilor civile în adop ta re a noului
calenda r pentru uzul bisericesc în Grecia, România şi Finlanda este
confirma t de că tre bine cunoscu t ul val de violen ţă îndrep ta t împotriva
acelor cre ş tini care au îndr ă znit să ră mân ă credincio ş i Credin ţ ei

7
Pă rin ţ ilor lor.
Chiar şi arhiepisco p ul Crisosto m o s al Atenei, el însu ş i un activ
propagato r al reformei calendaristice, a gă sit de cuviin ţă că ar fi mai
bine ca chestiu nea reformei calenda rului bisericesc să fie repus ă în
discu ţ ie la un sinod al episcopilor greci în leg ă tur ă şi cu cererea
insistent ă a Patriarh ului Fotie al Alexand riei de a chema un Sinod
Ecumenic.
Ca atare, îns ăş i Patriarhia Consta n tino p olului, în concord a n ţă cu
rezolu ţ ia 6 a Congresului ”pan - ortodox”, a inten ţ iona t să cheme un
Sinod Ecumenic în 1925.
Ulterior, în vederea preg ă tirii unui Sinod Ecumenic în 1930, la
mă n ă stirea Vatoped din Muntele Athos, a fost alcă tuit ă o comisie inter -
ortodox ă .
Conform mitro p olitului Irineu de Kesandria, repre ze n t a n t ul
Patriarhiei Serbiei, mitro p olitul Nicolae (Velimirovici, †1956), un ierarh
cuvios şi bine cultivat, a declarat că Biserica Sârb ă nu va participa la
comisia inter - ortod ox ă pân ă ce nu va primi asigurarea că aceasta nu
are nimic în comu n cu Congresul ”pan - ortodox” de la Constan tin o p ol.
Dup ă mitro p olitul Crisosto m o s din Florina (†1955), primul Ierarh
al Bisericii Ortodoxe de stil vechi din Grecia, repre ze n t a n ţ ii Bisericilor
Sârbe şi Poloneze îi considera u pe întâist ă t ă torii Bisericilor Ortodoxe
locale care au adopta t noul calendar, ca fiind „în fond schismatici” şi
evitau comuniu n e a liturgic ă cu ei.
Cu timp ul îns ă , în ciuda reac ţ iilor negative împotriva deciziilor
Congresului din 1923 referitoare la reform a calendar ului, şi în ciuda
refuz ului categoric de a accepta celelalte rezolu ţ ii anti - canonice, aş a -
numitul calenda r ”nou - iulian” a fost treptat acceptat de că tre corpul
guvernan t al multor Biserici locale. În 1924, succesorul lui Meletie,
mitropolitul Grigorie IV, care era înconju ra t de adep ţ i şi sus ţ in ă tori ai
lui Meletie, a intro d u s stilul nou în jurisdic ţ ia Patriarhiei
Consta ntino p olului. Biserica Greac ă a acceptat noul calenda r la 1
martie 1924.
Biserica Român ă adopt ă noul calenda r la l octomb rie 1924 şi ca
recom pe n s ă prime ş te statut ul de Patriarhie.
În Biserica din Alexandria noul calenda r a fost intro d u s cu
ajutorul arabilor din America, fă ră a că ror subsidii materiale Patriarhia
Antiohiei n- ar fi putut supravie ţ ui, confor m declara ţ iei mitro p olitului
Alexandr u din Emess în iulie 1948.
Aceast ă list ă deprima n t ă de date ar putea fi contin ua t ă , dar tot ce
am raporta t pân ă aici este suficient pentru a demo n s t ra urm ă rile
tragice ale Congresului ”pan - ortodox” de la Constan tino p ol.
Adoptarea, chiar şi în parte, a rezolu ţ iilor anti - canonice
privitoare la reforma calendar ului bisericesc a distru s unitatea liturgică
de secole a Bisericii Ortodoxe şi a introd u s diviziunea în Bisericile
locale - între adep ţ ii calendar ului bisericesc al Părin ţ ilor şi cei care au
acceptat calendar ul ”iulian - revizuit”.

8
Congresul ”pan - ortodox” sau, de fapt, dup ă cum am ară tat, Congresul
anti - ortod ox de la Constan tino p ol a fost prima ruptu r ă în lan ţ ul unit ai
Ortodoxiei în secolul nostru. Congresul a introd u s calul troian al
ecumenis m ul ui în curtea Bisericii Ortodoxe, din a că rui burt ă continu ă
să se reverse noi şi noi profe ţ i ai Babilonului, care încearc ă să distrug ă
sfintele altare ale Ortodoxiei, pentru a construi pe ruinele sale templele
ereziei şi aposta ziei.

Epilog:

July 1935 - Meletios Metaxakis goes out of his mind, and after six days
of grinding his teeth and wringing his hand s, dies, groaning plaintively
his last words: “Alas, I have divided the Church, I have destroye d
Orthodoxy.” He dies in Zurich, Switzerlan d and is buried in Cairo,
Egypt. At his hierarchal funeral, his Masonic apron is placed over his
episcopal vestme n t s by his brother Masons. His Masonic gloves and
evergreen twig are placed in his coffin.

1949 - Archbp. Chrysosto m o s (Papado p o ulo s) dies a sorrowful death

in a Greek hospital. In the postu re of an animal, on his hand s and
knees, he consta n tly tries to flee visions of demo n s, until his death.
Nurses who atten d him convert to the old calendar.

† 